IMSP SCR, Facultatea de Educaţie Continuă în Medicină şi Farmacie DEFINITIE: Ateroscleroza (din greaca athere –terci, sclerosis - induratie) maladie cronica ce afecteaza arterele de tip elastic si musculo-elastic, caracterizata prin depuneri focale in intima a lipidelor, si proliferarea tesutului conjunctiv, cu stenozarea lumenului arterial. ISTORIE 1755 – von Haller introduce termenul de aterom. 1761 – Morgani descrie semne caracteristice pentru aterom la autopsie 1904 – Marshan introduce in practica termenul de ateroscleroza. 1913 - Anicicov N.N. demonstreaza legatura directa a aterosclerozei cu colesterolul. 1922 – dupa lucrarile lui Anecicov N.N. si Halatov S.S., ateroscleroza devine entitate nozologica individuala. EPIDEMIOLOGIE: Efectele si complicatiile bolii asupra creierului, inimii si extremitatilor constituie cauza majora a morbiditatii si mortalitatii constituind o treime din decesele la persoanele in virsta 35-65 ani cu o letalitate de cca 17 milioane oameni anual in lume. In Russia se estimeaza 800 decese la 100000 populatie. In Europa se estimeaza 182-187 decese la 100000 populatie. EPIDEMIOLOGIE: Incidenta aterosclerozei este foarte greu, practic imposibil de apreciat din cauza ca in majoritatea cazurilor evolutia maladiei decurge subclinic. Repartitia pe sexe: Prevalenta e mai mare la barbati (3:1), din cauza efectului “protector” al progesteronului, efect care dispare in menopauza, fapt ce echivaleaza prevalenta dupa aceasta virsta. Repartitia pe virste: >45 ani la barbati si > 55 la femei. Prognosticul depinde de mai multi factori dintre care : gradul de afectare sistemica, bazinul arterial implicat (organe vitale), gradul de implicare a bazinului arterial. ETIOLOGIE – O cauza concreta nu a fost elucidata pina la ora actuala. TEORIILE ATEROGENEZEI 1. Teoria lipidica – postulata de Virchow, ce presupune infiltrarea lipidica primara. 2. Teoria trombogenica – postulata de Rokitansky, ce presupunea formarea leziunii ateromatoase ca rezultat al degradarii proteinelor serice in special fibrinei, cu depozitarea ulterioara la nivelul intimei. 3.Teoria mezenchimala: efectul hemodinamic – presupune migrarea celulelor musculare netede din medie in intima cu producerea tesutului conjunctiv ca raspuns nespecific la factorii vulneranti.
4. Teoria monoclonala – mutatia la nivelul
unei sau citorva celule musculare netede cu proliferarea necontrolata a acestora sub influienta citokinelor. 5. Teoria “Raspunsului la leziune” - prin intermediul factorilor de crestere plachetari, macrofagali sau tisulari ce mediaza proliferarea miointimala, cu depunerea consecutiva a produselor lipidice, ca rezultat al actiunii factorilor vulneranti pentru endoteliu. FACTORII DE RISC: FACTORI NEINFLUENTABILI: Virsta Sexul Ereditatea Afectiunile genetice ale metabolismului lipidic (mutatii ale genei receptorului pt LDL »» hipercolesterolemie) FACTORI INFLUENTABILI: 1. FUMATUL – Dubleaza riscul de dezvoltare a evenimentelor cardiovasculare in comparatie cu nefumatorii. 3. HIPERLIPIDEMIA/DISLIPIDEMIA Colesterolul este transportat de doua tipuri de lipoproteine plasmatice: LDL – ce contine colesterolul “RAU” si HDL – ce contine colesterolul “BUN”. Acestea au receptori specifici pe suprafata intimei. 2. OBEZITATEA Rolul adipokinelor in progresarea aterosclerozei 4. HTA >90mmHg/ >140mmHg 5. DIABETUL ZAHARAT Hiperglicemia creste producerea de radicali liberi cu efect citotoxic si la micsorarea disponibilitatii NO ce duce la afectarea relaxarii musculaturii arteriale. 6. SEDENTARISMUL 7. STRESUL PSIHIC Prin intermediul sistemului neuroendocrinimun, modularea metabolismului, cresterea frecventei ritmului cardiac si a tensiunii arteriale Factori de risc “NOI”: 1. Markerii serici ai inflamatiei – proteina C reactiva inalt sensibila, pentru aprecierea riscului cardiovascular. 2. Hiperhomocisteinemia – agraveaza disfunctia endoteliala prin cresterea aderarii trombocitelor si monocitelor si producerii de radicali liberi de oxigen. 3. Lipoproteina [a]-LDL modificat ce contine apoproteina [a] cu structura similara plasminogenului ce agraveaza disfunctia endoteliala prin inhibarea formarii plasminei. 4. Infectiile (Chlamidia pneumoniae, Helicobacter pylori, virus citomegalic) au fost identificati la nivelul placilor de aterom fara a fi precizat un rol cauzal. 5.Boli autoimune (LES) 6.Boala paradontala. MORFOGENEZA PLACII DE ATEROM Tipul I de leziune: Striatii lipidice prezente inca din prima decada a vietii, vizibile doar la microscop, ce prezinta cresterea numarului de macrofagi, care ingera LDL pe care le oxideaza cu aparitia celulelor spumoase in intima. Leziunea este reversibila. MORFOGENEZA PLACII DE ATEROM Tipul II de leziune: Striatii lipidice vizibile macroscopic, se coloreaza cu Sudan II sau IV, sunt prezente celule spumoase, incluziuni lipidice in miocitele intimale, si picaturi de lipide extracelulare. MORFOGENEZA PLACII DE ATEROM Tipul III de leziune este o etapa intermediara intre striatia lipidica si placa ateromatoasa fibroasa (Tipul IV). Contine bazine mici de lipide extracelulare. Se dezvolta in segmentele cu stres parietal scazut (low shear stress), si formare de flux turbulent asa ca bifurcatia artere carotide, arterei femurale etc., unde in aceste conditii are loc acumularea progresiva a lipidelor. MORFOGENEZA PLACII DE ATEROM Tipul IV de leziune – placa ateromatoasa sau fibroasa, protruziva, simptomatica, ce contine un nucleu cu continut de esteri de colesterol proveniti din celulele spumoase erupte, si o capsula fibroasa conjunctiva cu celule musculare netede migrate si macrofagi. MORFOGENEZA PLACII DE ATEROM Tipul V este o leziune complicata – fibroateroma, caracterizata de dezvoltarea capsulei fibroase. Aceasta poate fi cu calcinoza pronuntata (Tipul Vc) si fara calcinoza dar cu un continut inalt de tesut conjunctiv (Tipul Vb). MORFOGENEZA PLACII DE ATEROM Tipul VI este leziunea complicata de ulceratie, fisurare, hemoragie in placa, tromboza si necroza. Ca rezultat sunt precipitate evenimentele vasculare – ictus, infarct miocardic, ischemie critica sau gangrena membrelor. Predominarea in placa a proceselor de elastoliza si inflamatie duc la degenerarea anevrismatica a arterelor. FIZIOPATOLOGIE Factorul declansator al procesului de aterogeneza este disfunctia endoteliala cauzata de producerea unor microleziuni la nivelul endoteliului sub influienta factorilor: Metabolici (hiperlipidemie) Mecanici (HTA) Imunologici (citokine) – elementul cheie in intretinerea inflamatiei. Microleziuni endoteliale cu aderarea elementelor figurate (trombocite, monocite, limfocitec T). FIZIOPATOLOGIE Aceste procese sunt agravate de dezechilibrul factorilor responsabili de modularea tonusului vascular si a aderarii si agregarii plachetare. Oxidul nitric - Endoteline Prostacicline - Tromboxani Ca consecinta are loc maturarea placii ateromatoase, prim mentinerea inflamatiei, migrarea miocitelor in intima, migrarea macrofagala cu ingestia si oxidarea LDL, si formarea celulelor spumoase iar apoi ateromatozei. CONCEPTUL DE PLACA VULNERABILA Placa STABILA caracterizata de: - Nucleu central redus cu putine celule inflamatorii - Invelis extern gros Placa VULNERABILA caracterizata de: - Nucleu central bogat in lipide cu celularitate crescuta - Invelis extern subtire - Proces inflamator difuz SPECIFICUL LOCALIZARII PLACILOR Ateroscleroza este o afectiune sistemica dar manifestarile clinice coreleaza cu afectarea SEGMENTARA a arterelor. Micael DeBakey descrie 4 tipuri principale de afectare ocluziv stenotica: Ateroscleroza coranariana, bazinul arterelor carotide, aortei si membrelor inferioare si ateroscleroza arterelor viscerale si renale. LOCALIZAREA PLACILOR SI FACTORII HEMODINAMICI Variabilile ce influienteaza localizarea placilor ateromatoase prin hyperplazie myointimala sunt: Scaderea fortele de stres parietal (low shear stress) Cresterea presiunii parietale (HTA) Turbulenta Locurile de separare a fluxului si staza. LOCALIZAREA PLACILOR SI FACTORII DE RISC Interactiunea dintre asa factori de risc ca HTA, hiperlipidemia, sexul, diabetul zaharat, fumatul, sedentarismul contribuie la formarea de placi ateromatoase cu localizari segmentare specifice. In imagine sunt prezentate trei stereotipuri de afectare arteriala in corelatie cu factorii de risc ca diabet, fumat si hiperlipidemie. LOCALIZAREA PLACILOR SI FACTORII DE RISC LOCALIZAREA PLACILOR SI FACTORII DE RISC Grupul A reprezinta ateroscleroza aortei. Grupul C reprezinta forma combinata aorta si implicare infrainghinala. Grupul L reprezinta afectarea infrainghinala si periferica. LOCALIZAREA PLACILOR SI FACTORII DE RISC Tipul L predomina la diabetici, si cel mai des este afectata artera femurala superficiala Fumatul si hiperlipidemia coreleaza cu tipul C (combinat), in particular aorta si arterele femurale. Diabeticii nefumatori mai des coreleaza cu afectarea arterelor tibiale, deseori fara afectarea arterelor plantare. Afectarea coronariana coreleaza mai des cu hiperlipidemia EXPERIENTA CLINICII Experienta clinicii in tratamentul proceselor ocluziv-stenotice la diferite nivele: cerebrovascular, aortei abdominale, proceselor ocluzive cronice si acute a extremitatilor in segmentul aorto-femuro- popliteu constituie peste 15000 operatii la diferite etape de evolutie a procesului aterosclerotic si vor fi raportate pe parcurs. CONCLUZII Ateroscleroza reprezinta o problema importanta de sanatate, fiind una din cele mai comune cauze de morbiditate si deces cu tendinta de a deveni principala cauza de mortalitate in lume. Este o boala cu manifestari atit cronice cit si acute, cu afectare diferita a vaselor: la nivelul unora apar ingustari si stenoze, la altele ectazii, sau anevrisme. Factorii clasici de risc (dislipidemia, HTA, fumatul) au fost studiate si s-a demonstrat ca modificarea acestora reduce riscul aparitiei unui eveniment ischemic acut, contribuind la cresterea supravietuirii. CONCLUZII Vulnerabilitatea unei placi ateromatoase este mai importanta decit marimea ei. Astfel o placa mica cu capsula fibroasa subtire si un nucleu lipidic mare poate duce la ruperea acesteia, precepitind tromboza si ocluzia arterei. O placa fibroasa mare poate fi “benigna” daca are o capsula groasa si un continut lipidic redus. Acest moment este deosebit de important mai ales in chirurgia carotidiana. CONCLUZII Mentionam importanta depistarii precoce, pina la aparitia placilor complicate, cu ruperea capsulei fibroase, pentru un efect mai bun al operatiilor de revascularizare, deoarece la moment nu exista un medicament care ar putea lichida placa ateromatoasa, fiind posibila doar corectia factorilor de risc. CONCLUZII La moment este posibil determinarea gradului de vulnerabilitate a placii aterosclerotice preoperator prin metode neinvazive de diagnostic – prin Duplex-scanarea vaselor.