Baraitser-Winter syndrome

Chișinău, 2021
Baraitser-Winter
syndrome
Sindromul Baraitser-Winter
cerebrofrontofacial (BWCFF) este o anomalie
congenitală multiplă cu caracteristici tipice
cranio-faciale și dizabilitate intelectuală (ID)
care variază de la ușoară (de obicei la cei cu
structură normală a creierului) la profundă (de
obicei la cei cu un defect de migrație
neuronală) .
Denumiri alternative:
• BRWS
• cerebro-frontofacial syndrome, type 3
• Fryns-Aftimos syndrome
• iris coloboma with ptosis, hypertelorism,
and mental retardation
Frecvența :
• o afecțiune rară(<de 50 de cazuri au fost
raportate în literatura medical).
 • Localizarea genei:Gena ACTB- crs 7p22.1
• Gena ACTG1 se găsește pe crs 7q25.3
• Exoni:6 exoni codificatori (unul necodificator)
codifică proteina citoplasmatică beta-
ACTB, actină(ACTB)
• ACTB1 codifică proteina citoplasmatică γ-
ACTB1 actină
Gena
responsabilă
: • La nivel molecular:codifica proteina - beta (β)
–si γ-actină, formata din 375 aminoacizi
• La nivel celular / tisular:asigura plasticitatea
celulelor, motilitatea celulară și diviziunea celulară
Funcția normală • La nivel de organism: dezvoltarea normal a
a genei celulelor creierului (neuroni),a musculaturii netede
si striate.
 Cauza bolii
• Mutații în genă ACTB,ACTB1
Cea mai comună mutație –înlocuirea aminoacidul
arginină cu aminoacidul histidinină în poziția
proteinei 196.
(Arg196His sau R196H)
Consecințele mutațiilor
ACTB Variante patogene
• La nivel molecular:modifică funcția β-actinei DNA Nucleotide Predicted Protein Reference
sau γ-actinei. Change Change Sequences
• La nivel celular / tisular:modificări ale c.34A>G p.Asn12Asp NM_001101​.3
citoscheletului actinei , dereglari structurale și c.34A>C p.Asn12His
de diviziune a celulelor , le afectează
c.193C>G p.Leu65Val
capacitatea de mișcare.
c.220G>A p.Gly74Ser
• La nivel de organism:sindromului Baraitser-
c.349G>A p.Glu117Lys
Winter
c.359C>T p.Thr120Ile
c.547C>T p.Arg183Trp
c.586C>T p.Arg196Cys
c.587G>A p.Arg196His
c.625G>A p.Val209Leu
 • Familia genelor actinei este formată
din șase izoforme diferite, cu o
similaritate de secvență> 93%. Patru
actine sunt specifice mușchilor (2 în
mușchiul neted, 1 în cardiac și 1 în
mușchiul striat) în timp ce βcyto- și
γ cyto-actinele sunt extrem de
exprimate în țesuturile non-
musculare și mioblastele
Patogeneza nediferențiate și minim în miocite
diferențiate.
• Actinele beta și gamma coexistă în
majoritatea tipurilor de celule ca
componente ale citoscheletului și ca
mediatori ai motilității celulare interne și
joacă un rol în asamblarea sarcomerului.
Codificarea anormala duce la dereglari
structurale și de diviziune a celulelor .cu
afectarea tesutului muscular,neuronilor si
altor organe de importanta
vitale(inima,rinichi).
Simptomele bolii

 Manifestările primare:
• Dizabilitati intelectuale
• Surditate senzorială
• Convulsii

 Evoluția bolii:
• Insuficiență cardiacă;
• Insuficiență renala;
• Dizabilitati intelectuale severe
 Diagnosticul bolii

Clinic:
• Dizabilități intelectuale ușoare până la severe,
întârzieri în dezvoltare și convulsii.
• Statura scurtă, anomalii ale urechii și pierderea
auzului, defecte cardiace, prezența unui deget mare
suplimentar (duplicat) și anomalii ale rinichilor și ale
sistemului urinar.
• Unele persoane afectate au o mișcare limitată a
articulațiilor mari, cum ar fi coatele și genunchii,
care pot fi prezente la naștere sau se pot dezvolta în
timp
 sprâncenele arcuite în sus vârful nasului ascutit
pleoape căzute (ptoză)

Trăsături
le
un spațiu mare între nas și buza
distinctiv
Nas mare,largit superioară (philtrum)
e ale feței

ochi la distanță mare (hipertelorism)

obrajii proeminenti Barbie ascutita
 Diagnosticul bolii
Genetic –Prenatal:
Metode neinvazive:
• Screeningul
• ultrasonografia Metode invazive:
• ecografia fetala. Amniocenteza cu studiul
Odată ce varianta patogenă ACTB sau
cariotipului fetal efectuată la a 16 – Postnatal-Examene paraclinice:
ACTG1 a fost identificată la un 18 de sarcina
• Examen oftalmologic, inclusiv
membru al familiei afectat, sunt Biopsia vilozităţilor coriale-în fundoscopie
posibile teste prenatale pentru o trimestrul I, săptămânile 9 -12 de
sarcină cu risc crescut și diagnostic gestaţie • Evaluarea auzului(audiometrie)
genetic preimplantator pentru
sindromul BWCFF.
Cordonocenteza-Se efectuează de • RMN cerebral
obicei la saptamana 18-21 de
gestație • EEG (dacă RMN cerebral este anormal)
Fetoscopia se realizează prin • Consultație neurologică (adult sau copil)
introducerea în uter, pe cale în caz de anomalie RMN cerebrală și / sau
transabdominală a fetoscopului , convulsii
trimestrul II de sarcină (> • Evaluarea neurocognitivă
săptămâna 20)
• Testele moleculare recomandate: • Ecocardiogramă pentru evidența
 Secvențierea ADN pentru determinarea structurii primare defectelor cardiace congenitale
a genei; • Examinarea cu ultrasunete abdominală
 Tehnica Southern- Bolt pentru analiza unor fragmente de pentru evidența malformației rinichilor
ADN; și / sau a ureterelor
 Tehnica Western-Bolt pentru identificarea unei proteine • Consultare cu un genetician clinic și / sau
specifice din amestecul de proteine celulare. un consilier geneti
 Tehnica PCR pentru identificarea genei mutante sau
normale.
 Genetica bolii
• Tipul de moștenire:Autosomală dominant
• Genotipul persoanelor afectate:AA,An
Riscul de recurență:
• Fiecare copil al unei persoane cu sindrom
BWCFF are șanse de 50% să moștenească
varianta patogenă ACTB sau ACTG1. Nu se știe
dacă persoanele cu sindrom BWCFF se
reproduc.
• Alți membri ai familiei. Riscul pentru ceilalți
membri ai familiei pare a fi scăzut, având în
vedere că toți probanții cu sindrom BWCFF
raportați până în prezent au tulburarea ca
urmare a unei variante patogene ACTB sau
ACTG1 de novo.
• Fenomene genetice
• Expresivitate variabila
• Penetranță completa
• Pleiotropie
• Heterogenitate genetică
 Profilaxia bolii

• Metode de profilaxie
• Supravegherea neurodezvoltării de către o echipă multidisciplinară implicată în afectarea cognitivă
și sprijin adecvat
• Colobom sau microftalmie: urmărire oftalmologică (cel puțin anual) cu screening sistematic pentru
hipertensiune intraoculară și glaucoma
• Urmărirea de rutină a surdității pentru orice dovadă a progresiei
• Defect cardiac: monitorizare cardiologică (adaptat tipului de boală cardiacă congenitală
identificată)
• Anomalie a tractului renal: urmărire nefrologică adaptată anomaliei și riscului de insuficiență
renală
• Depistarea malignităților. Riscul apariției malignităților nu este stabilit pentru sindromul BWCFF;
trebuie să se ia în considerare screeningul pentru tumorile maligne hematologice în caz de
deteriorare fizică sau febră cronică inexplicabilă.
• Evitarea hidrocarburilor saturate,micșorarea consumului de sare deoarece funcția renală este
redusă,minimum 5 porții de fructe și legume .
• Plimbări în aer liber,organizarea jocurilor interactive pentru a dezvolta funcțiile cognitive precum
memoria,percepția,analizarea.
 Tratament

• Nu există un tratament specific al sindromului BWCFF.

Managementul simptomatic implică următoarele:
• Ptoza poate necesita tratament chirurgical.
• Microftalmia pot duce la o vedere slabă și necesită îngrijire de
rutină pentru aceste constatări.
• Pierderea auzului poate necesita îngrijire de rutină, inclusiv
aparate auditive.
• Epilepsia este tratată folosind protocoale standard.
• Întârzierea dezvoltării necesită suport specific (logopedie,
kinetoterapie) adaptat la severitatea dizabilității.
• Malformațiile inimii, ale tractului urinar și ale fisurilor orale sunt
tratate folosind proceduri standard.
• Terapia genică (dacă e disponibilă)
 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK
327153/#baraitser-winter.Related_Geneti
c_Counsel
https://www.genecards.org/cgi-bin/carddi
sp.pl?gene=ACTB&keywords=Baraitser,Wi
nter
Bibliografie / https://medlineplus.gov/genetics/conditio
n/baraitser-winter-syndrome/#resources
webografie
https://rarediseases.info.nih.gov/diseases
/5279/baraitser-winter-syndrome

https://www.nature.com/articles/ejhg201
495#Fig1

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/gene/60