Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Zecovici Corina-Ramona
MG, anul V, sgr 12
Universitatea “Lucian Blaga”, Facultatea
de Medicina
Definiţie
• Sindromul Kabuki, cunsocut mai demult drept
sindromul machiajului Kabuki sau sindromul
Niikawa-Kuroki, este o condiţie congenitală
pediatrică cu origine genetică, caracterizată
de multiple anomalii congenitale şi dizabilităţi
intelectuale.
• Este un sindrom destul de rar, afectând o
naştere din 32.000.
Există cinci elemente definitorii şi anume:
-retard mental,
-facies caracteristic de „păpuşă“ folosită în teatrul japonez,
-persistenţa perniţelor digitale atât la mâini cât şi la picioare
-anomalii scheletice
-întârziere în creşterea postnatalå
Istoric
• SK a fost descris în mod independent, în 1981, de două
grupuri de cercetători, unul condus de Niikava, celălalt
condus de Kuroki. Ei au raportat 10 copii din familii diferite
care prezentau retard mental semnificativ şi un facies similar
măştilor folosite de actori în teatrul tradiţional japonez –
Kabuki.
• Sindromul Kabuki este cauzat de mutaţii ale genelor KMT2D sau KDM6A.
Aceste gene conţin instructiuni asupra sintezei unei enzime denumite
metiltrasnferaza 2D lisin-specifică, descoperită în multiple organe şi
ţesuturi ale corpului. Enzima funcţionează ca o metiltrasnferază histonă,
enzimă care modifica proteinele denumite histone.
• Prin adăugarea unei molecule denumită grup metil (metilare), enzimele
controlează activitatea anumitor gene.
• Metiltrasferaza 2D lisin-specifică pare a activa anumite gene care sunt
importante pentru dezvoltare.
• Aproximativ 6% dintre cazurile de sindrom Kabuki sunt
cauzare de mutaţii ale genei KDM6A. Această genă conţine
instrucţiuni pentru sinteza unei enzime denumită dimetilaza
6A lisin-specifică. Enzima este o demetilază a histonelor, adică
ajută la înlăturarea grupărilor metil de pe anumite histone.
• Cele două enzime reglează activitatea unor gene, iar
cercetările sugerează că ele lucrează împreună pentru a
controla anumite procese de dezvoltare.
• Mutaţiile genelor KMT2D şi KDM6A asociate sindromului Kabuki
conduc la absenţa enzimelor funcţionale corespunzătare şi lipsa
metilării normale a histonelor. Astfel este afectată activitatea
anumitor gene din organele şi ţesuturile corpului, rezultând
anomaliile de dezvoltare şi funcţionare caracteristice
sindromului Kabuki.
• Modul de transmitere a mutaţiilor este AD, fiind necesară o
singură copie a genei anormale în fiecare celulă pentru a
determina condiţia.
• Când sindromul este cauzat de mutaţii ale genei KDM6A este
moştenit în model X-linkat dominant.
• La femei, o mutaţie într-o singură copie din cele două a genei
din fiecare celulă este suficientă pentru a determina
sindromul. O caracteristică a moştenirii X-linkate este că taţii
nu pot transmite erorile fiilor.
Manifestari clinice
Anomalii craniofaciale
• fante palpebrale foarte lungi, cu eversia
părţii laterale a pleoapei inferioare
(ectropion)
• sprâncene foarte arcuite cu diminuarea
pilozităţii în 1/3 laterală
• sept nazal scurt
• urechi jos implantate
• pavilioane mari, „în ansă“
• lobulul urechii mai mare
• gura întredeschisă cu colţurile coborâte
• -adoptarea unor poziţii adecvate după masă poate ameliora simptomele refluxului
• -plasarea unui tub de gastrostoma –recomandat la pacienţii cu dificultăţi severe
ale alimentaţiei (coordonare deficitară sept-deglutiţie)
• -testare psihoeducaţională pentru toţi copiii cu dificultăţi cognitive (spectru autist)
• -tratamentul antiepileptic standard – în tratarea convulsiilor
• -evidenţierea surdităţii sensoneurale –prezentarea la un otolaringolog şi imagistică
pentru a detecta anomaliile urechii interne
• -pacienţii cu deficienţă documentată de imunoglobuline pot beneficia de infuzii
intravenoase de Ig
Sfat genetic
• Prin sfat genetic pacientii si rudele lor sunt informati de catre medicul genetician
despre consecintele bolii, riscul de aparitie si de transmitere in familie, modalitati prin
care afectiunile genetice pot fi prevenite sau ameliorate.