Prionii

A elaborat: Chetroi Mariana

gr. M1404

Prionii ucigaii nevzui din

creier
Prionii sunt proteine cerebrale care, intr-o forma
modificata, pot cauza o infectie a creierului, sint
proteine infecioase care, fr prezena niciunui acid
nucleic, sunt n stare s produc boli, si nu orice boli,
ci unele incurabile i fatale. Termenul prion este o
forma prescurtata a termenului particula proteica
infectioasa (proteinaceous infectious protein).

Vacuole microscopice caracteristice pe o seciune

dintr-un esut afectat de prioni, cu aspect spongiform

Proteina prionica,sau PrP, este prezenta in creierul tuturor

mamiferelor studiate pana azi. Privit la microscop, prionul are
forma unui arc.
Spre deosebire de virui, bacterii si alte tipuri convenionale
de microbi, prionii nu au ADN sau ARN, despre care se credea
ca sunt necesare oricrui agent infecios pentru a se
multiplica in interiorul celulei gazda. De asemenea, cu toate
ca majoritatea proteinelor din interiorul unei celule sunt uor
scindate, prionii rezista scindrii enzimatice ceea ce explica
propagarea rapida a bolii.
E drept, prionii nu se transmit pe cale aerian, ca multe
dintre virusurile i bacteriile cunoscute (sau nu tim nc...),
ci prin alte mecanisme. De altfel, mecanismul de transmitere
misterios a fost una dintre marile dificultile legate de studiul
prionilor. Odat neles acest mecanism, au putut fi luate
msuri care au limitat foarte mult rspndirea unor boli
prionice.

Bolile de acest tip sunt poduse de mutaii ale genei PRNP. n

starea ei normal, aceast gen codific sinteza unei proteine
numite PrPC , cu anumite roluri n esutul nervos.
Aceasta este o protein membranar implicat n interac iunea
cu ioni metalici (cum ar fi Cu2+), n susinerea activitii sinaptice,
n asigurarea neuroproteciei prin interac iunea cu alte proteine
membranare.
Experimental, s-a constatat c obolanii care nu prezint
aceast protein n creier nu par s prezinte modificri patologice,
ns nu manifest i nu transmit nicio boal prionic, n ciuda
inoculrii. n urma infeciei cu proteina prionic (denumit PrP sc),
proteina iniial este alterat i transformat n protein prionic,
aceasta avnd, la rndul su, capacitatea de a transforma alt
protein.

O mutaie, o alterare n structura genei, determin

sinteza unei proteine anormale, numite PrPSc , care
are aceeai secven de aminoacizi ca i proteina
normal PrPC (adic este alctuit din aceleai
subuniti, aezate n aceeai ordine), dar are o alt
conformaie spaial: irul de aminoacizi care
formeaz molecula este nfurat, pliat, ncolcit ntro alt form dect cea normal.

Prionii ca canale adaptive ale

memoriei i motenirii.
Modificrile n conformaia
proteinelor conduc la procese
biologice , dar nici unul nu au
captat imaginaia oamenilor
de tiin i publicului
deopotriv asa cum a facut-o
autoreplicarea conformaiei
prionilor.
Prionii ar putea avea un rol
esenial n formarea memoriei
pe termen lung, memoria de
transcriptie si modele de
exprimare a genomului

Echilibrul colesterolului n boli prionice

si boala Alzheimer
Boli prionice sunt boli neurodegenerative transmisibile
i fatale la oameni i animale. Ele sunt caracterizate
prin acumularea de PrPSc, o izoform aberant pliat a
proteinei prionice celulare PrPc, in creierul
persoanelor afectate. PrPc este o glicoprotein de
suprafa celular ataat la exteriorul membranei
plasmatice printr-o ancora de glicozil-fosfatidil-inozitol
(GPI). Mai exact, acesta este asociat cu plute lipidice,
microdomenii cu membran mbogita n colesterol i
sfingolipide.

S-a stabilit c inhibarea sintezei colesterolului endogen

perturb asocierea de PrPc cu pluta de lipide i previne
acumularea acesteia n celulele neuronale. In plus, conversia
prionica se reduce la interferena cu absorb ia celular a
colesterolului, de export endosomal, sau complexare la
membrana plasmatic. In total, aceste rezultate
demonstreaz pe de o parte importanta colesterolului
pentru propagari prionice. Pe de alt parte, tot mai multe
dovezi sugereaz c infecia prionica moduleaz
metabolismul colesterolului neuronal.
Rezultate similare au fost raportate in boala Alzheimer
(AD): n timp ce amiloidul ,care duce la formarea peptidelor
este influenat de colesterol celular, nivelurile de colesterol
in creierul persoanelor afectate creste n cursul clinic al bolii.

Colesterolul este o molecula de lipide din familia

sterol care joac un rol important n structura i
funcia membranelor, n special, membrana
plasmatic. Colesterol joaca un rol-cheie n creterea
celular i viabilitatea, i reprezint 20% -25% din
totalul lipidelor. O dereglare a homeostaziei
colesterolului cerebral este un factor important de risc
n mai multe boli neurodegenerative, de exemplu,
Alzheimer, Parkinson i boala Huntington.
Colesterolul este structural important pentru
formarea de lipide, iar ambele PrPc i PrPSc sunt
asociate cu aceste domenii ale membranei. In
consecinta, in mai multe studii prionice de cercetare
se concentreaza asupra relaiei dintre metabolismul
colesterolului si a PrPSc propagarea bolilor prionice.

Particularitile bolilor
prionice
Bolile prionice (PrDs) sunt boli neurodegenerative
transmisibile i fatale, apar n mod natural la oameni
i la animale. Dezvoltarea i propagarea lor necesit
proteine prionice endogene (PRP) care deriv din
conversia PrP la o form anormal pliat, care se
combin cu alte molecule PrP modificate pentru a
forma nuclee mici (semine). Semintele pot duce apoi
la o cretere exponenial a moleculelor de PrP
modificate suplimentare, n cele din urm acumularea
n agregate mari.

Transmiterea de proteine supuse misfoldingului intre molecule, celule i indivizi.

Prionii sunt proteine supuse misfolding-ului care se pot
transmite la diferite niveluri, inclusiv molecula-molecula, celulcelul i individ-individ. Propagarea modificrilor
conformaionale patologice i a efectelor n aval la celule,
esuturi i individ pare a fi o proprietate universal de agregare
a proteinelor supuse misfoldin-gului.

La ora actual, se cunosc numai

cteva maladii produse de prioni.
Toate atac sistemul nervos
central, provocnd moartea
celulelor nervoase, distrugnd
materia cenuie, care prezint
ulterior, la autopsie, un aspect
caracteristic, prnd "ciuruit" de
nenumrate orificii i canalicule,
ntocmai ca un burete, de unde i
atributul de spongiforme asociat
acestor encefalopatii (afeciuni
ale creierului).

Scrapia este o boal ntlnit la oi i

capre care determin animalul s se
scarpine cu furie, producndu-i rni.
n cele din urm, animalele afectate
slbesc i pier.
Encefalopatia spongiform
bovin, cunoscut popular ca "boala
vacii nebune", a afectat n mai multe
rnduri zootehnia, mai ales n Europa;
Prionul care produce aceast boal
poate ajunge i n organismul uman,
prin consumul unor produse infectate,
ducnd la apariia bolii numite noua
maladie Creutzfeldt-Jacob.
CWD (chronic wasting
disease) este o encefalopatie
spongiform ntlnit la cervide,
descris pn acum la elan i alte
cteva specii de cerbi.

La om au fost descrise, de asemenea, un mic numr de

encefalopatii spongiforme.
Istoria lor a nceput cu maladia kuru, observat de savanii
occidentali n anii 1950 la cteva populaii indigene din Papua Noua
Guinee, dar rmas mult timp o boal misterioas.
In anii '70 s-a descoperit c era vorba
despre prioni i c boala se transmitea
datorit unor practici canibale rituale, n
cadrul crora localnicii din unele triburi
consumau corpurile unor congeneri decedai,
pentru a readuce "fora vital" a fiinei n
grupul social din care fcuse parte. Printre
prile consumate se numra i creierul,
unde concentraia de prioni era mare. Se
crede c la originea bolii ar fi stat consumul
cadavrului unui om care dezvoltase spontan
o mutaie ce dusese la apariia bolii
Creutzfeldt-Jacob (vezi mai jos), cea mai
rspndit form de encefalopatie
spongiform uman. Boala se manifesta prin
debilitate, slbiciune, incapacitatea de a sta
n picioare, accese brute de rs i un tremur
puternic i permanent al ntregului corp; n
cele din urm, victima deceda, invariabil.

Maladia CreutzfeldtJacob) este encefalopatia

spongiform cea mai des
ntlnit la om. Asta nu
nseamn c e boal
frecvent, dimpotriv: se
nregistreaz aproximativ
un caz la 1 milion de
persoane, n fiecare an.

Au fost descrise trei tipuri:

Sporadic - fr o cauz
cunoscut i care nu are
caracter epidemic; este
probabil datorat unei
mutaii genetice
spontane care duce la
apariia proteinei defecte
Familial - transmis
ereditar (se estimeaz
c 10 -15% dintre
cazurile cunoscute de
CJD ar fi de acest tip)
Forme dobndite - prin
contaminare din surse
exterioare.

Insomnia Fatala Familiala (FFI).

Boala debuteaza intre 35 si 60 de ani si
are o evolutie de 7-12 luni. Simptomele
bolii includ: tulburari de ritm circadian
cu insomnie pana la pierderea totala a
somnului,disparitia ritmurilor circadiene
pentru: temperatura, respiratie,
presiune arteriala, frecventa cardiaca,
amnezie,dizartrie, disfagie,tulburari de
echilibru, mioclonii.
Este dovedit ca atat in FFI, cat si in
CJD apare o proteina prionica anormala
(in celulele neuronale din SNC), drept
consecinta a doua mutatii pe gena PrPc
de pe cromozomul 20 de la om. Prima
mutatie este identica in ambele boli. In
lantul proteic al acestei proteine este
inglobata in final, in locul acidului
aspartic, asparagina. A doua mutatie
este diferita in cele doua boli, si
anume: in cazul genotipului heterozigot
normal metionina/valina, cand apare o
mutatie in una din cele doua alele ale
genei PrPc, alela mutanta nu poate
codifica decat unul din cei doi
aminoacizi: metionina sau valina.

Scleroza multipla (MS). Este cunoscuta de

mai bine de 100 de ani. Apare la tineri de
13-20 de ani si la adulti de varsta medie.
Perioada de incubatie este de 10-20 de ani.
Literatura de specialitate evidentiaza ca
perioada lunga de latenta a bolii ar fi
determinata de un ceas biologic care
declanseaza timing-ul diferitelor functii
celulare, determinand evolutia in timp a bolii
prionice. Modul de transmitere a acestei boli
nu este inca pe deplin cunoscut. Nu s-a
reusit transmiterea experimentala a bolii de
la om la animale (soarece, oaie,
cimpanzeu). Au fost suspectate ca produc
aceasta boala a SNC anumite virusuri: rabic,
herpes simplex, parainfluenza,
paramixovirusurile, virusul rubeolei,
parotiditei epidemice, varicelei, virusul
Epstein-Barr. In scleroza multipla s-a
remarcat un proces accentuat de
demielinizare, celulele tinta aparand a fi
oligodendrocitele. S-a emis ipoteza conform
careia proteina prionica PrPMS, localizata la
suprafata celulei neuronale, ar fi
recunoscuta de sistemul imunitar drept nonself (straina). Boala Alper este ultima
encefalopatie degenerativa de la om admisa
astazi a fi de etiologie prionica.

Concluzie :prionii raman, in continuare, agenti infectiosi

misteriosi, fundamental diferiti de virusuri si viroizi. Nu se stie
inca daca sunt formati doar din proteina infectioasa sau contin
si un al doilea component. Proteina PrPsc este (cel putin pana in
prezent) unicul component al prionilor si are rol central in
declansarea si evolutia bolii. Atat structura moleculara, replicarea
prionilor, cat si patogeneza bolilor prionice sunt unice, fara
precedent, in biologia moleculara. Gasirea unui marker preclinic
de diagnostic pentru depistarea infectiei prionice, in perioada de
incubatie si in forme subclinice, va ajuta enorm la efectuarea
unui screening biologic real la animale si la om, ceea ce ar
reprezenta un aport eficient la supravegherea si impiedicarea
raspandirii acestei boli.