hCG/HCG ( gonadotropina corionica umana)

Gonadotropina corionica umana (HCG), un hormon de natura

glicoproteica produs in mod normal de placenta si in mod
aberant de unele tumori cu celule germinale
- In primele 2 luni de sarcina sincitiotrofoblastul produce hCG
care asigura persistenta corpului luteal( incepand cu ziua 5-6
dupa fecundatie)
- este alcatuita din doua subunitati diferite: alfa si beta.
(subunitatea alfa, constituita din 92 aminoacizi, este identica
cu cea a hormonilor LH, FSH si TSH iar subunitatea beta, ce
contine 145 aminoacizi, este specifica pentru HCG/sarcina);
• Acest hormon este excretat in urina materna si prezenta sa in
urina este utilizata ca indicator de sarcina( testul are o
sensibilitate inalta pentru ßHCG )
• Nivelul de ß hCG poate fi
detectat in:
1) singe la 7 zile de la
conceptie.
Nivelul de hCG se dubleza la
fiecare 48-72 de ore.
Este maxim S8-S11, apoi scade
pina la 1/5- 1/20 in S20 dupa
care ramine in platou pina la
nastere.
2) urina la 1o zile de la
conceptie( teste de sarcina)
 Recomandari pentru determinarea HCG
- marker de sarcina: diagnostic precoce de sarcina, estimarea varstei
gestationale, depistarea sarcinilor ectopice (impreuna cu ecografia
transvaginala) si a iminentei de avort.
• In sarcina multipla valorile HCG sunt mai mari.
• In iminenta de avort valorile HCG scad de la o determinare la alta.
• In sarcina ectopica productia de HCG se dubleaza mult mai lent decat normal
• In mola hydatiforma , HCG creste fara tendinta de regresie

- reprezinta un component al testelor de trimestrul I si II( dublu test, triplu test,

cvadruplu test).

- marker tumoral: detectarea si monitorizarea tumorilor HCG secretante de

origine placentara, ovariana sau testiculara;
In cazul tumorilor germinative HCG se va determina impreuna cu AFP( S16-19).
 Celulele germinative primordiale
• Tumorile cu origine in PCG- pot fi benigne(TB) sau maligne(TM)
• Localizare :
- fie la nivelul gonadelor
- fie cu localizare extragonadala

În mod tipic ele apar la nivelul liniei mediane a corpului, cu o localizare ce

poate varia de la nivelul coccisului până la nivelul glandei pineale.

• Tumorile cu celule germinale pot fi subdivizate în trei grupe:

a) teratoamele ( TB)și teratocarcinoamele(TM), ce apar la fat sau copil.
b) germinoame – sint tumori maligne. Pot fi localizate ovarian(
disgerminoame) sau testicular( seminoame).
c) tumorile spermatocitice, ce apar la vârstnici.
 Teratoamele
• Teratoamele sint tumori a caror origine nu este clar stabilita:
- Ar putea fi responsabile PGC, care au deviat de la calea lor
normala sau care au ramas sechestrate de-a lungul liniei de migrare.
- Persistenta unor structuri vestigiale ale liniei primitive. Aceste grupuri de celule
pluripotente prolifereaza si dau nastere unor tumori( teratoame sacro-coccigiene).
• Contin tesuturi cu originea in toate cele 3 straturi germinative embrionare :
- ectoderm (țesut nervos central si periferic, tegument, glande mamare, dinti, etc)
- mezoderm (tes. Muscular, cartilaginos si osos, grasime, inima, vase, sist uro-genital. etc)
- endoderm (epiteliu respirator si gastrointestinal , tiroida, ficat, pancreas, etc)
• Sint tumori benigne
• Localizare:
1) Cel mai frecvent – teratom este cu localizare ovariana
2) Teratomul cervical este foarte rar( in literatura <200 de cazuri)
3) In regiunea sacro-coccigiana
• Este cea mai frecventa tumora inilnita la nou-nascut.
• Este mai frecvent la fetii de sex feminin
Teratoamele pot fi diagnosticate ecografic/IRM
 IRM – in utero
Teratom sacrococcigian
Aceste tumori pot suferi
transformare maligna.
TUMORI GERMINALE- Teratoame
 Defecte de tub neural(NTD)
Majoritatea malformatiilor coloanei vertebrale +/- maduvei spinarii sint cauzate de
inchiderea anormala /neinchiderea picilor neurale in S3-S4.
Anomaliile rezultate se numesc NTD si pot afecta tesut neural, meningele, vertebrele,
musculatura si tegumentele.
Formele cele mai comune sunt: anencefalia si spina bifida.

• Anencefalia
– neinchiderea neuroporului
anterior
– encefalul, meningele, calota
craniana, pielea capului sunt
absente
– se asociaza cu anomalii
faciale, cecitate, surditate, etc
Este letala.
 Defecte de tub neural(NTD)
• Spina bifida : - defect de fuziune a arcurilor vertebrale:
- consta in scindarea arcurilor vertebrale si poate afecta sau nu tesut nervos subiacent
1. oculta : - este un defect al arcurilor vertebrale, acoperit de tegument si nu implica tesut nervos subiacent
- se produce in regiunea lombo-sacrata
- tegumentul care acopera defectul prezinta pilozitate
2. aperta/ chistica:
- este o malformtie severa a tubului neural in care meningele +/- tesut nervos proemina printr-un defect al
arcurilor vertebrale cu formarea unui sac similar unui chist.
- localizat in regiunea lombo-sacrala
- este de 2 tipuri:
- meningocel( prin defect proemina numai membranele meningeale)
- meningomielocel( in sacul meningeal este prezent si tesut nervos)
- ascociaza hidrocefalie si deficite neurologice
 Defecte de tub neural(NTD) – spina bifida
• Diagnosticul prenatal de spina
bifida chistica se pune:
- Ecografic/IRM
- Determinarea
alfafetoproteinei(AFP) in singele
matern si in lichidul amniotic
• Se poate corecta prin interventie
chirurgicala in utero practicata in
jurul S22-28
- Fatul este expus prin operatie
cezariana, se corecteaza defectul si
apoi este reintrodus in uter
- Prognostic bun ( reduce incidenta
hidrocefaliei, dezvoltare motorie
buna pe membrele inferioare, etc)
• Se poate corecta si postpartum,
dupa tratamentul chirurgical, 1/3
din cazuri supravietuiesc cel putin 5
ani( prognostic sever)
 Defecte de tub neural(NTD) – spina bifida

Aspect IRM- in utero Ecografic- in utero

 Defecte de tub neural(NTD)
• Etiologie:
- Anomalii cromozomiale ( trisomia 13, 18, triploidia, translocatii nebalansate,
cromozomul inelar)
- Mutatii genice
- Agenti teratogeni: Ex. - hipertermie
- acid valproic
- hipervitaminoza A
- thalidomida
- raze X
Etiologia NTD este de fapt multifactoriala si riscul creste semnificativ daca
exista deja in cuplu un copil afectat.
Studii recente au aratat ca incidenta NTD scade cu pina la 7o% prin
administrare de acid folic( 400micrograme/zi). Acest tratament se incepe cu
2 luni inainte de conceptie si este continuat pe tot parcursul sarcinii.
 ANOMALII DE NOTOCORD
• Persistenta resturilor
notocordale - aparitia tumorilor =
chordoame
• – Se dezvolta la baza craniului, pe
vertebre, sau la sfârșitul coloanei
vertebrale (în sacrum sau coccis).
- Notochordul este o structură axiala
importantă în embrionul timpuriu care
dispare înainte de naștere. Cu toate
acestea, chiar și după naștere, unele
celule de notochord rămân în oase, la
baza craniului, în vertebre.
- Rar, una dintre aceste celule, care
sunt numite resturi notochord, suferă
modificări care dau naștere la un
chordom.
- 1/3 din aceste tumori se gasesc la baza
craniului si se extind catre nazofaringe
- Au ritm de crestere lent.
A rare variant of neuroenteric cyst: split notochord
syndrome(SNS)
• Este o malformatie rara care
asociaza:
• - anomalii vertebrale( spina bifida
ant. Si post. = vertebra fluture),
• - anomalii de SN(mielomeningocel)
• - anomalii de TD( fistula
neuroenterica, chist neuroenteric)
si alte anomalii.
• Se produce in S2-S3 cind se
formeaza placa notocordala.
• Este un disraphism spinal in care
exista o comunicare intre ectoderm
si endoderm.
• Cauze: agenti teratogeni, istoric
familial de anomalii congenitale.
Embriologic- defect primar de
notocord in care notocordul este
splitat dar nu este separat complet
de intestinul primitiv( endoderm)
 Anomalii de trofoblast- Mola hidatiforma

• Analiza genetica a molelor a aratat ca desi pronucleii

feminin si masculin sint echivalenti dpdv genetic, ei sint
diferiti dpdv functional.
• Genele paterne – rol principal in reglarea dezvoltarii
trofoblastului.
• Trofoblastul se dezvolta si formeaza membrane chiar
daca tesutul embrionar este absent sau in cantitate
foarte redusa.
• Mola secreta mari cantitati de ß hCG si pot da nastere
la tumori benigne sau maligne( mola invaziva,
coriocarcinom).
• 2 tipuri de mola: completa si partiala.
 Mola hidatiforma
Completa-apare la extremitatile perioadei reproductive( adolescenta si premenopauza)
- Embrionul lipseste
- Toti cromozomii provin de la tata
Apare in 2 situatii:
1) 2 spermatozoizi fertilizeaza 1 ovocit
care nu are sau pierde nucleul =
fertilizare dispermica( cariotip 46, XX
sau 46 XY)
- 2 pronuclei masculini fuzioneaza si
formeaza 1 nucleu diploid

2) 1 spermatozoid fertilizeaza 1 ovocit

care nu are sau a pierdut nucleul =
fertilizare monospermica ( cariotip 46,
XX)
- Pronucleul masculin isi dubleaza AND
ul(implicarea AND-ului inainte de
primul clivaj( diviziune).
>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>
> 90% din molele complete sint 46,XX(
fertilizare monospermica)
Mola hidatiforma- completa
 Mola hidatiforma partiala
• embrionul este prezent
• 1 ovocit( cu pronucleu)
fecundat de :
- 2 spermatozoizi sau
- 1 spermatozoid cu 2
pronuclei
• Cariotip triploid( 69, XXX;
69,XYY; 69, XXY)
 Anomalii de trofoblast
• Celule reziduale (
trofoblastice) ramase in uter
dupa avortul ( chirurgical sau
spontan) al unei mole este
substratul pentru aparitia
bolilor trofoblastice.
• Tumorile care rezulta din
mola partiala sint benigne. Choriocarcinom
• Tumorile care apar din mola
completa sint maligne( mola
invaziva, coriocarcinom).
• Dupa mola , pacienta este
urmarita pana nivelul de hCG
devine nedetectabil( 1 an).
Anomalii asociate cu sarcina gemelara
Sarcina gemelara are un risc crescut de
mortalitate si morbiditate perinatala si un
risc crescut de nastere prematura- ex.
Sindromul de transfuzie( sindromul
transfuzor-transfuzat- TTTS)
-10-20% din sarcinile monocorionice
diamniotice
-Responsabil de 15% din toate decesele
perinatale la gemeni
- TTTS= anastomoze vasculare la nivelul
placentei ( la insertia celor 2 cordoane
ombilicale)rezultand un flux de sange inegal
catre gemeni:
- un geaman este numit geamanul donor(
olihidramnios si resctrictie de crestere
pentru fat)
-Celalalt geaman este numit geamanul
recipient/primitor ( polihidramnios si
hipertrofie cardiaca)
-50-70% din cazuri ambii gemeni mor
 Sdr. Transfuzor-transfuzat
Tratament: fotocoagulare cu laser a anastomozelor
placentare( un fetoscop echipat cu laser- chirurgie
endoscopica) sau cezariana inainte de termen
 Diagnostic prenatal
Combinatii ale acestor teste sint utile pentru detectia unor
malformatii( ex. DTN), anomalii genetice.
Cele mai importante sint aneuploidiile ( trisomii, monosomii): ex. Sdr. Down

1) Teste de Screening :
a) Trimestrul I- S 11 – 13+ 6 zile
- Singele matern- dublu test( PAPP-A+ Free ßHCG)
- ecografie
- Test combinat ( dublu test combinat) = singele matern + ecografie

b) Trimestrul II – S 15-20+6zile
Singe matern :
• triplu test = ßHCG + estriol neconjugat + AFP
• qvadruplu test =ßHCG + estriol neconjugat + AFP+ inhibina A

2) Teste diagnostice:
a) Biopsia de vilozitati coriale - S10-S12
b) Amniocenteza- S14 –S 16/20

3) Teste genetice
 Teste – timestrul I
• DUBLU TEST (se efectueaza in S 11 – 13+ 6 zile de sarcina) este un screening de
trimestrul I caracterizat prin determinarea in sangele matern a markerilor serici:
1) PAPP-A (proteina plasmatica asociata sarcinii), care este produsa in cantitate
mare de trofoblast si eliminata in circulatia materna. Nivelul in singe creste cu
varsta gestationala.
Scaderea PAPP-A este asociata cu:
– trisomie 21, 18, 13, sdr. Turner, tripolidie de origine paterna( scadere usoara),
triploidie de origine materna( scadere marcata)

2) Free ßHCG.
- Cresterea nivelului de beta HCG se asociaza cu: trisomie 21, tripolidia de origine
paterna;
- valori foarte crescute de HCG in trimestrul I de sarcina , care nu prezinta tendinta
de regresie, sunt sugestive pentru mola hidatiforma.
- Scaderea marcata se asociaza cu: trisomie 13, 18
- Nemodificat in sdr. Turner
 Dublul test combinat
Pentru o rata de detectie mai marea ( 86%) a riscului de
aparitie a aneuploidiilor este necesara o evaluare combinata:
- biochimica( PAPPA si ßHCG) si
- echografica ( masurarea translucentei nucale, prezenta
osului nazal, CRL)
Absenta osului nazal se asociaza cu sdr. Down.

TN= masurarea( US) pliului cutanat de al nivelul regiunii

nucale( N 0,5-2mm)
CRL= lungimea cranio-caudala( 40mm-79mm)

Valorile PAPPA si BetaHCG vor fi exprimate in MoM( multiplu

de mediana).
Calculul MoM pentru fiecare marker -se imparte valoarea
obţinuta la mediana corespunzatoare varstei gestaţionale
Valorea TN se transforma in MoM
 Risc estimat final
Dublul test calculeaza riscul de aneuploidie tinind
cont de:
- riscul datorat mamei(varsta peste 35 ani- risc mai
mare )+ anamneza
- riscul calculat( PAPPA+ ßHCG+ TN+ os nazal+ CRL)
Toate datele sint introduse intr-un soft si acesta
calculeaza riscul estimat final.
TRIPLU TEST/cvadruplu test se efectueaza in S 15 – 20+ 6 zile de sarcina.
Testul de trimestrul II nu este la fel de relevant ca cel de trimestrul I.
Triplul test este recomandabil femeilor care nu au efectuat dublul test.
Singele matern contine hormoni si proteine produsi de placenta si fat( AFP, Estriol
neconjugat, free ß HCG, Inhibina A)
Triplu test = ßHCG + estriol neconjugat + AFP
Cvadruplu test = ßHCG + estriol neconjugat + AFP+ inhibina A
- rol in estimarea riscului de anomalii cromozomiale fetale .

Dublu test si triplu test nu reprezinta metode de diagnostic. In cazul obtinerii unui risc
crescut de aneuploidie fetala , medicul va hotari efectuarea de investigatii
suplimentare( teste diagnostice).
Algoritm de detectare a sindromului Down

CRL
Biopsia vilozitatilor corionice = aspirarea a 5-30mg de tesut vilozitar.
Este un test invaziv.

Prelevarea se face in S10-S12

sub ghidaj ecografic:
• Prelevare transcervicala – cu
un cateter prin colul uterin.
• Prelevare transabdominala –
cu un ac prin peretele
abdomimal.
 Biopsia vilozitatilor corionice
• Celulele din regiunea centrala mezenchimala sint
separate de celulele trofoblastului si apoi se face
direct carotip sau se face cultura.
• Dupa cultura( la 2-3zile) se face analiza genetica
• Caracterizarea genetica a embrionului se face mai
rapid(dupa 2-3zile) comparativ cu amniocenteza(
celulele trebuie cultivate 8-14zile)
• In caz de biopsie de vilozitati corionice riscul de avort
este de 2 ori mai mare decit in cazul amniocentezei.
AMNIOCENTEZA
• Amniocenteza este un test invaziv
de diagnostic prenatal .
• S e efectueaza > S14 –S 16/20 de
sarcina.

Se recolteaza 20-30ml de lichid amniotic

sub control ecografic.

• Indicatii:
- un risc crescut de aneuploidii aparut la
dublu sau triplu test
- varsta mamei > 35 ani
- diagnosticul unor infectii fetale specifice
(toxoplasmoza, CMV, etc)
- determinari biologice/biochimice din
lichidul amniotic (teste de maturitate
pulmonara fetala, AFP, etc)
• Amniocenteza implica recoltarea si
examinarea celulelor din lichidul
amniotic.
• Aceste celule din lichidul amniotic sunt
de origine fetala - se poate face
cariotip.
• Atat amniocenteza cat si biopsia de vilozitati coriale sunt teste invazive cu
risc asupra sarcinii( se poate declansa avortul).

TESTE GENETICE
Astazi sunt disponibile teste non-invazive antenatale care pot
diagnostica anomalii doar prin recoltarea a unei probe de sange
venos periferic (sangele mamei)
• In timpul sarcinii, fragmente de ADN fetal( cell free DNA) traverseaza
placenta si ajung in circulatia sangvina materna.
• Recomandat > S9-10 de sarcina
• Nu se efectueaza pentru sarcini obtinute cu ovocite donate,
cosangvinitate sau mama cu transplant medular.
• Sensibilitatea testului este de 99%( ! nu 100%).
• Rezultatele se exprima in risc crescut sau risc scazut de trisomie 21, 18,13.

• Testul are nume diferit in functie de producator( Harmony, Panorama,

NIFTY, NIPT)
 Bibliography:
• Langman’s Medical Embyology
• Larsen’s Human Embryology
• Examen :
6 intrebari -1 raspuns corect
4 elemente de recunoscut pe lame

5 este nota minima pentru a trece examenul!!!!