Bolile cromozomiale

Eusebiu Vlad Gorduza

Cromozomii reprezintă unităţile structurale şi funcţionale ale materialului genetic la

nivel celular. Numărul de cromozomi constituie o caracteristică de specie. Astfel, la
specia umană există 46 de cromozomi grupaţi în 23 perechi (2 seturi
cromozomice). Dintre aceste perechi, 22 sunt identice la cele două sexe
(autozomii) iar una este diferită (cromozomii sexuali sau gonozomii): XX la
femeie, respectiv XY la bărbat. Fiecare persoană moşteneşte un set cromozomic de
la mamă şi un set cromozomic de la tată. Din punct de vedere structural fiecare
cromozom are două elemente longitudinale identice – cromatide – unite la nivelul
centromerului, care împarte fiecare cromatidă în două braţe: unul scurt, notat p şi
unul lung, notat q.

Cromozomii pot fi examinaţi printr-o serie de tehnici speciale, numite tehnici

citogenetice. Aceste metode se bazează în principiu pe obţinerea de celule în
diviziune (de obicei, limfocite din sânge sau amniocite din lichidul amniotic),
blocarea diviziunii într-o anumită etapă, realizarea preparatului cromozomic,
examinarea la microscop şi realizarea cariotipului (dispunerea sistematizată a
cromozomilor fotografiaţi dintr-o singură celulă, pe baza unor criterii valabile în
toată lumea). În final, este stabilită formula cromozomică a individului investigat. La
persoanele normale, formula cromozomică este 46,XX sau 46,XY. În cazul
prezenţei unei anomalii cromozomiale, formula cromozomică va fi anormală şi
va specifica tipul anomaliei şi cromozomul (cromozomii) implicaţi. Bolile
cromozomice sunt maladii determinate de mutaţii genomice (anomalii numerice ale
cromozomilor) sau cromozomice (anomalii ale structurii normale a cromozomilor).

Deoarece aceste mutaţii cauzează modificări importante ale materialului genetic,

ele sunt responsabile pentru apariţia unor afecţiuni umane grave.

Anomaliile de număr sau structură neechilibrate determină un fenotip anormal, cel

mai frecvent letal, astfel încât produsul de concepţie afectat se elimină de obicei
prin avort spontan sau nou născut mort. Datorită acestei particularităţi numai 1 la
250 din nou născuţii vii au trisomii sau monosomii, complete sau parţiale, care
produc anomalii fenotipice caracteristice unor sindroame cromozomiale specifice.

Indiferent de cromozomul afectat, toate anomaliile cromozomiale neechilibrate

viabile prezintă o serie de trăsături comune:

• tulburări de creştere şi dezvoltare pre- şi postnatală;

retard psiho-motor;

• tulburări de reproducere, manifestate prin: sterilitate şi/sau infertilitate (avorturi

repetate sau naştere de copii plurimalformaţi morţi sau vii);

• sindrom plurimalformativ specific fiecărei anomalii în parte.

Mutaţie – modificare accidentală şi permanentă a materialului genetic ce se poate transmite la descen-

denţi32
Consecinţele anomaliilor cromozomiale neechilibrate numerice şi structurale depind
de mai mulţi factori:

• tipul anomaliei, cantitatea de material genetic activ present pe cromozomul

implicat şi mărimea dezechilibrului genic:

• Poliploidiile produc o modificare majoră a cantităţii de material genetic şi sunt

incompatibile cu viaţa la specia umană;

• Monosomiile complete, exceptând unele cazuri cu monosomie X, sunt letale la

specia umană, conducând la avort spontan;

• Trisomiile complete ale cromozomilor mari şi/sau active genetic sunt incam-
patibile cu supravieţuirea; unele cazuri de trisomii complete ale unor cromozomi
mici săraci în material genetic active (cromozomii 21, 13, 18, 8) permit menţinerea
sarcinii, dar copilul se naşte cu multiple malformaţii;

• În cazul monosomiilor parţiale sau a trisomiilor parţiale supravieţuirea este

dependentă de cantitatea de material genetic modificată, cu cât aceasta este mai
importantă cu atât probabilitatea de supravieţuire este mai mică;

• tipul cromozomului afectat (autozom sau gonozom):

• anomaliile autozomilor sunt mai grave decât cele ale gonozomilor;

• numărul de celule afectate;

• anomaliile în mosaic sunt mai puţin severe decât cele omogene; cu cât numărul
de cellule normale este mai mare cu atât o anomalie în mosaic va determina un
fenotip mai puţin modificat.

Bolile cromozomiale produse prin anomalii neechilibrate ale autozomilor sunt

numeroase (peste 100 de entităţi). Există numai trei anomalii complete şi omogene
compatibile cu supravieţuirea: trisomia 21 (sindromul Down), trisomia 18 (sindromul
Edwards) şi trisomia 13 (sindromul Patau); alte trisomii autozomale sunt rare şi se
găsesc în mozaic. Anomaliile de structură neechilibrate produc trisomii sau
monosomii parţiale. Cele mai frecvente boli de acest fel sunt: sindromul velo-cardio-
facial (deleţie 22q11) sindromul Wolf-Hirschhorn (deleţie 4p) şi sindromul cri du
chat (deleţie 5p).

Bolile cromozomiale determinate prin anomalii ale cromozomilor sexuali sunt mai
puţin grave decât cele generate prin anomalii autozomale şi, de regulă, se asociază
cu o rată normală de supravieţuire şi o inteligenţă normală sau aproape normală. În
schimb, datorită implicării cromozomilor sexuali în formarea şi funcţionarea
organelor genitale, anomaliile gonozomale se asociază cu sterilitate sau cel puţin
hipofertilitate. Principalele afecţiuni gonozomale sunt: sindromul Turner
(monosomie X) sindromul Klinefelter (trisomie XXY) sindromul triplo X (trisomie X)
sindromul dublu Y (trisomie XYY).
Indicaţiile investigaţiilor citogenetice
Eusebiu Vlad Gorduza

Ţinând cont de particularităţile generale ale bolilor (anomaliilor) cromozomice,

devin evidente circumstanţele în care se impune efectuarea analizei
cromozomice:

1. La indivizii cu stări intersexuale, analiza cromozomilor permite stabilirea

concordanţei între sexul genetic (care condiţionează dezvoltarea organelor genitale)
şi cel civil (sexul trecut în acte, în raport cu care se face integrarea în societate),
precum şi decelarea unor eventuale anomalii cromozomice.

2. La indivizii cu sindroame plurimalformative (trei sau mai multe malformaţii)

cu sau fără retard mental, este utilă efectuarea analizei cromozomice, deoarece
poate fi identificată prezenţa unei anomalii cromozomice numerice sau structurale
neechilibrate mici; analiza cromozomică este importantă chiar şi când diagnosticul
clinic este cert, ca în sindromul Down, deoarece permite depistarea tipului de dez-
echilibru cromozomic, aspect important pentru acordarea sfatului genetic.

3. În debilităţile mintale de cauză necunoscută, cu sau fără tulburări de

comportament, efectuarea cariotipului poate indica prezenţa unei anomalii
cromozomice structurale neechilibrată.

4. La persoane cu dezvoltare anormală a caracterelor sexuale secundare (de

exemplu băieţi cu pilozitate sexuală redusă şi voce înaltă) sau întârzierea apariţiei
pubertăţii (în special la fete cu talie mică sau la băieţi longilini) efectuarea carioti-
pului permite identificarea unei anomalii gonozomice (monosomie X sau trisomie
XXY).

5. La cuplurile cu sterilitate primară de origine nedeterminată efectuarea

cariotipului poate releva o anomalie gonozomică sau o anomalie structurală
echilibrată.

6. La cuplurile cu avorturi spontane repetate sau copii născuţi morţi,

efectuarea cariotipului poate indica prezenţa unei anomalii cromozomiale
echilibrate, răspunzătoare de accidentele reproductive. Efectuarea cariotipului la
produşii de avort poate indica existenţa unei anomalii numerice sau a unei
anomalii cromozomiale structurale neechilibrată letale.
SINDROMUL LEJEUNE ( Sindromul Cri du chat, Monosomia partiala 5p)

CARIOTIP

APARE DELETIA
PARTIALA A
BRATULUI 5p

FORMULA CITOGENETICA

46,XX,5p- sau 46, XY,5p-

Frecventa : 1/20000-50000 de nou- nascuti

MANIFESTARI CLINICE

1.Perioada de nou- nascut

• dismorfie faciala caracteristica, greutate mica la nastere, plans asemanator cu cel al mieunatului
de pisica considerat a fi patognomonic datorat hipoplaziei laringiene si asimetriei corzilor vocale-
dispare in jurul varstei de doi ani

• hipotonie
 • dismorfie cranio-faciala caracteristica : microcefalie, fata rotunda cu obrajii proeminenti,
hipertelorism, epicant, fante palpebrale orientate in jos si in afara, colturile gurii cazute,
micrognatie, urechi jos inserate

• malformatii asociate : cardiace, genito-urinare ( criptorhidie), gastro-intestinale

• plica simiana si un numar crescut de arcuri si bucle la nivelul degetelor

2.Perioada copilariei

• microcefalie, fata ingusta asimetrica, hiperlaxitatea articulatiei mandibulare

• retard mental

• scolioza

3.Perioada adolescentei

• inasprirea trasaturilor fetei cu arcade supraorbitale proeminente si ochii infundati in orbite

• pubertatea se instaleaza de obicei la timp, spermatogeneza poate fi afectata

HIPERTELORIS
EPICANT M

COLTURILE GURII
CAZUTE

FATA ROTUNDA
CU OBRAJII
PROEMINENTI