ADOLESCENTII

BACAU 12.03.2016
 Regimul zilei

• igiena personală.
• alimentaţia echilibrată,
• orele de instruire,
• odihna,
• Somnul,
• exerciţii fizice etc,
 Igiena personală - îngrijirea pielii

• organul de protecţie a organismului de acţiuni

biologice, mecanice, chimice este pielea,
participă la procesul de termoreglare, la
metabolismul hidro-salin, fiind un organ de
respiraţie şi un organ de simţ.
• Lezarea pielii duce la formarea "porţii de
intrare" pentru infecţie.
 Regulile de igiena corporala

• mai complexe in momentul in care copilul intra

la pubertate si devine adolescent. Schimbarile
care apar din punct de vedere fizic si hormonal
determina necesitatea adoptarii unor noi
reguli de igiena personala.
• Cand vine vorba de invatarea principalelor
reguli de igiena la adolescent, accentul cade,
pe masuri speciale impotriva transpiratiei, a
acneei si a parului nedorit de pe corp.
 Igiena contra transpiratiei

• Glandele sudoripare ale copiilor sunt din ce in

ce mai active odata cu intrarea la pubertate.
Astfel, apare transpiratia abundenta, o
problema care poate afecta serios simtul
olfactiv al celor din jur. Importanta este
educatia adolescentului cu privire la folosirea
antiperspirantelor si a rolului lor in igiena
zilnica.
 Reguli de igiena pentru tineri

• Acasa, trebuie insistat pentru mentinerea unor

deprinderi sanatoase atat fizic, cat mai ales vizual si
olfactiv. Astfel, baia generala (dus sau cada) sau
partiala (fata, gat, bust, axile, maini si picioare) zilnica
trebuie sa fie obligatorie din momentul in care a intrat
pe usa. 
• Nu folosim deodorante fara sa ne spalam. Combinatia
celor doua "esente tari" - cea de transpiratie cu cea de
parfum - e naucitoare. Deodorantele se folosesc doar
dupa baie, atunci cand corpul e curat.
 Reguli de igiena pentru tineri

• Unghiile se taie de doua ori pe saptamana-

este o necesitate la varsta lui.
• Pe langa faptul ca unghiile lungi sunt urate ca
aspect (mai ales cele neingrijite), sub ele se
aduna microbii.
• Nespalatul pe maini poate provoca boli dintre
cele mai grave.
 Reguli de igiena pentru tineri

Camera adolescentului.
Locul intim in care face ce vrea, arunca pe unde apuca,
aseaza pe pat ca sa nu-l certi ca a pus direct pe jos.
Tocmai de aceea, pune-l sa-si faca ordine si curatenie
in camera, sa stearga praful, sa aspire si sa-si
aeriseasca intreaga camera.
Lipsa de oxigen si atmosfera lanceda e un mediu nociv,
in special pentru sanatatea adolescentului. Ca atare, ia
atitudine si treci la treaba.
 
Somnul - element de bază al regimului zilei

   O treime din viaţă omul o petrece în somn. Fiecare om în

mediu doarme 20 de ani din viaţa sa. Somnul restabileşte
capacitatea de muncă a sistemului nervos şi dă forţă
organismului în întregime
Pentru ca somnul să fie odihnă, trebuie respectat regimul
de somn: culcarea şi trezirea la ore stabilite, durata
somnului să corespundă vîrstei. La diferite vîrste durata
somnului de noapte este individuală. Ea depinde de multe
condiţii, de exemplu: tipul sistemului nervos, starea
generală a organismului, efortul fizic şi mintal depus etc.
 SOMN DEICITAR

• Cercetările din ultimii ani au arătat, că la 80% din elevi

durata somnului nu corespunde normelor igienice,
deficitul fiind de 1-3 ore.
• E ste bine cunoscut efectul negativ al insuficienţei
somnului asupra activităţii sistemului nervos central la
copii şi adolescenţi: apare slăbiciune, cefalee,
excitabilitate, scade capacitatea de muncă, creşte rapid
oboseala. Aceste dereglări poartă un caracter reversibil în
cazul stabilirii unui regim corect din punct de vedere
igienic. Insuficienţa somnului şi insomnia însă pot duce la
surmenaj.
 Igiena somnului este strîns legată de
alimentaţia raţională
• Alimentaţia trebuie să conţină toate
substanţele nutritive necesare, care ar
compensa pierderile organismului în urma
activităţii vitale. Pentru organismul tânăr este
necesar un raport optimal de proteine, lipide
şi glucide, o cantitate suficientă de vitamine,
microelemente.
 NUTRIŢIE

• Proteinele sînt „materialul" de bază pentru creşterea organismului, o sursă

de energie. Ele determină în mare măsură metabolismul, stimulează
imunitatea organismului. Proteinele conţin aminoacizi indispensabili, care
participă la toate procesele metabolice din organism, la buna funcţionare a
sistemului nervos central şi a organelor interne (cordul, ficatul, glandele
endocrine etc.).

• Zilnic adolescenţii trebuie să primească nu mai puţin de 80 grame de

proteine. Sursele de proteine sînt: carnea, peştele, ouăle, caşcavalul,
pîinea, fasolea, soia, produsele lactate, etc. Sînt necesare atît proteinele de
origine animală, cît şi cele de origine vegetală. Lipsa îndelungată a
proteinelor din alimentaţie încetineşte creşterea, dezvoltarea fizică, scade
capacitatea de muncă intelectuală, imunitatea, se dereglează funcţionarea
sistemului nervos şi a organelor interne.
 NUTRIŢIE

• Lipidele constituie nişte compuşi organici, care intră în

componenţa ţesuturilor organismului, participă activ la procesele
metabolice, sînt surse de energie, măresc rezistenţa organismului.
Surse de lipide sînt produsele alimentare de origine animală, cît şi
cele de origine vegetală - untul, uleiul vegetal etc. 
• Consumul excesiv de produse bogate în lipide poate duce la
obezitate, mai ales la copiii care duc un mod de viaţă sedentar, nu
fac gimnastică sau lucru fizic, nu practică sportul.
• Glucidele sînt indispensabile pentru organism. Ele joacă un rol
important în metabolism, eliberînd energie. Produsele alimentare
bogate în glucide (zahărul, pîinea, fructele şi legumele etc.).
 APORT SUBSTANTE NUTRITIVE

• Pentru o creştere şi dezvoltare armonioasă este

necesar un raport optimal de substanţe nutritive:
proteine, lipide şi glucide în proporţie de 1:1:4.
• Rol important în metabolism microelementele:
iodul, magneziul, cobaltul, fluorul, fosforul,
natriul, fierul, calciul, kaliul, seleniul, zincul,
cuprul 
• Raţia alimentară trebuie să conţină cantităţi
optimale şi de vitamine
 Modul de alimentare trebuie să corespundă cerinţelor igienice şi
etice

• înainte de masă se vor spăla mîinile cu săpun;

• nu se va folosi hrana prea rece sau fierbinte, pentru a evita excitarea mucoaselor
esofagului şi    stomacului;
• nu se va mînca mai mult decît este necesar pentru organism;
•în timpul luării mesei nu se vorbeşte, nu se citesc cărţi, ziare, nu se sustrage, deoarece se
dereglează faza de ingerare, se produce mai puţină salivă şi suc gastric, necesare pentru
digestie;
• nu este estetic să mănînci cu zgomot, repede, lacom, să pui bucăţi mari de hrană în
gură etc.;
• nu trebuie să te întinzi peste masă pentru a lua ceva, roagă-1 pe cel ce stă alături să-ţi
dea farfuria, pîinea etc.
•după masă se va clăti cavitatea bucală cu apă caldă sau se vor curaţi dinţii pentru a
înlătura particulele de hrană rămase.