◦ Alimentele sunt substanțe sau produse care servesc ca hrană

oamenilor, unele sunt consumate ca atare, altele necesită o pregătire

prealabilă termică sau amestec cu ingrediente.

◦ În funcție de proveniența lor, există alimente de origine minerală,

alimente de origine vegetală și alimente de origine animală.

◦ Alimentele reprezintă principalul furnizor de elemente chimice simple

și complexe, care participă la formarea țesuturilor și asigură
substanțele necesare organismului uman.
 ◦ Cunoașterea și aprecierea alimentelor din punct de vedere nutritiv,
dar și din punct de vedere biologic permite selectarea acestora în
funcție de satisfacerea cerințelor organismului.

◦ Din punct de vedere nutritiv, produsele alimentare de origine animală

sau vegetală conțin cantități variabile de substanțe organice și
anorganice: glucide, proteine, lipide (grăsimi), vitamine, elemente
minerale, apă, enzime etc. , cu rol distinct în organism.
◦ Pentru omul care vrea să trăiască sănătos, este la fel de importantă atât
cantitatea de substanțe nutritive din sursele de hrană, cât și raportul dintre
principalele substanțe active din punct de vedere biologic:
◦ Glucide
◦ Proteine
◦ Lipide
◦ Săruri minerale,
◦ Vitamine
◦ Apă
◦ Principalele elemente nutritive prezente în corpul uman, exprimate în
procente din greutatea unui adult:
v. Apă-63% v. Proteine-17% v. Grăsimi-15% v. Glucide-1% v. Minerale-4%
◦ Atunci când cumpărăm produse alimentare, pe etichete găsim scrise,
printre altele, următoarele caracteristici: „valoarea nutritivă la
100 g”  și „valoarea energetică”.

◦ Această etichetare nutrițională a unității de produs este foarte

importantă, deoarece este o metodă de informare a consumatorilor
cu privire la compoziția produsului pe care îl cumpără, ajutându-i să
facă o alegere în deplină cunoștință de cauză
◦Primele preocupari privind valoarea nutritiva a produselor alimentare dateaza din
1890 sub forma publicatiei „Compozitia chimica a materialelor alimentare americane”
de W. O. Atwater din cadrul Departamentului Agriculturii al SUA, Composition of food
by Consumer and Foods Economics Institute, USDA, 1976-1981.

◦In incercarea de a da o definitie, am putea spune ca valoarea nutritiva reprezinta

capacitatea alimentelor de a asigura organismului substantele nutritive de care are
nevoie. Ea se exprima prin:       
◦ valoarea biologica, data de continutul in componente esentiale, indispensabile
metabolismului: aminoacizi esentiali, acizi grasi esentiali, vitamine, elemente
minerale;
◦ valoarea energetica, data de continutul in substante cu rol energetic: lipide, glucide,
proteine, fiind exprimata in kcal/100 grame produs.
◦ valoarea igienica, data de continutul in substantelor nocive sau microorganisme
patogene care nu afecteaza sanatatea prin consum;
◦ valoarea psiho-senzoriala, determinata de proprietatile organoleptice (miros, gust,
aroma) si estetice (culoare, aspect) ale produselor alimentare.
 Valoarea nutritivă si energetică a
produselor alimentare

VALOAREA NUTRITIVĂ: este dată de cantitatea de

substanţe nutritive pe care le oferă produsul
organismului uman.

VALOAREA ENERGETICĂ (calorică):este determinată

de prezenţa substanţelor (proteine, lipide și glucide)
care prin ardere în organism dau o anumită cantitate de
energie.
Prof. gr. I ANDREI MIHAELA
 SUBSTANŢELE NUTRITIVE

SUBSTANŢELE NUTRITIVE: sunt

– proteinele (carne, lapte, ouă, mazăre, salată = care reinoiesc ţesuturile),
- lipidele (grăsimile) au rol energetic – lapte, ouă, unt, ulei, nuci, alune, carne de
porc),
- glucidele (zaharurile – miere, fructe, lapte, cartofi, struguri),
- vitaminele – vitamina A în morcov – vedere; vitamina D, gălbenuş de ou,
untură de peşte, ciuperci; vitamina C dă rezistenţă împotriva răceli, cicatrizează
rănile se găseşte în măceşe, lămâi, portocale – ajută la calcefierea oaselor;
- substanţele minerale au rol în regenerarea sângelui = fierul , iodul =
funcţionarea glandei tiroide.

Proteinele au un rol
important în regenerarea
ţesuturilor organismului
(mușchii, sângele, părul,
organele interne etc.), în
formarea anticorpilor și
în înlocuirea celulelor
uzate.
Alimentele bogate în
proteine sunt: carnea,
laptele, ouăle, mazărea,
fasolea, cerealele etc.
SUBSTANŢELE NUTRITIVE
Lipidele (grăsimile) au Glucidele (numite și zaharurile)
rolul de protejare și sunt principala sursă de energie
susţinere a organelor necesară organismului (peste
interne (inimă, rinichi, 50%).
ficat etc.) și de a furniza Ele ajută la arderea lipidelor,
energia necesară pot participa la formarea
organismului. proteinelor, la reglarea
Alimentele bogate în temperaturii corpului și sunt
singura sursă de energie pentru
lipide sunt: slănina, untul,
uleiul, smântâna, salamul sistemul nervos.
etc. Alimentele bogate în glucide
sunt: fructele, unele legume,
sfecla de zahăr, cerealele,
produsele de cofetărie,
ciocolata etc
 SUBSTANŢELE NUTRITIVE
Vitaminele
Vit
a
hid min
ros e
Vitaminele sunt substanţe necesare organismului, B, olu
pentru ca acesta să se menţină sănătos. Ele, C bi
neputând fi produse de organism, trebuie obţinute
le
din alimente. Vitaminele se clasifică în două
categorii:
it a m i n e
• cele care se dizolvă în grăsimi și care nu sunt V
o s l u b i le
eliminate din organism: A, D, E și K lip
 cele care se dizolvă în apă B și C care sunt ,D , E , K
A
eliminate din corp prin urină.
 Vitamine liposlubileA,D, E, K

Vitamina A se Vitamina D se Vitamina E se găsește în

găsește în morcov, găsește în ton, uleiuri, legume verzi, ficat,
fi cat, broccoli etc. și gălbenuș de ou, nucifere,
somon, ciuperci etc.
este benefică avocado etc. și are o
pentru sănătatea și ajută la fixarea importantă acţiune
ochilor calciului în oase. antioxidantă.

Vitamina K se găsește în spanac, varză, pătrunjel etc. și

are rolul de a coagula sângele.
 VITAMINE HIDROSOLUBILE
Hidrosolubile B C

Vitamina B se găsește în
legume cu frunze verzi,
SUNT VITAMINELE Vitamina C se găsește în
carne, semințe, ouă,
care se dizolvă în apă nucifere, cereale, fructe citrice, kiwi, struguri etc.,
și nu rămân pentru etc. și are un rol important are rol antioxidant,
mult timp în organism, în funcționarea sistemului favorizează creșterea
fiind eliminate prin nervos, în imunitate, în imunității organismului și
urină: B și C. procesele de contracție
ajută la cicatrizarea
musculară, în producerea
de colesterol și grăsimi etc rănilor.
 Valoarea estetică a produselor alimentare

◦ Valoarea estetică a produselor alimentare este dată de aspect,

culoare și formă.

◦ Nu totdeauna un produs alimentar cu o estetică deosebită

este și un produs bun din punct de vedere calitativ și
energetic/ nutrițional.
 ◦ Caloria, kilocaloria, kilojoulul
◦Prin definitie, caloria este o unitate de masura a energiei termice care se
foloseste si in alimentatie ori in masuratorile metabolice, deoarece exprima
valoarea energetica.
◦
In limbajul uzual se foloseste notiunea de calorie, insa, intotdeauna exprima pe
multiplului ei - kilocaloria.

◦Kilocalorie este unitatea de masura pentru energia termica si este egala cu

1.000 de calorii. Practic, kilocaloria este o “calorie mare”.

◦Kilojoulul este o unitate de masura a valorii energetice. O kilocalorie este

echivalenta cu 4,18 kilojouli. Diferenta dintre ele este ca, in timp ce prima
reprezinta o unitate de masura non-metrica si corespunde valorii de masa pound,
cea de a doua este o unitate de masura metrica, ce corespunde kilogramelor.
◦De obicei, in limbajul alimentar se folosesc doua tipuri de masurare a
caloriilor:
◦ 1 Kilocalorie [1 kcal] = 1.000 calorii [1.000 cal];
◦ 1 Kilojoul [1KJ] = 4.180 calorii [4.180 cal].
◦Se cunoaste ca, in medie, un gram de:
- proteine dezvolta 4,1 Kcal,
- glucidele (carbohidratii) dezvolta 4,2 Kcal/g,
- lipidele au o valoare energetica de 9,3 kcal/g
 Aplicatie
◦ Folosind diverse surse de informare (Internet, enciclopedii etc.)
indicați alimente bogate în vitaminele A, C, D, E, precum și rolul acestora
în organism.

◦ Consemnați aceste informații într-un tabel cu rubricile

următoare:
Vitamina
Provenienta
Rolul acesteia in organism
◦ Organismul uman, deși conține aproximativ trei sferturi apă, nu poate supraviețui în lipsa
acesteia.

◦ Pentru un stil de viață sănătos, cantitatea zilnică de apă necesară este de 1,5 - 2 litri pe zi.
Necesarul de apă se stabilește luând în calcul 35 ml pentru fiecare kilogram corp la
persoanele adulte, 50-60 ml/kg corp la copii și 150 ml/kg corp la nou-născuți.

◦ Setea este o senzație care alarmează corpul cu privire la nevoia de apă.

◦ Aplicație: Calculați-vă necesarul de apă pentru o zi, după ce vă cântăriți. La ce concluzie

ați ajuns privind cantitatea de apă consumată͍
 Produse alimentare cu aspect și gust plăcut

Tort Croisant
Preparate din
pește DORADA
 Produse alimentare contrafăcute și
expirate

Ciocolată Carne Iaurt

falsificată expirată falsificat
Prof. gr. I ANDREI MIHAELA
Piramida alimentelor
Cum se citeşte piramida? 
La baza piramidei se află
alimentele recomandate
în cea mai mare cantitate.

Cu cât un aliment este

mai sus plasat în
piramidă, cu atât mai rar
trebuie consumat în
alimentaţie.