CUM REZOLVĂM

SUBIECTELE LA EXAMENUL
ORAL
Vă reamintesc câteva reguli pentru examenul oral.
OBLIGATORIU veniți la examen cu cel puțin o oră înainte de programarea
voastră pentru că sigur veți intra mai repede decât sunteți programați.
Intrați doar cu buletinul și ceva de scris.
Dați buletinul profesorului și trageți un bilet.
Spuneți numărul biletului profesorului, luați o ciornă, buletinul și mergeți în
bancă.
Citiți integral biletul înainte de rezolvare, apoi rezolvați cu calm. Dacă nu știți
ceva, nu intrați în panică. De obicei aveți timp să ascultați și alți colegi
dinaintea voastră și e posibil să aflați răspunsul din biletul acestora.
• Subiectul vostru conține un text la prima vedere pe care trebuie să-l analizați în
funcție de câteva cerințe :
• Trebuie să recunoașteți mai întâi tipul textului . Prima oară vă uitați la autorul și
titlul scris în paranteză. Este un prim indiciu referitor la tipul textului. Textele
se împart în trei mari categorii : literare , nonliterare și de graniță. Cele mai
multe vor face parte din ultimele două categorii.
• Textele literare pot fi de două feluri : narative și descriptive .
• Textul narativ se recunoaște prin următoarele trăsături : prezența naratorului, a
narațiunii , a personajelor și dominanța verbelor. ( Atenție ! Mulți copii sunt
tentați să spună că textele științifice sunt texte narative ! ) Textele narative au ca
scop destinderea și îl vizează pe receptor, adică pe cititor.
• Textele descriptive pot fi de două feluri : portret și peisaj. Ele au ca scop
autoexprimarea pentru că îl vizează pe emițător, adică pe cel care scrie în cele
mai multe cazuri . (Atenție ! există și descrierea științifică când se prezintă un
experiment ,de exemplu, dar sigur vă veți da seama de diferență.) Trăsăturile
textului literar descriptiv sunt : prezența descrierii ca mod de expunere, a
figurilor de stil și a imaginilor artistice (vizuale, auditive, motorii etc) ,domină
substantivele și adjectivele.
• Textele nonliterare au în vedere celelalte stiluri funcționale ale limbii române :
științific, administrativ și publicistic. Prin excelență scopul acestor texte este
acela de a informa.
• Textul științific poate fi informativ ( explicativ , în sensul descrierii unui
fenomen, unei idei etc) și argumentativ. Dacă cel informativ, așa cum îi spune
numele, informează, explică ceva, cel argumentativ are ca scop să te
convingă ,de aceea are structură specifică cu una dintre părțile cunoscute de
voi : ipoteză, argumente, concluzie. Atenție , rar veți găsi toate părțile ! De
obicei găsim doar ipoteza sau concluzia și uneori dezvoltarea unui argument.
• Dacă cele informative vizează mesajul ,adică ce se transmite , cele
argumentative vizează tot lanțul comunicării : emițătorul, mesajul și receptorul.
• Textele științifice se recunosc prin următoarele trăsături :
• Un limbaj clar în care se regăsesc cuvinte cu sensul lor denotativ și termeni de
specialitate. Tonul este obiectiv și impersonal și este clar că se scrie la
persoana a III a ,deci atenție să nu spuneți că este text narativ !
• Textele administrative au scop clar informativ și vizează receptorul, adică
publicul interesat de legi, ordonanțe, ghiduri etc. La fel ca și textul științific și
acesta utilizează un limbaj clar ,cu termeni de specialitate și cu structură
specifică (capitole, subcapitole, părți, alineate, litere etc) și cu clișee
lingvistice.
• Textele de graniță sau reflexive pot fi : memorialistice, diaristice (jurnalul) și
epistolare (scrisoarea) și aici emițătorul se exprimă pe sine ,scopul fiind acela
de autoexprimare. În toate cazurile este vizat receptorul, deci cel care citește.
Cum le argumentăm :
• Au structură specifică :
• Toate se scriu la persoana I și emițătorul este implicat și subiectiv spre deosebire
de textele nonliterare unde emițătorul este detașat, obiectiv și neimplicat (este
normal pentru că se scrie la persoana a III a).
• La cel memorialistic ,de obicei titlul ne ajută ca să-l clasificăm, la jurnal
observăm structura cu notarea datei și a orei când se scrie respectivul text, iar la
scrisoare observați data, localitate în dreapta sus, formula de început la mijloc și
cea de încheiere la final.
• Acum vă prezint câteva exemple . Cum veți răspunde :
• Textul aparține Ameliei Pavel și este un fragment din Expresionismul și premisele sale. Este un text nonliterar,
științific.
• Prima cerință vizează emițătorul, adică autoare textului în cazul nostru. Ce se poate deduce despre el la nivelul
atitudinii, intențiilor și perspectivei. Deci : atitudinea este una obiectivă, detașată pentru că intenția ei este de a
informa cititorul avizat ( adică cel interesat de subiect cum ar fi studenți la litere ,profesori, elevi ) , iar
perspectiva este cea de critic literar, om de litere, profesor . Când trebuie să răspundeți legat de perspectivă vă
gândiți despre ce știință este vorba sau ce meserie vizează fragmentul.
• A doua cerință vă cere să specificați tipul textului și să aduceți argumente. Știm că este științific deja pentru că ați
spus inițial. Acum clarificăm dacă este informativ (explicativ )sau argumentativ. Observă că este informativ pentru
că utilizează un limbaj clar, cu respectarea normelor limbii literare, cu un limbaj de specialitate și cu scopul de a
informa vizând receptorul.
• A treia cerință vizează înțelegerea textului și cere dezvoltarea unor idei, argumente, fapte din text. Aici vă
focusați pe o idee pe care o prezentați cu exemple. De exemplu aici - textul prezintă evoluția în ceea ce privește
concepția cromatică la simboliști. Autoarea remarcă apariția ,,unui nou mod de a fi,, al artistului în raport cu
realitatea ,arta fiind în viziunea lui o valoare a vieții.
• Al doilea exemplu este ușor de recunoscut pentru că jos, după numele autorului aveți clar
specificare că apare într-un cotidian. De obicei este și prepoziția în ,aici însă nu este prezentă.
Textele jurnalistice sunt un mix de limbaje, copii. Dacă au subiecte științifice, atunci veți
pomeni când vorbiți despre scop și caracteristici, iar dacă sunt reportaje, interviuri este evident
. Nu intrați în panică dacă nu seamănă clar cu un text jurnalistic ,dar scrie că apare în jurnale
sau pe un site. Atunci veți spune că textul jurnalistic se caracterizează prin diversitatea temelor,
amestecul de limbaje, stil eterogen și neologismelor, a termenilor de specialitate și are rol de a
stârni curiozitatea receptorilor.
• În cazul nostru , este recenzia unui spectacol de teatru, în care emițătorul are intenția de a
informa, având o atitudine detașată, obiectivă, perspectiva fiind cea a jurnalistului specializat
pe cultură.
• Al treilea text este unul de graniță, memorialistic unde emițătorul se
autoexprimă ,analizându-se pe sine. De aceea emițătorul este implicat,
subiectiv, intenția lui fiind să transmită receptorului ce simte, ce face și
perspectiva este clar cea a scriitorului preocupat de propria existență.
• Argumente : scrierea la persoana I, prezența unui număr mare de detalii
personale, utilizarea unui limbaj expresiv.
SUCCES LA EXAMEN !