PROIECT DIDACTIC

I. Date generale
Instituţia de învăţămînt – Colegiul Agricol din Ţaul
Profesor – Curicheru Tamara
Data 24 februarie 2011 Grupa 22-H (clasa a XI-a) Timpul rezervat - 90min.
Disciplina Limba şi literatura română
Subiectul Ion Creangă - un deschizător de drumuri spre realismul românesc
Tipul lecţiei Comentariu literar

II. Competenţe specifice:

4. Uzul diverselor strategii de lectură şi elaborare a textului.
6. Operaţionalizarea terminologiei ştiinţifice lingvistice şi literare, în limita standardelor de conţinut.
7. Analiza textului literar şi nonliterar, în limita standardelor de conţinut.

III. Subcompetenţe:
4.1. Lectura unui text literar sau metaliterar/a unui text propriu produs în funcţie de registrul stilistic.
6.1 Raportarea textelor reprezentative la curentul literar studiat, în baza caracteristicilor evidente.
7.1 Comentarea specificului stilistic al unui text artistic.
7.2 Interpretarea complexă a textelor prin referire la curentul literar/contextul istoric/cultural.

IV. Obiectivul lecţiei: Să interpreteze opera dată din perspectiva trăsăturilor distinctive ale realismului.

V. Strategii didactice:
Forme de organizare a grupei – în perechi
Activităţi de învăţare/evaluare - Conversaţia euristică; explicarea termenilor; observarea în procesul
documentării; asalt de idei; selectarea exemplelor relevante pentru argumentare; discuţia dirijată; metoda
iconică; redactarea unui text; sinteza; algoritmizare; agenda cu notiţe paralele; procesarea informaţiei;
expunerea euristică; lucrul în perechi; lectura individuală; exerciţiul; metoda păianjenului; caracterizare de
personaj; analiză literară; explicaţia euristică; comentarea lexicului unui text; lectura individuală; impresiile
de lectură; reacţia cititorului; construirea argumentării scrise; redactarea textelor; elaborarea sintezelor.
Mijloace de învăţămînt – fragmente ale operei literare, suporturi-slaid, mijloace tehnice: calculator, aparat
de proiecţie, notebook.
Nivelul capacităţilor de învăţare a elevilor:
 Ritm rapid elevi foarte buni
 Ritm mediu de lucru sau elevi buni
 Ritm lent elevi slabi

VI. Resurse bibliografice:

1. Bărboi, C., Lişman, V., Popescu, M., Limba şi literatura română pentru examenele de bacalaureat şi
admitere în facultăţi, ed. Meteor Press, Bucureşti, 2003, ISBN 973-8339-53-7.
2. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, ed. Minerva, Bucureşti, 1986.
3. Ciobanu, N., Negriu, F., Dicţionar de motive şi simboluri literare, tipografia „Prag-3”, Chişinău, 2005,
ISBN 9975-9608-1-2.
4. Ciocanu, I., Literatura română. Studii şi materiale pentru învăţămîntul preuniversitar, ed. Prometeu,
Chişinău, 2003, ISBN 9975-919-35-9.
5. Creangă, I., Povestiri, poveşti, amintiri, ed. Junimea, Iaşi, 1990, ISBN 973-37-0084-3.
6. Cristei, T., Cosovan, O., Cartalean, T., Ghicov, A., Limba şi literatura română. Manual pentru clasa a
XI-a, ed. Cartdidactic, Chişinău, 2009, ISBN 978-9975-940-95-5.
7. Furtună, D., Cuvinte şi mărturii despre Ion Creangă, ed. Junimea, Iaşi, 1990, ISBN 973-37-0077-0.
8. Marin, M., Nedelcu, C., Dicţionar de termeni literari, ediţia a II-a revizuită, ed. All educational,
Bucureşti, 2004, ISBN 973-684-564-8.
9. Şchiopu, C., Vîlcu-Şchiopu, M., Literatura română. Manual pentru clasa a XI-a, liceu, ed. Litera
educational, Chişinău, 2003, ISBN 9975-74-647-0.
10. Surse Internet.
Demersul didactic
 Activităţi de Timp
Secvenţele
Activitatea profesorului Activitatea elevilor învăţare/
lecţiei (min.)
evaluare
1. Moment Înregistrarea lecţiei, verificarea Se pregătesc de lecţie.
organizatoric. prezenţei, crearea climatului adecvat
pentru desfăşurarea activităţii
Captarea didactice.
atenţiei. Se prezintă pe un suport mai
multe fotografii din viaţa
elevilor şi se solicită să Examinează fotografiile. Observaţia 3
răspundă la cîteva întrebări:
- Cum sînt aceste fotografii? Răspunsuri posibile:
- vechi, rupte, colorate, alb-
negre, fără un colţ, murdare, Discuţia
pătrate, dreptunghiulare, dirijată
tăcute, noi, vorbitoare etc.
- Ce prezintă imaginea acestor Metoda
- copii, părinţi, bunei, iconică
fotografii? copilărie, nuntă, bucurie,
satisfacţie, smerenie, mîndrie, Observaţia
etc.
- Ce este specific fotografiei?
- ea surprinde un singur
moment din viaţa noastră...
- Şi dacă le aşezăm într-o
ordine cronologică?... - se poate de reconstituit viaţa
pe care a trăit-o fiecare din noi
– acea viaţă reală pe care am
simţit-o, care ne-a bucurat sau
întristat, dar care este a
Solicită să continuie fraza - noastră.
Pentru mine cea mai scumpă Continuă fraza.
fotografie e cea... în cinci Redactarea 4
rînduri. unui text
Cîţiva elevi prezintă.
2. S-a iniţiat acest dialog cu
Reactualizarea scopul de a reactualiza Conversaţia 2
cunoştinţelor noţiunea de realism : Răspund la întrebare: euristică
necesare - ce au în comun cei doi - realismul ca şi fotografia Explicarea
predării termeni: realismul şi surprinde realitatea aşa cum termenilor
noului fotografia? este, obiectiv, veridic.
conţinut.
Propune fiecărei perechi de Fiecare grup examinează lista, Observarea 4
elevi o listă cu trăsături extrăgînd trăsături specifice
specifice mai multor curente realismului. Asalt de idei
literare, solicitînd
identificarea celor distincte
realismului.

Varianta I. Varianta IV. Selectarea

1. Încredere în libertatea, 1. Promovarea conceptului de exemplelor
demnitatea fiinţei umane. om universal. relevante
2. Valoare documentară. 2. Echilibru, măsură, pentru
3. Separarea netă între genuri armonie. argumentare
şi specii. 3. Oralitatea stilului.
4. Răspîndirea culturii în 4. Cultul raţiunii.
 popor.
5. Reflectarea obiectivă,
veridică a realităţii.
6. Personaje, situaţii,
întîmplări excepţionale.
5. Personaje tipice în
împrejurări tipice.
6. Imaginaţia – calea spre
adevăr.

Varianta II. Varianta V.

1. Veridicitatea detaliilor.
2. Admiraţia faţă de
antichitate.
3. Obiectivitatea autorului.
4. Lipsa de idealizare.
5. Emanciparea poporului
prin cultură.
6. Valorificarea folclorului.
Varianta III.
1. Armonia dintre om şi
natură.
2. Tematica socială.
3. Îmbinarea utilului cu
plăcutul.
4. Combaterea fanatismului
şi a dogmelor.
5. Intenţie critică la adresa
societăţii.
6. Evadarea în trecut, istorie,
tradiţie, vis.
1. Psihologia personajelor se
desprinde din comportament,
din felul de a vorbi, din
mediul în care trăiesc.
2. Anticlericalismul.
3. Norme precise de
compoziţii.
4. Personaje din toate
categoriile sociale.
5. Scoaterea în prim plan a
problemelor sociale şi
morale.
6. Primatul sentimentului
asupra raţiunii.

Pe tablă rămîn scrise Sinteza

trăsăturile distincte ale
realismului:
- Reflectarea obiectivă,
veridică a realităţii.
- Valoarea documentară.
- Veridicitatea detaliilor.
- Lipsa de idealizare.
- Tematica socială.
- Personaje din toate
categoriile sociale.
Un elev la tablă le notează pe
toate, astfel că vor rămîne Algoritmizare
scrise pînă va fi nevoie de ele.
- Intenţie critică la adresa
societăţii.
- Oralitatea stilului.
- Personaje tipice în
împrejurări tipice.
- Psihologia personajelor se
desprinde din felul de a
vorbi, din mediul în care
trăiesc, din comportament.

3. Predarea – Se anunţă tema nouă:

învăţarea „Ion Creangă – un Notează tema în caiete. Agenda cu 7
temei noi. deschizător de drumuri spre notiţe paralele
realismul românesc”.

Pentru acasă elevii au avut de

pregătit biografia scriitorului
şi lectura individuală a
Amintirilor din copilărie.
(sau se propune un suport
slaid cu cele mai importante
momente din viaţa lui I.
Creangă)
Se propune punctarea celor
mai semnificative momente
din viaţa scriitorului,
completînd schema (anexa 1):
„Creangă – un Homer al
nostru”
Se oferă începutul.
1. Se naşte la...
2. Părinţii...
3. Primul învăţător...
4. Studii ...
5. Se căsătoreşte...
6. Timp de 12 ani...
7. În anul 1872...
8. Timp de 25 de ani...
9. Este autor de...
10. Prieten cu...
11. Locuieşte din 1873...
12. Moare la...
13. Opera...
Criticul literar G.Ibrăileanu
afirmă: „Opera lui Ion
Creangă este epopeea
poporului român. Creangă
este Homer al nostru”.
Se anunţă date despre apariţia
operei „Amintiri din
copilărie”.
Cea mai cunoscută lucrare
apare în revista „Convorbiri
literare”: primele două părţi –
în 1881, în numerele din
Elevii continuă... Conversaţia
1 martie 1837 la Humuleşti. euristică
tatăl - Ştefan a lui Petrea
Ciubotariul, mama –
Smaranda născută David
Creangă.
dascălul bădiţa Vasile. Procesarea
Şcoala din Broşteni informaţiei
Şcoala Domnească de la
Tîrgul Neamţ
Şcoala catihetică din Fălticeni
Seminarul Teologic „Veniamin
Costachi” de la Socola.
cu Ileana, fată de preot, cu
care divorţează şi de la care
va avea un fiu, Constantin.
e slujitor al altarului la mai
multe biserici din Iaşi.
este exclus definitiv din cler.
a fost un excelent pedagog.
4 manuale şcolare, scrise în
colaborare cu alţi învăţători.
Mihai Eminescu.
în bojdeuca din mahalaua
Ţicău, împreună cu Tinca Agenda cu
Vartic. notiţe paralele
31 decembrie 1889
poveşti: „Capra cu trei iezi”, Expunerea
„Povestea lui Harap-Alb”, euristică
„Soacra cu trei nurori”,
nuvele: „Moş Nichifor
Coţcarul”
povestiri: „Amintiri din
copilărie”
3
Notează în caiete.
ianuarie şi aprilie, partea a
treia – în 1882, în numărul din
martie. Partea a patra a fost
publicată postum îm volumul Lucrul în 12
al doilea al primei ediţii perechi
Creangă. Lectura
Propune prezentarea pe scurt Prezintă pe scurt. individuală
a conţinutului fiecărei părţi.
Propune cîte un fragment de Lecturează individual textul.
operă crengiană fiecărei
perechi spre lectură
individuală. (anexa 2) Exerciţiul 20
Oferă o fişă-slaid cu exerciţii,
solicitînd să se realizeze.
Intervine cu explicaţiile de
rigoare.
Ex. 1. Cine organizează Efectuiază exerciţiile,
discursul din „Amintiri din comentînd răspunsurile.
copilărie”. Metoda
a) autorul-narator; păianjenului
b) personajul-narator; Caracterizare
c) autorul-narator şi de personaj
personajul-narator. Agenda cu
Ex.2.Care sînt personajele? Realizează un păiangen. notiţe paralele
Ce puteţi spune despre ele? Concluzionează că sînt din Observaţia în
Încadraţi-le într-o tipologie. diferite categorii sociale. timpul
Ex. 3. În ce măsură mama şi documentării
Nică sînt personaje tipice în
împrejurări tipice? Analiză
Ex.4. Scrieţi cuvinte şi Observă că sînt descrise literară
sintagme care contribuie la evenimente reale specifice
crearea coloritului local: satului. Sinteza

Explicaţia
euristică
Manifestările Limbajul Comentarea
etnologice specific lexicului unui
zonei text
Ex 5. Extrageţi din operă: Sînt atenţionaţi că aceste
dialog, exclamaţii, interogaţii, elemente ţin de oralitatea
expresii onomatopeice, stilului.
imprecaţii (blesteme), Lectura
proverbe şi zicători, individuală
regionalisme, expresii
populare. Sinteza
Criticul literar afirmă: „Unic
prin geniul oral, Creangă Exerciţiul
apare prin neasemuita lui Comentarea
putere de a evoca viaţa, un lexicului unui
scriitor din linia realismului” text
Ex. 6. Ce registru îi este Menţionează că opera le
caracteristic operei trezeşte rîsul.
„Amintiri...”?
a) comic;
b) de bună dispoziţie
c) nostalgic; Răspunsuri posibile:
d) ironic. Ce anume vă Felul de a vorbi al Impresiile de
provoacă rîsul? personajelor, numele, situaţia, lectură
comportamentul acestora. Reacţia
cititorului
Ex. 7. Numiţi o situaţie Conversaţia
comică din fragment. Ce Sînt atenţionaţi că umorul este euristică
impresie a produs aceasta un semn al apartenenţei operei
asupra voastră? la realism
Criticul literar
P.Constantinescu afirmă:
„Umorul lui Creangă este
însuşi umorul vieţii, al acestui
fenomen organic, în care
durerea şi bucuria, răul şi Observaţia
binele, prostia şi înteligenţa,
umbra şi lumina se Conversaţia
îmbrăţişează alternativ ca s-o euristică
exprime în toată realitatea”.
Ex. 8. Argumentaţi Comentează afirmaţia. Explicaţia
afirmaţia „Creangă observă euristică
lumea înconjurătoare din
spiritul tradiţiilor populare.
Natura nu este pentru el un
spectacol sublim ca pentru
romantici, ci o realitate
pămîntească în ale cărei
condiţii trăiesc toţi eroiii săi
şi arta lui constă în puterea Observarea în 15
de reprezentare a lor în procesul
aceeaşi condiţie, după documentării
metoda realismului” Filmul
(E.Toderan).
Propune un fragment din Privesc cu interes filmul.
filmul „Amintiri din
copilărie”, solicitînd elevilor
observarea atentă a mediului Discuţia 2
în care trăiesc personajele, dirijată
felul de a se îmbrăca, modul
de gîndire şi comportare.

Se arată o oglindă:
- ce se oglindeşte în ea? - realitatea aşa cum este.
În acest sens, Stendal spunea:
„Romanul realist este oglindă
purtată de-a lungul unui drum.
Cîteodată ea reflectă cerul
albastru, altă dată noroiul din
băltoacele de la picioarele
dumneavosatră. Vreţi să
acuzaţi de imoralitate omul
care poartă oglinda? Acuzaţi
mai bine drumul pe care se
află băltoacele sau, şi mai
bine inspectorul de drumuri,
care permite ca apa să se
adune şi băltoacele să se
 formeze”.

4. Fixarea Se solicită elaborarea unei Realizează sinteza. Construirea 14

cunoştinţelor sinteze în care să se argumentării
şi realizarea demonstreze că lucrarea scrise
feed bakului „Amintiri...” de I. Creangă Redactarea
este una realistă, avînd ca textelor
bază trăsăturile curentului Elaborarea
realism, notate pe tablă. sintezelor
Intervine cu precizări şi Cîţiva elevi prezintă sintezele, Sinteza
corectări. se analizează. Analiza

5. Concluzii, Solicită concluzii privind Un elev concluzionează. Analiza 3

aprecieri reuşitele şi nereuşitele lecţiei, Sinteza
se notează elevii, se încheie
cu versurile lui I. Vatamanu:
Tu – o frunză.
Eu – o frunză.
Două frunze
Împreună,
Cînd s-adună,
Ştii ce fac?
-Un copac.
Ţie ţi-i drag,
Mie mi-i drag.
6. Tema Subiectul – Amintiri din Comentariul literar al 1
pentru acasă copilărie de Ion Creangă fragmentelor citite şi analizate.