Sunteți pe pagina 1din 11

Memoria

1. DEFINIREA ȘI CARACTERIZAREA
MEMORIEI
• Memoria este procesul psihic cognitiv superior care asigură întipărirea, stocarea și
reactualizarea informațiilor, a experienței sub formă de amintiri.
• Conținutul memoriei este divers, cuprinzând imagini, trăiri afective, cuvinte, inferențe etc.
• Memoria se află în interacțiune și interdependență cu toate celelalte fenomene și procese
psihice.
• Este caracterizată prin câteva trăsături esențiale :
Este activă  Situațională sau contextuală
Selectivă  Mijlocită
Inteligibilă  Este organizată logic și sistemic
2. PROCESELE ȘI FORMELE MEMORIEI

• Procesele memoriei sunt :


A. Memorarea (fixarea, engramarea)
Formele memorării:
1. După prezența intenției, a scopului și a efortului voluntar, memorarea
poate fi :
a) Voluntară
b) Involuntară
2. După prezența sau absența gândirii :
a) mecanică
b) logică.
Nu există forme de memorare necesare, utile și altele nenecesare, inutile.
Între formele memoriei nu există o ruptură, ci o strânsă interacțiune.
B. Păstrarea informațiilor;
1. După durată, păstrarea informațiilor poate să fie: de scurtă durată si de lungă durată.
2. După forma în care materialul memorat se stochează, există păstrare a informațiilor în
formă exactă și într-o formă modificată.
C. Reactualizarea informațiilor se realizează prin recunoașteri și prin reproduceri cu
ajutorul limbajului. Recunoașterea și reproducerea se realizează, atât voluntar, cât și
involuntar, eronat sau fidel, prompt sau lent.
3. FORMELE MEMORIEI
• A. După durata păstrării, memoria este:
1. senzorială sau registrul informațional senzorial (RIS) sau memorie de foarte scurtă durată
(0-5 secunde);
2. de scurtă durată (MSD) (memorie de lucru sau memorie operațională) care asigură
stocarea informației pentru un timp scurt (15-20 secunde).
3. de lungă rată (MLD) care păstrează informațiile un timp îndelungat.
• D.L. Schacter și E. Tulving vorbesc despre existența a cinci mari sisteme mnezice, astfel:
a) Sistemul mnezic episodic cuprinde evenimente trăite personal de subiect, localizabile într-un
timp și spațiu personal;
b) sistemul mnezic semantic alcătuit din idei, concepte, operații, scheme, deprinderi, atitudini,
convingeri, asigurând o conservare trainică a cunoștiințelor;
c) sistemul mnezic procedural asigură îndeplinirea practică a sarcinilor, permite asimilarea
diferitelor tipuri de deprinderi cognitive și comportamentale, ele îi spun individului „cum să facă
ceva”, nu numai „ce anume trebuie să facă”;
• d) sistemul mnezic perceptual-reprezentativ este legat de produsele perceptive, el fiind cel
care reține și recuperează informația despre obiecte (are ca subsisteme: forma vizuală a
cuvintelor, forma auditivă a cuvintelor, descrierea structurală și identificarea fetelor sau
figurilor umane);
• e) sistemul mnezic primar este centrat pe procesarea și păstrarea temporară a informațiilor (o
versiune mai elaborată a memoriei primare este cea numită memorie de lucru), făcând
posibilă intrarea informației în memoria secundară și recuperarea ei.
B. După modalitatea informațională preferențială, distingem:
1. memoria perceptivă;
2. memoria verbală;
3. memoria senzorio-motorie sau biologică;
4. memoria afectivă sau memorie emoțională;
5. memorie cognitivă (de cunoaștere).
4 CALITĂTILE/ INDICATORII MEMORIEI

• Calitățile cele mai importante ale memoriei sunt:


• 1. volumul memoriei;
• 2. mobilitatea memoriei;
• 3. rapiditatea fixării;
• 4. trăinicia păstrării;
• 5. promptitudinea reactualizării.
5. FACTORII CARE CONTRIBUIE LA
OPTIMTZAREA MEMORIEI
Optimizarea memoriei poate fi condiționată de:

1. Factori subiectivi, precum: gradul de implicare a subiectului, interesele, trebuințele, aspirațiile,


atitudinile, scopul activității viitoare, sănătatea, stresul, oboseala etc.;
2. Factori obiectivi, precum: natura materialului, gradul de organizare si de sistematizare a materialului,
volumul materialului, gradul de noutate al materialului, modul de prezentare, locul pe care îl ocupă
materialul fiind cadrul activității, organizarea și omogenitatea materialului, poziția materialului în
structura seriei, gradul de implicare a subiectului în activitate, dar și ambianța în care se desfășoară
activitatea etc.
• Pentru a optimiza propria memorie, pe lângă cunoașterea și valorificarea factorilor subiectivi si
obiectivi, este bine să utilizăm și procedee mnemotehnice speciale.
6. MEMORIE ȘI UITARE
• Între memorare și uitare există relații dinamice, fiecare acționând asupra celeilalte. Uitarea este un fenomen
psihic natural și necesar, deoarece are menirea de a evita supraâncărcarea „depozitului” memoriei și de a
asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului. Dacă uităm informațiile neesențiale, devalorizate,
detaliile, atunci putem spune că uitarea are un rol pozitiv pentru activitatea uman.
• Din păcate, uităm și informații esențiale, utile, necesare, caz în care uitarea devine un factor perturbator al
activității umane, uitarea având și ea caracter selectiv.
• Teorii care explică uitarea:
• Teoria uitării motivate;
• Teoria declinului traseelor mnezice sau teoria ștergerii urmelor;
• Teoria interferentei.
• Formele uitării:
• 1. uitarea totală;
• 2. uitarea parțială;
• 3. uitarea situațională.
• Cauzele uitării sunt numeroase.
• Uitarea se produce instantaneu sau treptat.
• În 1885, psihologul german, H. Ebbinghaus, utilizând ca material experimental serii de
silabe fără sens a reușit să stabilească o curbă a uitării, devenită clasică, potrivit căreia în
primele 20 de ore se poate pierde = 60-70% din volumul materialului memorat anterior,
după care ritmul uitării se reduce, curba stabilizându-se la valoarea 15-20% din materialul
inițial.
• Uitarea poate fi combătută prin repetiții care trebuie să respecte următoarele cerințe:
• a) numărul de repetiții trebuie să fie optim;
• b) eșalonarea repetiției este mai eficient decât repetiția comasată;
• c) repetiția este mai eficientă atunci când lectura se combină cu încercări de
reproducere;
• d) repetiția poate fi organizată diferit prin reluarea materialului în întregime.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !

Elevele : Niga Alexandra și Holban Cristina


Clasa : a X-a D

S-ar putea să vă placă și