Sunteți pe pagina 1din 13

Boli ale urechii

Proiect Biologie
Nita Alexandru-Sebastian

Clasa a 10-a C
1. Otita externă
• Otita externa este cea mai frecventă tulburare de auz și constă într-o
inflamație a părții exterioare a urechii. Este cauzată de o infecție
bacteriană sau fungică (fungică) a canalului auditiv extern.
• De obicei este cauzat de înotul în apă contaminată de acești agenți
patogeni, care ajung la urechi atunci când persoana este scufundată în
apă. Principala simptomatologie este durerea de ureche, deși roșeața
urechii și umflarea ganglionilor limfatici din jurul ei sunt, de
asemenea, frecvente. Febra și pierderea auzului nu sunt frecvente.
• Tratamentul constă în aplicarea picăturilor de urechi antibiotice, care
se aplică timp de o săptămână până când infecția dispare.
2. Otita medie acută

• Otita medie acută constă într-o infecție a urechii medii, situată în spatele
timpanului, de bacterii sau viruși. Este cauzat de un blocaj al trompei
Eustachian, care este responsabil pentru drenarea lichidului, dar dacă
acesta se înfundă, poate duce la creșterea agenților patogeni care vor duce
la infecție.
• Fiind acută, această otită medie constă într-un episod scurt, dar cu o mare
durere de ureche. Simptomele sunt similare cu otita externă, deși aici
durerea este mai mare. Problema cu otita medie este că germenii cauzali se
pot răspândi în alte structuri din cap, deci este important să o tratați rapid.
• Pentru a evita provocarea problemelor de auz, otita medie este tratată în
același mod ca și cea externă, cu aplicarea picăturilor de urechi antibiotice.
3. Otita medie secretorie

• Otita medie secretorie se dezvoltă atunci când otita medie acută nu sa


rezolvat complet, deci există încă un exces de lichid în urechea medie.
• Principala simptomatologie este că există o anumită pierdere a auzului
datorită înfundării trompelor Eustachian, care împiedică mișcarea
timpanului, deci nu captează bine vibrațiile. În plus, cei afectați au adesea
un sentiment de congestie la nivelul urechii și observă sunete de clic când
înghiți.
• Tratamentul constă în aplicarea decongestionanților și efectuarea
manevrelor pentru a recâștiga presiunea în ureche, deoarece înfundarea o
face prea mică. Dacă acest lucru nu se rezolvă, este posibil să fie necesară
scurgerea unei urechi.
4. Otita medie cronică

• Când episoadele de otită medie persistă și se repetă periodic, vorbim


despre otita medie cronică. De obicei, apare atunci când lichidul nu
este eliminat, ceea ce înseamnă că există reinfectări continue de
bacterii și viruși.
• Pe lângă simptomele unui episod de otită medie, cea cronică ajunge
să provoace leziuni permanente urechilor: afecțiuni în osul mastoid
din spatele urechii, secrețiile urechii, întărirea țesutului urechii,
formarea chisturilor ... Auz, în același timp, poate fi compromis.
5. Boala Ménière

• Boala Ménière este o tulburare a urechii interne cauzată de


acumularea de lichid în urechea internă deși nu se știe ce cauzează
acest lucru.
• Această afecțiune se caracterizează prin episoade de vertij și amețeli.
În plus, poate provoca pierderea auzului, senzația de înfundare,
percepția sunetului în urechi etc.
• Nu există nici un remediu pentru această boală, astfel încât
tratamentele (medicamente pentru prevenirea amețelilor și greață)
vizează reducerea severității simptomelor.
6. Nevită vestibulară

• Nevita vestibulară constă dintr-o inflamație a nervului vestibular, care


se află în urechea internă și este responsabil pentru controlul echilibrului.
• Această inflamație este cauzată de infecția unui virus și simptomele
constau de obicei într-o criză de vertij care durează între 7 și 10 zile.
Această criză de amețeală poate fi însoțită de greață, vărsături și zvâcniri
rapide ale ochilor din cauza leziunilor nervoase.
• Fiind cauzat de un virus, nu poate fi tratat cu antibiotice. Tratamentul
constă în ameliorarea simptomelor de vertij și amețeli, precum și
administrarea de lichide intravenoase pentru a evita deshidratarea dacă
vărsăturile sunt foarte frecvente.
7. Presbycusis

• Presbycusis este pierderea treptată a auzului. Este foarte frecvent să apară


odată cu vârsta. De fapt, o treime din persoanele peste 65 de ani au
pierderea auzului.
• Această tulburare este cauzată de îmbătrânirea însăși, deși stilul de viață pe
care l-a condus persoana are o mare influență. Pierderea auzului nu este
niciodată totală, deși simptomele includ: dificultăți în a purta o conversație,
probleme de a asculta sunete moi, înăbușirea vorbirii, cererea oamenilor să
vorbească încet etc. În cele din urmă, compromite sociabilitatea persoanei.
• Afectarea urechilor este ireversibilă, astfel încât auzul pierdut nu poate fi
recuperat. Tratamentul constă în aplicarea aparatelor auditive, dispozitive
care sunt plasate în ureche și care amplifică sunetele.
8. Cofoza
• Kphosis este cea mai gravă formă de surditate. Cei afectați nu pot
percepe niciun sunet, adică există o pierdere totală a auzului. Este mai
puțin frecventă decât presbycusis.
• Cea mai frecventă cauză este genetica, deși se poate datora și altor
boli sau traume, mai ales dacă afectează nervul auditiv.
• Tratamentul constă în aplicarea unui implant cohlear, un dispozitiv
care este implantat prin intervenție chirurgicală atunci când aparatele
auditive nu sunt suficiente. Implantul cohlear permite persoanelor cu
cofoză să primească și să proceseze sunete.
9. Tinnitus
• Tinnitus (sau tinitus) este o tulburare auditivă caracterizată prin percepția recurentă a
zgomotului sau a zumzetului în ureche. Este foarte frecvent, deoarece afectează mai
mult sau mai puțin recurent 20% din populație.
• Cauzele sunt extrem de variate, deși sunt în general legate de tulburările urechii interne.
De multe ori originea este necunoscută. Principalul simptom este că persoana aude
zgomot sau zumzet, chiar dacă nu există sunet în jurul său.
• Deși nu este grav, tinitusul poate fi foarte enervant și compromite calitatea vieții celor
afectați, mai ales dacă episoadele sunt foarte recurente și / sau apar și noaptea, caz în
care există de obicei probleme cu somnul.
• Tratamentul constă în rezolvarea declanșatorului care a dus la tinitus (de exemplu, un
dop de ceară), deși dacă acest lucru nu este posibil, medicul poate recomanda utilizarea
dispozitivelor care inhibă zgomotul, cum ar fi aparatele auditive sau aparatele de zgomot
alb.
10. Barotrauma urechii
• Un barotraumatism este un prejudiciu suferit de ureche atunci când
corpul suferă modificări de presiune foarte bruștemai ales atunci
când călătoriți cu avionul sau scufundați.
• Urechea este foarte sensibilă la aceste variații de presiune.
Simptomele, care de obicei dispar rapid, sunt: ​durere, înfundarea
urechii, amețeli și, uneori, pierderea auzului.
• Nu există tratament, deoarece este răspunsul organismului la
modificările de presiune. Căscatul sau guma de mestecat pot preveni
apariția simptomelor.
Otita externă
Otita media acuta

Sursa : https://ro.warbletoncouncil.org/enfermedades-del-393

S-ar putea să vă placă și