Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PENTRU DEZVOLTAREA
EMOȚIONALĂ LA COPII
CERC PEDAGOGIC
30 martie 2023
Școala Gimnazială Nr. 188
București
Motto:
,,Toată învățarea are o bază emoțională.”
PLATON
Tipuri de emoții
Emoțiile pot fi definite ca „o reacție afectivă de
intensitate mijlocie și de durată relativ scurtă, Emoțiile pe care le simțim în funcție de mediul la care
suntem expuși au fost analizate de-a lungul timpului de mai
însoțită adesea de modificări în activitățile mulți cercetători.Paul Ekman, Daniel Goleman, Robert
organismului, oglindind atitudinea individului față de Plutchik sau W. Gerrod Parrott au oferit fiecare câte o
realitate.”(DEX) clasificare a emoțiilor.
Deși în prezent nu există un consens științific cu
Paul Ekman, psiholog și profesor la universitatea din
privire la o definiție clară a emoțiilor, dacă disecăm California, a identificat 7 emoții fundamentale: Furie, Surpriză,
puțin afirmația de mai sus, am putea observa că Dezgust, Bucurie, Frică, Tristețe, Dispreț.
emoțiile sunt, printre altele: Psihologul Daniel Goleman, autorul cărții „Inteligența
reacții care apar și dispar repede, bazate pe Emoțională” a clasificate 8 emoții primare: Mânie, Tristețe,
evenimente petrecute în „timp real”; Frică, Bucurie, Iubire, Surpriză, Dezgust, Rușine.
reacții care pot duce la modificări fizice (precum Robert Plutchik a mers mai departe și a identificat 8
creșterea pulsului sau respirație accelerată); emoții fundamentale (și opusul lor) și 8 emoții complexe
reacții care depind de stimulii interni sau externi (formate din două emoții fundamentale).
la care suntem expuși.
El a creat în 1980 ceea ce astăzi cunoaștem ca „Cercul
Emoțiilor lui Plutchik”. Conform teoriei lui Plutchik, emoțiile se
intensifică pe măsură ce se deplasează din exteriorul spre
centrul cercului. Cu cât nuanța este mai închisă, cu atât
emoția este mai intensă.
Inteligența emoțională
Studiile privind inteligența emoțională sunt relativ recente, ele debutînd în jurul anilor 90. Conform lui Peter Salovey și John
D. Mayer, inteligența emoțională se referă la abilitățile în baza cărora un individ poate discrimina și monitoriza emoțiile proprii
și ale celorlalți, precum și la capacitatea acestuia de a utiliza informațiile deținute pentru a-și ghida propria gândire și acțiune.
O definiție ceva mai recentă, a fost propusă de Daniel Goleman, în 1995. Conform acestuia ,, inteligența
emoțională desemnează o capacitate de control și autocontrol al stresului și emoțiilor negative, o meta-abilitate, care
determină și influențează modul și eficiența cu care nne putem folosi de celelalte capacități și abilități pe care le posedăm,
inclusiv inteligența educațională.”
Realitatea ne demonstrează că persoanele care își cunosc și își stăpânesc bine emoțiile și care înțeleg și abordează
eficient emoțiile celorlalți, sunt în avantaj în orice domeniu al vieții, au mai multe șanse de a fi eficienți și mulțumiți de viață,
deoarece își pot controla abilitățile mintale ce le susțin productivitatea.
Trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide. Toți suntem puși în fața provocărilor de a ne adapta unei lumi care
nu mai este la fel de sigură și predictibilă așa cum era odată, iar din punctul de vedere al copiilor, creșterea și maturizarea
sunt mai dificile decât au fost până acum. Astfel, este necesar să acordăm o mai mare atenție dezvoltării sociale și
emoționale a copiilor. Părinților le revine cea mai mare parte a acestei sarcini, dar și școala poate să încurajeze o astfel de
învățare. Perioada școlară mică, este esențială, deoarece atunci copiii învață vocabularul emoțiilor, asocierea dintre emoții și
contextele de viață, exprimarea facială a emoțiilor, modalități de reacție la emoțiile celor din jur. Cu timpul, termenii utilizați
pentru descrierea emoțiilor cresc în diversitate și cantitate. Copiii devin capabili să poarte discuții cu alții despre emoțiile lor
sau pot să asculte ce spun ceilalți.
Prin urmare se impune o nouă viziune în privinţa a ceea ce şcoala/grădiniţa poate oferi elevului (în afară de informaţii
brute) în aşa fel încât acesta să se adapteze cât mai bine realităţilor cotidiene.
Exemple de jocuri și activități
ACCEPTAREA DE SINE OOPS!!!
Desfășurare:
REZOLVAREA PROBLEMELOR ȘI LUAREA DECIZIILOR
BORCANUL FERICIRII
Materiale necesare:
hârtie colorata - două culori
borcan
foarfecă
creion grafit
Cum se realizează?
Desenați și decupați picături, folosind
hârtie de doua culori diferite (exemplu:
roșu și albastru). Fiecare culoare va
corespunde unei emoții: fericire sau
tristețe.
Alegeți culoarea care corespunde fericirii
și scrieți pe picăturile de culoarea
respectivă lucrurile care vă fac fericiți, iar
pe picăturile de cealaltă culoare scrieți
lucrurile care va întristează. Apoi poți
amesteca picăturile și poți pune o parte din
ele în borcan, având grijă să intre picături
din ambele categorii.
RELAȚII INTERPERSONALE