CONTRIBUŢIA VOIEVOZILOR ROMÂNI LA FORMAREA ŞI DEVOLTAREA CULTURII NAŢIONALE

PARTEA I
PROF.PR. PĂUNESCU ANGHEL NICOLAE
Liceul teologic
TÂRGU-JIU
MIRCEA CEL BĂTRÂN
MIRCEA CEL BATRÂN
1386-1418
 A fost una dintre marile personalităţi politice
ale trecutului nostru istoric. Era fiul lui Radu I
Voievod şi al doamnei Calinica, descendentă a
unei familii de boieri de ţară.
În vremea lui, Tara Românească a cunoscut
cea mai întinsă cuprindere teritorială din toată
istoria medievală. Încă din prima parte a
domniei, Mircea cel Bătrân a eliberat Dobrogea,
alungând pe genovezii stabiliţi la gurile Dunării.
 A mărit capacitatea de apărare a ţării prin întărirea şi
extinderea fortificaţiilor dunărene, prin crearea băniei
Severinului. A întreţinut relaţii bune cu Moldova, în vremea
lui Petru Muşat şi Alexandru cel Bun, astfel iniţiind politica
“blocului românesc”. A încheiat un tratat (Radom, 1389), în
condiţii de deplină egalitate, cu regele Poloniei,Vladislav
Jagello, pentru a contracara pretenţiile expansioniste ale
regelui maghiar Sigismund de Luxemburg.
Regele maghiar, conştient de creşterea ameninţării
otomane, încheie cu Mircea cel Bătrân prima alianţă
antiotomană din istoria sud-estului european (Braşov, 1395)
 Alianţele cu regatele creştine l-au
determinat pe sultanul Baiazid (1398-
1402) să organizeze o expediţie la nord
de Dunăre pentru eliminarea lui Mircea
cel Bătrân.
Victoria obţinută la Rovine (17 mai 1395)
a consolidat independenţa Ţării
Româneşti.
Regele maghiar, încurajat de această
victorie a iniţiat cruciada de la Nicopole
(1396) la care a participat alături de
cavalerii apuseni şi Mircea cel Bătrân.
Turcii au învins deoarece cavalerii
apuseni au refuzat iniţierea atacului de
către Mircea.
 Pentru faptele sale glorioase a fost numit
de Johannes Leunclavius (1533-1593)
“principe între creştini cel mai viteaz şi cel
mai ager”
MIRCEA CEL BATRAN – CTITOR DE BISERICI

 Activitatea sa de ctitor se leagă de strânsa

colaborare avută cu Sfântul Nicodim de la
Tismana, pe care l-a avut duhovnic.
 Astfel la îndemnul duhovnicului său, Mircea cel
Bătrân ridică, reconstruieşte sau ajută mai multe
mănăstiri.
 Sprijină și ajută mănăstiri din Sf. munte Athos
 Domnia lui Mircea cel Bătrân a reprezentat o
perioadă de înflorire culturală pentru Ţara
Românească. Mănăstirile ctitorite de Sf. Nicodim
de la Tismana, care a activat pe tărâmurile
româneşti in această perioadă, sau cele ctitorite
de voievod la îndemnul Sfântului, vor deveni
adevărate lăcaşuri de cultură, unde se vor
dezvolta centre de pictură, broderie, caligrafie sau
muzică.
 Cea mai importantă ctitorie a sa este
mănăstirea Cozia.
 Una dintre cele mai autentice podoabe
ale arhitecturii bisericeşti autohtone,
Mănăstirea Cozia trăieşte şi va dăinui
în istoria poporului român deopotrivă
prin însemnătatea ei artistică şi
spirituală, cât şi prin vechimea ei.
În cei peste 600 de ani de la întemeiere
multe mii de călugări au vieţuit şi s-au
format aici, unii ajungând ierarhi
vestiţi şi cunoscuţi oameni de cultură.
 Construcţie de plan triconc, Cozia va
deveni un model pentru locaşurile de
cult muntene.
 Vechile fresce au păstrat chipul lui Mircea cel
Mare zugrăvit în naos, pe zidul din dreapta, în
înfăţişarea sa de ctitor, îmbrăcat în costum de
mare cavaler medieval apusean, alături de fiul
său Mihail. În hrisovul dat de Mircea cel Mare
Mănăstirii Cozia în anul 1406, se pot vedea
titulatura voievodului român şi graniţele
stăpânite de el: “Eu cel în Hristos Dumnezeu,
binecredinciosul şi binecinstitorul şi de
Hristos iubitorul şi singur stăpânitorul, Io
Mircea, Mare voievod şi domn, din mila lui
Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu,
stăpânind şi domnind peste toată ţara
Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă
şi către părţile tătăreşti şi Herţeg al Almaşului
şi Făgăraşului şi domn al Banatului
Severinului şi pe amândouă părţile, pe toată
Podunavia, încă şi până la Marea cea Mare şi
stăpânitor al cetăţii Dîrstorului...”.
MĂNĂSTIREA COTMEANA
 Construită în prima sa formă de Radu I,
domnul Ţării Româneşti (1377-1389),
biserica a fost refăcută de Mircea cel Bătrân
(1386-1418) între anii 1387-1389
 Este monument de sinteză reprezentativ
pentru asimilarea şi dezvoltarea arhitecturii
munteneşti din sec. XIV; faţadele sunt din
cărămidă aparentă şi decoraţiuni în stil
bizantinobalcanic din sec. XIII-XIV
BISERICA PARACLIS A CURŢII DOMNEŞTI DE LA TÂRGOVIŞTE -
1395
MĂNĂSTIRI CTITORITE DE SFÂNTUL NICODIM

TISMANA
MĂNĂSTIREA VODIȚA
Mircea cel Bătrân a adus moaștele Sfintei Mucenițe
Filofteia, pe care le-a depus la Biserica Domnească
Sf. Nicolae de la Curtea de Arges
 OPERE DE ARTĂ DIN TIMPUL LUI
MIRCEA CEL BĂTRÂN
 Un Polieleu compus de “Kir Filotei
monahul, fost mare logofăt al lui Mircea
Voievod”
 O Evanghelie, copiată de călugărul Nicodim
de la Tismana pe pergament
 Un Tetraevangheliar , împodobit cu
miniaturi de Sf. Nicodim de la Tismana.
Acesta este cel mai vechi manuscris miniat
din Ţara Românească
 un epitaf din 1396, ţesut pe mătase albastră
şi brodat cu aur şi argint
 FERECĂTURA DE CARTE A
TETRAEVANGHELULUI LUI NICODIM