JUCĂRII pentru

preșcolari
(prezentare alfabetică)
Conf. univ. dr. Ramona RĂDUȚ-TACIU
Jucărie
 Resursă ludică și educațională, „obiect destinat jocului (...), tovarăș îndrăgit, căruia copilul îi
conferă în planul imaginației, caracteristici umane. Prezența jucăriilor îi stimulează copilului
forța de creație, fantezia, iar relaționarea cu diversele tipuri de jucării îi trezește trăiri afective,
emoții, interese. Astfel, jucăria este un stimulent al jocului. Acțiunea cu jucăria poate să
reprezinte la un moment dat jocul însuși, cu precădere la preșcolarii mici. Copilul supune jucăria
unei analize și sinteze concrete, directe, tendința adesea întâlnită la preșcolari de a dezmembra
jucării fiind expresia curiozității și interesului pentru cunoaștere. Jucăria este un altul asupra
căruia sunt reflectate activități specifice și impresii acumulate de copilul preșcolar în viața reală,
care sunt în acest fel retrăite, înțelese și interiorizate. Activitatea cu jucăria îi permite copilului
exercitarea unui exercițiu de putere asupra acesteia, cu rol important în experimentarea prin joc
a unor situații de viață parcurse (ex.: fetița îi impune păpușii să mănânce, păpușa «plânge», însă
fetița este de neînduplecat), și înțelegerea mai bună a parametrilor acestora. Treptat, pe măsura
dezvoltării conduitei ludice, jucăria devine un instrument esențial pentru inițierea anumitor
jocuri, fie că aceasta corespunde exact subiectului jocului, fie că este doar un înlocuitor al unor
obiecte necesare. Ea este aleasă acum în funcție de tema și subiectul jocului.” (A. Glava, C.
Glava, 2002).
Jucărie cu telecomandă
 Controlată de la distanță cu ajutorul unei telecomenzi, alimentată
cu baterii.
 Există jucării cu telecomandă cu fir și jucării cu telecomandă fără
fir. În conceperea ambelor categorii se regăsește intenția de a
stimula abilitățile manuale, abilitățile motorii, percepția vizuală și
coordonarea oculo-motorie a utilizatorilor.
 În funcție de vârsta căreia i se adresează și/ sau de experiența
copilului care o folosește, jucăria cu telecomandă poate realiza
mișcări în următoarele planuri: înainte-înapoi; stânga-dreapta; sus-
jos/ scufundare-ridicare la suprafață; acrobații în aer. În mod
frecvent, jucăriile cu telecomandă sunt folosite ca jucării
individuale.
Jucărie/ jucării de nisip
 Viu colorate, confecționate din material plastic, utilizate pe timpul sezonului cald
de către copiii de vârstă antepreșcolară și preșcolară. Oferă copiilor posibilitatea
de a realiza diferite forme din nisip, implicându-şi propria imaginaţie şi
creativitate. Copiii încarcă integral suprafața jucăriei cu nisip, tasează manual sau
cu lopățica nisipul și prin răsturnare realizează forma jucăriei. Posibilitățile de
realizare a obiectelor sunt nelimitate, motiv pentru care aceste jucării sunt folosite
pe o perioadă mare de timp de către copii. Includ diverse figurine (pește, floare,
ciupercă, avion, stea, casă etc.) și/ sau corpuri geometrice, alături de cel puțin
câteva ustensile specifice: lopățică și greblă (pentru strângerea și tasarea nisipului),
stropitoare (pentru asigurarea umidității nisipului), sită de cernut nisip (pentru
eliminarea pietrișului și a altor componente care împiedică realizarea obiectului
propus de copil), moară și găletușă sau roabă, camion (pentru asigurarea
transportului nisipului). Există variante cu jucării de nisip în care toate aceste
accesorii sunt încastrate, oferind în acest sens un avantaj pentru asigurarea
spațiului de depozitare (fie acasă, fie în grădinițe). În funcţie de vârsta copiilor,
persoanele de vârstă adultă pot demonstra modul în care se folosesc jucăriile de
nisip și pot participa alături de copil la jocul propriu-zis, ori de câte ori este nevoie.
Jucărie/ jucării de plajă și
apă
 Viu colorate, confecționate din material plastic (jucării de nisip,
pistol cu apă etc.) și/ sau gonflabile, utilizate de obicei pe timpul
sezonului cald de către copiii de vârstă antepreșcolară și
preșcolară.
 Dau copiilor posibilitatea de a realiza diferite forme din nisipul de
plajă, ca rezultat al propriei imaginații și creativități sau le oferă
posibilitatea de a se juca în apă (minge gonflabilă, sabie gonflabilă,
colac de înot gonflabil, vestă de înot, mânecuțe de înot, piscină
gonflabilă etc.).
 Este recomandabil ca utilizarea acestor jucării de către copii să fie
supravegheată de persoane adulte.
Jucărie didactică
 „Obiect care servește la transmiterea și fixarea unor noțiuni și deprinderi la copil, pe calea
interesului pe care acesta îl manifestă față de joc și activitatea distractivă; este concepută pe
baza studierii comportamentului copilului, al scopului și noțiunilor care trebuie transmise. În
conceperea, construirea și folosirea jucăriilor didactice se are în vedere o funcționalitate
multiplă: instructiv-educativă, estetică, igienică și ergonomică etc.” (Dicționar de pedagogie,
1979).
 „Obiect care susține și stimulează activitatea ludică. Printre cele mai vechi se află păpușa,
regina jucărie, mingea, jucării unelte și jucării arme (arcuri cu săgeți, săbii). Adesea au o
funcție simbolică de substitut al unei ființe (ursuleți, cățeluși etc.), al mijloacelor de
transport, al obiectelor gospodărești (mobilier, veselă). Uneori, constau în materialul necesar
unei activități constructive (cuburi de lemn, piese din metal sau material plastic). Există
jucării-suport al unor jocuri intelectuale (loto-uri, puzzle, șah, țintar), muzicale, sportive.
Evoluția spectaculoasă a tehnicii moderne a îmbogățit mult și lumea jucăriilor. Tendința pe
care unele jucării o prezintă pentru un copil poate fi semnul unei înclinații vocaționale. Este
încă insuficient studiată forța considerabilă de atracție a jucăriei, originile acestui atașament.
Ceea ce se știe este că, deseori, existența jucăriei îl orientează pe copil spre un anumit joc, îi
fixează un anumit rol ludic, îi satisface, dar îi și cultivă aptitudini. Pedagogia contemporană
semnalează pericolul unor jucării care pot stimula agresivitatea (reproduceri destul de fidele
ale armelor ucigătoare, ale mijloacelor de distrugere în masă), al jucăriilor care servesc
jocurilor de noroc și al celor obscene. În consilierea părinților, ar trebui să discutăm și despre
jucăriile pe care le oferă copiilor lor.” (M. Ştefan, 2006).
Jucărie distractivă
 Are ca scop inducerea sentimentului de bucurie şi
distracţie, precum și dezvoltarea simțului umorului.
 „Jucăriile distractive nu sunt destinate jocului propriu-
zis, ci amuzamentului, hazului.” (E.A. Flerina, 1976).
 „Jucăriile destinate copiilor până la 7 ani nu se bazează
pe subtilități (…), ci pe producerea unor sunete sau
mișcări neașteptate (iepurașul care sare, măscăriciul
care face tumbe pe o scăriță, rața care măcăie,
privighetoarea care cântă, pasărea a cărei coadă se
rotește etc.).” (E.A. Flerina, 1976).
Jucărie educaţională/ educativă
 Are rolul de a completa și îmbunătăți mesajele educaţionale
oferite prin intermediul altor surse. Materialele din care sunt
confecționate jucăriile educative, caracteristicile lor, formele de
prezentare, cromatica lor, elementele lor componente, toate sunt
raportate de către producători la vârsta utilizatorilor.
 Exemplu: „Popice cu animale de la fermă” este un set cu jucării
educaționale/ educative ideal pentru dezvoltarea coordonării ochi-
mână și a concentrării copiilor. Setul include 6 popice și o bilă și
este confecționat integral din lemn, respectând toate standardele
europene de calitate. Înălțimea popicelor este de 8 cm. Vârsta
recomandată: 3 ani +;–
 http://www.bestkids.ro/c-188-jucarii-educative.aspx?pagenum=6
Jucărie gonflabilă
 Confecționată din vinil rezistent care, de obicei, oferă copiilor
confortul și ușurința necesare în apă în timpul tuturor etapelor de
învățare a înotului, precum și plăcerea de a înota.
 Exemple: minge gonflabilă, colac gonflabil.
 Există jucării gonflabile de interior (diverse animăluțe gonflabile) și
jucării gonflabile de exterior (piscină gonflabilă, saltea gonflabilă,
topogan gonflabil, centru de joacă gonflabil).
 Dimensiunile jucăriilor gonflabile sunt corelate cu vârsta și
greutatea copilului căruia îi sunt oferite, pe fiecare produs în parte
fiind menţionate precizări exacte
Jucărie inteligentă
 Creată în scopul de a realiza comunicarea cu utilizatorul/ utilizatorii, de
a face diverse trucuri atunci când este acționat un anumit buton,
interacționând cu elemente din mediul înconjurător, de a genera
implicare şi de a produce distracție, amuzament.
 Exemple: roboți, elicoptere și drone, păpuși și animăluțe personificate
ș.a.; Gândacul Hexbug Original este o creatură care simte drumul, nu se
lovește de obiectele întâlnite prin cameră și își schimbă direcția de
deplasare atunci când „aude” un zgomot puternic sau chiar o bătaie din
palme; Un alt roboțel preferat de copiii inteligenți este Robosapien –
proiectat de un om de știință de la NASA şi care merge înainte și înapoi, își
mișcă brațele, poate ridica obiecte și chiar vorbi.
Jucărie interactivă
 Creată în scopul de a contribui nemijlocit la dezvoltarea funcțiilor
cognitive și a creativității copilului, prin oferirea posibilității acestuia
de a interacționa nemijlocit cu elementele sale componente.
 Exemple: tableta electronică, „Bucătăria interactivă”, „Trusa medicală interactivă”, „Ferma de
animale (interactivă)”; „Calendarul magnetic din lemn” este o jucărie interactivă compusă din 140
de piese magnetice/ carduri, reprezentând cifre, denumirile lunilor anului și denumirile zilelor
săptămânii. Cel/ cei care folosește/ folosesc acest calendar știe/ știu întotdeauna în ce zi începe
școala, când trebuie să meargă la cabinetul stomatologic sau să planteze flori, când a căzut prima
zăpadă ș.a. Jucăria conţine o servietă care se deschide și, pe o parte se găsește o grilă cu zilele
unei luni organizate pe săptămâni, iar pe cealaltă parte, piesele magnetice. Folosind imaginile și
cardurile cu zile și luni, copilul va învăța succesiunea anotimpurilor, a lunilor anului, dar și data și
ora, cu ajutorul ceasului poziționat în centrul calendarului. Această jucărie dezvoltă inteligența
spațială, inteligența verbală, inteligența logico-matematică, inteligența kinestezică, inteligența
interpersonală. Se poate folosi individual și/ sau în grup; mânuind piesele şi îmbogăţindu-și
limbajul, jucătorul/ jucătorii dobândesc/ exersează cunoştinţe de bază despre cantităţi şi numere,
noţiuni şi situaţii în spaţiu, raţionament logic ș.a., familiarizându-se cu perceperea timpului,
observarea naturii, a fenomenelor atmosferice etc. În partea de sus, jucăria are ataşat un șiret
gros, pentru a putea fi agăţată de perete. Vârsta recomandată: 5-8 ani
Jucărie muzicală
 Confecționată din metal, burete, material textil sau material plastic,
producând – la atingere sau prin apăsare (adesea a unor taste) –, efecte
sonore și luminoase, imitând anumite sunete (specifice păsărilor, animalelor,
mijloacelor de transport) sau contribuind la producerea anumitor sunete şi
chiar melodii. Există jucării muzicale confecționate și recomandate pentru
diferite vârste ale copiilor, începând chiar din primele luni de viață. „Aceste
jucării, sau altele asemănătoare lor, provoacă copiilor o deosebită bucurie,
constituind un mijloc de dezvoltare a auzului muzical (…) Ele trebuie să
îndeplinească cerința obligatorie de a avea un sunet plăcut, de a produce
melodii artistice simple.” (E.A. Flerina, 1976).
 contribuie la dezvoltarea abilităților motorii, intelectuale,
lingvistice, muzicale, creative, precum şi la dezvoltarea abilităților
de comunicare, inclusiv la nuanţarea exprimării nonverbale, şi,
implicit, la creşterea randamentului școlar. Ele au un design
atractiv și sunt realizate în culori vii, atrăgătoare.
 Exemplu: „Cuckoo Piccino Piccio” este jucăria muzicală care imită
sunetele păsărilor. Are curele/ centuri de prindere universală și poate fi
atașată la pătuțul copilului, la cărucior, la țarcul de joacă sau premergător,
în orice loc se va afla copilul. Confecționată din material moale, plușat,
jucăria este menită să anime și să distreze orice copil. Sunetele păsărilor
se pot declanșa prin apăsarea aripilor moi. Jucăria este dotată cu oglindă
și melodii preînregistrate și este recomandată copiilor cu vârsta mai mare
de 6 luni.
Jucărie pentru jocuri de creație

 Constituită din materiale pentru joc/ piese de construcție care

permit valorificarea creativității copiilor prin construirea de jucării
cu tematici diverse, utilizate de aceştia în activitățile de joc. „Aici
momentul creator al muncii care se situează pe prim-plan (mai
întâi trebuie să fac și apoi să mă joc), îmbogățește procesul
jocului.” (E.A. Flerina, 1976). De asemenea, „legătura dintre
operațiunea de construcție și joc asigură o productivitate sporită
jocului. Pe copil începe să-l pasioneze tehnica, modelarea;
orizontul său tehnic se lărgește, el capătă prețioase deprinderi
tehnice”. (E.A. Flerina, 1976).
Jucărie teatrală
 Permite realizarea unor jocuri teatrale; aceste jucării
„îi atrag puternic pe copii, îi pregătesc pentru
vizionarea spectacolului de teatru, pentru realizarea
personală a unor roluri, le îmbogățesc enorm percepția
artistică și le oferă un material interesant sub aspectul
conținutului.” (E.A. Flerina, 1976).
 Jucăriile teatrale, îndeosebi păpușile şi marionetele „îl
conduc pe copil spre spectacolul de teatru și spre
propriul său joc teatral.” (E.A. Flerina, 1976).
Jucărie tehnică
 Copilul o folosește și prin care își dezvoltă interesul față de diverse
domenii de activitate; jucăriile tehnice „îl apropie pe copil de
producție și tehnică, adică: cunoașterea proprietății materialelor,
a proceselor și a metodelor de prelucrare a acestora, de obținere și
folosire a sursei de energie etc.” (E.A. Flerina, 1976).
 Jucăria tehnică trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: să
fie realizată cu pricepere și să redea cât mai detaliat
caracteristicile obiectelor reale; să funcționeze perfect; să fie
confecționată din materiale atent selectate; să dezvolte
inventivitatea tehnică etc. „În ansamblu, jucăria tehnică trebuie să
dezvolte orizontul tehnic al copiilor, să le orienteze interesul
pentru construcție și tehnică.” (E.A. Flerina, 1976).
Jucărie sportivă și pentru
antrenament
Influențează în sens pozitiv prioritar dezvoltarea fizică a organismului
preșcolarilor, inclusiv prin dezvoltarea motricității generale și a motricității
fine, creșterea capacității de concentrare și apreciere a distanțelor, precum
și agilitatea și viteza de reacție, utilizată în cadrul activităților de educație
fizică și sport, inclusiv în antrenamente.
 „(...) dezvoltă atenția, puterea de concentrare, autostăpânirea, spiritul de
organizare. Sunt numeroși cercetători aceia care consideră că jocul și
jucăria bazate pe mișcare sunt proprii vârstelor mici. Dar jocurile de mișcare
îi pasionează și pe adulți. De pildă, mingea este o jucărie universală aflată la
dispoziția tuturor vârstelor. În acest caz se schimbă doar caracterul jocului,
complexitatea lui. Folosirea jucăriilor de acest tip obligă, cu necesitate, să
se ia în considerare forța copilului, particularitățile sale de vârstă. Jucăria
sportivă trebuie să solicite copilului un efort calculat. Numai astfel ea va
asigura o dezvoltare normală. Importanța jocurilor și a jucăriilor de acest tip
este, incontestabil, extrem de mare.” (E. A. Flerina, 1976).
Jucărie tematică/ jucărie-figură
 Redă cât mai fidel caracteristicile fizice ale ființelor sau obiectelor
reprezentate, permițând „reprezentarea reală, veridică a oamenilor, a
animalelor, a diferitelor obiecte.” (E.A. Flerina, 1976).
 Aceste jucării pot înfăţişa oameni, animale, mijloace de transport, mașini,
mobilier ș.a.m.d. Principala destinație a unor asemenea jucării nu constă
în dezvoltarea fizică a copilului, ci în contribuția adusă jocului creator de
imitație, prin intermediul căruia copilul își manifestă, își diversifică şi
consolidează experiența socială. Asemenea jucării, atunci când pedagogul
le folosește corect din punct de vedere metodic, orientează atenția
copilului asupra fenomenelor vieții înconjurătoare, determină conținutul
jocului, direcționează interesele și trăirile copilului. Urmărind procesul
jocului în cazul jucăriei cu subiect, putem constata bogăția inițiativei
copilului, desfășurarea imaginației lui creatoare. Copilul manifestă mai
multă inițiativă, spirit de observație, inventivitate, emotivitate.” (E.A.
Flerina, 1976).
Jucărie zburătoare/ Frisbee
 Fabricată din material plastic, hârtie, folii rezistente de
polietilenă, nylon sau cauciuc moale, de tip zmee, având mânere
ergonomice, lansator sau coardă, reprezentând un disc sau diferite
animale, păsări și/ sau personaje din desene animate, care zboară
într-o adiere ușoară de vânt, fiind ușor de manevrat și de către
copiii foarte mici.
 Aceste jucării se folosesc în aer liber și necesită condiţii
meteorologice favorabile, precum și un teren spaţios. Pe lângă
faptul că sunt mijloace ludice atrăgătoare pentru copii, acestea
dezvoltă manualitatea fină a mâinii copilului (de exemplu,
confecţionarea avionului de hârtie, apucarea şi lansarea acestuia),
implică o acțiune fizică (motricitate), dezvoltă creativitatea
(înseosebi prin personalizarea jucăriei) şi, în acelaşi timp, oferă
posibilităţi noi de cunoaştere a realităţii din jurul copilului (fiind
considerate „portiţe” spre alte lumi). Sunt folosite, de obicei, în
drumeții și/ sau tabere școlare.