“SECRETUL SI FARMECUL VIETII NOASTRE NU STAU IN LIPSA UNUI

CONFLICT, CI IN HOTARIREA SI PRICEPEREA NOASTRA DE A-L

REZOLVA.”
A.MAKARENKO

TEMA:
“TIPURI DE CONFLICTE ȘI MODALITĂȚILE LOR DE
SOLUȚIONARE”
 DEFINITIA CONFLICTULUI

TERMENUL DE „CONFLICT”:
LATINESCUL CONFLIGO- A SE LUPTA, A SE BATE;
CONFLICTUS( PARTICIPIUL SUBSTANTIVAT)- CIOCNIRE, ŞOC,
CEARTĂ;

1-Conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional, care implică o componentă

cognitivă (gândirea, percepţia situaţiei conflictuale), o componentă afectivă (emoţiile
şi sentimentele) şi o componentă comportamentală (acţiunea, inclusiv comunicarea).
 CONSECINȚELE CONFLICTELOR

Există o serie de consecinţe negative, printre care:

produc emoţii şi sentimente negative: furie, anxietate, teamă, suferinţă şi agresiune,
resentimente, tristeţe, stres, singurătate, confuzie afectivă şi cognitivă,îmbolnăviri psihice şi
organice, pot distruge coeziunea şi identitatea grupului, risipă de timp, privarea de libertate,
etc.
Conflictul nu presupune în mod obligatoriu aspecte negative: tensiune, ceartă. El presupune şi
o serie de efecte pozitive:
creşte motivaţia pentru schimbare, combat stagnarea;
îmbunătăţeşte identificarea problemelor şi a soluţiilor;
creşte coeziunea unui grup după soluţionarea comună a conflictelor;
creşte capacitatea de adaptare la realitate;
oferă o oportunitate de cunoaştere şi dezvoltare personală;
dezvoltă creativitatea;
consolidează încrederea în sine şi stima de sine;
creşte calitatea deciziilor;
eficientizează activitatea;
încurajează intercunoaşterea, etc.
CAUZELE ȘI SURSELE CONFLICTULUI IN
SCOALĂ

Incompatibilitatea şi diferenţele
Comunicarea defectuoasa
Lezarea stimei de sine
Conflictul de valori
Conflictul de norme
Comportamente neadecvate
Agresivitatea.
Statutul, puterea şi prestigiul.
 ETAPELE CONFLICTULUI

În faza premergătoare

sunt sesizate conflictele latente sau deja manifeste, fără a fi însă evaluate (încă)
ca fiind negative.

În faza de escaladare

se pune în mişcare o dinamică specifică care acutizează conflictul.

În faza de lămurire

interesul se concentrează pe redefinirea şi reorganizarea convieţuirii.

Toate aceste faze mai sunt cunoscute şi sub numele de "arc al conflictului".
 DINAMICA CONFLICTELOR
Pre-conflict

(Posibilitatea conflictului apare oricând oamenii au nevoi, valori sau interese diferite. Dar
conflictul este ascuns şi nu se află pe ordinea zi. În această fază, pot exista tensiuni în
relaţiile dintre părţi şi/sau o dorinţă de a evita contactul.)

Confruntare

(Conflictul nu devine evident până când nu apare un „eveniment declanşator“ care duce la
emergenţa conflictului vizibil şi, posibil, la confruntări. Fiecare tabără îşi adună resursele şi
încearcă să îşi găsească aliaţi, probabil, în vederea intensificării confruntării şi a violenţei.

Criză

(Criza descrie punctul culminant al conflictului, în care tensiunea sau violenţa se

manifestă cu intensitate maximă. Comunicarea normală între părţile implicate a încetat,
probabil.)
 DINAMICA CONFLICTELOR
Rezultat

(Escaladarea nu poate, totuşi, să continue la infinit. Criza trebuie să ajungă la un

deznodământ, într-un fel sau altul. E posibil ca una din părţi să se predea sau să accepte
cererile formulate de partea adversă. E posibil ca părţile să cadă de acord să poarte
negocieri, cu sau fără sprijinul unei părţi terţe. În orice caz, în această fază, nivelele
tensiunii, confruntării şi violenţei scad oarecum, deschizând calea spre soluţionare ).

Post-conflict

(În sfârşit, situaţia se rezolvă într-un mod care pune capăt tuturor confruntărilor violente,
duce la scăderea tensiunilor şi la normalizarea relaţiilor între părţile implicate. Totuşi, dacă
problemele şi punctele de controversă ce rezultă din incompatibilitatea scopurilor nu au fost
soluţionate în mod adecvat, în cele din urmă, această fază poate duce la regresia în pre-
conflict.)
 DINAMICA CONFLICTELOR
Dinamica conflictelor a fost comparată de multe ori cu un aisberg.

Modelul 'aisbergului' ne dă de înţeles că doar o mică parte a conflictelor este

vizibilă la suprafaţă.

Şase şeptimi dintr-un aisberg se află sub apă, ele sunt cele care determină însă
dimensiunea şi comportamentul aisbergului. Modelul 'aisbergului' este folosit de
multe ori pentru a arăta că doar o parte din cele ce se întâmplă în cadrul unui
conflict şi din dinamica conflictului este accesibilă în mod direct.

Celelalte părţi ale acestei dinamici trebuie mai mult ghicite.

 STILURI DE ABORDARE

I. BROASCA TESTOASA (Retragere)

Broasca testoasa se retrage in carapacea ei pentru a evita

conflictul. Ea renunta la scopurile si relatiile ei personale ce creeaza
conflicte sau cu care este in conflict. Broasca testoasa crede ca nu
exista speranta in a incerca sa rezolvi un conflict. Se simte
neajutorata. Crede ca e mai usor sa te retragi (fizic si psihologic)
dintr-un conflict, decat sa accepti confruntarea.
 STILURI DE ABORDARE

II. RECHINUL (Confruntarea)

Rechinul incearca sa isi domine adversarii facandu-i sa accepte solutia lui intr-
un conflict. Scopurile lui personale sunt foarte importante pentru el, in timp ce
relatiile interpersonale sunt de o importanta minima. Cauta sa-si atinga telurile cu
orice pret. Nu-i intereseaza nevoile celorlalti. Nu-l intereseaza daca ceilalti il plac
sau il accepta. Rechinul presupune ca un conflict se rezolva cand o persoana
castiga sau pierde. El vrea sa fie castigatorul. A castiga ii da rechinului un
sentiment de mandrie si de realizare personala. A pierde ii da un sentiment de
slabiciune, neadaptare si ratare. Incearca sa castige prin atac, coplesire si
intimidare.
 STILURI DE ABORDARE

III. URSULETUL (Aplanare)

Pentru ursulet relatiile interpersonale sunt foarte importante, in timp ce propriile
scopuri au o importanta mica. Ursuletul doreste sa fie placut si acceptat de ceilalti.
El crede ca un conflict ar trebui evitat in favoarea armoniei, si mai crede de
asemenea, ca oamenii nu pot discuta in contradictoriu fara a strica relatiile dintre
ei. Se teme ca daca un conflict va continua, cineva va avea de suferit, si asta va
compromite relatia cu acea persoana. Este in stare sa renunte la scopurile
personale, pentru a pastra o relatie cu cineva. Ursuletul spune: ,,renunt la
scopurile si interesele mele si te las sa obtii ce doresti din dorinta de a ma face
placut tie". Ursuletul incearca sa aplaneze conflictul din teama de a nu periclita
relatia cu cineva.
 STILURI DE ABORDARE

IV. VULPEA (Compromisul)

Vulpea este interesata in aceeasi masura de scopurile personale,

cat si relatiile cu ceilalti. Vulpea tinde sa faca compromisuri: renunta
partial la scopurile ei, convingand cealalta tabara sa faca la fel. Intr-
o situatie conflictuala, solutia vulpii va fi ca fiecare parte implicata sa
castige ceva- solutia de mijloc intre doua extreme. Este capabila sa
renunte partial la scopurile si relatiile ei pentru a ajunge la o
intelegere.
 STILURI DE ABORDARE

V. BUFNITA (Colaborarea)
Bufnita pretuieste extrem de mult atat scopurile personale, cat si relatiile
interpersonale. Ea vede conflictele ca probleme ce trebuie rezolvate si cauta solutii
care sa satisfaca atat interesele personale, cat si pe cele ale taberei adverse. Bufnita
vede conflictul ca o metoda de imbunatatire a relatiilor, prin reducerea tensiunii
dintre doua persoane. Incearca sa porneasca o discutie pentru a identifica
conflictul ca problema. Prin cautarea solutiilor care sa satisfaca ambele parti,
bufnita mentine relatiile. Bufnita nu este multumita pana cand tensiunile si
sentimentele negative nu au fost pe deplin rezolvate.
 METODE SI TEHNICI DE SOLUTIONARE A
CONFLICTULUI:

Medierea
Negocierea
Luarea deciziilor consensuale

Metode de analiză a situaţiilor conflictogene

Metode de analiză a conflictului (Ulrike C. Wasmuth)
TEHNICA : Luarea deciziilor pe pași(Alis Ghebuta)
Analiza câmpurilor de forţă(Alis Ghebuta
“Eu în conflict” ( Günther Gugel)
Tehnica Urcind pe scara(D. Sapiro)
Tehnica Arborele(D. Sapiro)
 ÎN ÎNCHEIRE:

Nu exista REŢETE unice de rezolvare a situatiilor de conflict, pentru ca sunt

mult prea multe variabile in joc:

Fiecare copil sau adult e o persoana diferita de celelalte,

-cu un anumit temperament si anumite trasaturi de caracter,
-care a crescut intr-o familie diferita de celelalte,
-cu un anumit set de valori,
-care frecventeaza o scoala diferita sau are un loc de munca diferit,
-intr-o comunitate diferita,
-care face parte din unul sau mai multe grupuri,cu anumite nevoi, dorinte,
aspiratii etc