“SECRETUL SI FARMECUL VIETII NOASTRE NU STAU

IN LIPSA UNUI CONFLICT,CI IN HOTARIREA SI

PRICEPEREA NOASTRA DE A-L REZOLVA.”

A.MAKARENKO

TEMA:
“Tehnici de rezolvare a contradicțiilor
si conflictelor”

Elaborat : Vasilica Ariadna

 DEFINITIA
CONFLICTULUI
 TERMENUL DE „CONFLICT”:
TERMENUL DE „CONFLICT”:

1-Conflictul este un fenomen psihosocial tridimensional,

care implică o componentă cognitivă( gândirea,
percepţia situaţiei conflictuale), o componentă
afectivă ( emoţiile şi sentimentele) şi o componentă
comportamentală( acţiunea, inclusiv comunicarea).

 2-FRIEDRICH GLASL DĂ O DEfiNIŢIE MAI PRECISĂ A

CONflICTULUI:
O INTERACŢIUNE ÎNTRE AGENŢI -INDIVIZI, GRUPURI
SAU ORGANIZAŢII - ÎN CARE CEL PUŢIN UN AGENT SIMTE
INCOMPATIBILITĂŢI ÎNTRE GÂNDIREA,IDEILE,PERCEPŢIILE
SAU SENTIMENTELE SALE ŞI CELE ALE CELUILALT AGENT
(SAU CELORLALŢI AGENŢI) ŞI RESIMTE ACŢIUNILE
CELUILALT CA PE O LIMITARE.
 Conflicte și contradicții in
echipa medicala

cele mai intalnite cauze

 deficit de resurse (finante, personal, echipamente);
diferite atitudini, valori sau perceptii ale personalului medical
– neintelegeri referitoare la obiective, prioritati, interese;
– comunicarea ineficienta;
 rolurile si responsabilitatile nu sunt clar stabilite.
 CONSECINȚELE CONFLICTELOR
Există o serie de consecinţe negative, printre care:
produc emoţii şi sentimente negative: furie, anxietate, teamă,
suferinţă şi agresiune, resentimente, tristeţe, stres,
singurătate,confuzie afectivă şi cognitivă,îmbolnăviri psihice şi organice
,pot distruge coeziunea şi identitatea grupului,risipă de timp,privarea
de libertate, etc.
Conflictul nu presupune în mod obligatoriu aspecte negative: tensiune,
ceartă. El presupune şi o serie de efecte pozitive:
• creşte motivaţia pentru schimbare, combat stagnarea;
• îmbunătăţeşte identificarea problemelor şi a soluţiilor;
• creşte coneziunea unui grup după soluţionarea comună a
conflictelor;
• creşte capacitatea de adaptare la realitate;
• oferă o oportunitate de cunoaştere şi dezvoltare personală;
• dezvoltă creativitatea;
• consolidează încrederea în sine şi stima de sine;
• creşte calitatea deciziilor;
• eficientizează activitatea;
• încurajează intercunoaşterea, etc.
DINAMICA CONFLICTELOR

 Pre-conflict
(Posibilitatea conflictului apare oricând oamenii au nevoi, valori sau
interese diferite. Dar conflictul este ascuns şi nu se află pe ordinea
zi. În această fază, pot exista tensiuni în relaţiile dintre părţi şi/sau
o dorinţă de a evita contactul.)
 Confruntare
(Conflictul nu devine evident până când nu apare un „eveniment
declanşator“ care duce la emergenţa conflictului vizibil şi, posibil,
la confruntări. Fiecare tabără îşi adună resursele şi încearcă să îşi
găsească aliaţi, probabil, în vederea intensificării confruntării şi a
violenţei.
 Criză
(Criza descrie punctul culminant al conflictului, în care tensiunea
sau violenţa se manifestă cu intensitate maximă. Comunicarea
normală între părţile implicate a încetat, probabil.)
 Fazele de rezolvare :
 în primă fază, definim conflictul, formulăm problema în
termeni clari, simpli şi neutri. Obţinem informaţii despre
părerile celuilalt, le confruntăm cu părerile noastre şi eliminăm
obstacolele care ne-ar putea incomoda în viitorul demers

 A doua etapă constă în identificarea părţilor implicate şi

excluderea celorlaltor persoane din discuţii şi din demers.

 În a treia etapă analizăm conflictul, faptele, nevoile,

sentimentele pozitive şi clarificăm sentimentele negative (de
exemplu: temerile, preocupările, grijile, atât cele comune, cât
şi cele personale). Tot aici ne ocupăm şi de motivaţiile pentru a
satisface nevoile şi pentru a ajunge la un consens
 A patra etapă este cea a generării de idei pentru rezolvarea conflictului.
Trebuie să fie luate în considerare toate punctele notate sau stabilite de comun
acord şi este crucială participarea ambelor părţi.

 În a cincea etapă alegem cea mai bună soluţie. Se ajunge la un acord prin
negociere, iar scopul ei este de a oferi cea mai bună soluţie care să asigure
câştigul ambelor părţi. Se strâng mâinile în semn de acord, apoi se elaborează
planul de acţiune.

 A şasea etapă este cea de aplicare a planului de acţiune, presărată cu

momente în care ambii parteneri verifică şi controlează concomitent din când
în când situaţia pentru a se asigura că ea se sschimbă în direcţia dorită.

 Şi, în ultima fază, se compară rezultatul cu situaţia iniţială. aşa cum rezolvarea
conflictului a început dintr-un punct, ea trebuie să se încheie în altul. Iar
evidenţierea progresului este o cale bună de a pune capăt colaborării de acest
gen şi de a stabili acorduri privind strategiile de prevenire a unui alt conflict.