Educaţie pentru

dezvoltare durabilă
“Noi trăim pe râuri în aval”
Brundland Report
Ce ne propunem:
Să înţelegeţi – din punct de vedere geografic –
dezvoltarea durabilă
Să înţelegeţi condiţionările dintre geosisteme
Să cunoaşteţi mecanismele care produc o serie de crize
în mediul natural şi social
Să puteţi explica elevilor voştri toate acestea
Probleme de abordat:
A. Dezvoltarea durabilă – de la concept la acţiune
Apariţia conceptului DD
Evoluţia conceptului DD
Reglementări naţionale şi internaţionale
Acţiuni în sprijinul DD
B. Relaţii conflictuale între mediul natural şi social
care afectează DD
Componentele mediului natural
Categorii de activităţi antropice ce afectează mediul
natural
Riscurile sociale şi economice cu proiecţie în DD
C. Identificarea resurselor şi industriilor durabile
Activităţi economice durabile
Rolul protecţiei mediului în DD
Cum îi facem pe cei din jurul nostru să înţeleagă
DD?
Cunoaştem
Înţelegem
Explicăm
Construim activităţi
Unde suntem acum?
Mediu natural = neatins de interventia omului
Mediul antropic = determinat de actiunea omului,
antropogen
Antropizare nu exista in DEX
De unde a pornit totul... (1)

1980 – World
1972 – Stockholm Conservation Strategy of
Conference on the International Union for
Human Environment the Conservation of
Nature (IUCN)

Ţările dezvoltate au înţeles faptul că există un PREŢ pentru creşterea

economică.
De unde a pornit totul... (2)
1983 – ONU WECD (World
Degradarea mediului ca Commission on
urmare a expansiunii Environment and
economice, pericolul Development)
epuizării resurselor

1984 - Brundtland
Commission

Scop

Să unească ţările într-o

misiune comună
pentru dezvoltarea
durabilă
Comisia Brundland
Gro Harlem Brundtland
A lucrat între Mansour Khalid
1984 şi 1987

-Unirea comunităţii internaţionale pentru a

îmbrăţişa obiectivele de durabilite pentru
problemele globale
- Conştientizarea problemelor
-Soluţii şi implementarea lor
Misiunea comisiei
Să re-examineze problemele critice ale mediului şi ale
dezvoltării
Să formuleze propuneri inovative, concrete şi realiste
pentru rezolvarea lor
Să întărească în plan internaţional cooperarea pentru
mediu şi dezvoltare
Să evalueze şi să propună noi forme de cooperare între
organizaţii şi state
Domenii de interes pentru comisie
Ariile de populare intensă
Securitatea alimentară
Extincţia speciilor şi resursele genetice
Energia
Industria
Aşezările umane
Focalizare asupra relaţiilor dintre aceste domenii
1987
1992 - Conferinţa de la Rio de Janeiro
Earth Summit (1)
144 sefi de state şi de guverne
2.400 reprezentanţi ONG
17.000 participanţi (Global
Forum)
United Nation Framework
Convention on Climate
Change

Kyoto Protocol

Convention on
Biological Diversity
1992 - Conferinţa de la Rio de Janeiro
Earth Summit (2)
Documente

Declaraţia de la Rio
pentru mediu şi
dezvoltare

Agenda 21

Principiile pădurii
Cine si cum a
adoptat
Protocolul de la
Kyoto?
Sursa: Wikipedia
Definirea DD
Dezvoltarea care urmareste satisfacerea nevoilor
prezentului, fara a compromite posibilitatile
generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi".
Declaraţia de la Rio
27 de principii pentru DD
(http://en.wikipedia.org/wiki/Rio_Declaration_on_Environment_and_Development )
Oamenii au dreptul să trăiască în armonie cu natura
Oamenii au dreptul la dezvoltare
Protecţia mediului în procesul de dezvoltare
Eradicarea sărăciei
Prioritate pentru ţările mai puţin dezvoltate
Cooperare pentru protecţia ecosistemelor
Participare publică
Compensaţii pentru victimele poluării sau ale crizelor
de mediu
EIA – environmental Impact Assessments
Declaraţia de la Rio
27 de principii pentru DD
(http://en.wikipedia.org/wiki/Rio_Declaration_on_Environment_and_Development)
Dar şi...
Rolul vital al femeilor
Mobilizarea şi încurajarea tinerilor
Rolul vital al populaţiilor indigene
Oameni aflaţi sub opresiune
Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului
Disputele de mediu
Ce a urmat după Rio?
2002 – “Rio+10” Johannesburg
2012 - “Rio+20” Rio de Janeiro
2014\641Synthesis_report_Web_Implementarea_princ
ipiilor_2012.pdf
O analiză complexă a aplicării principilor Agendei 21
pe Glob realizată de specialiști ONU
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea

principiilor Agendei 21 (1)

Combaterea sărăciei:
a scăzut ușor numărul oamenilor care trăiesc cu mai
puțin de 1,25 dolari/zi
A crescut ușor numărul de copii în școli, mai ales cel al
fetelor – educația fiind un avantaj pentru angajabilitatea
viitorilor adulți.
Implementarea principiului a fost influențată de criza
mondială
Nu s-a reușit reducerea mortalității infantile la nivel
global
A scăzut ușor numărul copiilor cu malnutriție
RATĂ GENERALĂ – situație stagnantă
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor
Agendei 21 (2)

Schimbarea comportamentului consumerist:

 A crescut comportamentul consumerist și s-a
dezvoltat/a apărut și în țări care nu cunoscuseră acest
comportament până în 1992
Țările urmăresc creșterea consumului pentru taxele pe
care le încasează
Producțiile mai mari sunt sursa consumerismului
Au crescut sumele alocate consumului
RATA GENERALA: declin
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor
Agendei 21 (3)
Integrarea mediului în dezvoltare și în luarea deciziilor:
 Majoritatea țărilor au creat instituții și au adoptat legislație
pentru inserția problemelor mediului în procesul de dezvoltare.
 Influența și impactul acestora la nivel de planificare și
management, rămâne limitată în majoritatea țărilor.
 S-au creat instrumente ce promovează integrarea problemelor
mediului în afaceri responsabile dar rezultatele – deși notabile –
sunt puțin numeroase.
 Deși tehnologia a evoluat țările aflate în curs de dezvoltare nu își
permit achiziții în acest sens.
 RATA GENERALA: ușoară evoluție
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor
Agendei 21 (4)
Care sunt principiile implementate foarte bine în ultimii 20 de ani?
 P.13.Statele trebuie să dezvolte legislație națională pentru acordarea de
compensații victimelor poluării și degradării mediului.
 P.14.Statele trebuie să coopereze în descurajarea sau prevenirea relocării
și transferului substanțelor care cauzează degradarea mediului
 P.18.Statele trebuie să notifice imediat celelalte state despre producerea
unor dezastre naturale sau despre apariția unor situații de urgență care
au efecte asupra mediului
 P.21. Creativitatea, idealurile și curajul tinerilor lumii trebuie încurajate
prin crearea unor parteneriate globale cu scopul atingerii dezvoltării
durabile și pentru asigurarea unui viitor mai bun pentru toti.
 P.25. Pacea, dezvoltarea și protecția mediului sunt interdependente și
indivizibile.
Câteva concluzii ale raportului despre implementarea principiilor
Agendei 21 (5)

Principiile pentru care nu s-au înregistrat efecte:

P.2. Statele au, în acord cu principiile Chartei ONU si
ale legilor internaționale, dreptul să își gestioneze
singure resursele, calitatea mediului și politicile de
dezvoltare.
P.19. Statele trebuie să notifice imediat și să ofere
informații relevante țărilor vecine în cazul unor crize
de mediu.
P.20. Femeile au un rol esential în managementul
mediului și dezvoltare.
Dezvoltarea durabilă în UE
În UE – Consiliul European de la Goteborg (iunie
2001) adoptarea Strategiei Europene de Dezvoltare
Durabilă
A propus un set de indicatori (36) de DD având drept
scop monitorizarea aplicării strategiei
Iunie 2006 – strategia revizuită
In Romania
http://www.mmediu.ro/beta/
domenii/dezvoltare-
durabila/strategia-nationala-

a-romaniei-2013-2020-2030/
În anul 2000 Centrul
Naţional pentru
Dezvoltare
Durabilă (CNDD),
ca agenţie de
implementare a
Programului
Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare
(PNUD), împreună
cu Capacity 21 şi cu
sprijinul
Guvernelor Marii
Britanii şi Canadei,
a început
implementarea
Agendei Locale 21.