Adolescenți

pe mare
de Nichita Stănescu

( Neomodernismul=Generaţia ‘60 )
 1. Incadrarea
autorului în literatura
română :
a) Nichita Stănescu este cel mai important poet postbelic şi principalul nostru
poet neomodernist .

b) Locul deosebit al poetului în poezia românească este demonstrat de faptul că:

este un inovator al limbajului artistic ( se inspiră din Rimbaud, Valery,
Mallarme, Eminescu, Blaga , Barbu şi Arghezi ), fapt care explică
înţelegerea mai anevoioasă a poeziei sale.

c) La început, deşi laudativă, reacţia criticii a fost vagă în aprecieri ( “Nichita

Stănescu a revoluţionat poezia română postbelică” ). Mircea Martin afirma:
“Nichita Stănescu este autorul celei de a treia revoluţii poetice în limba
română, după aceea eminesciană şi argheziană”.

d) Nichita Stănescu s-a bucurat de numeroase premii în ţară şi peste hotare

( premiul Herder şi propunerea pentru premiul Nobel în literatură ).
 2. Incadrarea poeziei în
opera autorului:
Etapele creaţiei lui Nichita Stănescu pot fi următoarele :
I. Etapa tinereţii, a armoniei dintre om şi lume:
Motive dominante= lumina şi răsăritul:
 “Sensul iubirii”-’60,
 “O viziune a sentimentelor”-’64,
 “Dreptul la timp”-’65
II. Etapa maturităţii- a abstractizării: “11 Elegii”-’66;
III. Etapa necuvintelor:
 “Alfa”,
 “Oul şi sfera”-’67,
 “Necuvintele”-’69,
 “In dulcele stil clasic”-70,
 “Operele imperfecte”-79,
 “Noduri şi semne”-82 .
 3. Poezia
•
Geneză :
Adolescenți pe mare face
parte din volumul „Dreptul la
timp”, din 1965.
• Acest volum face trecerea de la
prima la cea de-a doua etapă, a
maturității creatoare, când
viziunea poetică asupra spațiului
și a timpului se schimbă.
• Sursa de inspirație biblică:
Gravură din 1598 de Willem
Evanghelia după Marcu și Ioan
Barents • Reinterpretarea miturilor
 Încadrareaa textului în estetica
neomodernistă
 revenirea la lirismul poeziei moderniste din
perioada interbelică
 cultivarea marilor teme existențiale
 intelectualismul
 reflecția filozofică
 lirismul abstract
 ambiguitatea limbajului
 insolitul metaforelor,
4. Explicaţia titlului:
Titlul: Adolescenți pe mare =
sintagmă care stă în
fruntea poeziei, concentrând
problematica tratată
- O definiție metaforică a
adolescenței, vârstă ce presupune
primul contact adevărat cu viața
- Marea – motivul central al
textului- devine un simbol al
vieții
5. Gen şi specie:
liric,
meditaţie asupra condiției umane supuse timpului, asupra
unei vârste importante din viața individului

6. Tema: adolescența, dar și infinitul, condiția umană,

specifice celui de-al treilea volum
Tema: element din structura operei literare constând din
înlănţuirea şi recurenţa motivelor

Motiv poetic= unitate structurală minimală, relevând o

situaţie tipică şi având semnificaţii simbolice
Ex.: Motive: marea, mersul pe valuri, soarele;
7. Structură şi compoziţie
Ingambament
:
Poezia surprinde lupta adolescenților cu valurile vieții ” Procedeu
Compoziţia este modernă poetic cerut de
Cele 12 versuri alcătuiesc o structură monobloc, în care necesități
prozodice sau
este prezentă tehnica ingambamentului, cu rimă încrucișată
de dorința de a
Poezia este structurată în 3 părţi/ secvențe lirice
Secvența I – se concentrează pe imagimea dolescenților scoate în relief
care „învață mersul pe valuri în picioare„ anumite
cuvinte, care
Secvența II- imagimea eului liric, în ipostaza
constă în
contemplatorului
trecerea unei
Secvența III – simetrică, revine la imaginea părți de frază
adolescentilor, la trăsăturile morele definitorii ori propoziție
ale acesti vârste sau a unor
cuvinte dintr-
un vers în
versul
 Element de compoziţie în textul
poetic: relaţia de simetrie
 dispunerea, într-un mod asemănător, a unor
cuvinte / sintagme, secvenţe poetice identice
în discursul liric, fiind aşezate într-o îmbinare
armonioasă şi având rol eufonic şi de a
accentua ideea poetică:
 Neomodernismul poetic
= Generaţia ’60 ( 1960-1980 )
( NOUL MODERNISM - în continuarea celui lovinescian din perioada
interbelică )

N. Labiş
Nichita Stănescu M. Sorescu

Ana Blandiana
Ioan Alexandru Reprezentanţi
Stefan Augustin
Doinaş
Ion Caraion
Mircea
Emil Botta Ileana Dinescu
Mălăncioiu
 Trăsăturile
neomodernismului
După o perioadă în care poezia a reflectat politica socialistă, generaţia ’60
revine la valoarea poeziei interbelice, când accentul nu mai cade pe politic,
pe social ci pe estetic, pe procesul de înnoire a limbajului.
 revigorare a poeziei ( poeţii sunt lăsaţi să scrie şi altceva decât poezie
patriotică, comunistă );
 o revenire a poeziei la exprimarea metaforică, la imagini artistice, la
reflecţii filosofice.
 Se reia atitudinea estetică din curentele poetice interbelice ( modernism,
expresionism, simbolism ), fără să excludă nici influenţe clasice sau
romantice.
 intelectualizarea poeziei: accent pe viaţa interioară mai mult decât pe
existenţa imediată;
 marile teme sunt reflectate filozofic ( cunoaşterea, existenţa, absolutul ,
timpul, creaţia, tainele Universului, condiţia artistului,viaţa,moartea );
 Se repoetizează temele ce fuseseră, o vreme, interzise, precum iubirea,
credinţa, arta poetică, viaţa şi moartea → concepţia neomoderniştilor despre
menirea poetului şi misiunea artei sale.
 ironia + spiritul ludic;
 limbaj ambiguu , ermetic , nou ( original );
 Poezia contrazice permanent aşteptările:
 mituri reinterpretate;
 imagini artistice neobişnuite;
 Nerespectarea
Ironie prozodiei
tradiţionale
Ermetism
Caracter ludic
( încifrare )
( de joc )
Trăsăturile
NEOMODERNISMULUI Concizie
Cerebral GENERATIA ‘60
=intelectualizat:
se adresează
mai mult
gândirii
Ambiguitate
Noutate a imaginilor,
a expresiei poetice
 Context social,
cultural şi politic
 După al doilea Război Mondial, România intră în
sfera de influenţă a Rusiei. In plan cultural, acest
lucru se observă prin influenţa politicului, care face
ca locul esteticului să fie luat de REALISMUL
SOCIALIST. Intre anii 1944 şi 1960 apare o vastă
literatură proletcultistă, fără valoare estetică.
 “Revirimentul liric” al anilor ’60 a fost anunţat de
Nicolae Labiş, denumit de critică, “poetul <Primelor
iubiri>”, după titlul volumui care-l consacră.
 Nichita Stănescu debutează cu volumul
“Sensul iubirii” ( 1960 ), după moartea
prematură a lui Labiş.

 Opera lui Nichita Stănescu realizează

“ceea ce Nicolae Labiş doar anunţase în
poezia sa: revenirea la sentiment ca sursă
primordială de lirism, precum şi o luptă
cu inerţia poeziei realismului socialist,
reînnodând legăturile… cu marii noştri
lirici din perioada interbelică”.
( Modele de rezolvare – Art )
 STEFAN
AUGUSTIN
DOINAS

ANA BLANDIANA
MARIN SORESCU

 Incepând cu anul 1960, deoarece se realizează o anumită

“liberalizare ideologică”, apare o nouă generaţie de poeţi,
care încearcă să fie şi originală, dar şi să refacă legătura
cu scriitorii dintre cele două Războaie Mondiale .

 Perioada anilor ‘60 – ’70 este una a redescoperirii

sentimentelor, a sensibilităţii şi a emoţiei estetice.
 Marin Sorescu:
“Ce s-a întâmplat în deceniul şase cu poezia română
ţine de miracol.
Nu numai că s-a recuperat perioada interbelică – epoca
de aur a liricii noastre - , dar s-au consumat şi toate experienţele
majore ale veacului. Ba s-au propus şi îmbunătăţiri şi s-au
propus voci noi. In ce-l priveşte pe mândrul ploieştean, cu un
gest îndrăzneţ, el a golit, în piaţă, poezia de conţinut. A
răsturnat sacul – şi, gol goluţ, apoi, l-a făcut zmeu. Cu
zbârnâitoare colorată, foarte modernă. Era ceva foarte grav
atunci să n-ai coţinut în poezie”.