MINISTERUL EDUCAȚIEI CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

I.P. CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN CONSTRUCȚII

Catedra: Cadastru, Evaluarea Imobilului și Științe Economice
Specialitatea 73250: Evaluarea Imobilului

Evaluare
La disciplina Etica Profesionala
Tema: Probleme etice in publicitate

A efectuat el. gr EI.17.09

Pascal Valentina
A verificat prof. de specialitate
Ambroci Tatiana

Chișinău 2021
 Cuprins

1. Etica în publicitate
2. Publicitarii și etica
3. Practici publicitare
neetice
4. Prevederi legale cu
privire la publicitate
5. Publicitatea comparativă
și etica
6.Pepsi vs. Cola
 Etica în publicitate
Aspectul etic și moral al publicității reprezintă o problemă
complexă, iar aceasta a fost și este în continuare dezbătută
de foarte mulți cercetători din domeniu și nu numai.
Împachetarea mesajului publicitar în elemente
descriptive și pline de subiectivism, introducerea anumitor
calități ale produselor cât și a mesajelor subliminale, pot fi
suspuse unor analize etice, întrucât scopul pare a fi unul nu
tocmai evidențiat la suprafață.
„Unii cercetători, privind această chestiune prin unghiul de
vedere al unor anumite etici, consideră reclama drept fiică
legitimă a șarlataniei, iar cei înșelați în așteptări
aruncă cele mai grele învinuiri asupra acestor procedee,
calificându-le uneori pe drept imorale”.
Dimitrie Todoran - Psihologia reclamei
 Practici publicitare neetice
- Promisiunile false: corespund acelor tipuri
de publicitate în care produsele prezentate
au puterea de „a videca”, „de a întineri”,
de a nu da greș, precum sunt și reclamele la
produsele farmaceutice, produsele cosmetice,
care oferă consumatorului informația că
„vindecă pe loc”. Reclama de la Coca-Cola,
din 1905 promitea consumatorilor că aceasta
„răcorește gâtul ars de sete, învigorează
trupul ostenit și iuțește mintea obosită”,
fără însă să prezinte efectele nocive pe
care le are asupra organismului uman.
Câteva practici
publicitare pe
care le
consemnăm ca
fiind neetice :
 - Exagerarea: se referă la acele reclame
- care acordă unui produs titlul de
- „cel mai bun” sau de „numărul unu”
- pe piață, sau ca fiind „unicul” de
- acel fel. „Din punct de vedere etic, este
acceptat să lauzi exagerat un produs, atâta
vreme cât superlativele sunt generice sau
reprezintă doar opinii. Când acestea fac
referire la niște aspecte concrete,
exagerările sunt considerate neetice și
intră sub incidența oficiilor pentru
protecția consumatorilor
 - Descrierea incompletă: pentru a
promova un produs, etic este a
menționa în materialul publicitar, toate
caracteristicile care se subscriu
produsului și nu a face referire doar la
părțile pozitive ale produsului,
omițându-le pe cele negative. În acest
caz, exemplele sunt nenumărate,
deoarece de cele mai multe ori
produsele sunt prezentate din punct de
vedere al caracteristicilor pozitive.
 Demonstrațiile false: un exemplu
relevant în acest sens ne este oferit de
autorii mai sus citați cu reclama
inițiată de Generals Motors și furnizorul
său de geamuri Libby Owens Ford, care
au folsit ca tehnică pentru a demnstra
superioritatea gemurilor lor, filmarea
mașinilor Ford cu gemurile complet
coborâte, în timp ce au filmat mașinile
concurenței cu geamurile ridicate și pline
de ulei.
 - Distorsionările vizuale: aceste practici sunt
considerate ca fiind neetice și cu toate aceste sunt
utilizate din ce în ce mai des în publicitate. Se referă
- la acele caracteristici ale aparatelor digitale, se
folosește de tehnologie pentru a îmbunătății
imaginea. Exemple în acest sens pot fi date reclamele
la produsele cosmetice, creme etc, în care imaginea
este editată, efectele arătate fiind la superlativ.
Această practică atrage cu sine frustrările
consumatorilor în momentul în care devin
consumatori ai acestor produse și observă diferența
dintre efectele reale și efectele prezentate în
reclame. Aici se pot supune exemplelor și reclamele
Teleshoping.
 - Testimonialele false: sunt foarte
des utilizate în construirea
mesajului publicitar. Se referă la
ideea de a face reclamă prin
intermediul unui actor, unei
persoane care deține notorietate
sau este formator de opinie și care
pretinde a avea autoritate medicală
sau ca că este consumatorul acelui
produs.
 - Publicitatea mascată: se
referă la acea practică care
plasează un produs în timpul
unui program Tv, a unei
producții fără a insista pe
prezentarea acesuia, fiind
accentuată altă idee.
Publicitatea comparativă și etica

Conform Codului de Practică Publicitară,

Articolul 11, cu privire la publicitatea
comparativă sunt permise următoarele aspecte:
”Art.11–Comparația
11.1 – Comparația este permisa pentru a ilustra
diferențele obiective economice și tehnice, avantajele
relevante și verificabile, precum și caracteristicile
bunurilor și serviciilor cărora li se face reclamă, cu
respectarea prevederilor legale în vigoare.
11.2 - Criteriile de selecție a elementelor comparate
trebuie să fie clare, iar selecția elementelor comparate
trebuie să fie onestă, astfel încat cel care compară sa nu
încerce să obțină un avantaj necuvenit.
11.3 – Afirmațiile sau reprezentările cu caracter
comparativ din mesajul publicitar trebuie făcute doar
atunci când exista probe clare care să le sprijine”.
 Pepsi versus Coca-Cola
Actorul principal este un copil aflat la un
tonomat pentru să își ia o doză de suc. După ce
ia două doze de Coca-Cola acesta le folosește
pentru a se urca pe ele și pentru a ajunge la
butonul pe care scrie Pepsi. Ideea este
următoarea, copilul dorește să consume Pepsi și
folosește dozele de Coca-Cola ca intrument
pentru a fi mai înalt și pentru a ajunge la ceea
ce dorea să cumpere de fapt. Este un exemplu
relevant pentru publicitatea comparativă.
 In concluzie, morala este etica intima a fiecarui om, iar
deontologia legea nescrisa aplicata in cadrul unui domeniu, a
unei profesii. In ceea ce priveste domeniul publicitatii, ca si
in multe alte domenii, morala tine de fiecare practicant in
parte, de orizontul sau social si cultural, de coordonatele
educatiei sale. Referitor la deontologie, aceasta este fixata in
interiorul profesiei de catre fiecare practicant in parte, dar si
de legea nescrisa preluata, „mostenita” in cadrul domeniului
si de raporturile dintre indivizii care se constituie ca grup
profesional. Raportate la notiunea de etica, deontologia,
morala si minciuna se incadreaza in anumite limite general
valabile de-a lungul timpului, dar si cu mici diferente de la o
generatie la alta.