Canotaj

“Există un loc unde cerebralul și corporalul se

întâlnesc: ei îl numesc canotaj” ~ Barry S. Strauss
Cuprins

1.Introducere

2.Antrenament

3.Biomecanica

4.Fiziologie

5.Leziuni prezente la canotori

6.Beneficiile canotajului
 Introducere

Canotajul este un sport nautic care se

practică in ambarcațiuni puse in mișcare de
sportivi cu ajutorul vâslelor sau ramelor
fixe(vâslele sunt fixate simetric ,canotorii
ținand cu fiecare mână câte o vâslă,iar ramele
sunt fixate asimetric pe furcheți,fiecare sportiv
ținand câte o ramă în ambele mâini) care se
întrec pe o distanță de 2000 de metri. De
asemenea,este un sport care solicita forță,
suplețe, coordonare și rezistență..
Există 8 probe de canotaj, 6 care fac parte din
calendarul jocurilor olimpice de vară. La
probele de canotaj echipele pot fi formate de la
un singur sportiv până la nivelul de 8+1.
 Antrenamentul
Este structurat pe 4 părți:
1.Încălzirea pe uscat și pe apă
2.Antrenament pe apă(15-20 km de vâslit)
3.Antrenament pe uscat care cuprinde ori dezvoltarea forței în sală ori alergări
sau folosirea ergometrului(simulator de vâslit)
4.Refacerea organismului dupa efort(stretching,alergări ușoare)
 Biomecanica
Scopul în canotaj este de a face ca unitatea (canotorii și barca) să parcurgă distanța cât mai repede
posibil de la început până la sfârșit. Performanța fizică este necesară pentru a atinge acest scop
de .Biomecanica urmărește mai precis, ce mușchi și articulații sunt utilizate în canotaj și ce forțe au
efect asupra corpului pentru a propulsa barca.
 Faza prinderii

Articulație Mișcare Mușchii

Biceps femural,
Genunchi Flexie
gastrocnemieni

Ilio-psoas,
Șold Flexie
iliac,Rectus femoris

Flexie
Glezna Tibial anterior
dorsala

Cot Extensie Triceps Brahial

Umăr Stabilitate Deltoid și trapez

 Faza de mijloc(conducere)

Articulație Mișcare Mușchi

Genunchi extensie Cvadriceps
Biceps
Șold Extensie femural,marele
gluteu

Picior Flexie plantara Triceps-sural

Spate Stabilitate Erector spinal

Dințat anterior și
Omoplati Stabilitate
trapez
 Faza finală

Articulație Mișcare Mușchi

Extebsie
Genunchi Cvadriceps
maxima
Șold Extensie Biceps femural și fesierii
Flexie
Gleznă Triceps-sural
plantară
Spate Extensie Erector spinal
Rotație Latissimus dorsi, marele
Upper arm
internă pectoral
Cot Extensie Triceps brahial
Stabilitate si Flexorii si extensorii
Antebraț
adducție antebrațului
Drawn
Scapula Trapez și romboid.
backwards
https://youtu.be/0FKN_DDMO8Q
 Fiziologie
Metabolism anaerob
Metabolismul anaerob este utilizat în primul rând la început și la final
fazele cursei de canotaj. Trebuie remarcat faptul că, în timpul
primele secunde ale cursei, energia este furnizată de substanța chimică
legături stocate în celulele musculare. După această perioadă inițială,
corpul
trebuie să se bazeze pe descompunerea anaerobă a glicogenului pentru
a furniza
necesarul de energie rămas din faza de start. Intensitatea experimentată
în fazele de start și de sosire ale cursei
necesită
. utilizarea sistemului metabolic anaerob pentru a sprijini
contracția musculară de mare viteză și oferă suficientă
energie pentru a satisface cerințele mari de energie ale corpului.
Utilizarea sistemului metabolic anaerob pentru defalcare
dintre combustibili va avea ca rezultat,aparitia unui produs rezidual cunoscut
sub numele de acid lactic.
Acumularea de acid lactic provoacă oboseală și reduce
capacitatea mușchilor de a se contracta
Metabolism aerob
În timpul fazei de mijloc sau de distanță, sportivul folosește
energia care este obținută prin transformarea combustibililor
stocați folosind oxigen. Prezența oxigenului suficient în
sistem are ca rezultat o descompunere mai completă a
acestor combustibili și este denumit metabolism aerob (sau
cu oxigen). Această fază va continua timp de aproximativ 4
până la 6 minute până la faza de final. Trebuie remarcat
faptul că procesul aerob este de aproximativ 18 ori mai
productiv decât metabolismul anaerob și nu produce deșeul
debilitant, acidul lactic. Cu toate acestea, metabolismul
anaerob oferă energie mai rapid și poate susține contracția
musculară cu viteză mare
Leziuni prezente la canotori

Sindromul benzii iliotibiale (ITB) apare, de

asemenea, destul de frecvent la cei ce practica
canotajul. Banda iliotibiala este o banda
fibroasa, un adevarat tendon, care corespunde
tendonului final al muschiului mare fesier si al
muschiului tensor al fascie lata. În timpul
efortului prelungit si nu numai, cand se flexeaza
si se extinde genunchiul apare o inflamație a
tendonului iliotibial datorita frictionarii acestuia
pe codilul lateral de la nivelul genunchiului.
Tratamentul pentru sindromul de frecare ITB
constă în repaus activ, gheață, antiinflamatoare,
ultrasunete etc.
Sindromul femuro-patelar reprezinta
conflictul (“frecarea”) dintre rotula si
femur .Se manifestă în general cu
durere la urcarea sau coborârea scărilor
și aparitia unui “zgomot” la nivelul
genunchiului în timpul canotajului.
Activitățile de antrenament,
cum ar fi genuflexiuni și sărituri
ghemuite vor crește durerea.
Tratamentul constă în medicamente
antiinflamatoare și un program de
întindere a șoldului anterior, a
cvadricepsului și a benzii iliotibiale .
Tenosinovita extensoare apare în mod obișnuit
la începutul primăverii, cu revenirea la canotaj
de mare intensitate pe vreme relativ rece.
Această afecțiune este asociată cu durere,
umflare și crepitus (senzație de scârțâit) la
mișcarea încheieturii mâinii. Poate provoca
dureri în practicării canotajului și alte activități
precum scrisul. Tratamentul implică utilizarea
unei atele pentru încheietura mâinii atunci când
nu vâsliți, medicamente antiinflamatoare și
gheață. Injecțiile locale cu steroizi cu cortizon
pot fi utile. Cheia prevenirii este menținerea
mâinii și încheieturii cât mai calde posibil în
timpul canotajului.
Durerea în regiunea lombară a spatelui este o
problemă comună în rândul canotorilor. Acest
lucru se poate datora tensiunilor musculare sau
fracturilor de stres; în cazuri grave, boala discului
lombar este adesea responsabilă.

Pentru a preveni rănile la nivelul zonei lombare și

durerea ulterioară, ar trebui să se acorde prioritate
antrenamentului de flexibilitate și de stabilizare.
Acestea vor ajuta la întărirea susținerii spatelui și
la creșterea rezistenței lombare. Antrenamentul de
forță pentru partea superioară a corpului, cum ar fi
activitatea de haltere, ar trebui să fie moderat.
Beneficiile canotajului
• Canotajul este un antrenament eficient pentru întregul corp, deoarece implică mai multe grupuri musculare
simultan.
• Are un impact redus, deoarece acțiunea de canotaj folosește aproximativ 85% din mușchii tăi. Aceasta înseamnă că nu
îți uzezi atât de mult articulațiile cu fiecare lovitură de vâslit. De fapt, s-a dovedit că canotajul este unul dintre cele mai
bune exerciții pentru îmbunătățirea sănătății articulațiilor și reducerea riscului de artrită

• Este o modalitate bună de a vă îmbunătăți postura. Mișcarea repetitivă a canotajului ajută la întărirea și întinderea
mușchilor spatelui, gâtului și umerilor. Acest lucru poate ajuta la corectarea posturii deficitare și la prevenirea
unor complicatii

• Canotajul este un exercițiu excelent pentru îmbunătățirea sănătății inimii. Întărește mușchiul inimii, ajută la
scăderea tensiunii arteriale și reduce nivelul de colesterol rău

• Ajută la prevenirea declinului cognitiv. Crește fluxul sanguin și oxigenul către creier, ceea ce vă ajută să vă mențineți
mintea ascuțită. În plus, canotajul este un exercițiu complex care necesită concentrare și coordonare, ceea ce vă poate ajuta
să vă mențineți mintea activă
https://youtu.be/0HkUi5Xqe3I
 Webografie & Bibliografie

 https://www.urmc.rochester.edu/orthopaedics/sports-medicine/rowing-injuries.cfm
 https://www.searowing.wales/2020/05/04/biomechanics-of-rowing/
 https://rowingbiomechanics.weebly.com/

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Canotaj

 https://www.healthline.com/health/benefits-of-rowing-machine
 https://www.sport-fitness-advisor.com/rowing-training.html

 The Biomechanics of rowing, The Crowood Press Ltd, Valery KLESHNEV

 https://www.veslo.cz/fyziologicke-aspekty-veslovani-angl-original/43638966/fyziologie_veslovani.pdf