STAT ȘI GLOBALIZARE

Sistemul comercial planetar și

scările funcționale ale statelor
Curs 011
https://www.investopedia.com/terms/w/wto.asp
https://www.wto.org/english/thewto_e/countries_e/org6_map_e.htm
Comerţul mondial a fost (și este) încadrat de două atitudini politice majore: protecţionismul şi
liberul schimb.
Protecţionismul, prin diferite mecanisme (în special bariere vamale) asigură siguranţă pentru
producătorii interni dar numai pe piaţa naţională; riscul este acela de a pierde caracterul competitiv al
economiei şi de a izola statul de partenerii săi externi.
Liberul schimb lasă agenţii economici să se confrunte cu rigorile concurenţei, deschizând porţile
competitivităţii şi asigurând realizarea liberă a complementarităţii dintre diferitele economii mondiale.
După al doilea război mondial statele au trebuit să evolueze într-un echilibru instabil, fiind nevoite să
oscileze între tentaţiile protecţioniste (care asigură o linişte socială relativă) şi rigorile liberului schimb
(care asigură accesul la materiile prime, la resursele energetice, la pieţele de desfacere). Tendinţa care
s-a conturat a fost aceea a liberului schimb, care a permis integrarea avansată a economiilor naţionale;
rezultatul – globalizarea/mondializarea economică masivă („al treile val”).

Internaționalizarea și interconectarea economiilor naționale înseamnă pierderea sau diminuarea

unor caracteristici clasice ale statelor, mai ales a suveranității, ceea ce pune în discuție rolul și natura
unor elemente definitorii ale statului modern: frontierele, teritoriul, politica internă și externă etc.
Comerț și globalizare: între pace și război

„Dacă mărfurile nu trec frontierele, o vor face soldații”

Fréderic Bastiat
(1801-1850)
 Inegalitatea bunăstării statelor lumii
Sursa principală ale conflictelor, la toate scările geografice, este accesul inegal la resurse (materiale,
culturale, simbolice...). Un stat care nu poate administra resursele interne în folosul tuturor cetățenilor
sau un stat care nu-și poate asigura accesul la resursele externe este un stat fragil, în pericol de de-
legitimizare. Sistemul comercial global a fost imaginat pentru a diminua tensiunile între state.

http://datatopics.worldbank.org/sdgatlas/the-world-by-income.html
(estimare a Băncii Mondiale pe baza Produsului Intern Brut din 2015)
Spre deosebire de mercantilism sau de comportamentele de tip monopol, care conduc la un sistem
comercial cu sumă nulă (unii câștigă iar alții pierd), liberul schimb este văzut ca o garanție pentru un
comerț în care toate părțile implicate sunt câștigătoare.

Politici mercantiliste sau protecționiste (cf. https://ro.wikipedia.org/wiki/Mercantilism):

- tarife ridicate la importul de produse finite, tarife minime (sau zero) la exportul de produse finite
- tarife ridicate la exportul de materii prime, tarife minime (sau zero) la importul de materii prime
- intrarea pe noi piețe prin dumping (acordarea de subvenții) și mărirea artificială a cererii de produse interne la export
- restricționarea/interzicerea consumului de produse importate prin reglementări/legi/taxe date de stat
- monopolizarea piețelor de desfacere prin crearea de monopoluri
- interzicerea anumitor teritorii/industrii de a face comerț

Politicile liberalismului comercial promovează specializarea teritoriilor (națiunilor) și prin urmare crearea avantajelor competitive, care
conduc la spații economice complementare. Fără bariere vamale tarifare sau nontarifare impuse de către state, concurența (doar
produsele cele mai bune și cele mai ieftine vor fi căutate) conduce în final la câștiguri pentru toate părțile implicate în schimburile
comerciale.

Ideea unui sistem comercial mondial este aceea a unui sistem de reguli universale, acceptate de către
toate statele, care să promoveze multilateralismul (acorduri comerciale valabile pentru toți și în
avantajul tuturor). Acest sistem trebuie să se bazeze pe principiile cooperării și solidarității
internaționale, în așa fel încât toate statele să aibă aceleași șanse de integrare echitabilă în sistem.
Este ceea ce și-au propus să facă ONU și instituțiile generate de conferința de la Bretton Woods din
1944, respectiv FMI – Fondul Monetar Internațional, GATT – Acordul General pentru Tarife și Comerț și
Banca Mondială – Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare).
Principalele zone de liber schimb puse în loc sub controlul GATT-OMC

Sursa: https://www.franceculture.fr/economie/lalena-laccord-commercial-etats-unis-mexique-canada-remis-en-cause
Tendințele protecționiste ale administrației Trump au condus la retragerea SUA din
TPP și din TTIP și la renegocierea ALSAN/ALENA/NAFTA

Sursa: https://www.diploweb.com/Etats-Unis-Carte-des-accords-de.html
 Diferitele valuri de globalizare s-au datorat diferitelor combinații între
capital și sistemele politice de putere

Primul val Al doilea val Al treilea val

Descoperirile geografice; Revoluția industrială; Revoluții tehnologice;
Imperiile coloniale Imperii coloniale; state naționale State naționale (?!)

Sursa: Albert H. Imlah - Economic Elements in the Pax Britannica. Studies in British Foreign Trade in the Nineteenth Century,
pp. Xiii + 224, Cambridge, Mass., Harvard University Press, 1958

https://comtrade.un.org/
 Valoarea exporturilor este o măsură a integrării statelor în comerțul inter-națiuni, deci o măsură a globalizării.
Creșterea explozivă a exporturilor (pe grafic valorile sunt raportate la 1913=100%) demonstrează internaționalizarea
economiilor naționale și, prin urmare, crearea sistemului internațional de schimburi comerciale.

Bretton Woods
(1944)

Imperii (coloniale) europene Imperii (coloniale) europene Decolonizare Decolonizare ...?!...

Națiuni, state naționale Națiuni, state naționale State naționale State naționale ?!...
Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization#trade-has-changed-the-world-economy
 Evoluția valorii exporturilor în cadrul întregii bogății create în lume la un moment dat este o măsură a importanței
schimburilor comerciale în economia globală. Inegalitatea distribuției spațiale a exportatorilor poate conduce la crize
grave (conflicte regionale, conflicte mondiale)

Bretton Woods
(1944)

Imperii (coloniale) europene Imperii (coloniale) europene Decolonizare Decolonizare ...?!...

Națiuni, state naționale Națiuni, state naționale State naționale State naționale ?!...
Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization#trade-has-changed-the-world-economy
Graficul demonstrează legătura direct proporțională între creșterea exporturilor și creșterea PNB/loc.

Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization
 Evoluția ponderii comerțului
(exporturi+importuri, în % din bogăția globală)

Unii autori consideră cele trei valuri ale globalizării legate strict
de economia modernă: primul val este legat de revoluția
comercială și de „pax britannica”, al doilea de revoluțiile din
transporturi, de multiplicarea statelor naționale, de
funcționarea GATT și de „pax americana” iar al treilea val de
tehnologiile informației (și, poate, de „pax sinica”?!... OMC/WTO
(1995)

Bretton Woods
(1944)

Imperii (coloniale) europene Imperii (coloniale) europene Decolonizare Decolonizare ...?!...

Națiuni, state naționale Națiuni, state naționale State naționale State naționale ?!...
Sursa: https://jean-monnet-chair.web.th-koeln.de/chapter1a.html
Revoluțiile tehnologice din transporturi și comunicații au constituit vectorii sistemului comercial mondial și ai
globalizării economice, sociale, culturale și politice

Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization
http://cartotheque.sciences-po.fr/media/Sous-systemes_hierarchiques_du_reseau_maritime_mondial_en_1890_et_en_2008/1652/
https://www.theguardian.com/world/ng-interactive/2014/aviation-100-years

https://www.shipmap.org/

https://ourworldindata.org/trade-and-globalization
 OMC/WTO
(1995)

Bretton Woods
(1944)

Imperii (coloniale) europene Imperii (coloniale) europene Decolonizare Decolonizare ...?!...

Națiuni, state naționale Națiuni, state naționale State naționale State naționale ?!...

Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization
 Crearea sistemului comercial modern:
de la AGTC/GATT
(Acordul General pentru Tarife și Comerț / General Agreement on Tariffs and Trade )

la OMC/WTO
(Organizația Mondială a Comerțului / World Trade Organization)
 Eliminarea barierelor vamale; rolul GATT-OMC (1)
Sursa: Le Monde diplomatique, Bilan du monde, hors-série, 2006

Perioada Locul/Numele Subiecte Nr. țări

1947 Geneva Tarife 23
1949 Annecy Tarife 13
1951 Torquay Tarife 38
1956 Geneva Tarife 26
1960-1961 Dillon Round Tarife 26
1964-1967 Kennedy Round Tarife, măsuri anti-dumping 62
1973-1979 Tokyo Round Tarife, măsuri netarifare, acorduri-cadru 102
1986-1994 Uruguay Round Tarife, măsuri netarifare, reguli, servicii, 123
proprietate intelectuală, textile, agricultură,
crearea OMC/WTO

2001-2005 Doha Agricultură, proprietate intelectuală, servicii 155

2013 Bali Conferință interministerială 160
2015 Nairobi Conferință interministerială 163
2017 Buenos Aires Conferință interministerială 164
http://www.pcr.uu.se/research/ucdp/
Eliminarea barierelor vamale; rolul GATT-OMC (2)
Sursa: Sursa: Atlas de la mondialisation, 2007
 Evoluţia comerţului mondial
Sursa: Atlas de la mondialisation, 2007; Atlas du Monde diplomatique, 2003

Creşterea ponderii
produselor manufacturate a
avantajat statele
industrializate şi a penalizat
statele în curs de
dezvoltare, dependente de
exportul produselor agricole
şi miniere. Scăderea
preţurilor acestora din urmă
a lovit şi mai puternic
economiile statelor din
“Sud”.

Criza petrolului din 1971-

1972 a indus o puternică
transformare a structurii
spațiale a economiei
globului (noua diviziune
spațială a muncii).
 Dependenţa energetică a statelor dezvoltate
Surse: Diplomatie nr.28, sept-oct.2007;
https://www.ft.com/content/3f5e4914-8490-11e4-ba4f-00144feabdc0; http://energyfuse.org/most-read/

Fluxurile de resurse energetice şi de materii prime au creat infrastructura unei pieţe mondiale (rute
maritime, porturi, burse) dar au demonstrat dependenţa statelor dezvoltate de importurile provenite
din statele în curs de dezvoltare, în marea lor majoritate independente şi suverane.
Evoluția prețurilor* petrolului brut (US$/baril**) între 1861-2016 și evenimentele
internaționale care au influențat-o

Sfârșitul sistemului
Bretton Woods
Crearea (1971)
OPEC
(1960)

Sursa: BP Statistical Review of World Energy 2017, © BP p.l.c. 2017

* prețurile petrolului sunt stabilite în funcție de cel mai bun sau de cel mai vândut tip de petrol (între 1861-1944 cel extras în SUA, între
1945-1983 cel extras din zăcământul de lângă Ras Tannurah, în Arabia Saudită iar între 1984-2018 cel extras din zăcământul Brent, din
Marea Nordului
** 1 baril = aprox. 159 litri (158,9873 litri)
Evoluţia sistemului economic
mondial
(teoria evoluţionistă, conformă
modelului euro-nordamerican)
 Numărul acordurilor comerciale preferențiale (PTA- preferential trade agreements) în
Cele
vigoare, pe trei
grupe„lumi”, în 1975
de țări, 1950-2010
(Figura B1 în WTO Trade Report (2011)
Restructurarea spațială a producției de bunuri și de servicii în urma șocurilor petroliere a condus la o nouă diviziune
spațială a muncii, la scară internațională, care a permis dezvoltarea accentuată a statelor din „lumea a treia*”.

Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lumea_a_treia#/media/File:Cold_War_alliances_mid-1975.svg
*„Lumea a treia” este o sintagmă lansată de economistul francez Alfred Sauvy , fiind destinată să denumească grupul statelor care nu făceau
parte din blocul politico-militar al lumea capitaliste dezvoltate („prima lume”) și nici din cel socialist („a doua lume”). Cu timpul a început să
însemne statele în curs de dezvoltare.
Deplasarea producției spre „lumea a treia” a modificat structura spațială a fluxurilor comerciale

Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization
 Sistemul comercial mondial
Surse: Atlas du Monde diplomatique, 2007;
http://cartotheque.sciences-po.fr/media/Commerce_de_marchandises_2016/2810

Comerţul mondial a fost și încă mai este

controlat de ţările “TRIADEI” (UE,
America de Nord şi Asia orientală), însă
noile puteri regionale (BRICS) tind să
destructureze acest model spațial
Deciziile majore în orientarea economiei globale au aparținut Grupului celor 7 (G7), inițiat între
1973-1976. Federația Rusă a făcut parte din G7+1 (sau G8) între 1998-2014, fiind exclusă în
urma invadării peninsulei Crimeea. În urma modificărilor în balanța politică și economică a
lumii și după crizele care au afectat Rusia și Asia, în 1999 s-a constitui G20 (G8+12).
G77 este grupus statelor în curs de dezvoltare, inițiat în 1964; din 2013 devine organizație
internațională a ONU, formată din 134 de țări.
Eliminarea barierelor vamale; rolul GATT-OMC (remember)
Sursa: Atlas de la mondialisation, 2007

Perioada Locul/Numele Subiecte Nr. țări

1947 Geneva Tarife 23
1949 Annecy Tarife 13
1951 Torquay Tarife 38
1956 Geneva Tarife 26
1960-1961 Dillon Round Tarife 26
1964-1967 Kennedy Round Tarife, măsuri anti-dumping 62
1973-1979 Tokyo Round Tarife, măsuri netarifare, acorduri-cadru 102
1986-1994 Uruguay Round Tarife, măsuri netarifare, reguli, servicii, 123
proprietate intelectuală, textile, agricultură,
crearea OMC/WTO

2001-2005 Doha Agricultură, proprietate intelectuală, servicii 155

2013 Bali Conferință interministerială 160
2015 Nairobi Conferință interministerială 163
2017 Buenos Aires Conferință interministerială 164
 State aderente la OMC/WTO (Organizația Mondială a Comerțului)

Sursa: https://researchleap.com/the-role-of-charismatic-world-trade-organization-and-the-expansion-of-free-international-trade/#prettyPhoto/2/
 Dificila conciliere a intereselor comerciale (I)
Sursa: Atlas du Monde diplomatique, 2005; Atlas de la mondialisation, 2007

OMC este în impas în urma eşecurilor repetate ale ultimelor runde de negocieri, referitoare cu precădere la comerţul cu
produse agricole, la proprietatea intelectuală, comerțul on-line etc. Cu toate acestea, organismul de reglementare al OMC,
care a primit între 1995 și 2018 peste 550 de plângeri, a rezolvat peste 400 dintre acestea (90% au fost respectate de
membrii în cauză; doar în 4% din cazuri a fost necesară impunerea de sancțiuni).
Dificila conciliere a intereselor comerciale (II)

Sursa: https://www.cfr.org/backgrounder/whats-next-wto
 Protecționismul în cadrul G20
Sursa: Diplomatie, no 47, octobre-novembre 2018; cf. statisticilor OMC

Statul Taxe vamale aplicate în 2016 (%)

Coreea de Sud 13,9
Argentina 13,7
Brazilia 13,5
India 13,4
Turcia 10,9
China 9,9
Indonezia 7,9
Africa de Sud 7,7
Rusia 7,1
Mexic 7,0
Uniunea Europeană 5,2
Arabia Saudită 5,1
Canada 4,1
Japonia 4,0
SUA 3,5
 Evoluția numărului de notificări către GATT/OMC referitoare la aplicarea
unor măsuri netarifare în schimburile comerciale cu produse agricole
Sursa inițială: Politiques agricoles : Economies émergentes et pays en transition. Regards sur les mesures non
tarifaires, OCDE, 2001.© L’Observateur de l’OCDE, Nº229, Novembre 2001

Negocierile asupra comerțului cu produse agricole au diminuat rezultatele ciclului Doha și continuă să
învenineze relațiile internaționale. Notificările de aplicare a măsurilor ne-tarifare (subvenții, de exemplu) pot
fi considerate și ca semne ale protecționismului și ca semne ale transparenței impuse de OMC.

Sursa: http://observateurocde.org/news/archivestory.php/aid/403/Barri_E8res_invisibles.html
Globalizare și regionalizare
Inițial, acordurile comerciale (macro)regionale, destinate să amelioreze relațiile comerciale
dintre state vecine, au apărut și au fost autorizate de GATT sau de OMC.

Organizația Statelor Americane

Uniunea Europeană
Piața Comună Central-Americană
Uniunea Africană
Asociația Statelor din Asia de Sud-Est
Comunitatea Statelor Andine
Comunitatea Caraibiană
Comunitatea Economică a Statelor Vest-Africane
Comunitatea de Dezvoltare Sud-Africană
Comunitatea Economică a Statelor Central-Africane
Asociația Asiei Sudice pentru Cooperare Regională
Cooperare Economică Asia-Pacific
Asociația de liber schimb a Atlanticului de Nord
Spațiul Economic European
Piața Comună a Sudului Americii Latine
Zona de Liber Schimb a Americilor
 Proliferarea organizaţiilor economice macroregionale
Sursa: Atlas du Monde diplomatique, 2003

Aceste acorduri de liber schimb se bazau pe principiile cooperării și solidarității internaționale

și ascultau de regulile generale stabilite de GATT (multilateralism, discriminare pozitivă...).
 Principalele fenomene de integrare macroregională - 2007
Sursa: Atlas de la mondialisation, 2007

Dificultățile întâmpinate de funcționarea OMC și rivalitățile comerciale dintre statele „triadei” și

noile puteri comerciale a condus la apariția unor super-acorduri comerciale regionale, care
scapă sistemului clasic al relațiilor internaționale, dezvoltat după Bretton Woods (1944).
 Principalele fenomene de integrare macroregională - 2011
Tot mai adesea, statele cuprinse în aceste structuri comerciale, se echipează și cu structuri de
securitate colectivă : NATO/OTAN (1949- ), UA – Uniunea Africană (2001); OCS – Organizația de
cooperare de la Shanghai (2001)
Sursa: https://www.worldfinance.com/strategy/government-policy/top-five-trade-deals-that-changed-history
Sursa: http://piirs.princeton.edu/event/fung-workshop-regionalism-and-regional-organizations-fragmented-world
 Evoluția acordurilor comerciale preferențiale
- de remarcat dinamica celor semnate între țări în curs de dezvoltare -

Sursa: http://comerciointernacionalaggp.blogspot.com/2011/07/explosion-preferencial-en-dos-graficos.html
Sursa: https://aric.adb.org/blog/asias-ftas-as-living-agreements-creating-new-opportunities-amid-global-trade-uncertainties
Evoluția acordurilor comerciale din Asia*, în vigoare sau în curs de negociere
(1975-2018)
*Asia = 48 de state membre ale Asia Development Bank
300

250

200

150

100

50

0
75 80 82 89 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Acorduri-cadru În negociere Semnate dar neactive Semnate și active

300

250

200

150

100

50

0
75 80 82 89 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Total Propuse

Sursa datelor: https://aric.adb.org/database/fta

 Evoluția acordurilor comerciale din Asia*, în vigoare sau în curs de negociere
(1975-2018)
*Asia = 48 de state membre ale Asia Development Bank

300

250

200

150

100

50

0
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
00
01
02
03
04
05
06
07
08
09
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
19
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
BILATERALE PLURILATERALE

Sursa datelor: https://aric.adb.org/database/fta

Explozia numărului de acorduri comerciale regionale arată eforturile făcute de state pentru redobândirea
controlului asupra fluxurilor de schimb. Multe dintre noile acorduri sunt bilaterale, contrare principiului
fundamental al GATT/OMC.

Sursa: https://www.researchgate.net/figure/Evolution-of-Regional-trade-agreements-in-the-World-under-GATT-WTO-1948-2015_fig1_299249552
Sursa: https://www.weforum.org/agenda/2016/05/world-free-trade-areas-everything-you-need-to-know/
Doar ceva mai puțin de 25% dintre statele lumii au rămas în afara relațiilor strict unilaterale sau bilaterale

Sursa: https://ourworldindata.org/trade-and-globalization
Sursa: https://www.consilium.europa.eu/en/infographics/eu-trade-map-2017/#
 Statele nu mai sunt singurii actori care
controlează sistemul economic planetar.
Pentru administrarea resurselor și a fluxurilor,
statele trebuie să negocieze cu actori supra
sau transnaționali (organizații internaționale,
organizații macro-regionale, organizații non-
guvernamentale, corporații, bănci) dar și cu
actori infra-naționali (regiuni, orașe,
indivizi...).

Sura: https://pampi06.com/2015/11/29/chapitre-2-geo-terminale-s-la-mondialisation-en-fonctionnement-acteurs-flux-debats/
Sistemul comercial mondial clasic, iniţiat încă din secolul al XVII-lea în special
de companiile comerciale olandeze, se află în prezent în criză. Originile acesteia
sunt multiple: urmările sistemului colonial, consecinţele dezorganizării lumii
bipolare, interesele naţionale, slăbirea puterii statelor şi creşterea rolului altor
actori mondiali (companiile transnaţionale, metropolele, etc.).

Diferite procese şi fenomene în plină acţiune (regionalizarea, reţelele

comerţului echitabil, diferite forme de protecţionism, lupta împotriva
consumerismului, etc.) îi modifică natura şi îl obligă să se adapteze celor două
dinamici majore ale lumii contemporane: integrare şi fragmentare.

Aceste două tendințe opuse se reflectă și asupra statelor: pe de o parte

acestea tind să se integreze în sistemul global și în sistemele macro-regionale,
iar pe de altă parte tind să se fragmenteze în entități sub-naționale, mai ales
din cauza tendințelor centrifuge ale regiunilor dezvoltate (Flandra, Lombardia,
Veneto, Catalonia, Sunbelt-ul american...) ori ale celor marginale sau
marginalizate (Corsica, Scoția, Tibet, Kurdistan...).