Citologie şi Histologie

Practică

2009
 Scopul cursului
• Familiarizarea cu noţiunile de
bază ale citologiei
– Aspectele normale
– Modificările inflamatorii
– Tumori
• Citologia clinică: absentă din
curricula medicală din România
• Criteriile de malignitate celulară
• Corelarea noţiunilor citologice cu
cele histologie şi patologie
• Aplicarea lor în diagnosticul
patologic
• Acumularea noţiunilor: patologia
chirurgicală
• Clinicianul: utilizarea informaţiilor
pe care le primeşte de la patolog
– buletinul histopatologic
– buletinul citologic
 Patologia chirurgicală şi non-
patologii

• Acurateţea rezultatului
depinde atât de clinician
cât şi de patolog
• Cunoaşterea de către
patolog a datelor clinice,
paraclinice şi procedurilor
terapeutice
• Avizaţi asupra limitei
specialităţii lor
• Examinarea microscopică
este uneori subiectivă
 Raportul patologic
• Document medical important
• Descrierea concisă a aspectelor macro/microscopice
relevante pentru caz
• Se vor evita descrierile microscopice exhaustive
• Se va evita “jargonul” histologic: nu are consecinţe
clinice
• Concentrat pe diagnostic, prognostic, terapie
• Importantă colaborarea clinician-patolog
 Componentele raportului

• Date clinice, aspect

intraoperator, biopsii
anterioare
• Decrierea macroscopică
(anomalii, localizare,
mărime, culoare, dimensiuni,
greutate
• Fără comparaţii “plastice”
(“cât o cireaşă”)
 Componentele raportului
• Descrierea microscopică:
– pentru clinician în majoritatea cazurilor
inutilă
– neinteresat de tipul nucleilor,
caracterul citoplasmei
• Diagnosticul:
– cel mai important capitol;
– ex: Carcinom ductal infiltrativ (varianta
clasică) G2, pT2N1MX, cod ICD-O:
• Comentarii: diagnostic diferenţial,
interpretare, elemente prognostice şi
cu impact terapeutic
• Prezent: raportul patologic
standardizat pentru fiecare organ şi
tip de leziune
BULETIN HISTOPATOLOGIC NR: 4760-6766
Nume: Prenume: Sex :M Vârsta: ani
Domiciliu :.
Diagnostic clinic: Stenoza pilorica
Foaia de observaţie Nr.: 1200
Provenienţa materialului:. Stomac + bulb duodenal
Trimis de:Departament: Medic:
Data primirii probei : 12.10.1997
Aspect Macroscopic :
Stomac + bulb duodenal cu lungimea de aproximativ 14 cm prezentand la nivelul
pilorului o zona stenozanta de 4 cm lungime circumferential ulcerata, cenusie-rozata
consistenta crescuta, pe sectiune pereti ingrosati albicios consistenta crescuta care se situeaza
la aproximativ 0.5 cm de marginea de rezectie.
4760- limita la 0.5 cm deulceratie, spre duoden
4761- limita spre cardie
4762-4764- zona stenozanta, albicioasa
4765- 3 limfonoduli de la nivelul marii curburi
4766- 6 limfonoduli de la nivelul marii curburi
Orientat:
Diagnostic Histopatologic :
6260. Perete duodenal cu prezenta in straturile profunde (seros si muscular) a unui infiltrat
tumoral difuz cu celule „in inel cu pecete”.
6261. Perete corp gastric cu aspect de gastrita cronica foliculara, fara infiltrare tumorala.
6262 – 6264. Carcinom gastric difuz cu celule „in inel cu pecete”- G3. Tumora infiltreaza
difuz mucoasa, submucoasa, musculara si subseroasa – pT2b. Celulele tumorale au marimi
variabile, cele mai multe fiind mari, ovalare, cu citoplasma bogata, ce contine mucine acide
(pozitive la colorarea histochimica PAS – albastru alcian) si impinge nucleul la periferie.
Stroma tumorii, pe alocuri desmoplazica, contine infiltrat inflamator cronic difuz si nodular.
Ulceratie larga si profunda, acoperita de detritus necrotico-grnaulocitar. Reactii vasculo-
exudative marcate la nivelul seroasei: edem, hiperemie, extravazate hematice si infiltrat
inflamator limfo-plasmocitar si granulocitar.
6265. 3 limfonoduli cu modificari reactive, fara infiltrare tumorala (reactia histochimica PAS
– albastru alcian negativa).
6266. 6 limfonoduli cu modificari reactive, fara infiltrare tumorala.
 Biopsia
• Fragmentul prelevat pentru
examinarea microscopică
• Incizională: prelevă doar o
parte din leziune
• Excizională: prelevată
întreaga leziune cu strat de
ţesut normal
• Biopsia excizională: valoare
diagnostică şi terapeutică
• Prelevare: cu bisturiul “rece”,
cauterul, acul, endoscopic
• Atenţie la cauter!
 Recoltare
• Fragmente multiple: se
trimit toate
• Strivire cu pensa,
incluzionarea incorectă:
artefacte
• Fixarea imediată, fără
manipulare de către chirurg
• La multe cazuri sunt
necesare metode
adiţionale (“speciale”)
 Examenul intraoperator
(extemporaneu)
• Pentru examenul
extemporaneu nu se pun
fragmentele în fixator
• Important/dificil
• Experienţă, cunoaştere,
capacitatea de a lua rapid
decizii
• Limitele metodei
• Trebuie sau nu să fac
“extemporaneu”?
 Examenul intraoperator
(extemporaneu)
• Practicat pentru:
– Prezenţa şi natura leziunii
– Diagnosticul marginilor
– Prezenţa elementelor
diagnostice în material
• Diagnostic microscopic
sofisticat: inutil
• Durata medie: 20 minute
• Acurateţea: 89-98.9%
• Fals negative: erori de
interpretare, absenţa
elementelor diagnostice
• Diagnostic de certitudine la
parafină
 Prelucrarea primară

• Laborator în proximitatea
sălii de operaţie
• Specimen proaspăt,
trimis imediat
• Transport: container de
plastic
• NU se adaugă lichide!
• Întârzierea trimiterii:
păstrare la 4 C (ore, nu
zile)
 Fixarea

• Întreruperea evoluţiei, previne autoliza, păstrează

structurile
• Formalina tamponată 10%
• Compatibilă cu majoritatea coloraţiilor speciale
• Păstrare specimen perioade îndelungate
• Excepţie: IHC, 48 ore
• Retracţia: datorată ţesutului muscular, nu formalinei
(e.g. Biopsii colice, retracţie 57%)
• Alte soluţii fixatoare: Zencker (B5), Bouin, Carnoy
• Volumul de fixator: 10x volumul piesei
 Fixarea - proceduri
• T camerei
• 4 C (formalina îngheaţă la
-3 C)
• Viteza de penetrare a
fixatorului: 1 mm/h
• Biopsia: 1,5/0.3 cm
• Microunde: 300 MHz-300
GHz, 55 C, 1-2 min
(poate induce artefacte)
 Marginile de rezecţie

• Identificare
• Marcarea marginilor
• Suprafaţă netedă,
consistenţă dură:
identificare uşoară
• Includ limita periferică
de rezecţie a
specimenului
• Dacă se găseşte
tumoră: precizare
anatomică
 1. orientarea 2. măsurarea

3. Marcarea marginilor cu cerneală

4. specimenul, evaluarea ,marginilor

 Coloraţii “speciale”
• HE este coloraţia
uzuală
• Informaţii interpretate
de patolog/citolog
• Subiectivismul
examinatorului
• Introduse numeroase
metode noi
 Metode de colorare
• Morfologice (HE,
tricrome)
• Histochimice (PAS, AA,
AT)
– Histoenzimologice
• Imunohistochimice
– Metode cantitative
• Citologice (Papanicolaou,
APT-Drăgan, MGG)
 Metode histochimice
• Reacţia PAS: glicogen,
glicoproteine, fungi, paraziţi,
mucine neutre
• Impregnări argentice
– fibre de reticulină
– celule neuroendocrine
– neuroni şi celule gliale
• Coloraţii pentru microorganisme
(Giemsa pt HP)
• Coloraţii pentru amiloid (roşu de
Congo)
• Coloraţii pentru fibre elastice
(orceină)
• Coloraţii pentru mucine (AA, AA-
PAS)
– Sialomucine : AA+ la pH 2,5 şi
negative la 0,5
– Sulfomucine : AA+ la ph 0,5 şi 2,5
 Histoenzimologie

• Aplicare considerabil
redusă
• Tehnici complexe
• Necesită material
proaspăt
• Enzimele pot fi
identificate şi IHC
• Aplicare:
– Miopatii
– Megacolon (Ach-aza)
– Seria mieloidă:
cloroacetat esteraza
– Fosfataza acidă
 Imunohistochimia
• Esenţială calitatea procesării
primare
• Importantă acurateţea tehnicii
• Necesară standardizarea
procedurilor
• Preparate control
• Stabilirea indicaţiilor :
– în special pentru tumorile slab
diferenţiate
– tumori cu origine neprecizată
– evaluarea ratei de proliferare
– evaluarea receptorilor
• Panel de anticorpi:
– Imunofenotipizare primară
– Imunofenotipizare secundară
• Semnalează diferenţierea celular
tisulară
• Preţ de cost relativ crescut
• Utilizare limitată în citologie
HER-2/neu ER

ChrA Ki67
 Metode cantitative

• Măsurarea obiectivă a
aspectelor microscopice
• Indexul proliferativ: Ki67
• Densitatea celulelor pozitive
pentru receptori hormonali
(ER, PR, AR etc)
• Valoare prognostică pentru
rata de succes la terapia
adjuvantă.
 Microscopia electronică
• Utilizată în general pentru
cercetare
• Identificarea histogenezei şi
diferenţierii
• Patologia renală, tegumentară
• Contribuţie diagnostică:
– Tu celule granulare
– Tu teacă nerv periferic
– Histiocitoză Langerhans
– Mezoteliom
– Carcinoid
– Carcinom cu celule mici
 Limitele ME
• Examinarea de fragmente
foarte mici
• Absenţa criteriilor de
mare specificitate
• Erori de interpretare:
ţesut non-neoplazic inclus
• Dificultăţi de evaluare
spaţială
 Cursul următor:
• Diagnosticul citologic.
• Buletinul citologic.
• De unde facem citologie?
• Cum se efectuează un frotiu?
• Criteriile de malignitate celulară.
• Clasificarea Papanicolaou a frotiurilor.