BIBLIOGRAFIE

1. Elena Tiron, 2005, Pedagogie, Curs pentru studenţi, în format

electronic (anexat)
2. Maria Carcea, 2002, Didactica, Curs multiplicat, Iaşi
3. Ioan Bontaş, 2000, Pedagogie, Ed. ALL, Bucureşti
4. Ioan Străchinaru, 1987, Didactica. Metode de învăţământ,
E.D.P.Bucureşti
 R. Gagne, 1985, Condiţiile învăţării, E.D.P., Bucureşti
 E. Tiron 2005, Introducere în pedagogie, Curs în formă electronică
pentru studenţi, Iaşi
 M. Carcea, E.Tiron, 2002, Fundamente Pedagogice, Ed. Gh. Asachi, Iaşi
 C. Cucoş, 2002, Pedagogie, Polirom, Iaşi.
Competențele cursului de formare continuă
- Conștientizarea condițiilor învățării eficiente;
- Demonstrarea caracteristicilor procesului de învățământ;
- Elucidarea cerințelor unice de proiectare didactică: secvențe structurale.

DIDACTICA SAU ŞTIINŢA PROCESULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

I.CONCEPTUL DE DIDACTICĂ

Din punct de vedere etimologic didactica semnifică atât ştiinţa,

cât şi arta învăţării, atât ca auto-învăţare, cât şi ca inter-învăţare. Ca şi
pedagogia, didactica este: ştiinţă, deoarece elaboreaza legităti şi norme
didactice; şi artă, deoarece modelează personalitatea în devenire, prin
ceea ce se numeşte măiestrie pedagogică, prin aplicarea diferenţiată a
metodologiei pedagogice.

Organizarea cursului
Organizarea cursului
II. PROCESUL DE INVÂȚĂMÂNT ŞI LATURILE SALE
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT reprezintă activitatea
intenţionată, conştientă şi organizată de predare-învăţare-evaluare,
realizată într-un spaţiu educaţional institutionalizat, cu o tehnologie
didactică determinată, cu anumite rezultate anticipate şi realizate.
Laturile procesului de învăţământ sunt: PREDAREA,
ÎNVĂŢAREA, EVALUAREA.
PREDAREA - latura procesului de învăţământ intenţionată,
programată, organizată de transmitere de către profesor a cunoştinţelor
teoretice şi practice care stau la baza învăţării.
ÎNVĂŢAREA - latura procesului de învăţământ intenţionată,
programată şi organizată de dobândire şi asimilare a cunoştinţelor
teoretice şi practice de către elev pe baza predării şi a studiului
individual.
EVALUAREA reprezintă o succesiune de operaţii de apreciere,
măsurare şi control a cunoştinţelor teoretice şi practice prin care se
raportează obiectivele educaţiei la rezultatele obţinute.
Organizarea cursului
Organizarea cursului » Bibliografie
CONDIŢIILE ÎNVĂŢĂRII EFICIENTE
Procesul de învăţământ depinde de urmatoarele condiții:
1. particularitățile individuale ale subiecților educaționali;
2. volumul, calitatea și accesibilitatea cunoștintelor;
3. transferul de cunostinte;
4. strategiile de predare și învatare;
5. competenţele morale, profesionale şi pedagogice ale profesorului;
6. calitatea vieţii școlare;
7. caracterul sistemic al procesului de învățământ;
8. influenţele socio-culturale exercitate asupra procesului de învățământ.

Aceste condiții pot fi clasificate în mai multe categorii:

A.interne și externe
B. structurale și funcționale
C. statice şi dinamice
D. formale și de conținut
CADRUL DIDACTIC VA FI CAPABIL SĂ REALIZEZE:
 OBIECTIVAREA CONŢINUTULUI ÎNVĂŢĂMÂNTULUI.
DOCUMENTE ŞCOLARE. PROIECTAREA DIDACTICĂ

Obiectivarea conţinutului învăţământului se realizează într-un

sistem de documente şcolare. Acestea sunt:

I. PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT;
II. CURRICULUM;
III. MANUALUL ŞCOLAR;
IV. ORARUL ŞCOLAR.
PROIECTUL DE LECŢIE cuprinde articulaţia ideatică a mai multor elemente
componente repartizate în două părţi:
A. Partea introductivă (ANTETUL) în care se precizează:
1. DATA
2. CLASA/GRUPA
3. DISCIPLINA/ACTIVITATEA
4. SUBIECTUL LECŢIEI
5. TIPUL DE LECŢIE
6. Competențe, UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ, OBIECTIVE OPERAŢIONALE;
7. Strategii didactice;
8. Material bibliografic.
B. Desfăşurarea propriu-zisă a momentelor /etapelor lecţiei / Etapelor Cadrului
de Învățare ERRE , care poate fi redată în mod sintetic astfel:
 Etapele cadrului de învățare/momentele (etapele) lectiei;
 activitatea profesorului;
 strategia didactică;
 activitatea elevilor;
 evaluarea;
 timpul/durata.
 Demersuri didactice
Modele
Proiectarea demersului didactic al lecţiei se realizează
tabelar, respectând modelele didactice recomandate în
didactica şcolară.

Profesorul are libertatea de a alege unul din aceste

modele, conceptualizând procesul didactic din perspectiva
abordarii acţionale a învăţării.

SĂ PUNEM ACCENT PE O PERSONALIZARE A

PROIECTELOR DIDACTICE!!!
 MODELE ŞI ETAPE DE PROIECTARE A LECŢIEI
Secvenţe instrucţionale Cadrul de Modelul 3 P Modelul Modelul învăţării
eşalonate (R.Gagné) învăţare şi învăţării prin experienţiale
gândire: explorare şi (D. Colb)
ERRE descoperire
 Captarea atenţiei  Evocare  Prezentarea  Actualizarea  Experienţa
concretă (practica
 Anunţarea obiectivelor
 Practicarea – Eu fac)
 Actualizarea  Realizarea  Integrarea
cunoştinţelor sensului
 Producerea  Analiza
 Prezentarea sarcinilor şi  Învăţarea (observaţie şi
 Reflecţie reflecţie – Eu
a situaţiilor de învăţare
 Corelarea simt)
 Dirijarea învăţării
 Extindere
 Obţinerea  Generalizarea
 Extinderea
performanţelor şi (conceptualizare
asigurarea conexiunii –
Eu gândesc)
inverse
 Evaluarea formativă a  Aplicarea
progresului realizat (experimentarea
 Asigurarea retenţiei şi a activă – Eu
transferului încerc)
IMPORTANT! ACTUAL!
Proiectarea didactică în baza strategiei gândirii critice
Evocare - Realizarea sensului – Reflecţie – Extindere
(ERRE) oferă multiple oportunităţi de realizare a
procesului didactic la disciplinele din toate ariile
curriculare.
MODEL :
DEMERS DIDACTIC EXPLICIT
Nr. Metode evaluare
Etapele Activitatea Activitatea d
Cadrului de profesorului și elevului u
Învățare tehnici r
ERRE a
t
ă

1. EVOCARE

2. REALIZARE
A
SENSULUI
3. REFLECȚIE

4. EXTINDERE
 MOTTO :
« Dacă îmi spui o să uit, dacă
îmi arăţi o să ţin minte, dar
dacă mă implici o să înţeleg. »
Anonim.
 OBIECTVE
Parcurgând acest curs, formabilii vor fi
capabili:

• Să descopere metodele interactive într-

un context de învăţare activă, prin
implicare, acţiune și gândire critică ;
• Să experimenteze o parte din metodele
interactive descoperite în cadrul sesiunii;
• Să-şi dezvolte abilităţile de comunicare
argumentativă şi de relaţionare în cadrul
grupului ;
• Să-şi dezvolte capacitatea de transfer a
competenţelor formate.
EXERCIȚIU
Identificaţi, rememorând din
experienţa dvs. profesională,
situaţii în care aţi constatat că
elevii au demonstrat atitudine
pozitivă și interes pentru
învăţare.
METODE INTERACTIVE
Exemplificați, printr-un brainstorming, metode
interactive despre care ați auzit/ le-ati implementat;
Realizați un Grafic T cu referire la
eficiența/ineficiența unor tehnici interactive;
Concluzionați printr-o Dezbatere polemică .
CE ȘI CUM REŢINEM?
Cercetările asupra memoriei au demonstrat că, în general, în urma unei activităţi de învăţare,
reţinem:

90%
80
50% %

20% SPUNEM
SPUNEM
VEDEM FACEM
10% AUZIM AUZIM
CITIM
Învăţarea pasivă
La şcoală
 Profesorul transmite pasiv
cunoştinţe elevilor;
 Accentul este pus pe fapte şi
pe
obţinerea răspunsului
corect;
 Ceea ce este învăţat este
lipsit de context semnificativ.
La locul de muncă
 Muncitorii îşi asumă pasiv locul
desemnat într-o organizaţie
ierarhică, unde sunt riguros
supervizaţi;
 Accentul este pus pe răspunsuri
limitate la probleme limitate şi pe
îndeplinirea unei sarcini
prescrise.
ÎNVĂŢARE (INTER)ACTIVĂ
 La şcoală
 Sub supravegherea/ ghidarea
profesorului, elevii îşi asumă
responsabilitatea propriei
învăţări, dezvoltându-şi pe
parcursul acestui proces,
competenţe metacognitive şi
autoevaluative (competenţe de
educaţie permanentă);
 Accentul este pus pe modalităţi
alternative pentru încadrarea
diferitelor aspecte şi rezolvarea
de probleme;
 Sunt introduse idei, principii,
fapte care sunt folosite şi înţelese
într-un context semnificativ.
 La locul de muncă
 Cadrele didactice îşi asumă
responsabilitatea pentru
identificarea şi rezolvarea
problemelor şi pentru
adaptarea la schimbare prin
învăţare și formare continuă;
 Cadrele didactice iau decizii
care solicită înţelegerea
contextului mai amplu al
propriei lor activități şi al
priorităţilor instituției.
Strategia învățării directe sau
explicite
Strategia Știu – vreau să știu – am
învățat
Strategia gândirii critice
Strategia învățării experiențiale/învățării
prin acțiune
Strategia învățării bazată pe soluționarea de
probleme (PBL)
Strategia învățării bazată pe proiecte
Strategia învățării bazată pe cercetare/investigație
(IBL)

Strategia învățării bazată pe sarcini

 TIPURI DE LECȚII (tradiționale)
 Lecţia de asimilare a noilor conținuturi
 Organizarea clasei.
 Predarea-învățarea materiei noi:
 Captarea atenţiei.
 Prezentarea temei lecției și a obiectivelor operaționale (sarcinilor noi de învăţare).
 Reactualizarea cunoştinţelor şi a deprinderilor.
 Dirijarea învăţării și obținerea performanțelor.
 Evaluarea formativă a progresului realizat şi realizarea feedback-ului învățării.
 Asigurarea retenţiei şi a transferului. Anunțarea temei pentru acasă


 Lecţia mixtă
 Organizarea clasei.
 Verificarea temei pentru acasă și aprecierea cunoștințelor. Reactualizarea cunoştinţelor și a capacităților.
 Predarea-învățarea materiei noi:
 Captarea atenţiei.
 Comunicarea titlului lecției și a obiectivelor operaționale.
 Reactualizarea cunoştinţelor şi a deprinderilor (opțional).
 Dirijarea învăţării și obținerea performanțelor.
 Evaluarea formativă a progresului realizat şi realizarea feedback-ului învățării.
 Asigurarea retenţiei şi a transferului. Anunțarea temei pentru acasă.
Lecţia de formare a priceperilor şi
deprinderilor
 1. Organizarea clasei
 2. Verificarea temei pentru acasă și aprecierea cunoștințelor. Reactualizarea
cunoştinţelor și a capacităților.
 3. Pregătirea condițiilor pentru realizarea activităților:
 Captarea atenţiei.
 Comunicarea titlului lecției și a obiectivelor operaționale.
 Reactualizarea cunoștințelor pentru formarea priceperilor și deprinderilor.
 Formarea priceperilor şi deprinderilor: rezolvarea exerciţiilor-model, cu condiţii
schimbate, cu elemente de creativitate.
 4. Analiza rezultatelor activității, elaborarea concluziilor și realizarea feedback-ului.
 5. Asigurarea retenţiei şi a transferului. Anunțarea temei pentru acasă.
Lecţia de recapitulare, sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor
 Organizarea clasei.
 Verificarea temei pentru acasă. Reactualizarea cunoştinţelor și a capacităților.
 Comunicarea obiectivelor operaționale.
 Recapitularea, sistematizarea, consolidarea cunoștințelor.
 Analiza rezultatelor activității, elaborarea concluziilor și realizarea feedback-ului.
 6. Asigurarea retenţiei şi a transferului. Anunțarea temei pentru acasă.

Lecţia de verificare şi evaluare a rezultatelor şcolare

 Organizarea clasei.
 Comunicarea obiectivelor operaționale.
 Prezentarea instrucțiunilor privind realizarea lucrării de evaluare.
 Realizarea lucrării de evaluare.
 Analiza rezultatelor activității și elaborarea concluziilor.
 Asigurarea retenţiei şi a transferului. Anunțarea temei pentru acasă.
Lecţia de analiză a rezultatelor evaluării

 Organizarea clasei.
 Comunicarea obiectivelor operaționale.
 Analiza generală a modului de realizare a probelor de evaluare.
 Realizarea activităților postevaluative diferențiate.
 Analiza rezultatelor activității și elaborarea concluziilor.
 Asigurarea retenţiei şi a transferului. Anunțarea temei pentru acasă.
CLASIFICAREA METODELOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Metodele didactice au fost clasificate în literatura de

specialitate, după mai multe criterii, astfel:

1.Din punct de vedere istoric au fost diferențiate:

a. metodele tradiționale sau clasice
b. metodele moderne, de dată mai recentă
 2. În funcţie de extensiunea sferei de aplicabilitate au fost
identificate:

a.metodele generale ( aplicabile tuturor disciplinelor

știintifice), de exemplu: observaţia

b. metodele particulare-restrânse la predarea unor discipline

sau aplicabile pe anumite trepte ale învăţământului), de
exemplu: cinquain
3. Pornind de la modalitatea principală de prezentare a
cunoştintelor au fost clasificate:
a. metodele verbale - bazate pe cuvântul scris sau vorbit, de
exemplu: conversaţia euristică
b. metodele intuitive - bazate pe observarea directă, concret -
senzorială a obiectelor şi fenomenelor realităţii sau a substitutelor
acestora, de exemplu: demonstraţia
4. După gradul de angajare al elevilor la lecţie:
a. metodele expozitive sau pasive, centrate pe memoria
reproductivă şi pe ascultarea pasivă a elevilor, de exemplu:
expunerea
b. metodele active, care suscită activitatea de explorare personală
a realităţii: (descoperirea, simularea, brainstorming-ul).
5. După funcţia didactică principală:
a. metode de predare şi comunicare a cunoştinţelor;
b. metode de fixare şi consolidare a cunoştinţelor;
c. metode de apreciere şi verificare a cunoştintelor.
6. După modul de administrare a experienţei ce urmează a fi însuşită:
a. metode algoritmice, bazate pe secvenţe operaţionale, stabile;
b. metode euristice, prin descoperire proprie şi rezolvare de probleme.
7. După forma de organizare a muncii:
a. metode individuale, pentru fiecare elev în parte(cum sunt fişele de progres);
b. metode de grup, de exemlu lucrul pe grupe: omogene, eterogene, mixte
c. metode frontale, cu întreaga clasă (interactiv);
d. metode combinate, prin combinarea variantelor de mai sus.
8. După tipul de învăţare :
a. metode bazate pe învăţarea prin receptare (expunerea, demonstraţia);
b. metode de descoperire dirijată (conversaţia euristică, observaţia dirijată, studiul
de caz);
c. metode de descoperire propriu-zisă (exercitiul euristic, rezolvarea de probleme,
brainstorming-ul) .
 Cum am putea defini
conceptul de învăţare
(inter)activă?

CIORCHINELE

ÎNVĂŢAREA
INTERACTIVĂ
 Munca pe grupe
De ce credeți că are avantaje?
brainstorming

Asaltul de idei
A ne baza pe experiența anterioară
Metoda: ȘTIU-VREAU SĂ ȘTIU-AM ÎNVĂȚAT

 ŞTIU
 CE CREDEM CĂ ŞTIM? VREAU SĂ ŞTIU
 CE VREM SĂ ŞTIM? AM ÎNVĂŢAT
 CE AM ÎNVĂŢAT?

 CUBUL
Explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai
multe perspective, permiţând abordarea complexă şi
integratoare a unei teme.

Descrie: culorile, formele, mărimile etc.

Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
Asociază: la ce te îndeamnă să gândeşti?
Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de
motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale.
Bulgărele de zăpadă
Metoda presupune reducerea numărului de
elemente, aspecte, faţete ale unei probleme/
situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.
Ciorchinele
Turul galeriei

EXPOZITIE DE LUCRĂRI, DESENE

PE CARE ELEVII LE ANALIZEAZĂ ȘI ÎNVAȚĂ PRIN
COMPARARE, EVALUARE, AUTOEVALUARE
 mozaic

AAAA BBBB CCCC DDDD

ABCD ABCD ABCD ABCD

AAAA BBBB CCCC DDDD

Copacul
ideilor
Copacul
ideilor
 Joc de rol
Simularea diferitor
situații și personaje
Tehnica Harta vocilor
Elevii sunt puşi în situaţia de a vorbi, „împrumutând”
vocea unei persoane / a unui personaj. Povestirea este
cea mai eficientă metodă de a afla „povestea vieţii”
cuiva, povestitorul exprimând prin diferite voci -
gândurile, trăirile, faptele legate de rolurile pe care şi
le asumă.
METODE, PROCEDEE, TEHNICI DE EVALUARE

TEHNICA 3-2-1 este folosită pentru a aprecia rezultatele unei

secvenţe didactice sau a unei activităţi. Denumirea provine
din faptul că elevii scriu: 3 termeni (concepte) din ceea ce au
învăţat, 2 idei despre care ar dori să înveţe mai mult în
continuare şi capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care
consideră ei că au dobândit-o în urma activităţilor de predare-
învăţare.

Tehnica 3-2-1 poate fi considerată drept o bună modalitatea

de autoevaluare cu efecte formative în planul învăţării
realizate în clasă. Este o cale de a afla rapid şi eficient care au
fost efectele proceselor de predare şi învăţare, având valoare
constatativă şi de feed-back.
METODA Proiectelor
finalităţi:
 Exemple de produse realizate în urma derulării unor proiecte:
- broşuri;
- pliante;
- postere;
- pagini de revistă sau ziar;
- carte;
- sondaje de opinie (însoţite de comentarii);
- ghiduri;
- mici piese de teatru, dramatizări;
- obiecte însoţite de instrucţiuni de folosire;
- reclame;
- publicitate;
- studii de caz etc.
 ETAPELE REALIZĂRII UNUI PROIECT
Care sunt etapele realizării unui proiect?
1) Stimularea - Sub coordonarea profesorului elevii discută idei legate de o temă,
după/ înainte de parcurgerea unei unităţi de învăţare.
2) Stabilirea obiectivelor.
3) Împărţirea sarcinilor.
4) Cercetare / creaţie/ investigaţie.
5) Procesarea materialului (individual sau în grup).
6) Realizarea formei finale.
7) Prezentarea proiectului (grupurile de lucru discută, negociază asupra
conţinutului, formei şi modalităţii de prezentare a proiectului. Fiecare membru
al grupului îşi asumă o sarcină de lucru (profesorul monitorizează ca ele să fie
egale ca dificultate).
8) Studiu individual al unor surse bibliografice, scrierea de articole,
povestiri; intervievarea unor persoane. (Este momentul în care profesorul
poate semnala erorile de conţinut, organizare a textului sau acurateţe a
limbajului).
9) Discuţii în grup privind unitatea de concepţie.
10) Design.
11.) Editare. Membrii grupului decid asupra modului de prezentare, rolurilor,
materialelor folosite.
12) Profesorul monitorizează şi evaluează.
13) Feed-back.
De la profesor. De la colegi (aprecieri, întrebări, schimb de idei etc. Autoevaluare.
 DESPRE ÎNVĂŢĂTURĂ

“Deschide braţele spre

schimbare, dar nu-ţi pierde
din valorile tale.”
Dalai Lama
 LUCRUL INDIVIDUAL

ÎNCADRAȚI DOUĂ METODE INTERACTIVE,

SECVENȚIONAL, ÎNTR-O SCHIȚĂ DE PROIECT
DIDIACTIC (la o singură etapă a cadrului de învățare
ERRE). REALIZAȚI ACTIVITATEA INDIVIDUAL, PE
UN POSTER.

EVALUAREA LUCRULUI INDIVIDUAL . TURUL

GALERIEI (evaluarea posterelor realizate de colegi).