Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chișinău, 2023
• Pacient P. Ana , 14 ani;
• Internare 13.02.2023;
• Acuze la internare:cefalee frontală pronunțată 9/10p rezistentă la
farmacoterapie fă ră cauză precizată , amețeli, anxietate, un episod de lipotimie,
valori tensionale înalte (sistolică 163 mmHg maximal);
• Istoricul bolii:Se consideră bolnavă din septembrie 2022 cu acuze la cefalee,
amețeli, valori tensionale înalte.Primar diagnosticată cu sindrom metabolic în
septembrie 2022 (obezitate abdominală , hipertensiune arterială , dislipidemie-
hipoHDL-C 0,89 mmol/l, hiper LDL-C, hipertrigliceridemie1,99 mmol/l).A inițiat
terapia cu lisinopril, după care a prezentat tuse și a fost modificat pe Olmesartan
5 mg.La moment TA controlată medicamentos.Se internează pentru evaluarea
clinico-paraclinică în dinamică ;
• Anamneza patologică :Osalgii membre inferioare (în special la schimbari meteo),
Anomalie vasculară a arterelor vertebrale (flux cerebral bilateral), psiholog-
Anxietate (grad foarte ridicat).Depresie (nivel sever), reumatolog- artrită
reactivă , gastrolog- gastroduodenită superficială ;
• Anamneza alergologică : Tuse alergică (Astm bronșic?);
• Anamneza eredocolaterală : neagravată ;
• Dezvoltarea fizică : greutatea 81 kg (99 P, 2,30 z); înă lțimea 170
cm (86 P, 1,08 z); IMC 28,0 kg/m2 (98 P, 2,07 z);
• Examenul obiectiv:Tegumentele roz-pale, fă ră erupții. Țesut
adipos în exces distribuit uniform generalizat. Circumferința
taliei- 112 cm;Turgorul și elasticitatea pă strate;Vestibulul
faringian roz, amigdalele fă ră depuneri.Auscultativ în plă mîni
murmur vezicular, raluri absente.Zgomotele cordului ritmice,
clare.Limba umedă , fă ră depuneri.Abdomenul indolor la
palpare.Scaunul regulat, oformat.Micții libere,
indolore.Sistemul endocrin fă ră partciularită ți.Ultima menstră
cu 3 să pt. în urmă .
Planul de investigații
Notă : IMC - indicele de masă corporală ; TAD - tensiunea arterială diastolică ; HDL-C - lipoproteine de înaltă densitate;
IDEFIC - identificarea și prevenirea efectelor asupra să nă tă ții induse de dietă și stilul de viață la copii și sugari; IDF - Federația
Internațională a Diabetului; TAS - tensiune arterială sistolică ; CA - circumferința taliei.
Horm Res Paediatr 2020;93:215–225https://doi.org/10.1159/000510941
Consensul Federației Internaționale de Diabet pentru diagnosticul
SM la copii (2007)
Diagnosticarea sindromului metabolic necesită prezența obezită ții abdominale plus oricare doi dintre ceilalți
patru factori
.Zimmet P, Alberti KG, Kaufman F, Tajima N, Silink M, Arslanian S, et al. The metabolic syndrome in children
and adolescents - an IDF consensus report. Pediatr Diabetes, 2007;8:299-306.
• În absența unei definiții universal acceptate a
sindromului metabolic, estimă rile prevalenței sale
variază în funcție de criteriile de evaluare folosite
precum și de definiția luată în considerație.
• În studiul Botnia, SM (definit conform criteriilor
Organizației Mondiale a Să nă tă ții – OMS) a fost
evidențiat la aproximativ 10% dintre subiecții normali,
la 50% dintre cei care prezentau scă derea toleranței la
glucoză și la aproximativ 80% dintre pacienții cu DZ 2
• Prevalența SM se situează la nivel mondial între 10% și
50% și este dependentă în mare mă sură de vâ rstă .
World Health Organization Expert Committe – European forum
on young people’s health focuses on healthz eating habits and
physical activity. Note for the press. Copenhagen, Florence, 9 March
2006
Patogenie
• Există trei mecanisme patogenetice plauzibile interconectate
din spatele dezvoltă rii sindromului metabolic:
1) obezitatea
2) rezistența la insulină
3) alți factori independenți, inclusiv, molecule bioactive de origine
hepatică , vasculară și imunologică , care mediază componente
specifice ale sindromului metabolic.
• Rezistența la insulină ră mâ ne mecanismul patogenetic de bază pentru
diferite caracteristici clinice ale sindromului metabolic.
• La copiii obezi, țesutul adipos este mai rezistent la insulină în
comparație cu populația normală , iar în absența acțiunii insulinei,
lipoliza duce la eliberarea acizilor grași în sâ nge, crescâ nd nivelul
acestora, ulterior provoacă acumularea anormală de lipide în mușchi și
ficat, acesta este unul dintre mecanismele postulate pentru boala
hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD) observată la acești copii.
• Rezistența la insulină provoacă , de asemenea, anomalii în
biodisponibilitatea oxidului nitric (NO) și reducerea semnaliză rii
PI3K / AKT în peretele vascular.
• Aceste două că i bioactive au un rol crucial în mobilizarea celulelor
progenitoare endoteliale din mă duva osoasă , iar reducerea oxidului
nitric provoacă vasoconstricție.
From: The Metabolic Syndrome in Children and Adolescents:
Shifting the Focus to Cardiometabolic Risk Factor Clustering
Figure Legend:
Proposed mechanisms for the clustering of MetS traits and the increased risk of type 2 diabetes mellitus and CVD.
CRP, C-reactive protein; FFA, free fatty acids; IL-6, interleukin 6; LDL-C, low-density lipoprotein cholesterol; PAI-1,
plasminogen activator inhibitor 1; TNF α, tumor necrosis factor α. (Reprinted with permission from Samson SL,
Garber AJ. Metabolic syndrome. Endocrinol Metab Clin North Am. 2014;43[1]:23.)
• Evoluția leziunilor aterosclerotice este urmă toarea:
apariția celulelor încă rcate cu gră simi – foam cells – pe intima arterei; procesul
aterogen se inițiază încă din copilă rie;
al doilea stadiu în dezvoltarea aterosclerozei este reprezentat de constituirea
striurilor lipidice – fatty streak – care se vă d pe peretele arterei ca niște striații
gă lbui – alcă tuite prin aglomerarea celulelor care conțin lipide; aceste striuri apar
tot în copilă rie și preced apariția plă cii de aterom;
formarea plă cii de aterom, care posedă în plus un nucleu de gră simi depuse în
afara celulei; acest nucleu reprezintå locul unde se acumulează colesterolul;
formarea plă cii fibrotice (fibroateromul) prin apariția straturilor fibrotice și a mai
multor nuclee lipidice; această leziune are tendința de a se complica (rupere,
trombozare) sub acțiunea unor factori precipitanți;
progresia rapidå a ateromului sau fibroateromului – sub influența factorilor de
risc aterogen, de obicei prin efectul lor cumulat – spre o leziune complicată ,
exprimată constant prin manifestå ri clinice: cardiopatie ischemică , infarct
miocardic, accident vascular cerebral, afectarea vaselor periferice.
Notă : Screeningul trebuie inițiat la 10 ani sau la începutul pubertă ții, dacă pubertatea apare la o
vâ rstă maimică . Frecvența screeningului: la fiecare 3 ani
American Diabetes Association. 2. Classificationand Diagnosis of Diabetes. Diabetes care, 2017;40(Suppl
1):S11–S24.
Tratament SM
• Intervențiile terapeutice sunt împă rțite în
modificarea stilului de viață , terapia
farmacologică și chirurgia bariatrică .
Schimbă rile de stil de viață sunt principalele
opțiuni pentru prevenirea sindromului
metabolic în copilă rie cu un accent special
pe menținerea greută ții în intervalul normal
Ghidul american a activită ților fizice pentru copiii
de vâ rstă preșcolară și școlară
Copii de vârstă Copiii de vârstă preșcolară ar trebui
să fie activi fizic pe parcursul zilei
preșcolară pentru a spori creșterea și dezvoltarea.
(între 3 și 5 ani) Adulții îngrijitorii ar trebui să încurajeze jocul activ,
care include o
varietate de tipuri de activități
Copii și adolescenți Oferiți oportunită ți și încurajare
pentru a participa la activită ți fizice
de vâ rstă școlară plă cute și adecvate vâ rstei.
Copiii și adolescenții ar trebui să
(între 6 și 17 ani) efectueze zilnic 60 min (1 h) sau
mai mult de activitate fizică moderată pâ nă la viguroasă
Aerobic: cea mai mare parte a celor 60 de minute sau mai mult pe zi
trebuie să fie activitate fizică aerobă
cu intensitate moderată sau puternică și ar trebui să includă activitate
fizică cu intensitate puternică pe cel
puțin 3 zile pe să ptă mâ nă
Consolidarea musculaturii: ca
parte a celor 60 de minute sau mai
mult din activitatea lor fizică zilnică , copiii și adolescenții ar trebui să
includă activită ți fizice de consolidare musculară cel puțin 3 zile pe
să ptă mâ nă
Consolidarea oaselor: ca parte a
celor 60 de minute sau mai mult din
activitatea lor fizică zilnică , copiii și
adolescenții ar trebui să includă activitate fizică de consolidare a oaselor
pe cel puțin 3 zile pe să ptă mâ nă
• În afară de adoptarea obiceiurilor alimentare să nă toase și
creșterea activită ții fizice, obiectivul principal în
prevenirea și tratamentul obezită ții și SM la populația
pediatrică include modifică ri ale stilului de viață , cum ar fi
limitarea timpului de expunere video și adoptarea
obiceiurilor să nă toase de som
• AAP recomandă limitarea timpului expunerii la ecranul
TV sau calculator la <2 h / zi.
• Fundația Națională pentru Somn recomandă 8-11 ore de
somn pentru copiii de vâ rstă școlară .
• Durata și calitatea tulbură rilor de somn afectează pofta de
French SA., mâ ncare
Sherwood și
NE., JaKa scad
MM., Haapalasensibilitatea la
JL., Ebbeling CB., Ludwig DS. insulină
Physical changes in. the
home environment to reduce television viewing and sugar-sweetened beverage consumption among 5- to 12- yearold
children: a randomized pilot study. Pediatr Obes., 2016; 11:e12–5.
Compnentele SM Abordare de primă linie Tratament