DOZAREA GLUCOZEI IN SER

Informatii generale 
 Glucoza este cel mai important monozaharid din sange.
Rezulta din digestia carbohidratilor si din conversia hepatica a
glicogenului in glucoza. Glucoza este un furnizor indispensabil
de energie care sustine activitatea celulara. Cei doi hormoni
care regleaza in mod direct nivelul glucozei in sange sunt
glucagonul si insulina. Glucagonul accelereaza conversia
glicogenului in glucoza si determina astfel cresterea glicemiei.
Insulina creste permeabilitatea membranelor celulare la
glucoza, transporta glucoza in celule (pentru metabolism),
stimuleaza formarea glicogenului si reduce concentratia
glucozei din sange.
 Alti hormoni care detin un rol important in metabolismul
glucozei sunt: ACTH-ul, glucocorticoizii,  adrenalina, tiroxina.
Degradarea glucozei se realizeaza prin procesul de glicoliza.
 Diabetul zaharat este o conditie definita prin nivelul
hiperglicemiei care genereaza riscul de afectare a
microcirculatiei (retinopatie, nefropatie si neuropatie). Se
asociaza cu o speranta de viata redusa, o morbiditate
semnificativa datorata complicatiilor microvasculare specifice,
un risc crescut de complicatii macrovasculare (boala
coronariana, accident vascular cerebral, arteriopatie obliteranta
a membrelor inferioare) si o calitate a vietii diminuata.
 In absenta unui marker biologic mai specific pentru a defini
diabetul determinarea glucozei plasmatice a ramas elementul
de baza al criteriilor de diagnostic.
 Stabilirea valorilor pentru diagnosticul diabetului a fost
consecinta analizei a doua seturi de informatii:
• nivelurile glucozei plasmatice asociate cu risc de complicatii
microvasculare specifice, in special retinopatie;
• distributia in populatie a valorilor glucozei plasmatice.
 Criteriile ADA (American Diabetes Association) pentru
diagnosticul diabetului zaharat includ:
• Simptome sugestive (poliurie, polidipsie, scadere ponderala
inexplicabila), la care se adauga o valoare a glucozei „random”
>=200 mg/dL (>=11.1 mmol/L) sau
• Valoarea glicemiei bazale >=126 mg/dL (>=6.99 mmol/L) sau
• Valoarea glicemiei >=200 mg/dL la 2 ore dupa administrarea a
75g glucoza (in cadrul testului de toleranta la glucoza)1.
Criteriile de diagnostic se aplica atat adultilor cat si copiilor.
Recomandari pentru determinarea glucozei serice/plasmatice
 screening-ul, diagnosticul si monitorizarea diabetului zaharat;
  diagnosticul hipoglicemiei.

 Se pot recolta 4 tipuri de probe:

• Glucoza plasmatica/serica determinata dimineata (bazala).
• Glucoza serica determinata la 2 ore postprandial.
• Glucoza plasmatica/serica determinata dintr-o proba de
sange recoltata intr-un moment oarecare al zilei, indiferent de
intervalul de la ultima masa („random”).
• Glucoza plasmatica/serica determinata in cadrul testului de
toleranta la glucoza (la 2 ore dupa administrarea a 75 g
glucoza) .
 Screening-ul pentru diabet al persoanelor adulte asimptomatice va fi
luat in considerare la categoriile supraponderale sau obeze (BMI ≥25
kg/m2) indiferent de varsta, precum si la cei care prezinta unul sau
mai multi factori de risc pentru diabet:
-sedentarism;
-rude de gradul 1 cu DZ;
-antecedente de diabet zaharat gestational sau nastere de feti
macrosomi (>4000g);
-apartenenta la rase sau grupuri etnice cu risc (afroamericani, asiatici-
americani, nativi americani, hispanici-americani etc.);
-HTA (≥140/90 mmHg);
-nivel scazut de HDL-colesterol (<35 mg/dL) si/sau nivel crescut de 
trigliceride (>250 mg/dL);
-femei cu sindromul ovarelor polichistice;
-istoric de afectiuni cardiovasculare;
-scaderea tolerantei la glucoza la teste anterioare;
-alte conditii clinice asociate cu rezistenta la insulina (ex: acanthosis
nigricans).
 In absenta acestor criterii testarea pentru diabet va fi initiata la
varsta de 45 ani. Daca se obtin rezultatenormale la screening,
testarea va fi repetata la intervale de maximum 3 ani (testarea mai
frecventa va fi luata in considerare in functie de factorii de risc).
 Pornind de la faptul ca incidenta DZ tip 2 a crescut dramatic la
adolescenti in ultima decada,  recomandarile ADA din 2010 includ
si criterii de testare a copiilor asimptomatici: supraponderalitate, 
la care se adauga doi din urmatorii factori:
- istoric familial de DZ tip 2 la rude de gradul 1 sau 2;
- apartenenta la rase sau grupuri etnice cu risc (afroamericani,
asiatici-americani, nativi americani,  hispanici-americani etc.);
- semne de rezistenta la insulina sau conditii asociate cu rezistenta
la insulina (ex: acanthosis nigricans, HTA, dislipidemie, sindromul
ovarelor polichistice, dismaturitate);
- istoric de diabet zaharat matern sau diabet gestational in timpul
sarcinii cu copilul in cauza.
 Screening-ul va fi initiat la varsta de 10 ani sau la debutul
pubertatii (daca aceasta se dezvolta la varste sub 10 ani).
Testarea va fi repetata la intervale de 3 ani.
 Pentru multe afectiuni exista o deosebire semnificativa intre
testele de screening si cele de diagnostic. Diabetul
constituie o exceptie: aceleasi teste sunt folosite atat pentru
screening-ul cat si pentru diagnosticul diabetului.
 La noi in tara testul recomandat pentru screening-ul
diabetului este glicemia à jeun (dimineata) din sange venos
(plasma sau ser). Acest test este preferat pentru ca este
rapid, usor de efectuat si are costuri scazute.  
 Pregatirea pacientului in functie de tipul probei
A. À jeun (absenta aportului caloric in ultimele 8 ore).
B. Fara pregatire speciala; proba se va recolta la 2 ore dupa
masa.
C. Fara pregatire speciala; pacientul va mentiona timpul scurs
de la ultima masa.
 La diabeticii cunoscuti recoltarea se face inaintea administrarii
insulinei sau medicatiei hipoglicemiante.
 Specimen recoltat – sange venos. 
 Recipient de recoltare:
a) vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator sau, de
preferat,
b) vacutainer cu fluorura de sodiu/Na2EDTA. 
 Prelucrarea necesara dupa recoltare 
a) se separa serul prin centrifugare intr-un interval <2 ore  de la
recoltare. Conditii: centrifugarea se face numai dupa ce coagularea
este completa, astfel incat sa nu existe resturi de fibrina; separarea
serului trebuie sa fie completa. 
Nota: Valoarea glicemiei scade cu vechimea probei in conditiile
mentinerii probei necentrifugate la temperatura camerei. Serul se
analizeaza in maxim 8 ore; daca acest lucru nu este posibil, serul se
stocheaza la 2-8°C sau la -18°C4;6.
b) combinatia inhibitor de glicoliza (fluorura de sodiu) + anticoagulant
asigura o stabilitate de 24 ore a glucozei in sangele integral la
temperatura camerei.
 Volum proba: minim 0.5 mL ser. 
 Stabilitate proba: serul separat este stabil: 8 ore la 15- 25°C; 72 de
ore la 2-8°C; 1 luna la -20°C; b) proba de sange integral este stabila 24
ore la temperatura camerei; plasma separata are aceeasi stabilitate ca
si serul separat.
 Metoda – spectrofotometrica (enzimatica colorimetrica).
 Valori de referinta: Interpretarea valorilor glicemiei bazale
se efectueaza conform criteriilor ADA:
Interpretare valori glicemie bazala (mg/dL)
Normal: 60-99
Glicemie bazala modificata (IFG): 100-125
Diabet zaharat: >= 126

Nota: Diagnosticul de diabet zaharat se va stabili pe baza a

cel putin 2 valori crescute >= 126 ale glicemiei bazale
obtinute in zile diferite.
 Persoanele cu glicemie bazala modificata ca si cele cu
cele cu intoleranta la glucoza fac parte dintr-un grup
intermediar, care, desi nu indeplineste criteriile de diagnostic
ale diabetului zaharat, prezinta niveluri ale glucozei prea
mari pentru a fi considerate normale. Aceste persoane au
fost incadrate anterior ca avand „prediabet”.Conform noilor
recomandari nu trebuie considerate entitati clinice de sine-
statoare ci mai degraba categorii de risc crescut pentru
diabet si afectiuni cardiovasculare. Glicemia crescuta se
asociaza cu obezitate (in special abdominala), hipertensiune
arteriala si dislipidemie (trigliceride crescute si HDL-
colesterol scazut).Cresterea activitatii fizice, scaderea
ponderala si administrarea anumitor agenti farmacologici
previn sau intarzie dezvoltarea diabetului la persoanele cu
intoleranta la glucoza.
 Monitorizarea pacientilor cu diabet zaharat
 Un control glicemic optim reduce riscul de instalare a

complicatiilor micro- si macrovasculare.

 Tintele controlului glicemic la pacientii diabetici este

mentionata in tabelul de mai jos

Optimal La limita Suboptimal
 HbA1c %: <7 7-8.5 >8.5
 Glicemie bazala: 70-126 126-144 >144
 Glicemie la 2

ore postprandial: <160 160-180 >180

 Cresteri: • diabet zaharat, • boala Cushing, •
acromegalie/gigantism, • feocromocitom,• adenom hipofizar
(secretor de hormon de crestere), • hemocromatoza, •
pancreatita acuta/cronica,• neoplasm de pancreas, •
glucagonom, • afectiuni renale cronice, • boala hepatica
avansata, • deficienta devitamina B1 (encefalopatia Wernicke), •
stres acut emotional sau fizic (infarct miocardic, AVC, convulsii).
 
 Scaderi: • insulinom, • tumori extrapancreatice (ex. hepatom), •
boala Addison, • hipopituitarism,• malabsorbtie, • necroza
hepatica fuminanta (hepatita, intoxicatii), • prematuri, nou-nascuti
din mame diabetice, • deficiente enzimatice (ex. galactozemie), •
supradozaj insulinic, • hipoglicemie reactiva (hiperinsulinism
indus alimentar, tulburari endocrine), • hipoglicemie postprandiala
(dupa interventii chirurgicale gastrointestinale, intoleranta
ereditara la fructoza, galactozemie).
 Limite si interferente

• Pot sa apara cresteri usoare ale glicemiei in sarcina

normala, la marii fumatori, obezi si persoanele sedentare.
Efortul fizic intens poate genera hipoglicemie. Cresteri ale
glicemei pot sa apara dupa anestezie, interventii
chirurgicale si dupa administrare i.v. de glucoza.
• Scaderi ale glucozei serice se pot inregistra la pacientii cu
eritrocitoza (hematocrit >55%) sau leucocitoza marcata
(leucemii).
 Medicamente:

• Cresteri: ACTH, asparaginaza, agonisti beta adrenergici (ex. albuterol,

isoproterenol, terbutalina), cafeina, calcitonina, corticosteroizi, diazoxid,
diuretice (acetazolamida, clortalidona, acid etacrinic, furosemid, tiazide,
triamteren), dopamina, epinefrina, estrogeni, fructoza, glucagon,
indometacin, carbonat de litiu, morfina, acid nicotinic (doze mari),
octreotid (somatostatin), contraceptive orale, fenotiazine, fenitoin,
rifampin, streptozotocin, teofilina, tiabendazol, D- tiroxina3.

• Scaderi: acetominofen (doze toxice), blocanti beta adrenergici, steroizi

anabolizanti (la diabetici), antihistaminice, aspirina (doze toxice),
bezafibrat, captopril, ciproteron, disopiramid, etanol, fenfluramina (la
diabetici), analogi ai guanetidinei, indometacin (efecte variabile),
marijuana, inhibitori MAO, nifedipina (neconcludent), pentamidina
(dupa cateva zile), pivampicilina, protionamida, spironolactona,
trometamina3.