UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIȚANU” DEPARTAMENTUL PEDIATRIE

SINDROMUL DE VOMA LA COPII

ABORDARE DIAGNOSTICA SI TEREAPEUTICA

Tatiana Raba
doctor habilitat în științe medicale, conf. universitar,
pediatru gastroenterolog, hepatolog,
Departamentul Pediatrie
Chisinau, 2022
 VOMA. DATE GENERALE.

 Voma si greturile la copii sunt semne clinice

patologice frecvent intalnite la copii si
insoțesc diverse tulburări de ordin digestiv.
 Copiii pot avea greturi (nosee) si voma si din
diverse motive nedigestive.
 Creează neliniște la părinți
 Creaza disconfort la copii.
 Noseea si Voma necesita explicatie cat mai
rapid a cauzei posibile.
 La n/n si in primele luni de viata la sugar –
voma poate fi fiziologica.
 La copiii mai mari – voma poate fi asociata
starilor patologice viverse.
ILUSTRARE DIN MANUALUL DIN EVUL MEDIU Tacuinum sanitatis (XIV век)
VOMA LA COPIL. CE E DE FACUT?

• Este voma propriu zisa sau nu?

• Este stare functionala (RGE fiziologic, regurgitare etc)?
• Este voma patologica (BRGE, boli digestive acute sau
cornice in acutizare, infectioase, chirurgicale etc)?
CAUZELE POSIBILE ALE
VARSATURILOR LA COPIII N/N SI
SUGARI
• Vărsătura in jet la nou-nascuti poate indica o afecțiune gravă și
necesită întotdeauna o evaluare ulterioara.
• Cauzele posibile ale vărsăturilor la nou-nascuti si sugarii mici includ
un blocaj sau ingustarea stomacului (stenoza pilorica) sau un blocaj
al intestinului (ocluzie intestinală).
• Sugarii pot vomita, de asemenea, din cauza unor infecții atat la nivel
intestinal cat si in alte regiuni ale corpului (otite, infectii urinare).
• Orice sugar mic (până la 3 luni), care dezvoltă o temperatură de 38
° C sau mai mare, cu sau fără vărsături, ar trebui să fie consultat de
catre un medic pediatru.
 VOMA LA COPII POATE FI PROVOCATA DE:
 Dereglari functionale ale tractului digestiv
 Infecţii (respiratorii, rujeola, CMV, HSV, varicela et.),
 Alergie (alimentara, polinose, celiachie, medicamente etc)
 Bolile acute si cronice in acutizare digestive ( BRGE, GD, BU, CU).
 Starile acute chirurgicale (apendicita, peritonita, invaginatia, PA, CA, corpi straini stomacali etc).
 Helminteazele
 Toxicoinfectiile alimentare
 Maladiile SNC (tumori, trauma, meningite, encefalite etc ).
 Maladii ORL (labirintite)
 Maladii endocrine (DZ, chetoacidoza, tireotoxicoza, boala Adisson etc)
 Maladii cardio-reumatice (HA, ICC)
 Reactii psihotice, exprimarea emotiilor negative
 La adolescente gravide
 Copii care într-adevăr vomită, au de obicei şi diaree.
 Atenţie!: voma poate conduce la deshidratare, inclusiv severa.
 TULBURARILE GASTRODUODENALE
TULBURARILE FUNCTIONALE
PEDIATRICE (n/n si copii de varsta frageda)
Criteriile ROMA IV (2016)
• G1. Regurgitatia n/n
• G2.Sindrom de ruminatie
• G3.Sindromul vomei ciclice
• G4. Colica /n/
• G5. Diareea functionala a n/n
• G6. Constipatia functionala
TULBURARILE FUNCTIONALE PEDIATRICE
(copii si adolescent) Criteriile ROMA IV (2016)
• H1. Tulburari functionale cu nosee si
voma
• H1a. Sindromul vomei ciclice
• H1b. Nosee functionala si voma functionala
• H1c. Sindromul de ruminatie
•
H1d. Aerofagia
• H2. Tulburari dolore functionale
abdominale
• H2a1. Dispepsia functionala
• H2a2. Sindromul durerii epigastrale.
• H2b Sindromul colonului iritat
• H2c. Migrena abdominala
• H2d. Durerea abdominala functionala nespecifica
• H3. Tulburari functionale ale defecatiei
• H3a. Constipatia functionala
• H3b Inconteneta de fecalii neretentiva
Patofiziologia tulburarilor functionale abdominale. Hiperalgezia viscerala.
Factorii senzitivi. Predispunerea genetica.
Hyams et al. Gastroenterology Vol. 150, No. 6, May 2016 FGIDs in Children and Adolescents CHILD/ADOLESCENT
 CAUZELE DISFUNCTIILOR DIGESTIVE FUNCTIONALE LA
COPII DE VARSTA FRAGEDA.
SEMNIFICATIA CLINICA

Imaturitatea reglarii nervoase centrele si motorii a functiilor

tractului digestiv
Refluxul fiziologic gastroesofagian
Dereglari de acomodare si evacuator-motorice gastrice
Dischinezie a intestinului subtire si gros

Imaturitate morfofunctionala a tractului digestiv

Fermentativa:
- Variabilitatea activitatii lipazelor (gastrice, pancreatice, intestinale)
- Activitate joasa a pepsinei
- Imaturitate disaharidazica, inclusive a lactozei
Sensibilizare sporita la proteina laptelui de vaci
 Afectare hipoxica a SNC si insuficienta de mediatroi in
sinaps
Nu sunt legate de cause organice!
Nu influenteaza cresterea fiziologica a copilului
 TULBURARILE DIGESTIVE FUNCTIONALE LA COPIII
SUGARI. Studii prospective (Italia, 2005)
Iacono G, et al. Dig Liver Dis. 2005

2879 copii sub 6 luni (1422 fete, 1457 baieti)

54,9% - tulburari functionale digestive
 regurgitati 23.1%
 colici abdominale 20.5%
 constipatie 17.6% Retard statural - 15.2%
 vome 6%
 diaree 4,1%

Malnutritie la nastere si nastere prematura

In 60% - a fost necesar schimbul amestecului adaptat pentru corectia
terapeutica a semnelor clinice)
 G1. REGURGITATIA N/N

Regurgitatii 1-4 ori/24h (948 interogri ale parintilor copiilor sanatosi)

 < 3 luni - 50%
 La 4 luni - 67%
 La 6-7 luni - < 21%.
 La 10-12 luni - doar la 5% copii.
 Spontan dispar la 12-18 luni de viata

Sursa:Nelson S.P. et al Arch Pediatr Adolesc Med.;Vandenplas Y/ et al. Eur J Pediatr 1997

RGE la I an de viata - 8 -10%

Sursa:Sacre L, Vandenplas Y. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1989;
Vandenplas Y, Goyvaerts H, Helven R, et al. Pediatrics.1991

RGE si BRGE la copiii de 3-17 ani are o frecventa de 2 - 8%

Sursa: Nelson SP, et al. Arch Pediatr Adolesc Med 2000
 G2. SINDROMUL DE RUMINATIE

In perioada anilor 1975 – 2000:

 147 copii (5-20 ani 15,0 ± 0,3 ani) Fete - 68%.
Ruminatia  Tulburari psihice - 16%
 Eliminarea repetata a alimentelor  Anorexie, bulemie - 3,4%
nefermentate sau partial  Regurgitari postprandiale 2,7%
fermentata) in esofag si cavitatea  Pierdere pongedala (<7 кg) - 42,2%
bucala  Abdomenalgii 38%;
 Fara greturi si voma  Constipatii 21%;
 Greturi 17%;
 Apar imediat dupa alimentare,
 Diaree 8%.
persista timp de 1-2 h.
 Dereglari motorii de evacuare ale stomacului
46%,
La sugari – lipsa compliantei  рН – esofagului - RGE 54%.
mama-copil  Manometria gastroduodenala – episoade de
ruminatie - 40%.
 Semne corigabile la 30%
Olden KW, Curr Treat Options Gastroenterol. 2001  Semne persistente 56%.
Chial HJ et al. Pediatrics. 2003
 RGE “mut”, fara regurgitare
 Vome repetate
 Refuz alimentar
 Esofagita
 Retardul fizic
 Maladii respiratorii
frecvente
 Pneumonia aspirationala
 MECANISMUL PATOFIZIOLOGIC AL INSTALARII RGE LA
COPILUL SUGAR

Relaxare temporara a Modificari ale presiunii RGE spontan

intraabdominale,
Miscarile SNP
intragastrale,
intraduodenale
repetate
scurte de
inghitire
induc
inhibarea
peristalticii
esogafului si
relaxarea е
sistemului
nervos
nespecific
parasimpatic
SNP
Хендерсон ДМ. Патофизиология органов пищеварения. — М.: Бином; СПб.: Невский Диалект, 1997. — 287 с.
SFINCTERELE SISTEMULUI DIGESTIV LA COPII

1 - верхний сфинктер пищевода

2 - нижний (кардиальный) сфинктер пищевода
3 - пилорический сфинктер желудка
4 - бульбодуоденальный сфинктер
5 - сфинктер Хелли добавочного (санторинового) протока
6 - сфинктер Одди-Бойдена общего желчного протока
7 - сфинктер Вестфаля главного вирсунгова протока
8 - сфинктер Одди-Шрайбера большого дуоденального сосочка
9 - сфинктер пузырного протока Люткенса
3 10 - сфинктер общего печеночного протока Мириззи
11 - сфинктер Капанджи
12 - сфинктер Окснера
13 - дуоденоеюнальная складка Трейтца
14 - сфинктер илеоцекальный Варолиуса (илеоцекальный
клапан)
15 - сфинктер червообразного отростка (заслонка Герлаха)
16 - сфинктер Бузи
17 - сфинктер Гирша
18 - сфинктер Кеннона-Бэма
19 - сфинктер Хорста
20 - сфинктер Кэннона
21 - сфинктер Пайра-Штрауса
22 - сфинктер Балли
23 - сфинктер Росси-Мютье
24 - сфинктер О'Берна-Пирогова-Мютье
25 - третий ректальный сфинктер прямой кишки
26 - внутренний непроизвольный сфинктер прямой кишки
27 - наружный произвольный сфинктер прямой кишки

27
Factorii anatomo-fiziologici de protectie in RGE
patologic la copilul sugar
Clearens-ul esogfagului: saliva, peristaltica, cli
clearens-ul gravitational
Mucoasa esogagului : structura, epiteliul, Sistema de buffer a
epiteliului
Tonusul muscular
Piciorusele diafragmei
Acomodarea stomacului
(capacitatea relaxarea a sectorului proximal dupa
alimentare
Pe fondalul alimentarii
Secr naturale – este diminuata
etie secretia HCl sia pepsinei si
dim
inua pepsinogenului
ta a
carb
oan
hidr Evacuarea stomacului
azel
or Motorica duodenului
antegrada
 NOSEEA SI VOMA FUNCTIONALA (Rome IV, 2016 EPGHAN)

 1 episod 1 data /sapatamana

 Nu este legat cu actul alimentar
 Lipsa vomei induse
 Nu se explica cu patologie organica
 Diagnosticul: examen clinic, biochimic, examn urinei, electrolitii, Ca, cortizol, T3, T4, TSH,
lipaza, amilaza ALT. AST, gamaGT, Bi, glucosa
 EGDS, USG, RMN cerebral (dupa caz)
 Diagnostic diferential: gastropareaza, bolile organice ale v/b, pancreasului, intestinului etc)
 Tratamentul: IPP, prochinetice (domperidon), trimebutina PO, ondansetron 4-5 zile, terapia
cognitiva si psihoeducationala.
SINDROMUL VOMEI CICLICE G3H1b.
SINDROMUL VOMEI CICLICE LA COPIL SI ADOLESCENTI
 Episoade stereotipice de nosee si voma, ce se
repeta periodic , o data la 2-3 luni, de 1-70 ori
in an
 Cauze:
 Imaturitate a regiunii esofagocardiaca
 Relaxare incomplete a sfincterului
esofagian inferior
 Discoordonarea actului de inghitire si a
peristaltismului esofagului
 Peristaltism stomacal insufficient
 Pilorospasm
 Evacuare insuficienta din stomac

SEMNE DE ALARMA IN CAZ DE VOMA
 Voma in forma de “havuz”
 Voma sanghinolenta si cu continut de bila
 Dereglari metabolice pe fondal de voma
 Poliurie
 Diaree
 Semne neurologie asociate
 hepatomegalie
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAT
 Miros “acid” al maselor vomitante – din stomac
 Prezenta mucusului – inflamatie a mucoasei stomacale
 Miros “fetid” – predominarea elementelor de putrefactive
 Miros “fecaloid” – ocluzie mecanica intestinala, invaginatie
 Miros de “vin”, aspect spumos – in malabsorbtie, in intoxicatii acute chimice
 Aspect sanghinolent - hematomezis
EXAMENUL DE LABORATOR
 Hemograma
 Urina sumara, urina la acetone
 ALT, AST, Ureea, creatinine, K, Na, Ca seric
 Glicemia
 EAB
 Neurosonografia
 USG abdominal
 EGDS
 Rx baritata a tractului digestive superior
SE VA EXCLUDE GENEZA:
 Psihogena
 Centrala
 Hematogen-toxica
 Vegeto-viscerala
 Mecanica
 BRGE (primar, secundar, alergia
alimentara, celiachia)
CAZ CLINIC
 Fetita 4 luni
 Acuze: voma cu strii de sange, scaune constipate
 G 3400, L 50 cm, sarcina I cu nefropatie,
 Anamneza eredo-colaterala agravata – mama cu AB, alergie alimentara, bunica pe linia
maternala - cu alergie alimentara+polinoza;
 Alimentare naturala < 3,5 luni, DP 4%, a suportat 2 episoade de IRVA.

 Timp de ultimile 2 sapatamani – alimentare artificiala (hipogalactie maternal)

 In a 2-a zi dupa introducerea alimentarii artificiale – regurgitari peste 2 ore dupa alimentare
 La 3-a zi – voma in havuz cu strii de sange, mucus >>>
 A fost spitalizata in sectie pediatrica
CAZ CLINIC
 Examen de laborator: anemie gr.I normocroma, eozinofilie 6%
 Examen immuno-serologic a exclus salmoneloza, iersinioza, infectia cu VEB, lamblioza, shigeloza.
 AGU – N
 Coprocitograma: saponate>>>, grasimi neuter +++, mucus >>>.
 USG abd – continut stomacal >>>, pancreas majorat in dimensiuni,
 EGDS – esofagita eroziva, mucoasa in regiunea antrala edemata, hiperemiata, multiple eroziuni, hemoragie de contact,
a fost luata biopsia. Biopsia – esofagita eozinofilica, gastrita eozinofilica.
 NSG – fara patologie
 Rx scopia cu bariu – N
 Fundul de ochi – N
 Ds. :Alergie alimentara la laptele de vaci, forma gastrointestinala. Esofagita eozinofilica eroziva. Gastrita
eozinofilica eroziva. Anemie normocroma gr I. Pancreatita reactiva.
 Tratament: Nutramigen (hidrolizat de proteina) in alimentare in volum deplin
 Omeprazol 2,5 mg x 2 ori/24 h 8 saptamani
 Fosfalugel
 Etamzilat, vicasol
 Fenistil 5 pic x 2 ori/zi 10 zile apoi Zirtec 5 pic x 1 data 5 zile.
 Pancreatin PO 2 sapatamani
 Dinamica de 1 luna – cu ameliorare, abs acuzelor, dinamica pozitiva.
RECUNOASTEREA EXISTENTEI
VARSATURILOR
• Prin anamneza
• Caracterul varsaturilor> varsta debutului, intervalul liber de la nastere 2
sapatamani – 2 luni – suspiciunea de stenoza hipertrofica de pilor.;
• Orarul, sunt legate cu actul alimentarii sau nu;
• Aspectul varsaturilor: alimentar, bilos, fecaloid;
• Tipul varsaturilor: cu effort sau fara
• Frecventa in 24 h
• Abudenta
• Se va elimina Regurgitarea (alimente necoagulate)
• Ruminarea (mericismul)= coagulate
INDIGESTIA
• Indigestia sau „dispepsia” este o tulburare alimentară apărută frecvent, chiar și în rândul
copiilor, în urma consumării anumitor produse alimentare precum condimentele picante,
alimentele grase, castraveții, fasolea, varza, ridichea, ceapa, fructele de mare. Indigestia la
copii se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• dureri abdominale,
• vărsături, care apar inclusiv după alimentație,
• stare de greață,
• pirozis,
• balonare,
• diaree sau constipație,
• inapetență și
• perceperea de către copil a unui gust neplăcut în gură.
TOXICOINFECTIA ALIMENTARA
• Toxiinfecție alimentară sunt datorate consumării de către copil a alimentelor
contaminate cu diferiți paraziți, bacterii sau virusuri sau alterate. Toxiinfecțiile
alimentare se caracterizează din punct de vedere clinic prin:

• crampe abdominale urmate, la scurt timp, de vărsături

• febră,
• diaree,
• cefalee și
• mialgii.
• În formele cu vărsături și diaree severă poate apărea sindromul de
deshidratare.
BOALA CELIACA – ALERGIA LA
GLUTEN
• Alergie la gluten – este o enteropatia indusă de gluten sau „boala celiacă”
• este o boală intestinală autoimună caracterizată prin atrofia vilozităților existente la nivelul
intestinului subțire în urma consumului alimentelor care conțin gluten. Enteropatia indusă de
gluten apărută în rândul copiilor se caracterizează prin trei tipuri de manifestări clinice: digestive,
extradigestive și datorate sindromului carențial.
• Vărsăturile apărute în cadrul bolii celiace la copii apar în urma ingerării de alimente care dețin
gluten în componență și pot fi însoțite de:

• diaree cronică,
• steatoree,
• meteorism abdominal,
• inapetență,
• colici intestinale și
• deshidratare, în formele severe de boală.
INTOLERANTA LA PROTEINELE DE
LAPTELE DE VACI
• Intoleranța la proteinele laptelui de vacă este o afecțiune întâlnită frecvent
în rândul copiilor, caracterizată prin apariția unei hipersensibilități la
proteinele prezente în componența laptelui de vacă.
• Copiii care prezintă intoleranță la laptele de vacă pot prezenta vărsături în
urma consumării produselor preparate din lapte de vacă, însoțite de:

• colici abdominale,
• numeroase scaune de consistență apoasă, explozive, uneori prezentând
striuri sanguinolente,
• deshidratare și
• meteorism.
 Boala de reflux gastroesofagian
• Boala de reflux gastro-esofagian este o afecțiune digestivă caracterizată prin refluarea conținutului gastric la
nivelul esofagului. Deși specifică vârstei adulte, această afecțiune poate fi întâlnită și în rândul copiilor, însă cu
o frecvență mai redusă față de tineri, adulți și persoanele vârstnice. Atât la nou-născuți, la sugari și la copii
mici, cât și în rândul copiilor mai mari, boala de reflux gastro-esofagian se caracterizează prin apariția:

• regurgiațiilor și a vărsăturilor după fiecare masă, însoțite de

• dureri abdominale (dureri în epigastru în rândul copiilor mai mari, colici abdominale în cazul nou-născuților și a
sugarilor),
• sialoree,
• hematemeză,
• anorexie,
• tuse nocturnă,
• wheezing,
• ruminație,
• scădere în greutate.
OCLUZIA INTESTINALA
• Ocluzie intestinală - reprezintă întreruperea tranzitului intestinal pentru gaze
 și materii fecale în urma obstrucției totale sau parțiale a intestinului, din
cauza unei varietăți de factori mecanici sau funcționali.
• Copiii diagnosticați cu obstrucție intestinală prezintă:

• crampe abdominale recurente,

• inapetență,
• vărsături,
• lipsa scaunului,
• constipație,
• meteorism.
STENOZA PILORICA CONGENITALA
• Stenoza pilorică congenitală
• Este o afecțiune frecvent diagnosticată în copilărie, prezentă din naștere și
caracterizată prin îngustarea și chiar obstrucția lumenului piloric. Principala
manifestare clinică a stenozei congenitale de pilor este vărsătura.

• Inițial vărsăturile apar în cantități reduse pentru ca, mai apoi, să devină frecvente,
puternice, în jet.
• Vărsăturile apar imediat după alăptare în cazul sugarilor sau a nou-născuților, iar în
cazul copiilor mai mari, vărsăturile apar imediat după alimentație. Aceste vărsături
sunt nonbilioase, uneori fiind amestecate cu mucus sau sânge.
• Alte manifestări apărute în cadrul stenozei congenitale de pilor sunt reprezentate
de agitație, meteorism, inaniție, constipație, deshidratare, scădere în greutate și
oligurie.
Tratamentul vărsăturilor la copil
• În primul rând, copiilor cu vârste de peste un an care prezintă vărsături
spontane și în urma ingerării oricărei tip de alimentație le este
recomandat repausul alimentar.
• După aproximativ trei sau patru ore lipsite de vărsături, copiii pot
consuma zeama de compot de fructe rece și nu foarte îndulcită, sucul de
portocale sau de lămâie diluat cu apă rece.

Sugarii care prezintă vărsături severe la orice trebuie ținuți în repaus

alimentar pentru cel puțin o oră, după care li se poate administra mici cantități
de apă pentru combaterea setei. După o perioadă de opt ore lipsită de
vărsături, sugarul va putea fi din nou alăptat.

Combaterea pe cale naturală a vărsăturilor apărute în rândul copiilor cu

vârsta de peste 6 luni constă în administrarea ceaiurilor de ghimbir, de mentă,
consumarea de apă rece și acidulată sau ieșirea afară din casă la aer și
efectuarea unor respirații lente și adânci.
Tratamentul medicamentos

• Tratamentul medicamentos de combatere a stărilor severe de

vomă apărute în rândul copiilor constă în administrarea de
lichdie PO sau IV.
• antiemetice (precum Metoclopramid, Emetiral, etc.), sunt rar
utilizate datorită posibilei afectări ireversibile a SNC la copii, cu
apariția secundară a hipertoniei sau a distoniei.

De asemenea, se recomandă combaterea bolii de fond care a

dus la apariția vărsăturilor la copii.
TRATAMENTUL GASTRITELOR
• Combaterea gastritelor se realizează prin administrarea
de inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, etc.), blocanți ai
receptorilor H2 (Ranitidină, etc.) antispastice, antiacide și
medicamente protectoare a mucoasei gastrice (bismut coloidal,
prostaglandine, Sucralfat, etc.). În caz de prezență a infecției
cu Helicobacter pylori, se recomandă administrarea a două
antibiotice combinate cu un inhibitor de pompă de
protoni (precum Omeprazol-Amoxicilină-Claritromicină,
Omeprazol-Amoxicilină-Metronidazol sau Omeprazol-
Metronidazol-Claritromicină).
TRATAMENTUL ENTEROCOLITEI,
BOLII CELIACE
• Combaterea diferitelor tipuri de enterocolite presupune administrarea de antibiotice în
funcție de agentul patogen implicat.
• Dintre antibioticele administrate amintim Cotrimoxazol, Ciprofloxacină, Amoxicilină,
Ampicilină, Metronidazol, etc.
• Probiotice intestinale pentru restabilirea florei normale intestinale (precum Flonivin, Biosun,
Enterol, Ecoflorină, Enterolactil, Bactisubtil),
• Antiinflamatoare pentru combaterea febrei (precum Ibuprofen, Paracetamol) și Espumisan
pentru combaterea meteorismului abdominal.
• Tratamentul enteropatiei induse de gluten este, în stadiile inițiale, dietetic și presupune
evitarea consumării de alimentelor cu conținut de gluten.
• În formele severe de boală se administrează Prednison și corectarea deficitelor existente în
organsim prin administrarea de în cazul deficitului de calciu, vitamine A, B, D, K și E, în
cazul lipsei de vitamine, administrarea de aminoacizi în cazul hipoproteinemiilor severe,
enzime pancreatice, etc.
TRATAMENTUL VOMEI IN CONTEXTUL
IRVA
• Tratamentul etiologic al vărsăturilor alimentare la copii, apărute în
contextul infecțiilor de căi respiratorii superioare, a pneumoniilor, a meningitelor
sau a infecțiilor de tract urinar constă în administrarea de antibiotice, în cazul
infecțiilor bacteriene sau antiinflamatoare, în cazul infecțiilor de etiologie virală.
• Vărsăturile apărute în contextul apendicitei se vor remite după realizarea
tratamentului chirurgical (a apendicectomiei).
• Combaterea vărsăturilor apărute în contextul răului de mișcare se poate realiza
prin administrarea, înainte de începerea călătoriei cu trenul, mașina, autobuzul
sau orice alt mijloc de transport, a preparatelor medicamentoase special
concepute pentru prevenirea acestor episoade emetice neplăcute, precum
Salviasept kids, Emetix, etc.
• Vărsăturile apărute în contextul ocluziei intestinale se remit în urma corectării pe
cale chirurgicală a acesteia.
Sugari și copii mai mari
• Cea mai frecventa cauza vărsăturilor la sugari și copiii mai mari este gastroenterita infectioasa (o
infecție a stomacului sau intestinelor), de obicei cauzate de un virus.
• Vărsăturile provocate de gastroenterita, de obicei, încep brusc și se rezolvă rapid, de multe ori în
termen de 24 de ore.
• Alte semne de gastroenterita pot include greață, diaree, febră, dureri abdominale.
Gastroenterita apare ca urmare a infectarii organismului pe cale orala (pe gurita) prin bagarea in
gura a mainilor murdare sau obiectelor contaminate cu acesti microbi, sau consumul de alimente
contaminate (toxiinfectiile alimentare)
• Virusurile care cauzeaza gastroenterita sunt foarte răspândte in natura si trec cu usurinta de la un
om la altul. Igienă atentă (în special spălarea mâinilor) poate preveni raspandirea acestor infectii.
•
Mai puțin frecvent apare voma, dupa consumul de alimente incorect depozitate sau pregătite,
care conțin bacterii sau, mai exact toxinele produse de acestea, acest lucru este numit intoxicație
alimentara.
•
-exista si alte boli care pot provoca, de asemenea, vărsături la sugari si copii mai mari, mai rar -
ulcer peptic, sau acut – blocaj intestinal (obstrucție).
Adolescenți

• Similar cu copiii, cea mai frecventa cauza de greață și vărsături

la adolescenți este de gastroenterita infectioasa.
• Vărsătura se remite de obicei în termen de 24 la 48 de ore.
• Cauze mai putin comune, dar posibile, ale vărsăturilor la
adolescenți includ apendicita (inflamarea apendicelui), vărsături
induse (de exemplu, bulimia), sarcina, ulcere gastrice (a
stomacului), pancreatită (inflamația pancreasului), boli
inflamatorii intestinale (de exemplu,boala Crohn), precum și
consumul de substanțe toxice (de exemplu, supradozaj).
 RECOMANDARI DIETETICE
• – Copiii care sunt cu vărsături, dar nu sunt deshidratati pot continua să mănânce usor, atat cat tolereaza.
• Copii deshidratați au nevoie de rehidratare (înlocuirea lichidului pierdut).
•
Foarte important !! imediat dupa ce copilul vomita trebuie sistat aportul de lichide si de mancare timp minim de o ora , dupa
care se reia treptat in functie de toleranta.
•
Sugari – În cazul unui sugar alăptat, daca acesta vomita, ar trebui să continuati alaptarea, doar dacă medicul dumneavoastră
nu vă spune altfel.
• Solutii orale de rehidratare (de exemplu, ORS200 ®) nu sunt de obicei necesare pentru sugari care sunt alaptati, deoarece
laptele matern exclusiv este mult mai usor de digerat.
• În cazul în care copilul dumneavoastră vomită imediat dupa alaptare, puteți încerca să alăptati mai frecvent dar mai putin timp,
de exemplu, alăptati la fiecare 30 de minute timp de 5 pana la 10 minute.
• Dacă vărsăturile se opresc după două-trei ore, se va relua programul de alimentare obisnuit.
• În cazul în care se agravează sau nu se ameliorează în termen de 24 de ore, spitalizare.
•
Dacă copilul este alaptat artificial se vor administra SRO - ORS200 ®)
• Administrarea soluţiilor de rehidratare orală se va face în cantităţi mici, dacă este necesar cu linguriţa. Cantităţile de soluţie de
rehidratare orală administrate vor scădea treptat, odată cu îmbunătăţirea simptomelor. În cazul în care se opresc vărsăturile,
se reia alimentarea cu formula.
• În cazul în care se agravează sau nu se ameliorează în termen de 24 de ore, sunati medicul copilului dumneavoastră.
Criterii de spitalizare

• * Copilul vomită de 12 ore sau mai mult.

• * Copilul este mai mic de 6 luni.
• * Copilul are dureri de stomac care durează de cel puţin 2 ore.
• * Copilul este incapabil să ia medicamente.
• * Copilul prezintă semne de deshidratare,
• Copilul refuza hidratarea.
• * Copilul nu poate bea lichide.
• * Copilul are sub 6 luni şi are temperatura de 40°C.
• * Prezintă sânge în vomă, sau voma are culoarea neagră.
• * Copilul vomită şi prezintă înţepenirea gâtului sau dureri de cap.
Bibliografie

• 1. Manualul MERCK, Ediția a-XVIII-a, Editura All, București, 2014

2. Fauci, Braunwald, Isselbacher, Wilson, Martin, Kasper, Hauser, Longo, HARRISON
Principiile Medicinei Interne vol.I și II, Editura Teora, București, 2003
3. Vomiting, link: https://kidshealth.org/en/parents/vomit.html
4. Vomiting in Infants and Children, link: 
https://www.msdmanuals.com/home/children-s-health-issues/symptoms-in-infants-and-ch
ildren/vomiting-in-infants-and-children

5. Vomiting (Children), link: https://www.webmd.com/first-aid/vomiting-children#

MULTUMESC PENTRU
ATENTIE!
Barcelona, 2018