QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65-8 I.HR.

POET ROMAN
 Bibliografie
• Eugen Cizek: Istoria literaturii latine, Ed. Adevărul S.A., București, 1994, reeditare la editura "Corint"
• Traian Costa și Mihai Nichita (ed.): Horatius: Opera omnia, Ed. Univers, București, 1980
• Bernhardt Kytzler: Horaz. Eine Einführung, Reclam-Verlag, Stuttgart, 2000
Horațiu, unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai literaturii latine, s-a născut la 8 decembrie 65
i.Hr. La Venusia, un orășel in sudul Italiei. Amintirile cadrului rustic, in care poetul si-a petrecut primii săi
ani, au rămas puternic statornice in mintea si inima lui Horațiu. Nu exista informații despre mama
poetului, si se pare ca a avut o doica. Tatăl Fusese sclav al orașului Venusia (de unde si numele de ginta,
Horatius, luat dupa eliberare, dat fiind ca acest târgușor era înscris in tribul Oratia). Devenise ulterior
funcționar al orașului, si s-a străduit sa-i ofere o educație aleasa fiului sau. Poetul s-a format la Roma, in
cele mai bune scoli, unde si-a creat prieteni si relatii care depășeau considerabil standardul îngăduit de
obârșia sa. In scoala lui Orbilius, „gramaticul” , nu se studiau decât poeții vechi si erau ignorati neotericii,
ceea ce il va frustra si marca pe tanarul Horatiu. El se straduia constant sa depaseasca nivelul celor din
randurile carora provenea. Supraeul poetului a dominat intotdeauna pulsiunile psihicului. Horatiu a fost
un „hedonist” moderat. Spre 45 i. Hr., el pleaca la Atena pentru a-si desavarsi pregatirea intelectuala si
filosofica, alaturi de numerosi tineri aristocrati. Ca si ei, se inroleaza in randul fortelor lui Brutus, animat
de inflacarate convingeri republicane, cand izbucneste conflictul dintre cezaricizi si triumviri. Slujeste ca
ofiter de fapt tribun militar, in legiunile lui Brutus. Dupa infrangerea lor la Philippi (42 i.Hr.) si in urma
armistitiei generale, se intoarce ruinat si deziluzionat la Roma. In 39 sau 38 i.Hr., prietenii poetului,
Vergiliu si Varius, il prezinta lui Mecena, care sfarseste prin a-l primi in cercul lui cultural-politic.
Mecena ii acorda prietenia si ocrotirea sa si ii procura, in 32 i.Hr., o vila in zona sabina, care va deveni
locul privilegiat de meditatie si de creatie al poetului. Inzestrat cu o conditie materiala confortabila.
Opere:
Crea ia lui Hora iu s-a păstrat în întregime până în zilele noastre și poate fi împărțită în trei perioade:
 Opera timpurie (42 î.Hr.-30 î.Hr.):
• Satirae, satire care evoluează de la tonul violent sau sarcastic la ironia amuzantă și
Înțeleaptă, prin care răzbate conținutul didactic, dar și grație spirituală, umor și eleganță
• Epodon liber
 Perioada clasică a maturită ii (31 î.Hr.-20 î.Hr.): ț
• Carmina I-III, unde este prefigurată concepția epicureică echilibrată a poetului și realismul său
psihologic
• Epistulae I, prina care se realizează trecerea de la satira personală la filozofia morală
 Opere târzii (18 î.Hr.-13 î.Hr.):
• Carmen saeculare, imn scris la cererea împăratului August în cinstea Dianei și a lui Apollo
• Carmina IV
• Epistulae II, cuprinde celebra Ars poetica, în care sunt formulate principiile clasicismului antic
reluate ulterior de Boileau și Pope.
Citate
• Quae virtus et quanta sit vivere parvo! ("A se mulțumi cu puțin este o virtute atât de mare!") -
Sermones
• Dum licet, in rebus iucundis vive beatus! ("Fii fericit cu lucrurile plăcute, cât îți este cu putință") -
Sermones
• Ira furor brevis est; animum rege, qui nisi paret, imperat. ("Mânia este o nebunie de scurtă durată;
stăpânește-ți mânia, căci dacă nu este ținută în frâu, ea îți poruncește") - Epistulae
• Carpe diem, quam minimum credula postero! ("Trăiește-ți ziua de azi, nu te încrede în cea
următoare!") - Carmina
• Dimidium facti qui coepit habet. ("Lucrul început este pe jumătate făcut.") - Sermones
• Beatus ille procul negotiis... ("Fericit acela departe de orice griji...") - Epodae
• Quidquid praecipies, esto brevis! ("Orice sfat vei da, să fii concis!") - Ars poetica
• Scribendi recte sapere est et principium et fons. ("Bunul simț este pentru scrisul cel bun și izvor, și
principiu") - Ars poetica