Introducere

Termenul de epidemiologie derivă din grecescul:

epi-peste
demos-popor, colectivitate
logos-ştiinţă

Unitatea de studiu în epidemiologie este populaţia,

un grup de persoane dintr-o anumită zonă
geografică şi la un anumit moment în timp, care au
cel puţin o caracteristică comună.
Epidemiologia poate fi împărţită

 epidemiologie teoretică
 epidemiologie generală
 epidemiologie specială
 epidemiologie practică
 metode şi metodologii epidemiologice
 programe de tip anchete epidemiologice
 programe de supraveghere
 programe de imunizări
 Posibilităţile de aplicare în practică a
metodei epidemiologice:
 supravegherea epidemiologică;
 investigaţia epidemiologică;
 analiza epidemiologică;
 evaluarea epidemiologică.
Supravegherea epidemiologică

Def:
- supravegherea este un sistem de culegere activă şi

sistematică, de analiză şi interpretare a datelor

despre sănătate, date necesare pentru planificarea,
emiterea, aplicarea şi evaluarea unor măsuri de
intervenţie.
- finalitatea supravegherii este aplicarea rezultatelor

în prevenirea şi controlul îmbolnăvirilor.

Scopurile supravegherii:

 descrierea fenomenelor de sănătate;

 stabilirea istoriei naturale a unei boli;
 descrierea modului de manifestare
populaţională a procesului epidemiologic a
unei boli;
 identificarea unor modificări survenite în
organismul gazdă;
Scopurile supravegherii:
 urmărirea unor modificări ale agentului etiologic cum
ar fi rezistenţa la antibiotice, dezinfectanţi,
chimioterapice;
 verificarea unor ipoteze;
 prognozarea tendinţelor de evoluţie populaţională a
unei boli;
 stabilirea măsurilor de prevenţie şi control şi
evaluarea unor strategii noi;
 stabilirea priorităţile bugetare în soluţionarea unor
probleme de sănătate;
Cerinţe
 simplu;
 sensibil;
 cu capacitate de predicţie pozitivă, reprezentată de
cazuri reale de boală;
 credibil
 flexibil;
 acceptat de participanţii la un sistem de
supraveghere;
 reprezentativ;
 oportun;
 costuri acceptabile.
Etapele supravegherii

 culegerea datelor;
 prelucrarea datelor;
 interpretarea, prezentarea şi raportarea
datelor;
 difuzarea concluziilor.
1. Culegerea datelor:

 surse de date;

 modalităţi şi sisteme de culegere a datelor;

Documentele medicale
 datele de mortalitate pot fi extrase din evidenţele serviciilor de
stare civilă, de medicină legală, ale oficiilor de cult, respectiv ale
cimitirelor;
 datele de morbiditate pot proveni din raportările oficiale asupra
stărilor de sănătate, datele de laborator, evidenţele spitaliceşti,
evidenţele medicale primare sau evidenţele speciale;
 datele de fertilitate din certificatele de naştere;
 datele obţinute prin anchete epidemiologice individuale
pentru boli deosebit de periculoase şi cele obţinute în focare mai
ales în izbucniri epidemice;
 datele unor studii speciale (studii serologice, studii ale unor
colectivităţi).
Sisteme de culegere a datelor

 Sistemul activ (interviu, chestionar,

observaţie)
 simplu, operativ, sensibil, acceptabil
 Sistemul pasiv (documente medicale)
 lipsa contactului direct cu sursa de informaţii
 Culegerea poate fi:
 prospectivă
 retrospectivă
Interviul
 este o metodă de culegere a informaţiilor prin
întrebări şi răspunsuri în cadrul unei convorbiri
 poate fi interviu individual sau de grup.
 focus grup
 poate fi: structurat, semistructurat şi nestructurat.
 În cazul interviului structurat, întrebările şi ordinea lor
sunt dinainte stabilite, iar succesiunea lor este
întocmai respectată.
 Interviul nestructurat presupune că cercetătorul
poartă discuţii libere pe o anumită problemă.
Chestionarul

 este un document scris adresat unor

persoane de a răspunde la întrebări care
motivează culegerea de informaţii sau date
pentru un studiu.
Introducerea:
 anchetatorul trebuie să se prezinte;
 să facă o succintă prezentare a temei de cercetare, a
contextului în care se face anchetarea, cine a
comandat-o, cum se vor utiliza rezultatele;
 să menţioneze:
 scopul ştiinţific;
 importanţa unor răspunsuri corecte;
 durata interviului;
 confidenţialitatea răspunsurilor;
 anonimatul;
 faptul că rezultatele vor fi cunoscute
 să mulţumească.
Conţinutul:
 utile (să culeagă informaţia de care este
nevoie);
 relevante (corespunzătoare temei);
 potrivite cu populaţia ţintă, adaptate la nivelul
cunoştiinţelor respondenţilor;
 să aibă o formulare neutră pentru a nu
sugera răspunsul.
Exprimarea întrebărilor.
 scurte (concise);
 precise;
 să folosească cuvinte simple;
 să răspundă scopului/obiectivelor anchetei;
 să fie puse în ordine logică, de la simplu la
complex;
 să dea răspunsuri care se pot cuantifica şi se
pot compara cu studii similare.
Întrebările sunt:

 deschise,

 închise,

 semiînchise
Întrebările deschise
 cu răspunsuri libere.
 calităţi / neajunsuri
 subiectul nu e influenţat – răspunsul este sincer;
 dă libertatea de a se primi un răspuns bazat pe
memorie;
 răspunsurile însă pot fi incomplete (memoria
subiectului), greu de prelucrat (codificare şi
analiză), pot apărea dificultăţi de exprimare sau un
scris ilizibil.
Întrebări închise
 cu răspunsuri preformate şi care pot fi:
 Închise cu răspunsuri ordonate
- pot măsura intensitatea şi frecvenţa
evenimentului;
- se pot prelucra statistic pentru că
uşurează crearea unei variabile statistice
- limitează răspunsul la unul singur;
-scapă însă unele evenimente
nemenţionate în chestionar.
Întrebări închise

 cu răspunsuri preformate şi care pot fi:

 Închise cu răspunsuri neordonate
- permit o alegere mai largă a răspunsului
dintr-o suită de propuneri;
- uneori este greu de a alege un singur
răspuns.
Întrebări închise

 cu răspunsuri preformate şi care pot fi:

 închise cu răspunsuri binare: da sau nu
- răspunsul este tranşant;
- se ignoră poziţiile intermediare.
Formular de evaluare a factorilor de risc pentru infecţia cu virusul hepatitic C

 are transaminaze crescute?

 a primit o transfuzie de sânge sau produse
derivate de sânge înainte de 1992?
 a suferit proceduri medicale sau interv.
chirurgicale majore?
 are o profesie cu risc?
 a utilizat droguri cu adm IV?
 are tatuaje?
 are contacte sexuale întâmplătoare?
Întrebări semiînchise

 cu răspunsuri preformate dar şi cu

posibilitatea de a se formula un răspuns
propriu.
Modul de administrare a chestionarului
se poate face prin:
 interviu direct;
 telefon;
 poştă.
Prelucrarea datelor

 prelucrarea propriu-zisă a datelor (analiză în

funcţie de timp, loc, persoană);
 centralizarea datelor (rate, indicatori)
 prelucrarea statistică
Prelucrarea propriu-zisă a datelor
Analiza în funcţie de timp
 tendinţa (trend) seculară, care se referă la
tendinţa de manifestare populaţională a bolii pe
perioade îndelungate de timp (decenii, secole);
 periodicitatea, reflectă variaţiile temporare la
intervale de mai mulţi ani, în cadrul tendinţei
seculare şi reflectă schimbarea raportului între
imunitate şi receptivitate în favoarea celei din
urmă;
 sezonalitatea sau variaţia anuală, indică
apariţia unor îmbolnăviri în anumite perioade
ale anului;
 izbucnirile epidemice
Prelucrarea propriu-zisă a datelor
Analiza în funcţie de loc

 permite localizarea sursei,

 localizarea cazurilor după domiciliu sau după
locul unde a apărut evenimentul.
Prelucrarea propriu-zisă a datelor
Analiza în funcţie de persoană

 permite analiza după sexe,

 vârstă,
 rasă,
 profesie,
 nivel al imunităţii,
 stil de viaţă, comportament,
 standard socio-economic şi cultural,
 antecedente turistice etc.
Centralizarea datelor
(rate, indicatori)
 INDICATORI DE FRECVENŢĂ
 INDICATORI DE MORBIDITATE
 INDICATORI DE MORTALITATE
 INDICATORI SPECIFICI PENTRU BOLILE
INFECŢIOASE
 INDICATORI ÎN FOCARUL DE BI
 INDICATORI PROFILACTICI
 TERMENI CARE EXPRIMĂ STAREA DE
SĂNĂTATE SAU BOALĂ
 TERMENI CARE EXPRIMĂ CONSECINŢELE BOLII
INDICATORI DE FRECVENŢĂ
Incidenţa – nr de cazuri noi de boală.
 Formula de calcul:

IC=numărul de cazuri noi dintr-o anumită boală

de-a lungul unei perioade de timp/totalul
populaţiei expuse la risc
 poate fi exprimată sub forma: la 1000 sau

100000 locuitori etc

Incidenţa rujeolei în judeţele Mureş şi Harghita comparativ cu România,
în intervalul 1996-2007

300

250
% locuitori

200
Incidenţa - 000

150

100

50

0
1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Anii

Mureş Harghita România

INDICATORI DE FRECVENŢĂ

Prevalenţa- nr. de cazuri vechi şi noi de boală.

 Formula de calcul:

P= nr. de cazuri existente dintr-o anumită boală

la un anumit moment în timp/totalul populaţiei
expuse la risc
 poate fi şi ea exprimată sub forma: la 1000

sau 100000 locuitori etc

INDICATORI DE MORBIDITATE

 rata de atac primar

 rata de atac secundar.
 incidenţa specifică
 prevalenţa.
 specifică.
 profesională.
INDICATORI DE MORTALITATE

 rata brută a deceselor

 decese pe cauze

 letalitatea

 fatalitatea.

Letalitatea – nr. de decese de o boală raportat la

totalul de decese şi se exprimă la %.
Fatalitatea – nr. de decese de o boală raportat la 100
de bolnavi de aceeaşi boală existenţi în evidenţele
speciale şi arată gravitatea bolii.
INDICATORI SPECIFICI PENTRU
BOLILE INFECŢIOASE
 contagiozitatea - viteza de răspândire a
agentului cauzal de origine biologică
(virusuri, protozoare) de la o persoană
bolnavă la org. receptiv.
 difuzibilitatea - viteza de răspândire a bolii
într-o populaţie eterogenă ca receptivitate.
 sezonalitatea
 periodicitatea
INDICATORI ÎN FOCARUL DE BI

 depistare - exprimă perioada de timp scursă

între primele semne de boală şi depistarea
de către medic.
 izolare - perioada de timp scursă între
depistare şi izolare.
INDICATORI PROFILACTICI

 indicele de depistare vaccinală: - indică cât

la % din copii planificaţi pentru vaccinare au
fost vaccinaţi.
 indicele fondului imunitar sau nivelul de
protecţie care indică cât % dintre persoanele
vaccinate au titru de anticorpi protectivi.
 Evoluţia acoperirii vaccinale cu vaccin VVR în judeţul Sibiu
în perioada ianuarie 2003 - ianuarie 2008

105.00%

100.00% 99.62% 99.12% 99.45%

97.74% 99.38%
96.12% 97.48% 97.41% 97.03% 97.09% 97.68%
96.76%
95.26% 96.31%
95.00% 94.62% 94.84%
94.37%
90.00% 92.28%
87.67% 88.23%
85.00% 84.29%

80.00%

75.00%

70.00%
67.29%
65.00%

60.00%
ian.2003 iulie2003 ian.2004 iulie2004 ian.2005 iulie2005 ian.2006 iulie2006 ian.2007 iulie2007 ian.2008

U R
 Acoperirea vaccinală antirujeolică pentru judeţele Mureş şi Harghita
în perioada 1996-2007

100
90
80
70
60
50 98,8
92,5

96,7
94,5

95,6

97,8
95,6

98,2

95,8

96,7

96,9
77,4
40
30
20
10
0

Mureş Harghita
Aprecierea imunităţii postvaccinale

 incidenţa
 prevalenţa
 cicatrice postvaccinală
 dozarea titrului de anticorpi
 eficacitatea vaccinală
TERMENI CARE EXPRIMĂ STAREA DE SĂNĂTATE
SAU BOALĂ
 ani potenţiali de viaţă pierduţi (APUD)- nr. de ani
pe care o persoană, un grup de persoane sau o
populaţie îi are de trăit între anumite vârste până la
sfârşitul vieţii. Pierderea se datoreşte unei morţi
premature de orice cauze (accidente, boli).
 speranţa de viaţă – nr. de ani pe care o persoană
sau un grup de anumite vârste speră că îi va trăi în
condiţiile în care persistă aceeaşi rată de
mortalitate.
 ind. DALY – ani de viaţă pierduţi prin deces
prematur şi ani trăiţi în incapacitate de o anumită
severitate şi o durată specifică.
TERMENI CARE EXPRIMĂ CONSECINŢELE BOLII

 deficienţa - pierderea unei structuri sau

funcţii anatomice, fiziologice sau specifice a
org. după o boală.(deviere de la normalitate).
 incapacitatea - restricţie sau lipsa
posibilităţilor de a desfăşura o activitate
normală, pentru un individ
 handicapul - inegalitate socio-economică a
unei persoane ce limitează îndeplinirea
rolului acesteia în societate.
Prelucrarea statistică

 Statistica descriptivă

 Statistica inferenţială
Statistica descriptivă
Criterii
 Normalul ca obişnuit

 Anormalul asociat cu boala

 Anormalul ca tratabil
Normalul ca obişnuit

 valorile care apar mai frecvent sunt valori

normale
 valorile care apar mai rar sunt valori
anormale
 normalul este domeniul ce se extinde de la
media aritmetică a valorilor frecvente, la care
adăugăm sau scădem 2 deviaţii
Indicatori de tendinţă centrală

Indică mijlocul distribuţiei

 media
 mediana
 modulul
Indicatori ai variabilităţi

Indică dispersia valorilor

 amplitudinea

 variaţia

 deviaţia standard DS

 eroarea standard ES=DS/√N

 coeficientul de variaţie (DS/X ×100)

MĂSURI DE DISPERSIE

Coeficientul de variaţie.
 dacă CV este sub 10% atunci populaţia poate fi
considerată omogenă;
 dacă CV este între 10%-20% atunci populaţia poate fi
considerată relativ omogenă;
 dacă CV este între 20%-30% atunci populaţia poate fi
considerată relativ eterogenă;
 dacă CV este peste 30% atunci populaţia poate fi
considerată eterogenă.
MĂSURI DE DISPERSIE - aplicaţii

intervalul X 1 S conţine circa 68 % din observaţii

intervalul X  2  S conţine circa 95 % din observaţii
intervalul X 3 S conţine circa 99 % din observaţii.
Intervalul de confidenţă (IC)
 estimările care le facem la un eşantion au variaţii
largi
 trebuie văzut cât de apropiată este estimarea de
valoarea de bază
 aceasta se poate face prin calcularea IC gama de
valori din jurul estimării mediei care va include cu
o probabilitate adevăratele valori ale populaţiei
ţintă
 are două limite, o limită superioară şi o limită
inferioară
IC pentru medie

 N=100 de muncitori expuşi la pb

 X= 90 ng/ml
 DS=10
 IC=95 %
 t=1,96

IC=X±t×DS/√N
IC pentru medie

IC=X-t×DS/√N=88,04
IC=X+t×DS/√N=91,96
INFERENŢA STATISTICĂ

 testarea ipotezelor
 valoarea p
 erori de tip I(α) şi de tip II (β)
Testarea ipotezelor
 Se încearcă să se determine cât de probabil este ca
diferenţa observată între două eşantioane sunt
datorate întâmplării sau sunt diferenţe reale
 H0- nu există nici o diferenţă semnificativ statistic
între indicatorii care caracterizează eşantionul şi cei
ai populaţiei ţintă, sau nu există asociere între două
variabile.
 H1- există o diferenţă semnificativ statistic
Valoarea lui p

 nivelul obişnuit a lui p este de 0,05

 dacă valoarea lui p este mai mare de 0,05 se
acceptă ipoteza nulă H0
 dacă valoarea lui p este mai mică de 0,05 se
acceptă ipoteza alternativă H1
Erori de tip I(α) şi de tip II (β)

 Eroarea de tip I(α) – decizia de a respinge ipoteza

nulă, când aceasta este adevărată (un tratament
nou se consideră conform dg. standard mai eficace,
când de fapt are eficienţă egală cu tratamentul
standard)
 Eroarea de tip II (β)- decizia de a accepta în mod
eronat ipoteza nulă, când aceasta este falsă
(tratamentul nou este cu adevărat eficient, dar se
consideră ineficient).
Testul student
 Se aplică când se doreşte să se aprecieze că
diferenţa dintre mediile a două eşantioane diferite
este semnificativă sau se datoreşte întâmplării
 H0
 H1
 P=0,05
 test parametric
 test nonparametric (test Mann Whitney)
 Testul ANOVA (Kruskal Wallis)- 3 sau mai multe
eşantioane
Testul chi pătrat

 permite aprecierea asocierii între două

variabile (factor de risc boală)
 H0
 H1
 P=0,05
 testul Ficher
Corelaţia şi regresia
 se pot aprecia natura şi puterea asocierii
dintre variabile
 corelaţia exprimă gradul în care 2 variabile se
schimbă una în legătură cu cealaltă
 coeficient de corelaţie r test parametric
Pearson
 coeficient de corelaţie r test nonparametric
Spearman
 domeniu de variaţie -1 +1
Coeficientul de corelaţie

 r între -0.25 şi 0,25 = o relaţie slabă sau de loc între

variabile
 r între 0.25 şi 0.50 (sau -0.50 şi -0.25 -0.50) = un nivel de
asociere acceptabil
 r între 0.5 şi 0.75 (sau -0.75 şi -0.5) = un nivel de asociere
moderat către bun
 r între 0.75 şi 1 (sau –1 si -0.75) = un nivel de asociere bun
sau foarte bun
Regresia

 este modelul matematic după care se poate

preciza o variabilă în legătură cu o altă
variabilă
 legătura dintre doza unui medicament şi
răspunsul bolnavilor (nr. de vindecări)
1. doza zilnică 1U- nr. de vindecări 5 cazuri
2. doza zilnică 2U- nr. de vindecări 6 cazuri
3. doza zilnică 3U- nr. de vindecări 7 cazuri
 Funcţii de regresie
 Liniare y(nr. de vindecări)=bx (doza)+a
 Neliniare
 Multiliniare
Interpretarea şi prezentarea datelor

 Interpretarea se face în funcţie de tipul de date pe

care le avem, ţinând cont de eventuale erori (bias,
factor de confuzie). Pentru BT se vor specifica
factorii structurali ai procesului epidemiologic a
îmbolnăvirii în cauză. Concluziile supravegherii sunt
foarte importante de ele depinzând măsurile ce
trebuiesc instituite.
Prezentarea datelor

 poate fi de tip arhivar (înregistrarea

amănunţită a evenimentelor sanitare),
prezentare care să permită comunicarea pe
anumite aspecte-cheie; de tip tabular
permite cuprinderea în amănunţime a datelor;
de tip grafic sau hartă, prezintă datele sub
formă sintetică.
 Distributia cazurilor de rujeola in functie de luna debutului rash-ului,
in perioada august 2004-martie 2006,
Romania
Nr. cazuri
1200

1000

800

600

400

200

0
Raportarea datelor

 În sistemul de raportare a datelor sunt

recunoscute 4 nivele: nivelul local, nivelul
zonal, sinteza naţională şi raportarea la OMS.
Difuzarea concluziilor

 se face către un auditoriu mai larg

 se face prin publicarea, prezentarea unui
articol
 prezentare orală
Evaluarea programului de supraveghere epidemiologică se realizează
analizând calităţile şi atributele sistemului:

 sensibilitatea;
 reprezentativitatea;
 oportunitatea;
 flexibilitatea;
 simplitatea;
 accepabilitatea;
 costul.