METODOLOGIA CERCETĂRILOR UMAN-

GEOGRAFICE
Cursul 5

Asist. CS dr. Alexandra Camelia Adresă e-mail:

MARIAN-POTRA alexandra.potra@e-uvt.ro
C5.
Cuprins:
 Recapitulare (Realizarea propriu-zisă: Principiile cercetării, Crearea
Bazei de date)
 Tipuri de baze de date (tipuri, platforme pentru descărcare date,
utilizarea datelor);
 Descărcarea datelor (activitate practică);
Faza 3: Realizarea propriu-zisă Recapitulare

Activități Etapă de lucru

Proiectarea
cercetării
empirice
Prelucrarea
datelor
Aplicarea
metodelor și
tehnicilor de
Cuprinde: lucru (inclusiv
analiza datelor)

Validarea
ipotezelor
Realizarea
bazei de date
Proiectarea cercetării empirice
Principiile cercetării uman-geografice
! Exemplificări la
nivelul studiilor de
caz alese pentru LP
Principiul spațialității
- orice fenomen are o anumită poziţie şi
repartiţie spaţială, determinând legături
cauzale cu fenomene învecinate, cât şi
influenţe la nivel global;
- o formă a manifestării interdependenţei
universale, care interconectează obiectele
şi fenomenele într-un întreg unitar;
- sistem de relații și interrelații;
- orice fapt geografic trebuie privit într-un
context de ansamblu, din perspectiva
rolului şi a influenţelor sale în sistem;
-faptele particulare trebuie continuu
raportate la întreg, atât sub aspect
funcţional, cât şi teritorial.
Recapitulare
 Legi cu aplicabilitate pentru mai multe fenomene,
devenind norme directoare în cercetare.
 Folosirea principiilor facilitează dezvoltarea
metodelor ştiinţifice.
-influența și rolul factorului-timp în geneza
Principiul istorismului
și devenirea fenomenelor geografice;
-timpul constituie o componentă
Principiul indispensabilă a materializării și afirmării
cauzalității iunor elemente;
Principiul - necesitatea delimitării şi a ierarhizării
regionalismului unor unităţi teritoriale, ca întreguri
regionale, pentru ca ele să poată fi
Principiul analizate complex şi interdependent, în
integrării vederea susţinerii dezvoltării lor durabile.
cercetării
Metodele
Crearea bazei de date pentru cercetările uman-geografice Recapitulare
Specificul bazelor de
Acțiuni de colectare a datelor și informațiilor, în funcție de
date după origine originea bazelor de date
• documentarea bibliografică: stabilirea referinţelor bibliografice,
selecţionarea şi lecturarea textelor și datelor utile;
Baze de date • documentarea web: identificarea și selectarea bazelor de date
existente pe diferite site-uri de profil; consultarea unor
existente documente/rapoarte existente site-urile de profil;
• documentarea cartografică: cercetarea materialului cartografic
existent; selectarea și stabilirea suporturilor cartografice de bază

• date statistice derivate: pe baza unor calcule, pornind de la bazele de

Baze de date date statistice existente, se pot obține date noi pentru un fenomen
analizat;
generate din cele • date cartografice derivate: vectorizarea pe baza unor materiale
existente cartografice selectate; generarea de rastere pe baza datelor vector sau
raster existente;

• se obțin, în principal, în urma documntării în teren;

• metode obținere a unor date noi: ancheta sociologică (aplicarea
Baze de date nou interviului, chestionarului); observația directă (date stocate în fișa de
create observație, în fotografii); cartarea folosind diferite tehnici (GPS-ul,
drona, stația totală)
Tipuri de baze de date utilizate în cercetările uman-geografice

• caracter numeric; • bază de date dezvoltată prin

• caracter descriptiv; cercetare în teren;
• primează înregistrarea • predomină datele calitative,
cantitativă; date specifice anchetei
• în general, sunt sociologice etc.
baze de date existente • reprezintă o bază de date nou
sau derivate
Baze de Date și creată;

date informații
statistice cartate în teren

Baze de Informații
• caracter numeric; date GIS bibliografice,
• predomină informații
• caracter descriptiv webografice calitative;
• creată prin înregistrare • baze de date în care sunt
date, vectorizare date, indexate cărți, reviste,
cartare etc. materiale cartografice, site-
• pot fi: baze de date uri instituții publice etc;
existente, derivate sau nou • reprezintă o bază de date
create existentă
I. Baze de date statistice
 preponderent au un caracter numeric;
 oferă informații cantitative despre fenomene geografice, precum demografice, economice, sociale, de mediu;
utilizare mare în cadrul studiilor de geografia populației; geografia economică (cu toate subramurile sale);

Specificul datelor: Statistică socială, economică,

Ă/ TEMPO finanțe, mediul înconjurător, administrarea
O RM R eDEMOS
TF IZO Online teritoriului, utilități publice de interes local.
A
PL URN
F

Specificul datelor: Recensământul populației

Institutul Tipuri și locuințelor – 4 volume: Structuri demografice;
Național de de baze Recensăminte Structura social-economică; Structura etică și
Statistică de date confesională; Clădiri, gospodării, locuințe;
Recensământul General Agricol

Specificul datelor: Dezvoltarea economico-socială;

Specificul datelor: Indicatori de
consumul, productia și transportul; conservarea și
Statisticile de comerţ Intrastat dezvoltare
gestiunea resurselor naturale; sănătatea publică; nivel
internaţional cu bunuri. durabilă
de trai; turism.
 Institutul Național al Patrimoniului: 2 baze de date
M E/ principale: Lista monumentelor istorice și Repertoriu Arheologic
F OR ORI Național
L AT NIZ La nivel
P R Lista firmelor active din România: Firme pe județe, pe
FU național localități, pe domenii, topul firmelor, firme noi, firme în insolvență,
stare firmă, cifră de afaceri, profit economic, nume administrator,
cheltuieli etc.
Banca Națională a României: date statistice economice

EUROSTAT: Statistică socială, economică, finanțe, mediul

înconjurător, administrarea teritoriului, utilități publice de interes
La nivel local
internațional Banca Mondială: Banca Națională a României: Statistică
(dar care cuprind și
date pentru economică, competitivitate, educație, date sociale, mediu,
România) demografice etc.
UNdata: date demografice; date despre profit economic, educație,
piața muncii, preț și producție, comerț internațional, energie,
turism, sănătate etc. Date la nivel de țară;

Utilizarea datelor statistice în cercetarea uman-geografică:

Pașii: Alegerea temei de cercetare ------ Realizarea planului de cercetare ------ Alegerea bazelor de date --------
Descărcarea ------- Prelucrarea datelor ------- Reprezentarea grafică ------- Interpretarea
2. Baze de date GIS
 oferă informații cantitative și calitative despre fenomene geografice, precum demografice, economice,
sociale, politice, cadru natural, evoluția istorică; sunt utilizate pe scară largă, indiferent de tematica
analizată;
 există baze de date GIS (format shp., gdb, raster, image etc.) prestabilite care pot fi utilizate în cercetările
uman-geografice. Datele conțin informații variate, spre exemplu: utilizarea terenului, clasificarea infrastructurii
de taransport, clasificarea apelor curgătoare, suprafața intravilanului, tipuri de clădiri și utilizarea acestora,
altitudinea reliefului etc.
 baza de date GIS poate fi, de asemenea, generată prin prelucrarea unor date GIS existente (vectori, raster):
generarea datelor pentru pantă sau expoziția versanților din rasterul DEM (modelul de elevație al terenului);
generarea unui raster cu densitatea populației pe baza unor date vector de tip punct care conțin date de populație;
generarea unui raster de tip hot-spot pe baza unor seturi de date (date vector pentru trafic, pentru
infracționalitate, pentru fluxul de turiști etc.), generarea unor date derivate prin diferite funcții: funcția Intersect
– generează un shapefile nou pe baza intersectării a două sau mai multe shapefile-uri (pentru arealul intersectat
prea date din ambele shapefile-uri); funcția dissolve – generează un shapefile nou prin unirea unor câmpuri
comune din tabelul de atribut; interpolarea unor date etc.
 baza de date GIS poate fi nou creată: pe baza datelor colectate din teren (preluare cu GSP-ul, realizarea
unei baze de date GIS cu particularitățile unor elemente investigate în teren prin diferite tehnici: fișa de
observație, interviu, chestionar etc.); pe baza unor date preluate din Google Earth; pe baza unor basemap-uri.

Acțiuni pentru crearea bazelor noi de date, de
tip vector
Acțiuni pentru generarea unor baze de tip
raster pornind de la date existente
 digitizare/vectorizare pe suport cartografic georeferențiat
(basemap, hartă topo, ortofotoplan, harta solurilor etc.
 cartare elementelor de interes în teren, cu GPS-ul
 preluarea coordonatelor geografice din Google Earth;
codificarea informațiilor preluate prin anchetă sociologică și
integrarea lor în baza GIS
 join de tabele (baze de date statistice)
 exemple de date vector rezultate: rețea de drumuri, hidrografică,
limită așezări, spațiu construit, obiective turistice etc.
 interpolarea datelor vector:
 procesarea datelor vector;
 georeferențierea imaginilor raster
 exemple de date raster rezultate: DEM-ul, expoziția versanților,
pante, raster modul de utilizare al terenului, date climă, imagini
satelitare, densități etc.;
 ArcGIS Online (ArcMap Resources -
Basemaps); MapCruzin (date în special
pentru SUA), ArcGIS Hub, DIVA-GIS etc.
ESRI

Date vector: date Date Corine Land Cover;

Copernicus
pentru spațiu locuit; Platforme DEM-ul (diferite
GEOFABRIK Global Land
infrastructură; cadru /Furnizori Service versiuni și de rezoluții
natural (open diferite); date de mediu;
source)

EEA Agency

GEOPORTAL Date vector (în general,

Date vector și raster la ANCPI; EUROSTAT date pentru populație,
nivelul României
Geo-Spațial spațiu locuit)