Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie

“N.Testemiteanu”

Tema: Osteoartroza si Sindromul disfunctiei

dureroase a ATM.Anchiloza si constrictia
mandibulei.

A controlat: dsm,conf univ.

Hîtu Dumitru
A efectuat: Gheorghita Alina
Sarghii Maria
 Parametri:
1. Osteoartroza temporo-mandibulară: date genrale,
etiopatogenie, simptomatologie, diagnostic, tratament.
2. Anchiloza temporo-mandibulară: date generale,
etiopatogenie, simptomatologie, diagnostic, tratament.
3. Constricţia mandibulei: date generale, clasificare,
etiopatogenie, anatomie patologică, simptomatologie,
tratament.
4. Sindromul disfuncţiei dureroase temporo-mandibulare: ,
date generale, clasificare, etiopatogenie, anatomia
patologică, simptomatologie, tratament.
5. Tumorile articulaţiei temporo-mandibulare: date generale,
simptomatologie, diagnostic, tratament.
 Osteoartroza temporo-
mandibulară:
• Date generale:
- Reprezintă o boală degenerativ distrofică a
articulaţiei, cauzată de deteriorarea cartilajului
suprafeţelor articulare.
- Principalele simptome clinice de osteo artroza
sunt durerea şi deformare a articulaţiilor, ceea
ce duce la insuficienţă funcţională.
 Etiopatogenie:
- rezultatul unor factori mecanici şi biologici care perturbă
procesele de formare a celulelor cartilajului articular
- evoluţiei genetice, metabolice şi traumatice
- cele trei cauze principale ale patologiei degenerativ-distrofice
sunt: trauma, displazie şi inflamaţie
- factorii de risc includ istoricul familial, profesia, la fel sexul,
virsta, etnia
- o încălcare a echilibrului endocrin al organismului, inclusiv
scăderea secreţiei de estrogen, în post-menopauză
- deficitul în organism al microelementelor
- procese inflamatorii în comun
- boala se manifestă prin modificări morfologice, biochimice,
moleculare şi biomecanice în celule şi matricea care a condus
la reducerea grosimii cartilajului articular
 Simptomatologie:
Distingem 3 etape ale osteoartozei:
- I etapă – nu sunt marcate tulburări esenţiale de osteoartroză, se
remarcă schimbări numai în funcţiile membranei sinoviale ,
compoziţia biochimică a lichidului sinovial îşi pierde
capacitatea de a rezista la sarcina lui de obicei şi de
suprasolicitarea, în comun este însoţită de inflamaţie şi durere.
- II etapă – începe prin distrugerea cartilajului articular şi
meniscului.
- III etapă – etapa de osteoartoză severă, are loc deformare
osoasă gravă, are loc scurtarea ligamentelor şi mobilitatea
anormală, contracturi - o restricţie puternică a mişcării
naturale.
 Diagnosticul:
- durerea, durata ei
- prezenţa cracmentelor
- modificările radiologice în funcţie de stadiu
- USG articulară
 Tratament:
- Tratament Clasic : După eliminarea cauzelor directe
în colaborare cu stomatologul se practică tratament
antiinflamator, antialgic, miorelaxant sedativ - la
indicaţia medicului.
- Tratamente Laser : Este indicat pentru ameliorarea
mai rapidă a bolii - prin efectul antiinflamator si
analgezic, biostimulant
- Tratamente Naturiste :Tratamentul fitoterapeutic
utilizează combinatii de plante medicinale sub diferite
forme (pulberi vegetale, macerate la rece, extracte
hidro-alcoolice, siropuri, tincturi, lotiuni unguente
naturale)
-Tratament prin netezirea suprafetelor osoase
-Irigarea articulatiei ATM
-Reducerea si contentia discului
-Tratamente chirurgicale:-Discectomia
-Repozitionarea discului
- Chirurgia capsulo-
ligamentara
- Chirurgia suprafetei
osoase temporale (Eminectomia)
-Interventii asupra condilului mandibular
Anchiloza temporo-mandibulară

• Date generale
- Limitarea permanentă a mişcărilor mandibulei
în urma unor depozite de ţesut osos care
sudează mandibula de osul temporar
- Duce la dispariţia articulaţiei
• Etiologie
- Mai frecvent apare în copilărie
- Mai des este unilaterală 85,5 %
- Apare în urma traumatismelor, infecţiilor loco-
regionale, supuraţiile otomastoidiene,
supuraţiile localizate în jurul ramului ascendent
al mandibulei, scarlatina, la fel artritele
gonococice şi traumatice
- Se distruge elementele articulare, mai ales
cartilajul şi meniscul, formîndu-se iniţial un
ţesut fibroconjunctiv, care ulterior se
transformă într-un calus osos
Anatomie patologică
Între condilul mandibular şi cavitatea glenoidă se formează un
calus osos ce sudează cele două suprafeţe articulare
Se disting anchiloze de tip posterior (între condil şi cavitatea
glenoidă), de tip anterior (între apofiza coronoidă şi arcada
temporozigomatică)
Modificările extraarticulare interesează muşchii mobilizatori ai
mandibulei (atrofie), maxilarele şi dinţii (incisivii şi caninii
inferiori au o implantare în evantai, înclinaţi vestibular).
• Simptomatologie
- Absenta totala a miscarilor mandibulei
- In ancilozele unilaterale mentonul este deviat de partea
bolnava
- Hemimandibula de partea bolnava este mai scurta, mai subtire,
dar apare mai proeminenta
- Linia interincisiva este deviata de partea bolnava
- La palpare se percepe blocul osos
- In anchilozele bilaterale relieful mentonului este sters
- Barbia este mult returdata si bolnavii au aspect de “profil de
pasare”
- Linia interincisiva este pastrata, iar incisivii inferiori sunt mult
vestibularizati, in evantai
- Masticatia este suprimata, fonatia defectuoasa
- Se produc tulburari de nutritie care se rasfring asupra starii
generale a bolnavului
• Diagnostic
- Radiologic – prezenta blocului osos cu
disparitia liniei interarticulare, deformarea
condilului
- Radiografii in mai multe incidente
- Tomografie Computerizata
- RMN
• Tratament
- Profilactic – tratament corect al afectiunilor
traumatice si inflamatorii ale ATM
- Chirirgical – crearea unei noi articulatii pentru a reda
miscarile mandibulei
1. rezectia osoasa la nivelul unghiului ( dupa Levart)
2. rezectie osoasa la nivelul ramului orizontal
mandibular ( dupa Rizzoli si Esmack)
- Interpozitia de fascia lata, grasime, muschi, siliconi,
acrilat
- Mecanoterapia pana la reluarea spontana a miscarilor
mandibulare
- Dupa aceasta se recomanda interventii plastice
(osteotomii, osteoplastii)
 Constrictia mandibulei

• Date generale
- Limitarea permanenta, totala sau partiala a
miscarilor mandibulei datorita unor
imbolnaviri sau sechele dupa procese
patologice ale tesuturilor periarticulare
• Etiopatogenie
- Poate fi de cauza: periarticulara, musculara si cutaneo-mucoasa
- Cea de cauza periarticulara apare dupa supuratii sau
traumatisme articulare sau periarticulare dupa interventii
chirurgicale pentru afectiunile ATM – se produce o
transformare sclerocicatriceala a capsulei articulare si a
ligamentelor care devin inextensibile
- Cea de cauza musculara se poate instala fie prin atrofia, fie
scleroza muschilor ridicatori ai mandibulei, apare in urma unor
traumatisme musculare sau a unor corpi straini intramusculari,
fracturi de mandibula vicios consolidate, calus vicios, supuratii
prelungite perimandibulare. Fibrele musculare isi pierd
elasticitatea, devin rigide
- Cea de cauza cutaneo-mucoasa se datoreaza cicatricelor
scleroase ale tegumentelor obrajilor si regiunii maseterine, ale
tesutului subcutanat, ale mucoasei jugale.
• Simptomatologie
- Limitarea miscarilor mandibulei, care cu timpul se
accentueaza
- Deschiderea fortata a gurii provoaca dureri
- Mandibula are tendinta de a devia lateral, de partea
leziunii
- La inspectie se poate observa cicatrici ingrosate,
aderente de planurile profunde, endobucal la fel se
pot observa cicatrici ale mucoasei
- Miscarile condilului mandibular au amplitudine
redusa, in functie de gradul de constrictie
- Tulburari de masticatie, fonatie, lipsa de autocuratire,
halena fetida
• Diagnostic
- Pe baza semnelor clinice
- Radiologoc – nu se observa leziuni ale ATM,
insa pot fi vizualizate eventuale cauze ale
instalarii constrictiei (corpi straini in partile
moi, fracturi vicios consolidate)
• Tratament
- Profilaxia – include tratamentul corect al leziunilor
periarticulare, musculare si cutaneo-mucoase
- Conservator – mecanoterapia (dispozitive care deschid
pasiv gura) asociata cu agenti fizici(ultrascurte,
roentgen in doze antiinflamatorii) si enzime
(hialuronidaza)
- Chirurgical – se aplica daca metoda conservatoare nu
s-a finisat cu succes. Se preconizeaza sectiunea bridelor
cutanate sau mucoase, care se acopera cu grefe libere,
lambouri tubulare cutanate, sectiunea insertiei
muschilor temporali de pe apofiza coronoida
- Posoperator este obligator iarasi sa se repete
mecanoterapia.
 Sindromul disfunctiei dureroase
temporo-mandibulare
• Date generale
- Este numita si “sindrom algodisfunctional
ocluzoarticular”, ”sindrom dureros miofascial”.
- O afectiune foarte frecventa,polisimptomatica,fiind
considerata ca un defect de adaptare a structurilor
articulare la o serie de tulburari ocluzale sau miscari
parafunctionale,
- la care se adauga unele tulburari psihice si stresul
emotional.
• Etiopatogenie
-hiperactivitatea musculara
-tulburari ocluzale
-traumatismele
-bolile sistemice
-tulburarile de crestere
-tulburari psihice (stresul)
-activitatea parafunctionala(activitatea musculara ce nu
este asociata cu masticatia,deglutitia sau fonatia).
Pentru a demonstra etiologia si efectul activitatii
parafunctionale,Okeson foloseste urmatoarea formula:
Malocluzie+ stres emotional=>toleranta fiziologica
=>cresterea activitatii parafunctionale =>toleranta
structurala =>criza
• Anatomie patologica
Modificarile tesutului retrodiscal si mai ales a lamelor
retrodiscale superioare,elastice,determina implicit modificari
ale mecanicii si pozitiei,iar ulterior chiar a structurii
morfologice a discului,care merg de la simple ingrosari
marginale la franjurarea marginilor,subtierea si chiar
perforarea discului articular.Acestea mai sunt insotite de
modificari ale capsulei articulare,ale fibrelor pterigoidianului
extern ,a structurilor osoase mandibulare si temporale si ale
sinoviei.
In stadiu de debut se produc modificari de tip
inflamator,reversibile.Insa cand modificarile functionale se
agraveaza,atrag modificari morfologice ale structurilor
endoarticulare de tip inflamator sau degenerativ.
Blackwood pe un studiu histopatologic efectuat pe 400 de
articulatii temporo-mandibulare gaseste o afectare de tip
artrozic in 60% din cazuri.
• Simptomatologie - dentara
- musculara
- articulara
1. Simptomatologie dentara: determinata de criza
aparuta la nivelul dintilor datorita unor
suprasolicitari ocluzale.
-mobilitatea denatara datorata unei traume ocluzale,care
a depasit capacitataea de adaptare a
parodontiului.Poate fi asociata cu fenomene de liza
osoasa vizibila si radiologic,largire spatiului
periodontal,subtieri sau ingrosari a laminei
dura,resorbtii osoase “in palnie”.
-abraziunea dentara tradeaza existenta sarcinilor
anormale ocluzale.Abraziunea parafunctionala este
nociva,fiind provocata de contacte dento-dentare
excentrice.
2. Simptomatologie musculara:
-Disconfort muscular (de la jena usoara pana la dureri
insuportabile).
-Contracturi musculare (apar brusc,prima reactie
proprioreceptiva fata de un agent traumatic acut.Se
acuza dureri in timpul miscarilor mandibulei).
-Miospasmele(sunt rezultatul contractiilor musculare
prelungite,datorate tulburarilor de ocluzie si factori
emotionali.Au durata de 2-3 zile;pot deveni ciclice
si autoperceptibile).
-Miozitele(sunt considerate ca un stadiu avansat al
miospasmelor.Dar orice miospasm care nu s-a
remis in 10-14 zile,e miozita.)
• Fenomenul dureros:
-poate fi localizata in zona muschiului respectiv sau iradiata
preauricular,orbitar,nazal,mastoidian,occipital,supraclavicular,
scapular sau spre baza limbii.
-dureri unilaterale,exacerbate de frig,stari fiziologice,fiind calmate de caldura
sau repaus.
Dimineata bolnavul poate avea dureri la primele miscari de deschidere a gurii
si dupa mese, sau seara,cand musculatura este obosita.
-Sediul durerii poate fi si la distanta,simuland fenomene de sinuzita
maxilara,spondilita,otita cervicala,hipoacuzii,acufene,tulburari de
echilibru.
• La inspectie :se pot constata asimetrii ale fetei,datorate unei hipertrofii a
muschilor temporal sau maseter ca urmare a hiperfunctiei,asimetrii in
traiectoria miscarilor mandibulei , devierea mandibulei in miscarea de
propulsie.Se mai pot observa imposibilitatea realizarii miscarii de
lateralitate,limitarea deschiderii gurii(fara existenta unor fenomene
inflamatorii).
• La palpare: impastarea muschiului datorita unui proces de miozita sau
durere la presiune de-a lungul traiectului muschilor pterigoidian
intern,maseter,temporal, supra- si subhioidieni,muschii laterali ai gatului.
3.Simptomatologia articulara:
Durerile articulare apar numai cand mandibula este mobilizata si
mai ales cand se mesteca alimente dure sau lipicioase.Se
insoteste de o masticatie unilaterala pe partea
bolnava,deoarece prin interpunerea alimentelor condilul
coboara si usureaza articulatia,care devine mai putin sensibila.
Aceasta durere isi are originea in tesuturile moi
inconjuratoare(ligamentele discale,capsula articulara si tesutul
retrodiscal),cand acestea sunt comprimate,nociceptorii de la
acest nivel sunt stimulati si e perceputa durerea.Aceasta
stimulare inhiba pe cale reflexa muschii mobilizatori ai
mandibulei,limitand sau oprind miscarile acestora.
Prezenta zgomotelor intraarticulare -cracmente
- frecaturi
• Cracmentele apar datorita
asincronismului dintre cele 2
fascicule ale muschiului
pterigoidian extern.Ele pot aparea
la inceputul sau la sfarsitul
miscarii de deschidere sau
inchidere a gurii.
-Dupa Coffin- exista o inflamatie la
nivelul discului si al membranei
sinoviale,rezultand un edem
intraarticular.
-Dupa Kaplan si Assel(1991)-
instalarea unei stari de
hiperactivitate a fasciculului
superior al muschiului
pterigoidian extern,care are ca
efect alterarea relatiei normale –
disc-condil prin tractiune antero-
mediala a discului.
• Cracment dublu (la inchidere si deschiderea
gurii) se produce in conditiile in care condilul
din zona intermediara trece peste marginea
posterioara a discului care ramane deplasat
anteromedial.
Salturile condiliene se recunosc in urma studiilor
miscarii verticale a mandibulei,care nu se mai
realizeaza in linie dreapta, ci sinuos,in zig-zag.
Hipomobilitatea mandibulara :
1.Subluxatie anterioara(recidivanta,habituala)
2.Luxatia temporo-mandibulara acuta
• Subluxatia anterioara se defineste ca o dislocare
incompleta sau completa, autoreductibila a
condilului din cavitatea glenoida.Clinic ea se
manifesta prin deschiderea larga a gurii9peste
50mm) si mobilizarea anterioara exagerata a
condilului mandibular,insotita de dureri localizate
sau iradiate,cracmente,modificari ale miscarilor
mandibulare(devieri,miscari sacadate).
• Luxatia temporo-mandibulara acuta este definita
ca o dislocare completa a condilului,care nu poate
fi repozitionat in cavitataea glenoida decat prin
reducerea manuala.
• Examenul paraclinic:
Artrografia -injecatrea substantei de contrast in
spatiul sinovial al articulatiei,urmata de o
radiografie.
- folosita pentru evidentierea
tesuturilor moi,permite vizualizarea pozitiei si
morfologiei discului articular.
- substanta de contrast se introduce
atat supradistal cat si infradistal.
Tomografia computerizata nu permite un studiu in
dinamica, evidentiind insa foarte bine elementele
morfologice ale articulatiei.
Rezonanta magnetica prin care se obtin cele mai fine
detalii privind atat elementele articulare,cat si cele
periarticulare.
Artroscopia consta in observarea structurilor articulare
cu ajutorul unui fibroscop cu diametrul de 1,7 -2,7
mm,plasat in una din cavitatile articulare.Se foloseste
in scop diagnostic numai cand celelalte elemente
clinice si paraclinice il orienteaza catre o leziune,care
va putea fi tratata printr-o interventie chirurgicala
efectuata prin atroscopie.
• Diagnostic diferential:
-algii faciale simptomatice
- nevralgii de trigemen
-afectiuni inflamatorii cronice de tip artrozic sau
de poliartrita reumatoida.
• TRATAMENT -metoda paliativa(ameliorarea simptomatologiei
pacientului,fara a se inerveni asupra factorilor etiologici).
-metoda definitiva(controlul sau eliminarea factorilor
etiologici ai disfunctiei).
Tratament paliativ se refera la ameliorarea sau reducerea durerii.Acesta este de
2 feluri:medical si cu agenti fizici.
1.tratamentul medical(se refera la administrarea de
analgezice,tranchilizante,anestezice locale,substante antiinflamatorii
nesteroidiene si miorelaxante.)Cantitatile de substanta medicamentoasa
introdusa intraarticular nu depaseste 2 ml,pentru a nu pune in tensiune
capsula si ligamentele periarticulare.Se mai fac blocaje intermaxilare care
duce la disparitia aproape imediata a durerilor.
2.tratament cu agenti fizici(-termoterapia,care foloseste caldura emisa de o
sursa de raze infrarosii sau de laser cu CO2;
-terapia prin refrigeratie,cu kelen;
-masajul tesuturilor din zona dureroasa
-stimularea electrica neurala transcutana
-terapia de relaxare a muschilor,cu o serie de
exercitii de gimnastica a musculaturii mobilizatoare a mandibulei).
• Tratament definitiv nechirurgical este orientat spre reducerea
hiperactivitatii musculare datorate parafunctiilor si malocluziei
,si stresului emotional.
Terapia ocluzala presupune orice interventie menita sa modifice
pozitia mandibulei si/sau contactele dentare patologice.
-reversibila:modifica doar temporar raporturile ocluzale si se
realizeaza cu ajutorul gutierelor ocluzale sau al unei placi
palatinale cu platou retroincizal.
-ireversibila:tratament care permanentizeaza modificarile
raporturilor ocluzale si/sau pozitiei mandibulei.Prin slefuiri
selective,cand alterarile suprafetelor denatre sunt minime si
lucrari protetice, sau tratament ortodontic.
Daca sunt suspecatate niveluri crescute ale stresului emotional
,tratamentul este dirijat spre reducerea acestora.In colaborare cu
psihologul sau psihiatrul si cu pacientul,se cauta si se incearca
eliminarea factorilor stresanti.
• Tratament chirurgical [1]
 Tmorile articulatiei temporo-
mandibulare
• Cea mai frecventa tumora a articulatiei temporo-mandibulare
este :
Osteomul mandibular, ca factori etiologici sunt incriminati factori
traumatici(traumatisme,directe sau indirecte,soldate cu fracturi si
calus exuberant),factori infectiosi ( artrite cronice) si
endocrini.Este unilateral,insotit de o crestere in exces a jumatatii
respective a mandibulei,cu tulburari de ocluzie.Se palpeaza
anterior de tragus,sub radacina longitudinala a zigomei.Poate
proemina in conductul auditiv extern,producand o hipoacuzie cu
senzatia de ureche infundata.
Diagnosticul se stabileste cu ajutorul radiografiei,care arata condilul
marit in volum si deformat,adesea depasind cavitatea glenoida,
ceea ce determina si o limitare a excursiilor mandibulare.
Diagnostic diferential se face cu hiperplazia de condil,care e
insotit de aceleasi tulburari de crestere si modificari de ocluzie
ale mandibulei,insa condilul apare numai marit
dimensional,pastrandu-si forma normala.
Alte tumori benigne la nivelul articulatiei temporo-
mandibulare sunt: tumora cu mieloplaxe,
condromul,osteocondromul,fibromixomul.
Tumorile maligne primare sunt intalnite foarte rar:
Condrosarcomul,sarcomul sinovial, fibrosarcomul, care
se extind la toate structurile articulatiei invadand fosa
infratemporala si baza craniului.
TRATAMENTUL consta in extirparea in limite de
siguranta oncologica,urmata de tratament radiant si
citostatic. Sunt situatii in care interventia chirurgicala
e necesar sa fie efectuata in echipa complexa –chirurg
maxilofacial si neurochirurg. [1]
 Bibliografia
- C.Burlibasa “Chirurgia oro-maxilo-faciala”
Bucuresti 2007.
- G.Timosca,C.Burlibasa “Chirurgia oro-maxilo-
faciala” Chisinau 1992.
- http://ru.wikipedia.org
- www.ms.gov.md
- www.orl-naturist-laser.ro
- www.sfatulmedicului.ro