DICU MIHAI

UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR

BUCUREŞTI

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Prefaţă

Lucrarea intitulată: "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", reprezintă un suport de curs pentru studenţii anului IV specialitatea Drumuri din cadrul Facultăţii de Căi ferate, Drumuri şi Poduri. În mare parte, este o lucrare în stilul personal al autorului, a unor cursuri de specialitate editate în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Prezentul manual este organizat şi inspirat din programa analitică propusă de prof.dr.ing. Romanescu Constantin, precum şi din notele de curs elaborate în perioada când răspundea de această disciplină. Scopul lucrării este acela de a iniţia cunoştinţele studenţilor din anii terminali cu elemente de tehnologie, vizionate în cadrul programelor de practică tehnologică şi care vor fi completate la curs cu casete video de specialitate. Lucrarea nu are pretenţia că a prezentat întreg domeniul de tehnologie a lucrărilor de drumuri şi de aceea a fost intitulată "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", tocmai pentru a răspunde scopului menţionat.

AUTORUL

pag.2

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

CAPITOLUL 1

1.1 Tehnologia lucrărilor de drumuri

Această materie se ocupă de analiza modului de realizare a lucrărilor de terasamente şi de suprastructură a drumului. Tehnologia lucrărilor reprezintă schema logică în care se înlănţuie operaţii specializate pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabileşte ordinea prin care intră în acţiune diversele utilaje de construcţii specilizate pe tipuri de lucrări. Lanţul de utilaje de construcţii operaţionale în fronturi de lucru, poartă denumirea de sistemă de maşini. Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaştere a proiectelor şi a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situaţie (fig.1), a profilului longitudinal (fig.2) şi a profilelor transversale (fig.3), se studiază tabloul de calcul a volumelor de terasamente (tab.1), ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemăsurătoarea lucrărilor. Pornind de la proiect, contructorul ce participă la o licitaţie de obţinere a unei lucrări de drumuri, îşi stabileşte modul de compensare a teresamentelor prin întocmirea diagramei LALANNE (fig.8) şi îşi completează tabloul de mişcare a pămăntului (tab.2). Analizând tabloul de mişcare a pământului funcţie de distanţele de transport şi productivitatea utilajelor care sapă precum şi cele care realizează straturile de umplutură, constructorul va întocmi schema tehnologică de lucru prin alcătuirea sistemei de maşini în varianta sa optimă. Pentru aceasta va folosi METODA MULTICRITERIALĂ PENTRU ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE, ce va face obiectul prelegerilor de curs, viitoare.

Fig. 1 - Plan de situaţie

pag.3

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 2 - Profil în lung

Fig. 3 - Profil transversal tip 1 - fundaţie; 2 - strat de bază; 3- îmbrăcăminte; 4 - strat de uzură; 5 - bordură; 6 - bandă de încărcare; 7 - trepte de înfrăţire; 8 - rigolă; 9 - parapet Tabel 1 Calculul terasamentelor Metoda distanţelor aplicabile
Distanţa medie Poziţia Nr. profil kilometrică km+m 6+850.00 25.00 2 875.00 10.00 3 885.00 12.00 Ti 1 4 897.00 11.00 10.50 115.5 0 7+007.00 4.40 5.60 17.80 1.75 3.15 22.00 242.00 3.85 42.35 11.00 6.80 1.10 74.80 12.10 12.50 137.50 2.30 25.30 0.75 8.25 17.50 5.40 4.80 94.50 84.00 21.00 367.50 1.80 31.50 1.20 21.00 dintre Suprafeţe m m
2

Volume m
3

Distanţa

profiluri

Ampriză

Taluz R

Taluz D

1

m

12.50

3.90

2.30

48.75

28.75

17.00

212.50

1.15

14.375

0.95

11.875

1.2 Organizarea lucrărilor de terasamente
pag.4

4. denumită şi compensare în acelaşi profil se poate întâlni trei cazuri posibile şi anume: cazul ideal când întregul volum de pământ săpat este folosit pentru realizarea necesarului de umplutură (fig. 4.b). 4. pag. prisosul fiind folosit în lungul drumului (fig. completată cu detalierea procedeelor de lucru în sectoarele de săpătură. reprezintă proiectul tehnologic de execuţie a terasamentelor. respectiv în ce profil de umplutură se foloseşte. Această etapă de studiu. cazul în care necesarul de umplutură este mai mic decât volumul de săpătură. Pentru mişcarea transversală a pământului. Terasamentele reprezintă volume de pământ limitate de profile transversale analizate în faza de proiectare.Mişcarea transversală a pământului Pentru a realiza o lucrare economică. Mişcarea pământurilor pentru realizarea corpului drumului se efectuează atât în sens transversal cât şi în lungul drumului. pentru realizarea corpului drumului. când traseul propus trebuie să conţină cât mai multe profile transversale la care suprafeţele de rambleu să fie egale cu cele de debleu. 4 . se acţionează încă din faza de proiectare.a).c) Fig. şi cele din sectoarele de umplutură precum şi cu varianta optimă de mecanizare a lucrărilor. Pentru executarea lor trebuie să se ştie cum este utilizat pământulrezultat din săpături. cazul în care volumul de săpătură din profil este mai mic decât necesarul de umplutură din acelaşi profil. la ce distanţă şi cu ce utilaj se transportă. restul fiind adus din alte profile din lungul drumului (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Lucrările de terasamente sunt definite ca toalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură executate în lungul drumului.5 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Depozitele de pământ suplimentar precum şi camerele de împrumut crează şi ele cheltuieli suplimentare, care trebuie să fie cât mai mici. Soluţiile cele mai economice le reprezintă depozitarea pământului lângă ampriza drumului sub formă de “CAVALIERI” (fig.5), sau depozite pe taluzul de rambleu, care duc la sporirea stabilităţii umpluturilor (fig.6).

Fig. 5 - Depozite de pământ 1 - săpătură; 2- cavalier

Fig. 6 - Depozite pe taluzuri de împlinire Pe acelaşi principiu, mai ales la traseele de drum din zonele de şes, se pot utiliza camere de împrumut din aceeaşi secţiune transversală (fig.7).

Fig.7 - Camere de împrumut Atunci când nu este posibilă aplicarea acestor soluţii tehnice, solicitarea unor terenuri la factorii de decizie locali, pentru amplasarea depozitelor de pământ sau pentru realizarea unor gropi

pag.6

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

de împrumut se face numai după întocmirea epurei LALANNE şi a momentelor de transport (fig. 8,9).

Fig.8 - Epura mişcării pământului

Figura 9 - Compensarea terasamentelor în epură Pe epură apar sectoare în cadrul cărora se realizează transportul cu acelaşi mijloc de transport. Totodată, pentru a nu avea prea multe categorii de preţuri pentru acelaşi mijloc de transport se determină o distanţă medie generală pentru toate volumele transportate. Distanţa medie de transport este media geometrică a disanţelor parţiale ale diverselor cantităţi de săpătură transportate. Această distanţă se determină făcând rapotul dintre suma momentelor de transport şi suma volumelor transportate cu un anumit mijloc de transport. Reamintim că momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi distanţa de transport aferentă. Din epura LALANNE se poate determina în final volumul de pământ necesar sau în prisos ce trebuie adus din groapa de împrumul sau dus în depozit. Aceste zone se găsesc la distanţa (D) de sectorul de drum în execuţie. Necesarul de autobasculante pentru transportul pământului (N) se determină din condiţia, ca utilajul de săpat-încărcat să lucreze în flux continuu. Astfel în timp ce un
pag.7

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

mijloc de transport se află la încărcat (N-1) autobasculante se găsesc pe traseu unele încărcate altele descărcate (fig. 10).

Figura 10 - Moment de transport

Tabel 2
Volume m3 Dist. între profiluri Compensări în acelaşi profil m3 Transport Profil în care se transportă Necesar umplutură, m3 Distanţă de transport, m buldozerul cu

Transport auto

Prisos săpătură, m3

de

Cantitatea, m3

Poziţia Km.

Depozit, m3

Împrumut, m3

trasport, m3

de trasport, m Moment
3

Umplutura

Cantitatea

Nr. profil

Săpătură

1

6+850.0 25.00

60.0

25.5

27.5

32.5

-

-

-

-

-

-

-

2

875.0 10.0

91.0

82.250

8.75 0

-

-

-

-

-

-

-

-

3

885.0 12.0

74.80

-

-

74.80

-

-

-

-

-

-

-

Ti 1 4

897.00 7-007.0 -

112.20 -

272.5

-

112.20 -

272.5

-

-

Ti 1

10

112.20

1122.0

Execuţia lucrărilor de terasamente Prin lucrări de terasamente înţelegem totalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură pe direcţia axului drumului în vederea realizării corpului său.

pag.8

Moment

m3

m

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 11 După cum se observă, ciclul de lucru este SĂPĂTURĂ- TRANSPORT- UMPLUTURĂ, lucrările desfăşurându-se pe operaţii specifice cu utilaje de construcţii specializate. Lucrări pregătitoare execuţiei terasamentelor [1] Lucrările de terasamente sunt precedate întotdeauna de o serie de lucrări pregătitoare pentru asigurarea unei execuţii corecte, continue şi cu productivitate sporită. Cele mai importante lucrări pregătitoare sunt: verificarea şi restabilirea traseului; defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri; doborârea arborilor şi scoaterea rădăcinilor; asanarea zonei; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea profilelor transversale; amenajarea drumurilor de acces.

pag.9

12: Poziţia martorilor pe traseu: M 1 şi M 2 . precum şi a drumurilor de acces.14). înlesnind astfel şi uscarea acestor suprafeţe (fig. 12).) în cazul distrugerii picheţilor în timpul execuţiei. Defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri [1] Pentru a uşura circulaţia vehiculelor de transport şi lucrul maşinilor care execută terasamentele. a gropilor de împrumut şi a depozitelor.). Martorii se fixează pe obiective fixe aflate în apropierea traseului (socluri de clădiri. cu ajutorul reperelor care au servit la întocmirea proiectului cu ocazia studiilor pe teren.martori. bisectoarele. Fig.10 . punctele intermediare ale aliniamentelor lungi etc.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Verificarea: restabilirea traseului [1] Pe baza planului de situaţie şi a profilului în lung se restabilesc aliniamentele şi curbele traseului proiectat. aceştia se reperează lateral amprizei cu martori (fig. copaci mari etc. Axa traseului astfel materializată este înscrisă într-o tabelă care se predă constructorului.13. sau prin borne de beton. Pentru a putea reconstitui poziţia punctelor principale ale traseului (vârfurile de unghi. suprafaţa ce reprezintă ampriza drumului. tangentele de intrare şi ieşire din curbe. pag. se curăţă de arbuşti şi tufişuri.

Maşină de scos rădăcini Organizarea tehnologică a sufrafeţelor de lucru Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Organizarea tehnologică a suprafeţelor de lucru pag. Tăietor de tufişuri Fig. 14. 13. 15.11 .

000 = PE PE . . l0 . s t . . L0 . n f ) : nf = Ls lf Norma de timp a utilajului la defrişarea mecanică se determină în funcţie de productivitatea de exploatere a acestuia cu relaţia matematică: NTU = în care: pag.dimensiuni sector. Pentru siguranţa acoperirii întregii suprafeţe a sectorului de lucru fâşiile se suprapun astfel încât se poate scrie relaţia: l f = le − s în care: lf le . lăţimi reduse. b. În figura 16. se prezintă schema tehnologică de deplasare a defrişatorului în fâşii s transversale cu toate elementele caracteristice unei scheme de mecanizare.obiecte cu lungimi şi lăţimi comparabile.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ar F .este lăţimea fâşiei de lucru.sectoare. lt . Fe S0 lf si ls .dimensiuni tehnologice.suprapunerea fâşiilor.suprapunerea fâşiilor de lucru.lăţime echipament. Ls .spaţiu tehnologic. . .obiecte cu lungimi mari şi . .fâşia de lucru.lăţimea de trecere a echipamentului de lucru.dimensiuni obiecte. Lungimea sectorului se stabileşte astfel încăt să rezulte un număr întreg de fâşii ( n.lăţimea reală a fâşiei. .12 NUM 10. Lt .

productivitatea de exploatere orară.Schema tehnologică de deplasare a defrişătorului în fâşii transversale Considerând două situaţii de lucru şi anume: maşina taie numai tufişuri. .13 . . rezultă că se pot aplica două relaţii de calcul pentru productivităţi: t   103 bv KT − 1  60  2  ( m / h) P= 1 n1 respectiv: t nt   103 bv KT − 1 − 2 2 4  60 60 ⋅ 10  2  ( m / h) P2 = n1 în care: b v pag. maşina taie şi arbori mai groşi (izolaţi).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NUM este numărul de unităţi de măsură naturale (m 2 ) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă ( UM R = ha conform indicator de deviz Ts ). în metri. 2 Fig. exprimată în m / h . PE .viteza de deplasare în timpul lucrului în km / h .16 .lăţimea fâşiei de lucru (l f ) .

care nu au dimensiuni prea mari. . Doborârea arborilor şi scoaterea buturugilor [1] Doborârea arborilor este o operaţie care se execută de echipele de muncitori specialişti. pag.17.80 − 0. Când arborele a fost dezrădăcinat. Corespunzător acestor două relaţii rezultă normele de timp următoare: NTU = 10n1 t   b ⋅ v K T − 1  60   (ore/ha) respectiv: NTU = 10n1 (ore/ha) t1 n2t 2   b ⋅ v K T − −  60 6 ⋅ 105   Rădăcinile tufişurilor şi arbuştilor. Materialul lemnos doborât se scoate în afara amprizei. se stivuieşte şi se inventariază în vederea valorificării. .95) . pot fi scoase cu maşini speciale pentru scos rădăcini (fig.timpul unei întoarceri la capătul sectorului. se coboară lama şi se împinge spre locul de depozitare (fig.b).timpul necesar pentru doborârea unui arbore.17. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor KT n1 t1 n2 t2 . prin împingerea cu lama ridicată la maximum. .coeficient de folosire a timpului de lucru ( K T = 0.a).numărul de treceri pe acelaşi loc ( n = 1 − 3) .densitatea arborilor groşi pe suprafaţă.14 . pentru a împiedica răsturnarea lor peste buldozer (fig. în minute. ramurile uscate şi toate resturile vegetale rămase în urma utilajelor se strâng cu grebla şi se depozitează în afară zonei drumului. Frunzele. în minute.17). Arborii cu diametru mic se doboară cu ajutorul unui buldozer. în buc / ha .

2. Astfel: la ramblee mai mici de 1 metru înălţime se scot atât buturugile cât şi rădăcinile la ramblee de 1..2 ori diametrul D al buturugii. iar rădăcinile pot rămâne în pământ la ramblee de peste 2 metri înălţime nu se scot nici buturugile şi nici rădăcinile la deblee se scot obligatoriu atât buturugile.. cât şi rădăcinile.). Doborârea arborilor Arborii de diametru mare se taie cât mai aproape de nivelul terenului. 17. Buturugile se pot extrage atât manual. Fig. buturugile se trag cu ajutorul unui cablu şi al unei maşini puternice (buldozer. buturugile şi rădăcinile se scot ulterior.fitil. 18. excavator etc. Extragerea buturugilor: 1-dinamită. atunci îndepărtarea ei se realizează numai cu ajutorul explozivilor.5. Artificierul introduce în gaura de mină explozibilul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. cât şi mecanizat. Se execută sub buturugă o gaură de mină înclinată la 450 şi cu adâncimea de 1. pag. Obişnuit. Dacă buturuga este puternic ancorată în pământ prin rădăcini. apoi burează şi provoacă explozia. dacă este necesar. 18).. Prin această metodă se pot scoate arbori întregi.15 .2 metri înălţime se scot numai buturugile. Buturugile arborilor mari se scot de obicei cu ajutorul explozivilor (fig.. dacă au diametru mic.

a). în vederea brăzduirii sau însămânţării lor. 19. Asanarea amprizei [1] Înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente. ceea ce le face puternic compresibil şi deci mai puţin recomandabil la executarea terasamentelor.b). Totodată. El este îndepărtat de pe ampriză atât la ramblee (fig. spre a evita stagnarea şi băltirea apelor pe terenurile agricole învecinate sau alte proprietăţi. cât şi la deblee (fig. care evacuează apele în aval de limitele amprizei. 19. Lucrările de asanare se execută din timp. lent. Extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal [1] Pământul vegetal conţine un procent ridicat de particule fine şi vegetale. urmând să fie folosit la îmbrăcarea taluzurilor. pe ampriză şi zonele din imediata apropiere trebuie prevăzute lucrări pentru menţinerea terenului în stare uscată. în general. Locurile mlăştinoase se asanează cu ajutorul unei reţele de şanţuri. cu acordul procedurilor legale de specialitate. Deoarece pădurile contribuie mult la apărarea drumurilor împotriva înzăpezirii şi a mediului înconjurător împotriva poluării este necesar să fie îndepărtaţi numai arborii de pe zona strict necesară. se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă. Lemnul rezultat din scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se adună şi se depozitează în afara amprizei. canale de evacuare şi drenuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Buturugile arborilor mai mici (diametrul sub 30 cm) se scot introducând lama buldozerului sub buturugă şi manevrând dispozitivul de ridicare a lamei. Este indicat ca doborârea arborilor şi mai ales scoaterea buturugilor să fie făcută în perioada când pământul nu este îngheţat. deoarece procesul de evacuare a apelor şi uscare a pământului este.16 . pag.

Se obţin fâşii de 2.10 cm care se stivuiesc cu iarba în jos.Extragerea pământului vegetal Pământul vegetal se decapează pe o grosime de 10.......). se pot extrage brazde cu ajutorul unor cuţite speciale care execută tăieturi verticale în sens transversal şi longitudinal.19 ..30 cm cu lama buldozerului sau autogrederului şi se depozitează în afara amprizei drumului. deoarece comportă un volum sporit de muncă manuală. la punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri slab productive sau neproductive. dar sistemul este din ce în ce mai rar folosit. pag. vânt.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. se udă şi se acoperă cu rogojini ca să nu se usuce.3 metri lungime cu latura de 20. pentru a fi folosit la îmbrăcarea taluzurilor. topirea zăpezii etc. Brazdele se folosesc la protejarea taluzurilor.40 cm şi grosimea de 6.. În figura 20 se prezintă tehnologia de decapare a terenului vegetal precum şi operaţia inversă de tapetare a taluzelor noi în vederea stăpânirii efectelor de eroziune a lor sub acţiunea agenţilor naturali (ploi. Dacă suprafaţa amprizei este înierbată.17 .

Scheme tehnologice de săpare a stratului vegetal cu buldozeru cu depozitare lângă amplasament. b. 20.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.cu transport la distanţă pag.18 .

Operaţia de pichetare are la bază elementele ce rezultă din planul de situaţie. Şablonarea terasamentelor de rambleu.50 metri. Metoda cea mai simplă de pichetare a profilului transversal constă în materializarea pe teren cu ţăruşi simpli de lemn a marginilor amprizei şi cu ajutorul şabloanelor care dau şi înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei (fig.. din şipci de lemn. 21. iar în curbe la distanţe de 5. pag. este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente să fie pichetate profilele transversale de pe traseu. 22. după gradul de denivelare a terenului.19 .... precum şi lucrările de artă aferente. precum şi reperele de ax şi de nivel restabilite pe teren. 21). În aliniament picheţii se amplasează la distanţe de 20. profile transversale curente. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pichetarea profilului transversal [1] Pentru realizarea corectă a lucrărilor de terasamente şi pentru a înlesni controlul execuţiei. Pentru profilul de debleu se face o şablonare identică după cum urmează: Fig. Şabloanele de nivel şi cele care indică înclinarea taluzurilor se realizează simplu. Şablonarea terasamentelor de debleu.10 metri. profilul transversal tip. profilul longitudinal.

din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii. Alegerea utilajelor de săpat depinde de: posibilităţile de lucru ale utilajelor. Pentru frontul de lucru înalt: excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă excavatoare cu mai multe cupe. utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă şi încarcă. respectiv dificultatea la săpare. Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1] Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar. utilaje pentru afânarea şi scarificarea pământului poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului terenului. utilaje care sapă. În figura 23 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul. distanţe de transport consistenţa pământului de săpat. Pentru frontul de lucru în adâncime: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă graifăre dragline Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă excavatoare cu echipament de draglină pag. din acest punct de vedere. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje. la nivelul terenului. sub nivelul terenului concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente. se recomandă folosirea următoarelor utilaje: Pentru frontul de lucru la nivelul terenului: buldozere screpere şi autoscrepere autogredere gredere elevatoare. realizat cu o serie de utilaje dependente între ele.20 . transportă şi nivelează. În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor excavatoare cu echipament de graifăr.21 .Utilaje care sapă şi încarcă pag. 23. Fig.

graifărul şi grederul elevator. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Utilaje care sapă şi încarcă pământul în mijloacele de transport Din acestă categorie fac parte: excavatoarele.22 .Parametrii tehnologici ai excavatoarelor pag.24 . draglina.

23 . Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat. 25. deoarece au o mare capacitate de producţie şi pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături. Excavatoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a). în special la cele de volum mare. Fig. Excavaţie frontală a săpăturilor cu excavatorul pag. Excavator cu lingură dreaptă Fig. 26.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă şi excavatorul cu lingură întoarsă.sub nivelul de circulaţie. În figură 26 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului. iar în figura 27 tipuri de abataje după poziţia nivelului de circulaţie al excavatorului faţă de nivelul de ciculaţie al autobasculantei. c.mixt. b. 27. Fig. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului: deasupra nivelului de circulaţie.24 . pag.

2 m . 29. chiar în stâncă derocată în prealabil.. Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele procedee: frontal (fig. b. pe trepte corespunzătoare înălţimii de umplere a cupei. excavatorul se întoarce începând o nouă cursă.25 ..a. prin curse consecutive în lungul debleului. la alt nivel..d).b).la niveluri diferite. cu volume mari. 30). stratul tăiat este mai gros. prin săparea directă pe întreaga secţiune a profilului transversal.00.la acelaşi nivel. La lucrările concentrate. în pământurile slab coezive. În pământurile consistente. pământul săpat fiind încărcat în mijloacele de transport (1) care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului (2) pentru adâncimi mari.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.25 m 3 3 care se deplasează cu uşurinţă. După executarea unei curse.. se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1. pag. a.25 . săpătura se execută în trepte. înălţimea frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere. În baza acestor considerente. Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0. se defineşte drept înălţime normală de umplere. deoarece este nevoie de un front de lucru mai înalt. longitudinal (fig. grosimea stratului care se taie este mică.1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice categorie de teren. Tipuri de abataje după poziţia reciprocă între nivelul de circulaţie al excavatorului şi autobasculante: a. La lucrările de săpături se folosesc excavatoare pe pneuri. Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului. cu condiţia ca blocurile derocate să aibă volumul mai mic decât cupa execavatorului. Pământul săpat este încărcat îm mijloace de transport (1) care se deplasează pe un drum paralel cu cel al excavatorului (2).2. până ce realizează săpătura pe întregul profil transversal. având capacitate a cupei 0.00 . de aceea cupa se umple mai repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică. 28. metoda frontală se aplică în trepte (fig. 29 c.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor pag.26 .

9)..coeficientul de umplere a cupei (0. 29.. 3 .8 .27 .Metoda de lucru în trepte Fig.coeficientul de utilizare a maşinii (0.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă În cazul abatajelor adânci. în m .. .numărul de cicluri pe minut. aşa cum se prezintă în figura 30.0.capacitatea cupei. 31 . 0. în secţiunea transversală se lucrează în mai multe trepte de săpare. ..Metode de lucru în sens longitudinal Productivitatea excavatoarelor se calculează cu următoarea relaţie: P = 60 ⋅ n ⋅ c ⋅ K ⋅ K 2 ⋅ K a . 30 .90). în care: n c K1 K2 pag. .70 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Fig.

coeficientul de afânare a pământului (0. etc.95). a. Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă.28 . drenuri. cât şi în terenuri argiloase neîngheţate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ka . respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport. după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă...5m sub nivelul de staţionare.. Se foloseşte pentru executarea de tranşee. canale. Fig. În tabelul următor se prezintă ciclurile de lucru ale excavatorului [ 2] . 32 . gropi lungi de fundaţie.0.Excavator cu lingură întoarsă Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3. pag. Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase.2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii.7 . (fig. 32).. şanţuri pentru conducte.

timp pierdut în ciclu. t 23 .29 . Tc = t12 + t 22' + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 4. t 23 . t 55' .timp de săpare.timp de săpare şi ridicare cupă.timp pierdut în ciclu.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 3 Scheme structurale ale ciclurilor la excavatoare Nr. 2. t 44' .timp de ridicare cupa plină. Cupă dreaptă t33' . Cupă inversă t34 .timp de descărcare.timp de coborâre cupa goală. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 t12 .timp de rotire cu cupă plină. t0 .timp de coborâre cupă. crt. t34 .timp de rotire cu cupa goală. pag.timp pierdut în ciclu. t 23 . Tc = t12 + t 23 + t34 + t 45 + t55' + t56 + t0 t12 . Schema structurală a ciclului Tip echipament Componenta ciclului Tc = t12 + t 23 + t33' + t34 + t 45 + t0 t12 .timp de descărcare.timp de rotire cu cupa plină. t 45 . t 45 .timp de rotire şi coborâre cu cupa goală.timp de săpare.timp de săpare. t 45 . 1.timp de rotire cu cupa goală. Draglină t34 . t0 . Graifer t12 . t0 . 3. t 22' .timp de coborâre cupă.timp de ridicare cupă plină. t56 .timp de descărcare.timp de rotire cu cupa plină.

coeficient care ţine seama de condiţii de descărcare a pământului în kc kd cupă (în depozit k d = 0. se bazează pe o serie de parametri de lucru ai excavatorului: . .coeficient care ţine seama de gradul de calificare al mecanicului.timp pierdut în ciclu. Norma de timp unitară (NTU). Valorile medii ale coeficieţilor pentru diferite categorii de pământ. t 44' . pag.30 . t34 .timp de descărcare. În tabelul 4 sunt prezentate schemele structurale ale duratelor ciclurilor pentru diversele tipuri de echipamente de excavator.).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor t 23 . t0 . .timp de ridicare cu cupa plină. t 45 . În cazul cel mai general se poate aplica relaţia simplificată: NTU = Tc ⋅ k a 36q ⋅ ku ⋅ kT 3 (ore/100m ) în care prin kT s-a notat coeficientul global de timp ( kT = kc ⋅ k d ⋅ k0 ⋅ k s ⋅ k m ⋅ k r ) . corespunzător săpării şi descărcării unei cupe de pământ inclusiv reducerea la poziţia iniţială a echipamentului. pe grupe de capacităţi sunt prezentate în tabelul 4. .9 sau în mijloacele de transport k d = 0.timp de rotire cupă plină.coeficient care ţine seama de variaţia unghiului de rotire.coeficient de variaţie a duratei ciclului în funcţie de categoria terenului. utilizată în stabilirea variantei optime de mecanizare.80 ).timp de rotire cu cupa goală. se pot comasa diverşi timpi ai ciclului (rotire cu ridicare cupă sau rotire cu coborâre cupă etc. k0 km kr . Durata ciclului (T0 ) reprezintă suma timpilor componenţi şi procesului de săpare cu excavatorul.coeficient de folosire a timpului de lucru în cadrul schimbului. Pentru reducerea normei de timp a excavatorului în condiţiile unei scheme tehnologice date.

92 0.81 1.87 0.82 0.89 1.90 III 0.78 0.78 0.10 0.16 0.95 0. a .78 1.78 II 0.03 0.97 0.78 III 0.25m 3 I 1.82 0.16 0.78 0.82 0.93 1.87 0.80 III 0.12 0.12 0.abataj frontal În cazul abaterilor de diverse dimensiuni în secţiune transversală.82 0.82 0.0? 0.31 .10 0.87 0.83 1.Clasificarea abatajelor după deplasarea excavatorului faţă de taluz.92 0.00 0.97 0.91 1.78 0. b.16 0.8m 3 ≤ q ≤ 1.90 ku ka kc k0 ks km Fig.25m 3 I 1.78 0.85 1. se aplică diverse tehnologii de lucru: pag.8m 3 I 1.92 0.80 1.80 0.80 q > 1.95 0.8? 1.33.00 0.00 0.97 0.90 II 0.80 0.abataj lateral.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabelul 4 Valorile medii ale coeficienţilor de calcul a NTU pentru excavatoare Capacitate Categorie teren q < 0.95 0.82 0.80 II 0.

e .abataj frontal lateral Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 35.b . c.abataj frontal îngust. d.32 . 34 .Clasificarea abatajelor după lăţime: pag.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă a.abataje laterale.

Al .0.37) pag. Capacitatea unei cupe este de 0. M lc .. Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator.500 m . care sapă şi încarcă pământul în mijloace de transport (fig. Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee.raza minimă de scăpare a.Excavator cu mai multe cupe Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de 50. depozite sau mijloace de transport...abataj combinat.25 cm. de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportoare. iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m. RS . Pământul este ridicat într-un buncăr. având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul apelor (fig.150 m / h la tipurile uşoare şi de 200. Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru.abataj îngust. 3 3 3 b)...500 m / h la cele grele...3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă. 36 .lăţimea cupei. A . Fig.200.abataj larg.36). la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea de 15. pentru o înclinare a taluzurilor de 45o..33 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ai . Draglina.

37 . 39. însă din camere de împrumut situate pe ambele părţi ale drumului (fig.1.34 . care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă. se poate lungi braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină.b).. Cupa are apacitatea de 0. pag.Metoda de lucru cu draglina Cu draglina se pot executa ramblee până la înălţimea de 5m. din care cauză draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune. frontal (fig..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 39) Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri: lateral (fig. în care caz draglina se deplasează în prelungirea marginii tranşei. 38 . la marginea laterală a excavaţiei.a). decât în pământuri uşoare şi mijlocii. 39.Draglina Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii. draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din camerele laterale.25. La excavatoarele universale. în care caz draglina se deplasează paralel cu axul săpăturii. În cazul pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare.50m Fig. Datorită lungimii mari a braţului.

pag.lateral. Graifărul. b. [1] . 39 .abataj frontal cu descărcare în depozite laterale.Organizarea săpăturilor cu draglina a. Cupa are două sau patru fălci mobile. apucând pământul ce trebuie săpat.c . abataj lateral cu descărcare în depozit.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.41) .35 .Scheme tehnologice de săpare cu draglina a . care se pot închide şi deschide. Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de braţul excavatorului (fig.abataj lateral cu descărcare în autobasculante c).frontal Fig. 40 .

50m (fig. 3 Fig. astfel că se recomandă numai în cazul lucrărilor de volum mare. Adâncimea de tăiere a plugului variază între 15 şi 30 cm. care se depozitează sau se încarcă în vehicule. sub înălţimea de 1... Este o maşină rutieră de săpat.. etc. grederul elevator poate executa direct rambleuri mici. 400 m / h . pentru a lucra productiv şi economic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil.36 . iar lungimea fâşiei săpate la o trecere a maşinii între 20 şi 25 cm. Fig.41 . Pentru înclinarea maximă de 27oC a benzii transportoare. Pământul se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanţa de maximum 9m şi înălţime de 3m de la nivelul săpăturii.Greder elevator pag.42).Graifăr d) Grederul elevator. Cu ajutorul grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii.42 . la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-un plug în formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportoare. puţuri. [1] Tipurile obişnuite pot săpa 300 . În acest caz maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele sensuri ale drumului.

pot fi executate în întregime cu buldozerul. a) Buldozerul. Acest utilaj poate săpa pe o adâncime de 10 . prin săparea pământului în straturi succesive.3. cu gropi etc.37 .2. Fig. pag.Buldozer Debleele de adâncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri. prevăzut cu echipament de lucru de tipul lamă orientabilă. transportă şi nivelează Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt buldozerul. screperul tractat şi autogrederul. Buldozerul este un tractor puternic. care poate lua diferite poziţii. nivelarea terenurilor accidentale. la o distanţă de până la 40 . 43 ...44). până la rambleu (fig. 50 m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.. curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal.. ondulate.2 Utilaje care sapă. nivelarea pământului rezultat din săpătură. pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere . 20 cm în funcţie de natura pământului. deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa 30m). în straturi uniforme.. orientate de sus în jos. pe şenile sau pneuri.

35o. în m.44 .Lucru cu buldozerul în profil mixt Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depăşească 30.înălţarea lamei. pentru a nu pierde stabilitatea buldozerului în timpul lucrului. 0 ϕ Coeficientul de pierdere este în funcţie de distanţa de transport ( Ld ) şi se determină cu relaţia: k p = 1− 5 Ld 1000 pag.lungimea lamei. .unghiul taluzului natural al pământului în mişcare (ϕ = 30 ) . în m. . Pentru a calcula volumul pământului săpat dintr-o singură trecere se poate folosi următoarea relaţie: l ⋅ h2 vp = 2tgϕ în care: l h .38 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig...

n α Executarea rambleelor mici (sub 1m înălţime) cu pământul din camere de împrumut presupune săparea şi transportul pământului pe fâşii perpendiculare pe axa drumului. Acest utilaj este foarte productiv pe distanţe mici de transport (de exemplu.46) pag. în m. Pentru a spori productivitatea.Tăierea straturilor în dinţi de ferăstrău Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt.unghiul de înclinare al lamei în plan. este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se facă sub forma dinţilor de ferăstrău (fig. depozitarea pe ampriza viitorului rambleu şi nivelarea apoi prin mişcari paralele cu axa drumului (fig.timpul necesar pentru întoarcere.3. în grade. asigurând astfel o deplasare mai uşoară a buldozerului. pe când la distanţe de 100m. în m / s . în m. . Profilul mixt se realizează prin treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului. productivitatea scade la 4 m / h .lungimea lamei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. productivitatea este de 43 m / h . în care: (a > 0..lungimea sectorului de nivelat.39 .5m) vmed . .numărul de treceri pentru nivelare pe acelaşi loc.. când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanţe scurte (fig.45 .porţiunea de nivelare ce se acoperă prin trecerea următoare.35). la distanţa de 10m. Productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 p= V ⋅ K1 ⋅ K a ⋅ K d 3 [ m / h] t l L a .viteza medie de lucru. în m. .0. în s.45). care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă şi pământ. . ti .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.săpare cu deplasare laterală în buclă închisă Fig. 5 . b .Scheme de mecanizare la umplerea şanţurilor cu buldozere: a .în două faze mixt pag.cu lama înclinată.într-o fază în zigzag.cu lama dreaptă. 4 .40 .săpare în zig-zag. 47 . 3 . l.şanţuri largi.în două faze înclinat. b .şanţuri înguste. 2 . 46 .Schema de mecanizare la săparea pământului cu buldozere a .

b .pierderi.deplasarea în paralel.deplasarea în tranşee.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea reducerii normei de timp a buldozerelor se pot aplica metode de deplasare a pământului care să ducă la reduceea pierderilor [ 2] .Secţiunea aproximativă a prismei de pământ formată în faţa lamei Fig. l . 4 .lamă. 2 . V p .volumul prismei. c. Fig.tranşee pag.41 . d . 48. 3 .volumul prismei). 49 – Metode de deplasare a pământului a .dâmburi.deplasarea între dâmburi.prisma de pământ din faţa lamei (p .

. . tg ti t0 Calculul timpilor t s .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale cazuri următoarea expresie: Tc = t s + tt + t d + t g + t f + t0 în care: (sec) ts tt td .60m şi înălţimea de 0.coeficient de neuniformitate a grosimii stratului.timpul de transport prin împingere a pământului. în m.50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu.timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare.timpul de revenire la poziţia de începere a săpării. pag.42 . . Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu lungimea de 3. Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea pământului. . . 50).este adâncimea de săpare. Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de pământ din faţă lamei cu relaţia: h2 = Ls = l ⋅ hs ⋅ k h 2hs ⋅ k h ⋅ tgϕ Vp în care: hs kh . Poate fi tractat sau autopropulsat (autogreder). tt . . b). la deplasarea pământului lama să se poată încărca mai bine (fig.timp pierdut în cadrul ciclului. Grederul [1] .timpul de depozitare.timpul de săpare. t d şi t g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare corespunzătoare. realizându-se prin treceri succesive pentru ca.

Grederul Cu ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pământului în straturi. rigole şi alte dispozitive de scurgere a apelor.52. nisip.50 . împrăştierea şi aşternerea pământului în straturi subţiri.2'.Execuţia profilurilor mixte cu grederul: 1.).51) Fig. etc.43 . de la marginea interioară spre cea exterioară (fig.0m înălţime.5 .etapele execuţiei lucrărilor de săpături. 1'.3. pentru a realiza în acelaşi timp şi o platformă pe care să se poată deplasa (fig.53).4'. Cu autogrederele se mai poate realiza următoarele lucrări: deblee până la 0. ramblee până la 1.etapele execuţiei lucrărilor de umplutură pag.Execuţia rambleelor cu grederul Grederul este folosit şi în executarea profilurilor mixte prin două procedee: decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pământului tăiat în partea de umplutură a profilului (fig.5' . precum şi a altor materiale (balast.51. Fig.4. şanţuri.3'.52) decaparea pământului de la început pe toată adâncimea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.2. profilarea patului drumului şi a platformelor.7 m adâncime.

lungimea sectorului de lucru. iar pentru săparea pământurilor şi a celor nisipoase uscate. lama grederului se foloseşte în diferite poziţii.  n1 n2 n3  2 L + +  + 2t (n1 + n2 + n3 ) V V V  2 3  1 [ m 3 / h] în care: L F .coeficient de utilizare a timpului de lucru.. În funcţie de operaţia pe care o execută. aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc. lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunţată (60 . scarificarea şi afînarea terenurilor tari şi foarte tari. tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor. Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operaţii de finisare.53 – Decaparea pământului pe toată adâncimea nivelarea taluzurilor şi finisări de terasamente. pentru săparea pământurilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă.vitezele de deplasare în timpul operaţiilor de tăiere. Productivitatea autogrederelor se determină cu relaţia: P= 1000 L ⋅ F ⋅ K t .44 . lama trebuie să aibă o înclinare mai puţin accentuată (45 . .. în km / h . Pentru săpare lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de până la 70o în funcţie de natura pământului. transport şi 2 Kt V1 . astfel.60o). V2 . . de forma reliefului şi de natura pământului. . în m .timpul de întoarcere a autogrederului la capătul sectorului de . 70o).suprafaţa secţiunii transversale. t pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.. în m.. V3 finisare.

este mult întrebuinţat la lucrările de terasamente.2 . 1'.45 . 30 cm.săpături.numărul de treceri pentru tăierea pământului. Screperul lucrează bine în pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede. . Screperul. . n2 . cu consistenţă mijlocie.. transportă. . Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare. . Screperul poate urca rampe până la 20%. Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară.distanţa de deplasarea la o singură trecere.15). aşterne pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin treceri repetate..7).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor lucru. Lucrează foarte bine pământuri uşoare. fără a necesita amenajarea drumurilor speciale. l n3 = n2 . grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare. n1 .distanţa medie de transport.suprafaţa secţiunii brazdei în pământ compact. n3 şi finisarea: . Se poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru.coeficientul de suprapunere a trecerilor de tăiere (în medie 1. 2A Ks A n2 = n1 l0 Kd . pag. deplasarea acetuia n1 = FK s .umpluturi c).coeficient de suprapunere a trecerilor la deplasarea pământului 2 l0 l Kd (în medie 1.2' . în m . deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă. în m . în m . săpând pe o adâncime de 15 . în funcţie de tipul screperului. . Fig. prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. 54 – Executarea de săpături şi umpluturi cu grederul în teren accidentat: 1.

5 ..9 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Screperul este productiv pe distanţe de transport mici (de exemplu.Screper care: V K1 .9).1).. inclusiv deplasarea dus- K2 t întors).coefientul de utilizare a maşinii (0. în pământuri uşoare un screper cu cupă de 6 m are o productivitate de 12 m / h la distanţa de 100m şi de 2 m / h la distanţa de 1000m). productive pentru transportul pământului săpat până la 200m. . în h . . având cupa de 1.5 m . Ka . 3 pag.46 . t Fig. productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 3 P= V ⋅ K1 ⋅ K 2 ⋅ K a 3 [ m / h] .coeficientul de afânare a pământului în cupă.. 55 – Executarea rambleelor mici cu buldozerul Fig.. 2.. 56 .durata unui ciclu umplerea cupei. 0.volumul cupei.coeficientul de umplere a cupei (0.8 .. La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere: screpere mari. în m 3 . 1.

având cupa de 10.500m...15 m . screpere mari. productive pentru transportul pământului săpat până la 400. 57). având cupa de 6.0 .Pentru executarea de ramblee mai înalte decât 1.8 m .47 . 1... Screperul se foloseşte la următoarele lucrări de terasamente: deblee..5 m...Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor screpere mijlocii. 58).. 3 3 Fig. cu depunerea pământului în depozite laterale sau ramblee cu înălţimi până la 1.50m cu pământ din camere laterale de împrumut se recomandă o schemă de mişcare în opt (fig.. productive pentru transportul pământului săpat până la 700..800m. cu pământul săpat din camera de împrumut (fig. 57 – Execuţia debleelor cu screpetul pag.55). săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat (fig.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 58 – Execuţia rambleelor mai înalte de 1,50m, cu screperul Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin deplasarea pământului pe distanţa ( DT ) [ 2] . grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm, iar stratul descărcat de 200-300mm; viteza de săpare să fie de 2-4km/h, iar descărcarea de 5-8km/h; razele minime de viraj 5-6m.

Fig.59 – Deferenţa de nivel dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe egale (fig.59) pe tot parcursul lucrului prin corespondenţa între straturi; pentru micşorarea rezistenţelor la săpare, tăierea pământului se face numai în linie dreaptă aplicându-se diverse metode pentru mărirea eficacităţii şi anume: săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii stratului în timpul săpării (fig. 60)

pag.48

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 60 – Metode de tăiere cu screpere a - grosime medie constantă; b - grosime descrescătoare continuu; c,d - tăiere în trepte alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu interspaţii (fig.61)

Fig. 61- Ordinea de săpare a fâşiilor a - în şah; b – cu interspaţii Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică cele mai mari rezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza de săpare, utilaje ajutătoare care pot efectua împingerea sau tractarea screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai

pag.49

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

multe screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de lucru în zig-zag sau eliptice (fig.62).

Fig.62- Modul de lucru al tractoarelor împingătoare a - schema în zig-zag simplă; b - screpere multiplă în zig-zag; c- schema eliptică în trepte 1 - tractor împingător; 2 - screpere în timpul săpării; 3- screpere în timpul deplasării plin; 4,6 traiectoria tractorului împingător; 5 - traiectoria screperului plin; 7 - traiectoria screperului gol Tabel 5 Numărul de screpere deservite de un tractor ajutător
TRACTAT Distanţa de transport a pământului m 100 250 500 700 capacitate cupă, 3-5 2 4 5 AUTOPROPULSAT

m3
6-8 2 3 4 6 8-15 2 3 4 6

≥ 1000

pag.50

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de transport şi condiţiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor. Acestea pot fi comasate în două grupe principale de scheme şi anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurare în buclă, în spirală şi respectiv în zig-zag (fig.63).

Fig. 63- Schema de deplasare a screperului: a - în buclă; b- în zig-zag; c- cliptică; d - în spirală; e - în opt Condiţiile de utilizare a acestor scheme sunt: Schema în buclă: săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale; transportul pământului la mai mult de 200m; săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţi. Schema în zig-zag: gropile de împrumut situate de ambele părţi sau pe o singură parte a rambleului; lucrările cu volum mare de pământ; lungimi mari ale frontului de lucru. Schema eliptică: executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale; rambleu de înălţime mică şi front de lucru de cca. 100m. Schema în spirală: schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţi ale rambleului; lăţimi mari de rambleu;
pag.51

lungimea de descărcare ( Ld ) / viteza de deplasare la descărcare (vd ). .numărul de săpări din cadrul unui ciclu. tg t0 Cantitatea de pământ săpată într-un ciclu se determină cu relaţia: Q = ns ⋅ q .număr de descărcări din cadrul unui ciclu ( ns = nd ) .timpul necesar pentru o săpare.timpul de transport plin. pag.timpul de descărcare. . Schemele eliptice au dezavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maşinii ceea ce duce la uzuri diferenţiate în sistemul de deplasare. Schema în opt: în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci. Pentru calculul normei de timp a screperelor se aplică relaţia: NTU = în care: Tc ⋅ k a 36Q ⋅ ku ⋅ kt (ore / UN R ) Tc . .timpul de transport gol.timpul pierdut (t0 = 3 − 10 min) .durata ciclului. exprimată în m . Tc = ns t s + t p + nd t d + tg + t0 în care: ns . ts tp nd td . în care q reprezintă capacitatea nominală a screperului. . în secunde.52 . Pentru calculul timpilor ciclului se aplică relaţia generală în funcţie de spaţiu şi viteză: 3 t= L V Corespunzător fiecărui timp al ciclului se vor lua în consideraţie distanţele şi vitezele de lucru specific tehnologiei şi schemei de lucru şi anume: lungimea de săpare ( Ls ) / viteza de săpare (vs ) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor descărcarea pământului în fâşii transversale. .

b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În cazul în care rezistenţa la tăiere a pământului este mare se face o operaţie suplimentară de SCARIFICARE. Echipamentul de scarificator este montat de buldozer (fig.64 Fig.53 .cu deplasare în zig-zag Scarificarea se face în una sau mai multe treceri (de regulă două treceri perpendiculare).65 – Scheme tehnologice de scarificare a . după cum urmează: 2 3 NTU V = sau 100 ⋅ f c ⋅ n 100(t s + ti )n = 60 ⋅ V ⋅ kt 60(le − s ) Ls ⋅ hs ⋅ kt 100(t s + ti )n 60(le − s ) Ls ⋅ kt (ore / 100m 3 ) NTU S = (ore / 100m 2 ) în care: pag. Fig. folosind relaţiile stabilite pe baza figurii 64.cu deplasare circulară. Norma de timp a scarificatorului poate fi raportată atât la volum (ore/100m ) cât şi la suprafaţă (ore/ 100m ).52).

. în m sau m .8) .timpul de săpare  t s =  3 2 V n kt ts   Ls   . în minute. . Utilajul specializat de încărcare a pământului este autoîncărcătorul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU V . .norma de timp a utilajului raportată la volum.durata ciclului.numărul de treceri peste acelaşi loc.cantitatea de lucrare executată într-un ciclu.coeficientul de utilizare a timpului de lucru ( kt = 0.54 . . Vs   Fig. În tabelul 6 se prezintă tehnologia de lucru cu acest utilaj [ 2] pag. în minute. NTU S suprafaţă.66 – Dimensiunile de calcul a normei de timp pentru scarificare Încărcarea pământului cu autoîncărcător. respectiv la Tc .

tp) 5m 4m Deplasarea înainte sau înapoi a mijlocului de transport. ta ) 1 Procedeul pendular 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului (timp de descărcare a cupei. tg ) t) 8m 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare Deplasarea înapoi. rp ) t 3 2 Procedeul în V 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. crt. t rg ) 4m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 6 Procedee tehnologice de lucru cu încărcătorul de pneuri. td ) 5 Deplasarea înapoi sau înainte a mijloacelor de transport de la locul de încărcare la locul de staţionare (timp de aşteptare 6 II. TaII ) 5m Deplasarea în faţă către locul de săpare şi coborârea cupei (timp de deplasare în gol. perpendicular pe frontul de lucru şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. t dp ) 4m Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocului de transport (timp de descărcare a cupei. td ) 5 Deplasarea înapoi pe traiectoria la 15o (timpul de retragere gol. frontal Nr. de la locul de staţionare la locul de încărcare (timp de aşteptare I I . 0 Procedeul tehnologic 1 Schema tehnologică de lucru 2 Fazele unui ciclu 3 1 2 3 4 Umplerea cupei (timpul de săpare Drum faze 5 parcurs pe ts ) Deplasarea înapoi şi săltarea cupei (timpul de retragere. plin.

5 6 td ) t rg ) 10m 10m Deplasarea înapoi pe o traiectorie la 45o (timpul de etragere gol. t rp ) 14m 3 Deplasarea înainte paralel cu frontul de lucru. Deplasarea înainte. td ) . t dp ) 3 Procedeul în X 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. t dg ) ts ) lm 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. Nivelare şi săpare strat 4 vegetal directă cu descărcare Ridicarea cupei şi deplasarea înainte către mijlocul de transport (timpul de deplasare plin. perpendicular pe frontul de lucru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. perpendicular pe frontul de lcuru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol.Dicu Mihai 6 Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor deplasarea înainte. ts ) 10m Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei pe o traiectorie la 45o (timpul de retragere plin. tp) 2m 3 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. (timpul de deplasare plin. 8m t dg ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare.

t rp ) t dp ) 10m 3 Nivelare şi săpare strat 5 vegetal cu descărcare prin manevră 5 6 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. t dg ) . bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. t rp ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. l+4m tg ) 2m 5 Coborârea cupei şi deplasarea înainte. pentru intrarea în abataj (frontul de lucru. perpendicular pe frontul de lucru. şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. ts ) lm l+7cm Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. perendicular pe frontul de lucru. td ) Deplasarea înapoi pe traiectoria de 15o (timpul de retragere în gol. t rg ) 15m 10m Deplasarea înainte.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 4 Deplasarea înapoi şi trecerea îm fâşia următoare de lucru (timpul de deplasare gol.

. ( N − 1) vehicule pot fi încărcate: 3 ( N − 1)ti = 2L + td + tm v 1  2L  N =1+  + td + tm  li  v  unde: ti .1 .timpul de descărcare a unui autocamion. . În prezent se construiesc autobasculante de diferite capacităţi. ajungând până la 50 m .timpul de manevră care se ia 15 . ca şi de calea pe care se poate circula.distanţa medie de transport. a.. deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fără remorci şi a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri uşor amenajate.timpul de încărcare a unui autocamion. cu declivitate mare până la 10%. td tm L . exploatării şi întreţinerii uşoare. Pentru pământuri se folosesc în special autocamioanele cu benă basculantă. completând astfel modul de mecanizare prin descărcarea mecanizată a pământului. 20s.. iar tractoarele cu şenile pot circula pe orice fel de teren. în special pe considerente de simplitate şi autonomie.Transportul cu autobasculante este cel mai răspândit datorită capacităţii lor de transport variate. . Alegerea justă a mijlocului de transport este în funcţie de distanţă. Numărul N de autocamioane necesare pentru deservirea unui excavator se stabileşte în ipoteza că în timp ce un vehicul străbate ciclul de transport şi descărcare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului Transportul pământului se poate face cu mijloace auto sau pe bandă rulantă. Tendinţa modernă constă în dezvoltarea largă a transportului auto. Transportul auto Este tipul de transport cel mai des folosit la lucrările de terasamente pentru drumuri. de cantitatea şi felul materialului. în s. accesibilităţii în aproape orice punct de lucru. în s. vitezei mari de deplasare.

mărind forţa de tracţiune a tractorului. de tipul autovehiculelor..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor v .în spaţii largi a. . Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor..Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putând efectua transportul materialului în locuri strîmte. unde posibilitatea de întoarcere a altor vehicule este anevoioasă sau inexistentă. b. de care se fixează prin intermediul unui pivot. 68 – Transportul cu dumpere a . fiind eficiente când distanţa de transport nu depăşeşte 5 Km (fig. Ele se pot deplasa cu aceeaşi viteză înainte şi înapoi fără a se întoarce la capătul sectorului de lucru. 40 m şi se pot deplasa fără dificultăţi pe teren accidentat. 68) 3 Fig.viteza medie de transport. În acest mod. Pentru transport sunt folosite remorcile pe pneuri cu una sau două osii şi bena basculantă. de putere mare şi viteză de deplasare mică. Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă. Deosebit de eficace sunt semiremorcile pe pneuri care reazemă pe partea din spate direct pe tractor.în spaţii strâmte. Dumperele au capacitatea benelor de 1 . în m / s . iar cel de descărcare. În acest scop se pot folosi tractoare pe pneuri de putere mică şi cu viteză de deplasare mare.2 . cât şi tractoare pe şenile. a. dar şi de starea drumurilor. se transmite tractorului o parte din masa remorcii şi a pământului transportat.3 Transportul pământului cu tractoare cu remorci este eficace în condiţii dificile de teren şi când distanţa de transport nu depăşeşte 2 km.

b v .5 la 4 m/s. Viteza de transport a benzii variază în funcţie de puterea motorului folosit. pentru distanţe de transport de 200.05b în cazul benzilor drepte şi S = 0. Fig.suprafaţa prismei de pământ de pe bandă ( S = 0.30 la 1. . Lăţimea benzii variază după necesităţi de la 0. în m..greutatea volumică a pământului. 3 γ . unitară şi de mare productivitate..27o. descărcarea pământului de pe bandă se face prin jgheaburi. Instalaţia se prezintă sub forma unei construcţii simple.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului cu banda transportoare Transportul pământului cu banda rulantă se caracterizează printr-o funcţionare continuă.20m şi poate lucra pe rampe cu înclinarea până la 20. 69). în kN / m . în m / s . care foloseşte pentru transport o bandă cauciucată (fig. ci prin intermediul unei pâlnii de încărcare alimentate de un buncăr sau direct de cupa excavatorului..11b în cazul benzilor sub formă de canal). Productivitatea unui transport este: P = 3600 S ⋅ v ⋅ γ [kN / h] în care: S .viteza de înaintare a benzii. de la 1. cu un consum relativ mic de energie.lăţimea benzii.69 – Bandă rulantă Încărcarea benzii nu se face direct..300m. .

70 – Instalaţii de transport cu bandă rulantă 1..buncăre. O bandă rulantă fixă AB colectează pământul adus de mai multe benzi mobile.6 . .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 7 -bandă fixă Instalaţiile de transport pe bandă rulantă pot fi fixe sau mobile sau o combinaţie a acestora (fig. care deservesc direct excavatoarele la frontul de lucru. Tot pământul este transportat în depozitul de la capătul benzii C. 70)..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Execuţia terasamentelor în umplutură .

se impune o înălţime minimă a rambleului şi anume: în regiunile de şes cu scurgere insuficientă a apelor şi unde există pericolul ascensiunii apelor subterane. în vecinătatea lucrărilor de artă şi în zonele inundabile. înălţimea h trebuie să fie de minimum 0. gropi sau camere laterale de împrumut situate în apropierea drumului.50m la 2m.1 Profile transversale în umplutură [1] Profilul transversal de rambleu sau umplutură este caracterizat de faptul că platforma drumului se găseşte. cu înălţimea de la 0. Elementele geometrice şi forma drumului în profil transversal se stabilesc în funcţie de intensitatea şi importanţa traficului şi de viteza de proiectare. precum şi de natura pământului din care se realizează umplutura şi sunt specificate în profilul transversal tip. eventual lărgite. Realizarea platformei în rambleu se face prin execuţia unor umpluturi din pământ adus fie din lungul drumului din prisosul de săpătură. 0. când se întocmesc proiecte speciale. deasupra nivelului terenului natural cel puţin cu înalţimea dispozitivului de scurgere de la profilul în debleu.. cu o înălţime până la 0. umpluturile sunt: mici.. 71 – Taluzarea rambleelor mici . înalte.. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes. putând fi executate şi cu pământ din debleuri.50m.70 .5.50m deasupra nivelului apelor maxime.3. pe sectoarele unde apele stagnează timp îndelungat. După înălţimea cotei de execuţie h din axa drumului.50m pentru nisipurile fine sau argiloase şi de 1.80 pentru argilele prăfoase şi nisipoase. putând fi executate cu pământul rezultat din şanţurile laterale. cu înălţimea variind între 2 şi 12 m executate cu pământ din debleuri şi din gropi de împrumut. foarte înalte.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. Pentru a feri patul drumului de apele care stagnează în apropiere sau a celor provenite prin ascensiune capilară. mijlocii. fie din camere de împrumut. ce determină clasa tehnică a drumului. rambleul trebuie să aibă cota de execuţie cu minimum 0.50 . înălţimea rambleului este de minimum 1. situate în afara drumului..80 m pentru argilenisipoase sau prăfoase. 0. Fig.60 m pentru nisipuri fine sau argiloase şi de 0. cu înălţimea peste 12m.

de obicei între 1:0... măsurată de la muchia platformei. Dacă rambleul se execută din material pietros. Rambleele mici care se construiesc prin deplasarea laterală a pământului din camere de împrumut se execută cu taluzuri de 1:3. cu taluz 2:3. cu nisipuri fine şi nisipuri argiloase se execută umpluturi cu h = 7m... şi cu înclinarea 1:3 pentru diferenţa de înălţime până la teren (fig.25. redarea terenului în circuitul agricol (fig. astfel: cu argile prăfoase şi argile nisipoase se execută umpluturi până la 6m înălţime..1:4. cu nisipuri mijlocii şi mari se pot realiza umpluturi cu h = 8. umpluturile cu h = 10. după natura pământului folosit (fig.. pentru a împiedica alunecarea. Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege mai mici decât panta taluzului natural al pământului folosit. Rambleele cu înălţimi mai mari decât cele mai sus menţionate se execută cu taluzuri cu înclinarea 2:3 pe înălţimea admisă ha .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Natura pământului din care se execută corpul rambleului.72). Fig.10m . 73). 72).12m pot fi realizate numai din pământuri pietroase sau balast. condiţionează înălţimea maximă la care poate fi executat.. înclinarea taluzurilor poate fi mai aspră.1:5 pentru a permite buna funcţionare a utilajelor şi în acelaşi timp.Rambleu cu taluzul sub apă ..72 – Taluzarea rambleelor înalte Rambleele cu înălţimi până la 6m se execută în general cu taluzuri de 2:3. 73 . Înclinarea taluzurilor de rambleu al căror picior se execută în albia majoră a unui râu se ia de 1:2. Fig.75 şi 1:1.

când înălţimea împlinirilor este mare.75 – Asigurarea stabilităţii rambleelor 1 – zid de sprijin de rambleu. 0. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amenajarea amprizei pentru execuţia umpluturilor cuprinde următoarele operaţii impuse de necesitatea asigurării stabilităţii umpluturii: decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0.. amplasamentul acestora se stabileşte în conformitate cu legile privind fondul funciar şi de comun acord cu organele centrale şi cele locale.. În acest sens este posibil de amenajat camere de împrumut (fig.74). În cazul în care la proiectarea terasamentelor sunt necesare surse suplimentare de pământ. proiectele vor cuprinde măsuri necesare pentru nivelarea . când terenul este orizontal sau cu înclinare mică. contrabanchete.. 2 – contrabanchetă Pământul necesar executării rambleului provine din săpăturile pentru crearea debleelor. contraforţi etc. executarea unor trepte de înfrăţire.10 . în aceste situaţii. 76) sau se pot fixa locuri concentrate de extragere a pământului necesar. Fig.75). iar panta transversală a terenului depăşeşte 1:5(fig. inclusiv trepte de înfrăţire şi decaparea pământului vegetal. inclusiv decaparea stratului de pământ vegetal pe lăţimea de minimum 1m şi cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor.20m. evitându-se degradarea terenurilor fertile. 74 – Trepte de înfrăţire executarea de ziduri de sprijin. când terenul are înclinarea până la 1:3 (fig.

Rambleele se execută în straturi având înclinarea de 4% de la axa drumului spre taluzuri şi a căror grosime prescrisă variază cu posibilităţile utilajului de compactare. . la amplasarea gropilor de împrumut. În zonele de deal şi de munte. Operaţiile se repetă până se ating cotele prevăzute în proiect. Pământul transportat se descarcă pe ampriză. cu înclinarea de 45 spre taluz pentru scurgerea apelor. dar şi pentru modul de execuţie. se desfiinţează.3.5. Execuţia rambleului impune o atenţie deosebită nu numai pentru calitatea pământului pus în operă. se împrăştie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisă. Tehnologia execuţiei rambleelor Pământul necesar executării rambleului este adus cu mijloace de transport la frontul de lucru al umpluturilor. natura pământului şi utilajele cu care se transportă pământul. după terminarea lucrărilor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pământ. şi se compactează fiecare strat. se ţine seama de necesitatea asigurării stabilităţii terasamentelor. 76 – Amenajarea camerelor de împrumut 1. Fig.2. pentru asigurarea scurgerii apelor şi pentru fertilizarea acestor terenuri. Pentru circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere este necesar ca pe taluzurile rambleelor să se prevadă rampe de acces cu o declivitate de cel mult 10% care.

-marginile dinspre taluz ale straturilor se realizează din pământuri mai permeabile pentru a permite eliminarea umidităţii din corpul rambleului..00 m straturi de nisip de 0. este necesar ca partea superioară a umpluturii. a argilelor umede sau îngheţate. sau îndepărtat. iar pentru înfrăţirea acestora cu umplutura existentă. trebuie să se efectueze trepte de înfrăţire pe taluzul iniţial.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pământurile cu care se execută umpluturile trebuie să fie corespunzătoare lucrărilor de terasamente. Practic umpluturile se execută din orice tip de pământ. Din motive economice. -straturilor de pământ argilos li se intercalează pe înălţimea rambleului la fiecare 0..78). Dacă din considerente constructive nu se poate astepta acest interval de timp. şi anume: -pământurile coezive care după punerea în operă au fost înmuiate prin ploi sau circulaţie. ..80 .20 . 0. 1. a pământurilor cu ghips sau sărate.50m să se realizeze cu material mai mărunt.77).. a turbelor. În cazul extinderii lucrărilor de terasamente la modernizarea drumurilor existente. nu trebuie acoperite cu alt strat de pământ decât după ce s-au uscat la umiditate optimă de compactare. ce se poate compacta. În ambele cazuri umpluturile se realizează tot în straturi orizontale.3% de la axă spre taluz.40 m grosime. pe circa 1. Este obligatoriu ca pământurile folosite să aibă umiditatea optimă de compactare.50 şi să fie respectate unele reguli.. este bine ca umplutura să se execute pe o singură parte a construcţiei existente. modificând în acelaşi timp şi axa drumului (fig. cu excepţia mîlurilor. sau prin ridicarea nivelului platformei. evitându-se astfel tasările inegale. cu înclinări de 2. păstrând platforma la acelaşi nivel. -în regiunile accidentate în care se întrebuinţează pentru ramblee piatra provenită din derocări. indicele de consistenţă să fie mai mare de 0. pământul este tratat cu praf de var. umpluturile se por realiza simetric faţă de axă (fig.

3.Soluţii tehnologice de mecanizare a lucrărilor de terasamente .Mecanizarea lucrărilor de umplură Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 78 – Extinderea lucrărilor de tersamente prin modificarea axei 1.5. 79 . simetric faţă de axă Fig. 77 – Extinderea lucrărilor de terasamente.3 .

a numărului de particule solide din unitatea de volum. respectiv dificultăţi în circulaţie. a influenţei factorilor climatici şi în special a circulaţiei se tasează. Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită. datorită tasărilor neuniforme. Prin săpare. terasamentele trebuie să fie compactate artificial. atât infrastructura cât şi suprastructura drumului se realizează în aceeaşi campanie de lucru. iar în consecinţă. se urmăreşte realizarea simultană a următoarelor efecte: sporirea greutăţii volumice a pământului ca urmare a creşterii prin îndesare. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se mărească numărul de contacte dintre granule printr-o reaşezare a acestora. înlesnind aşezarea perticulelor solide astfel încât. sub greutatea proprie. degradarea sistemului rutier. a pătrunderii granulelor mai mici în spaţiile dintre granulele mai mari. apa joacă rolul de lubrifiant. respectiv îşi măresc volumul iniţial datorită creşterii volumului de goluri. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. 80 . în urma sarcinilor aplicate.4 Factorii care influenţează compactarea [1] Umiditatea joacă un rol foarte important în procesul de compactare. 80). Aceste pământuri. Prin operaţia de compactare a pământului. Într-o anumită poziţie. Fenomenul este un proces de lungă durată şi neuniform. toate pământurile se înfoiază.3. greutatea volumică scade. redobândind cu timpul starea de îndesare iniţială (fig. .Tasarea rambleelor necompactate Ţinând seama de ritmul actual de execuţie. ce nu poate fi controlat şi poate provoca. acestea să ocupe un loc cu cât mai multe puncte de reazem în structura pământului. Lucrul mecanic folosit pentru compactare se consumă în cea mai mare parte pentru învingerea coeziunii şi a frecării dintre granule. în mod obişnuit. aşezate în rambleu fără nici o operaţie suplimentară.5. în detrimentul volumului de goluri umplut cu apă şi aer. de faptul că. eliminând o anumită cantitate de aer şi apă liberă.

6 daN / cm . modul de deformaţie şi de elaticitate etc.. apreciind şi numărul de treceri necesare. 2 2 . ritmul de execuţie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Acest fapt determină o creştere corespunzătoare a carcateristicilor mecanice. 0. 15 cm... Capacitatea de a se compacta a unui pământ depinde de natura şi umiditatea pământului.. Totuşi dacă circulaţia este dirijată uniform pe toată lăţimea platformei şi stratul de pământ are grosimi de 10 . -condiţiile locale de lucru (volumul de lucru. -gradul de compactare care trebuie realizat. de 5 . nivelarea pământului şi o oarecare compactare prin simpla trecere a maşinilor rutiere. curba granulometrică. unghiul de frecare internă. Prescripţiile tehnice recomandă utilajele adecvate pentru compactare. Prin trecerea tractoarelor. se realizează sfărâmarea bulgărilor.. Compactarea pământului poate fi realizată prin: circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere.6 daN / cm . iar la vehiculele cu roţi. Compactarea mecanică a terasamentelor Pământul necesar realizării corpului rambleului este aşezat în straturi şi compactat succesiv cu ajutprul unor utilaje speciale pentru alegerea cărora se au în vedere următoarele: caracteristicile pământului (coeziv sau necoeziv. Compactarea pământului prin circulaţia vehiculelor. screperelor şi a altor vehicule cu şenile presiunea specifică exercitată pe teren este de 0.4 . prin scăderea permeabilităţii. mărimea frontului de lucru. a umidităţii de saturare şi a sensibilităţii la apă.). de felul utilajului de compactare. precum şi de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective. cu maşini care exercită o presiune statică.. diminuarea influenţei apei asupra pământului.. de grosimea stratului supus compactării. anotimpul în care se execută lucrările). umiditatea etc. constituie factorul cel mai important. evitarea tasării ulterioare a terasamentelor şi a straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier. coeziunea. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare.

84) şi cu trei axe şi trei tambure (fig. daN / cm 2 din suprafaţa piciorului. sau pot fi alcătuite şi din mai multe pneuri.82 . Greutatea cilindrilor compresori poate fi mărită după necesităţi prin lestare. Cilindri compresori cu feţe netede sunt de două feluri: tăvălugi remorcaţi de un tractor (fig. 81). 82). cu feţe netede sau cu proieminenţe numite picior de oaie.Tăvălugi remorcaţi Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Compactarea pământului cu maşini care exercită presiune statică (cilindri compresori). adică prin umplerea cilindrilor cu apă sau nisip. cu două axe şi trei tambure (fig. 81 .83). cu o greutate de circa 20kN care poate fi mărită prin lestare.Garnituri de tăvălugi cilindri compresori autopropulsaţi. Fig. care pot fi cu două axe şi două tambure (fig. . 85). iar pentru cei cu picior de oaie. Tamburele compresorilor pot fi metalice. Se pot folosi şi garnituri de mai mulţi tăvălugi (fig. Capacitatea lor de compactare este dată de greutatea maşinii şi de presiune specifică exercitată asupra pământului. Presiunea specifică a cilindrilor compresori cu feţe netede şi a celor cu pneuri multiple se exprimă în daN / cm de lăţime a tamburului sau pneului. Aceştia realizează compactarea pământului prin rularea lor şi sub acţiunea greutăţii transmise de tambure.

83 .Compactoare cu rulouri netede cu două tambure Fig.. sunt folosiţi şi la finisarea suprafeţelor compactate cu alte utilaje (picior de oaie.Compactoare cu rulouri netede cu două axe şi trei tambure Fig. Deoarece în urma lor rămâne o suprafaţă netedă şi plană. iar ritmul de compactare este lent.Compactoare cu rulouri netede cu teri axe şi trei tambure La lucrările de compactare a tersamentelor se folosesc mai ales cilindri compresori cu două axe care au un tambur nivelator în faţă şi două roţi compactoare în spate.. Sporirea numărului de treceri nu măreşte grosimea stratului compactat. plăci de bătătorit... a straturilor de piatră spartă etc.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.25 cm la 6 până la 8 treceri. etc. 84 . Productivitatea acestor utilaje este redusă (70 . 85 . Sunt utilizaţi la cilindrarea pământurilor pietroase. Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă şi redusă la adâncimi de 15.). 80 m / h ). Cilindri compresori cu feţe netede se deplasează în lungul 3 .

86). cu lungimea de 18.20cm (fig. Cilindrarea se începe de la margine spre mijlocul platformei. 87).70 daN / cm ). Cilindri compresori picior de oaie sunt tăvălugi alcătuiţi dintr-un tambur pe suprafaţa căruia sunt fixate nişte proieminenţe (fig. la fiecare trecere benzile alăturate trebuind să se suprapună pe 15. în kN . Cilindrii picior de oaie dau o compactare mai puternică şi mai uniformă.Suprapunerea benzilor cilindrate Numărul de treceri N necesare pentru realizarea unui anumit grad de compactare se poate stabili pe baza lucrului mecanic prescris: N= unde: 1000 ⋅ l ⋅ b ⋅ h . în m.15 kN ⋅ km / m ).grosimea stratului elementar compactat. Dacă pământul este umed.. P P L . 86 . Nu compactează bine pământurile nisipoase.. în m.Tipuri de proieminenţe picior de oaie ...lucrul mecanic prescris (5...lăţimea fâşiei compactate. iar efectul compactării este astfel redus..25 cm. Fig.. Cifra 1000 rezultă din transformarea kilometrilor în metri. 2 Fig. Compactarea pământului se produce datorită presiunii specifice foarte mari (40. 87 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor axei. . . Lucrează foarte bine în pământuri argiloase cu umiditatea mai mică decât w optim. printr-o mişcare înainte şi înapoi. pe fronturi lungi. 3 b h .greutatea cilindrului compresor. numite picioare de oaie. cu un număr de treceri mai mic decât cilindrii cu feţe netede. el aderă pe suprafaţa piciorului de oaie.

89 . chiar dacă umiditatea este mai mare decât umiditatea optimă de compactare. Cele remorcate (fig. Compactoarele cu pneuri autopropulsate au aceleaşi carcateristici ca şi cele remorcate. 88) sunt alcătuite dintr-o osie pe care sunt montate 4 până la 8 roţi cu pneuri. având osia din faţă de 3 sau 5 pneuri şi pe osia din spate 4 sau 6 pneuri. Fig. pentru ca roţile din spate să calce printre urmele celor din faţă. 50cm grosime prin 6 până la 8 treceri.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Pentru a spori productivitatea cilindrilor compresori cu pneuri se recomandă ca pământul aşternut pentru compactare să fie cilindrat în prealabil cu cilindri uşori.... cât şi prin frământarea pământului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Cilindri compresori picior de oaie pot compacta straturi de 30 .. şi un grup de 4-6 roţi cu pneuri pe osia din spate. compactarea este terminată. Pot fi şi pe două osii. Sunt prevăzute cu un grup de 2-4 roţi cu pneuri pe osia din faţă care este şi directoare. pentru a-i mări greutatea.60 cm prin 2 până la 6 treceri. Compactoarele cu pneuri sunt remorcate sau autopropulsate. expulzând cu uşurinţă aerul din pori. .Tipuri de proeminenţe picior de oaie Aceste compactoare acţionează atât prin presarea. Pe o osie este fixată o cutie care poate fi încărcată cu nisip sau cu alte materiale. în momentul când picioarele pătrund numai o treime din lungimea lor. Pot fi folosite la compactarea pământurilor coezive sau puţin coezive în straturi de 40. cu feţe netede. Fig. pământul se îndeasă şi. Pe măsura trecerii peste acelaşi strat. 88 .

. Cilindri compresori vibratori sunt alcătuiţi dintr-un tăvălug tractat prevăzut cu un vibrator. Se realizează prin transmiterea în stratul pământului a unor oscilaţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică.. 70cm grosime. acţiunea de vibrare având efect până la adâncimea de 1. prin intermediul unei greutăţi dispuse excentric.90 În figura 90 se prezintă modul de lucru cu cilindrul compactor. prevăzute cu una sau mai multe plăci vibratoare. particulele mici ocupând golurile dintre particulele mari. sub acţiunea cărora coeziunea pământului şi frecarea dintre particule devin mai mici. Pentru vibrare sunt folosite plăcile vibratoare. 91 . Fig. acţionată de un motor cu explozie sau electric. O . Fig. Astfel. prin 4 treceri. Cu ajutorul plăcilor vibratoare se pot compacta pământuri nisipoase cu grosimea de 15 . astfel încât granulele se mişcă liber unele faţă de altele. 25cm prin 4 până la 6 treceri. Plăcile vibratoare sunt alcătuite dintr-o placă masivă. Astfel. vibrocompactoarele şi cilindrii compresori vibratori.Plăci vibratoare Vibrocompactoarele sunt maşini mai grele. 91). Tipurile uşoare sunt manevrate manual.00. servind în special la compactarea taluzurilor (fig. fâşiile compactate se suprapun la trecerile succesive cu 30-50cm pentru a nu se forma refulări de materiale între acestea. efectul de compactare prin vibrare este sporit şi prin presiunea statică asupra stratului de pământ.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor c) Compactarea cu maşini vibratoare. Pot compacta straturi de pământ de 50 . Această metodă de compactare se aplică pământurilor necoezive şi slab coezive...

maiuri mecanice autopropulsate.efectul ruloului vibrator de 10t.93 – Schema tehnologică de compactare d) Compactarea pământului cu maşini de bătătorit. b . Se realizează prin aplicarea de lovituri repetate stratului de pământ de compactat cu unul din următoarele utilaje:plăci bătătoare.92 . maiuri acţionate pneumatic sau electric..15 ori mai mare decât un cilindru compresor obişnuit (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor astfel de maşină are un efect de compactare de 10. . 7 Fig.efectul ruloului static de 10t. 92) Fig.Rulou vibrator pentru pamânturi nisipoase: a .. maiuri cu explozie.

.94 .0.94). Se utilizează la compactarea terasamentelor pe suprafeţe mici. în greutate de 10 . 1.Mai cu explozie .60 cm grosime.. 100 cm şi compactează în special pământurile necoezive sau slab coezive.20m. dar sunt costisitoare şi imobilizează un utilaj greu. care sunt ridicate cu ajutorul unei macarale la o înălţime de 1. în straturi de 30. 2 Fig..Plăci bătătoare Maiurile cu explozie ... braţul macaralei deplasându-se de la margini spre centrul platformei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Plăcile bătătoare sunt plăci grele metalice sau de beton armat cu o suprafaţă utilă de 1 m . sunt alcătuite dintr-un cilindru de 1.. 3m de la care sunt lăsate să cadă pe stratul care trebuie compactat (fig.... Fig. Fiecare lovitură trebuie să se suprapună precedentei cu jumătate din lăţimea plăcii.40 m. în arc de cerc.. puse alternativ în acţiune de motorul tractorului.80 .. fiind folosite la compactarea pământului în spaţii restrânse.30. Maşina poate executa 60-70 lovituri pe minut ridicând maiurile la o înălţime de 50 . Compactarea se efectuează pe fâşii. Maiurile acţionate pneumatic sau electric sunt utilaje cu capacitate mică de lucru.95).. Maiurile mecanice autopropulsate sunt montate pe un tractor în grupuri de 4 până la 6 bucăţi. 95 .10kN acţionat de un motor cu explozie care-l face să lucreze în salturi (fig.. 40 kN. Au avantajul că pot compacta orice fel de pământ în grosimi de 0. numite "broaşte". în straturi de 0..

Factorul cel mai important care impune alegerea tehnologiei de compactare este granulozitatea şi gradul de umiditate al pământului.alcătuite din argile şi prafuri.numărul de treceri ale utilajului peste acelaşi strat.lăţimea de lucru a utilajului. în m. Norma de timp a utilajelor se determină cu relaţiile: pentru compactarea primară.lungimea sectorului de lucru.lăţimea de suprapunere a fâşiilor de lucru. . astfel încât să se obţină parametrii de compactare scontaţi cu consumuri minime de energie şi timp. în profunzime cu cilindrii compactori: NTU = sau Tc ⋅ n (ore / 100m 3 ) 36( B − b) L ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) ( B − b) h ⋅ u ⋅ kt NTU = pentru compactarea de finisare în suprafaţă cu cilindrii compactori: NTU = pentru compactarea în profunzime cu plăci bătătoare grele: NTU = în care: Tc n B . pământuri granulare . b L .alcătuite din nisipuri şi pietrişuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.durata ciclului de lucru în secunde.6. în m. Criterii de alegere a procedeului şi a utilajelor de compactare Alegerea procedeelor şi a utilajelor de compactare trebuie făcută în raport cu natura pământului ce urmează a fi compactat. . . cărora le corespunde o anumită stare de coeziune. . în m. pământuri amestecate din granule mari şi fine. Din acest punct de vedere se deosebesc trei categorii de pământuri: pământuri coezive .5.3.

Executarea lucrărilor de săpătură cu autogrederele [ 2] v D u Autogrederele sunt maşini terasiere cu largi posibilităţi tehnologice de utilizare la lucrările de terasamente. .coeficientul de utilizare a timpului de lucru. . .90m.96) Fig.grosimea stratului de compactare. în cm. .70 . prin circularea pe o singură parte sau pe ambele părţi (fig. dispuse în straturi mici pe suprafeţe întinse sau pentru executarea de şanţuri cu adâncimea de 0. .latura plăcii de formă pătrată.0. La săparea pământului este folosit în cazul volumelor mici de lucrări în terenuri de categoria I şi II. în km / ora .4 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Se prezintă în continuare schema tehnologică de realizare a lucrărilor de terasamente sub forma unui ciclu de lucru ce cuprinde principalele faze de lucru. operaţiile executate în cadrul fiecărei faze.Schema de executare a şanţurilor cu autogredere 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor h kt . Datorită construcţiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat în cadrul lucrărilor de construcţii pentru căi de comunicaţii în special pentru lucrări de finisare.viteza de deplasare. 96 . în m. datorită mobilităţii foarte mari a echipamentului (lama de greder). utilajul specializat folosit la execuţia operaţiei respective şi schema de lucru aplicată.numărul de lovituri pe minut.

buldozer excavator screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL Longitudinal Abataj transv. Longitudinal SCHEMA TEHNOLOGICA 1 2 3 4 SE REIA CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT UŢIA LUCRĂRILOR DE UTURI TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ pag.113 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞATOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT UTILAJUL FOLOSIT BULDOZER APARATE TOPO a.

Dicu Mihai DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder F@ŞII LONGITUDINALE Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor UMECTARE COMPACTARE AŢIA EXECUTATĂ JUL FOLOSIT Autocisterna Cilindru compactor MA TEHNOLOGICĂ DE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL U pag.114 .

1 Definirea sistemei de maşini şi a proceselor tehnologice simple şi complexe Tehnologia lucrărilor de construcţii are drept obiect principal stabilirea metodelor eficiente de realizare a operaţiilor necesare execuţiei propriu-zise. În construcţia de drumuri se foloseşte metoda tehnologică în flux. utilajele şi materialele folosite precum şi consumul de manoperă. termenele de execuţie. pag. iar o maşină complexă ce rezolvă mai multe operaţii de lucru poartă denumirea de COMBINĂ RUTIERĂ. Înlănţuirea utilajelor specializate pe operaţii distincte poartă denumirea de SISTEME DE MAŞINI.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 2 METODA MULTICRITERIALĂ DE ALEGERE A VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR DE DRUMURI 2. solicită acest tip de organizare a lucrărilor. În acest sens trebuie întocmite fişe tehnologice care să conţină denumirea şi succesiunea operaţiilor. se pot desfăşura concomitent sau consecutiv. de transport. de prelucrare a materialelor în staţii fixe. unde frecventa de repetare a operaţiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv. Obiectivul propus prin tema lucrării apare ca rezultat final al executării unui complex de operaţii tehnologice. Metode avansate de organizare a producţiei nu contribuie numai la îmbunătăţirea folosirii utilajelor şi la o mai eficientă aplicare a tehnologiei elaborate. precum şi organizarea etapelor componente. care se desfăşoară consecutiv sau concomitent. Organizarea execuţiei pe faze tehnologice este menită să asigure ritmicitatea operaţiilor de lucru prin folosirea eficientă a utilajelor şi echipamentelor specializate. de punere în operă. cerinţele faţă de calitatea lucrărilor. dar deseori contribuie la perfecţionarea acestora. Se deosebesc mai multe categorii de procese simple: pregătitoare sau de amenajare.115 . La rândul lor operaţiile tehnologice sunt alcătuite din procedee simple sau complexe. care de asemenea.

Într-o măsură însemnată.116 . de regimul de lucru al maşinii în decursul schimbului. Procesele simple mai poartă şi denumirea de operaţii tehnologice. Productivitatea de exploatare 2. realizate de utilajul de lucru specializat. frontul de lucru şi modul de transport al materialelor în lungul drumului. zilei. Productivitatea teoretică este un parametru exprimat cantitativ ce reprezintă producţia executată de utilaj în timpul unei ore de funcţionare continuă. 2. Productivitatea teoretică 2.2. Mai multe operaţii tehnologice executate de o combină rutieră se numeşte proces tehnologic complex.3.2. operaţia de umectare şi în final compoartarea în strat. apoi de nivelare-profilare.2 Productivitatea utilajelor de construcţii [ 2] Productivitatea utilajelor sau a echipamentelor de lucru depinde de rezistenţa la lucru opusă de material (exemplu: rezistenţa la tăiere pentru operaţia de săpare) de caracterul organizării proceselor conexe şi a şantierului în ansamblu şi în fine. Producivitatea tehnică 2.2. în condiţiile funcţionării optime (încărcare la capacitate maximă şi personal specializat).1. adaptaţi prin calcul. deoarece ea se determină cu luarea în consideraţie doar a însuşirilor constructive ale maşinii în condiţii de pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Două sau mai multe procese simple legate între ele organizatoric poartă denumirea de proces complex sau de fază tehnologică. Procesul simplu de lucru la care execuţia este mecanizată poartă denumirea de proces tehnologic. Valoarea productivităţii teoretice este mică pentru fiecare echipament de lucru. anului: Analiza productivităţii unui utilaj are trei forme: 2.2. spre exemplu.2. Caracterul materialelor folosite. în condiţiile unui material teoretic. Faza tehnologică presupune execuţia unei părţi din lucrare. faza tehnologică de umplutură ce cuprinde operaţia de descărcare.1. pentru viteze şi coeficienţi teoretici de execuţie ai echipamentului de lucru. de capacitatea sa de a folosi cât mai complet însuşirile ei constructive şi caracteristicile de funcţionare. au o influenţă esenţială asupra productivităţii lui. Această productivitate este determinată de parametrii şi însuşirile constitutive ale maşinii. Orice proces tehnologic este carcaterizat de productivitatea utilajului sau echipamentul de lucru. productiviatea maşinii depinde şi de experienţa muncitorului care o conduce. felul operaţiilor tehnologice.

viteza teoretică de mişcare a echipamentului.2 Productivitatea tehnică este cantitatea de producţie realizată timp de o oră de funcţionare efectivă. .distanţa dintre două porţii de material (între două cupe).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor execuţie convenţionale.2.viteza teoretică de mişcare [ m / s ] . De aceea. pentru maşini cu funcţionare ciclică (excavator cu cupe) Pt = q ⋅ tc 3600 tc [mc / l ] .suprafaţa teoretică de lucru [ m ] . Productivitatea teoretică se calculează cu formule diferite.durata teoretică a ciclului (ore=h). ţinându-se seama de condiţiile de lucru în teren.cantitatea teoretică în unităţi de volum realizată de utilaj [mc] q pentru maşini cu funţionare continuă. . în ipoteza unei organizări perfecte a şantierului şi a deservirii utilajului de personal specializat. la care deplasarea materialului se face în porţii (cupe) Pt = unde: 3600 ⋅ v ⋅ q' a q' . ca unul din principalii parametrii de caracterizare. în funcţie de principiul de funcţionare al utilajului.cantitatea teoretică de producţie în porţii de material măsurat în cupă. v a .117 . pag. 2. valoarea productivităţii teroetice se înscrie în cartea tehnică a utilajului.greutatea specifică aparentă a materialului [t / m ] 2 2 Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A ⋅ γ unde: v A γ pentru maşini cu funcţionare continuă. la care deplasarea se face în secţiune constantă (buldozer) Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A sau [ m 3 / h] [t / h] .

ce depind în mare măsură de performanţele utilajului care necesită efectuarea reparaţiilor planificate. datorită unor lipsuri în organizarea lucrărilor sau datorită necorelării mijloacelor de transport ce deservesc utilajul de lucru. care sunt dificil de evitat chiar în cazul unei bune funcţionări a organizării lucrărilor. cum ar fi deplasarea utilajelor în frontul de lucru şi apoi în parcul de maşini. precum şi deplasarea acestor utilaje în zona de lucru. pag. în scopul atingerii productivităţii maxime a întregului proces de execuţie. Productivitatea de exploatare este de trei feluri: medie orară medie de schimb medie anuală utilajului. energie. combustibil.. care depind de tehnologia proceselor de lucru sau de anumite caracteristici ale şantierului. .118 . cea mai bună corelare a lucrului diverselor tipuri de maşini într-un proces mecanizat complex. stabileşte distribuirea întregului timp pe o perioadă în care îşi îndeplineşte funcţiile principale (de lucru) sau secundare (de deplasare în frontul de lucru). 2.reprezentând norma de deviz a utilajului. În procesul de exploatare a utilajului au loc şi operaţii neproductive şi diverse întreruperi de lucru. . a lipsei pieselor de schimb.2. precum şi întreruperile de funcţionare datorită diverselor cauze. Productivitatea de exploatare se deoasebeşte de productivitatea tehnică prin aceea că întervin pe lângă întreruperile de lucru cu caracter tehnico-constructiv.reprezentând norma tehnico-economică sau productivitatea anuală a pentru cauze tehnico-constructive.3. -aprecierea gradului de apropiere a productivităţii de exploatare de productivitatea maximă posibilă şi a rezervelor existente în folosirea diverselor utilaje şi a parcului în întregime. întreţinerea tehnică sau înlocuirea echipamentului de lucru degradat.reprezentând norma de producţie a utilajului. -întreruperi din cauze meteorologice. -întreruperi organizatorice. -întreruperi tehnologice. etc. tehnologic şi meteorologic şi întreruperi datorită condiţiilor concrete de lucru pe şantier. Regimul de lucru al utilajulu specializat. Întreruperi în funcţionarea utilajelor au repercursiuni asupra regimului de lucru a utilajului specializat. care funcţie de cauzele lor por fi grupate astfel: -întreruperi .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Productivitatea tehnică poate fi determinată tot cu formulele menţionate pentru un anumit tip de utilaj specializat pentru execuţia unor operaţii tehnologice bine definite şi are drept scop următoarele: -întocmirea celor mai raţionale scheme de organizare a lucrărilor mecanizate.

Având în vedere producţia realizată efectiv se poate defini şi productivitatea de exploatare realizată sau efectivă ( PE ) .119 . uzura maşinii. Pentru ca maşinile să lucreze cu eficienţă normală este necesar ca să fie îndeplinită relaţia: n a PE ≤ PE ⇒ PT a T n 2. corelarea fluxului tehnologic şi a utilajelor în cadrul sistemei.productivitatea tehnică. Productivitatea de exploatare calculată cu relaţia de mai sus se mai număşte productivitate de exploatare normată sau planificată ( PE ) .numărul de coeficienţi care influenţează utilizarea timpului. este în reparaţii sau are întreruperi.3 Metode de determinare a cantităţilor de lucrări pag. [UM / ora ] . condiţii de lucru (modul descărcării. se deplasează în zona de lucru. -regimul anual prevede defalcarea întregului timp calendaristic de lucru a unui an în perioada de timp în care utilajul lucrează efectiv. Productivitatea în exploatare poate fi exprimată matematic prin relaţia: T PE = PT ⋅ K1 (1) în care: PT . . perioada de deplasare în frontul de lucru. configuraţia terenului.coeficienţi care afectează mărimea productivităţii prin modificarea n T K1 ciclului de lucru sau a timpului efectiv de lucru. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se cunosc două tipuri de regimuri de lucru: -regimul pe schimb care prevede defalcarea întregii durate a schimbului pe perioada de lucru efectiv. precum şi perioada în care lucrează în gol sau care are întreruperi de funcţionare.). unghiuri de rotire etc. Coeficneţii K1 sunt de regulă subunitari şi ţin cont de: îndemânarea muncitorului.

N P .1 se prezintă împrăştierea soluţiilor.3. este necesar ca din această mulţime de soluţii posibile să se aleagă o soluţie cât mai apropiată desoluţia optimă. apar probleme numeroase şi complexe.120 . unde: N A . Gradul de detaliere a programului şi lista de activităţi Funcţie de scopul urmărit prin programare şi complexitatea procesului tehnologic (numărul activităţilor). precum şi funcţie de mijloacele de programare şi de calcul de care se dispune se stabileşte gradul de detaliere a activităţilor respectiv a programului.2. respectiv a activităţii. În vederea obţinerii celor mai bune rezultate tehnico-economice în funcţie de condiţiile concrete de lucru. Fig. În fig 2.3.număr de soluţii posibile.număr de soluţii admisibile.1 – Împrăştierea soluţiilor în funcţie de eficienţa economică pag. Pentru aceasta este necesară stabilirea cantităţilor de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice respectiv pe activităţi. Stabilirea soluţiilor tehnologice de mecanizare şi preselectarea acestora Pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie în construcţii. care pot genera o mulţime de soluţii posibile. încadrându-se astfel. Determinarea cantităţilor de lucrări se face de regulă prin antemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice. în funcţie de eficienţa economică. E A eficienţa soluţiei care se aplică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea normării activităţii maşinilor şi utilajelor în şantiere trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau ce urmează a fi executate.2. în funcţie de natura articolului de deviz. 2. în zona soluţiilor admisibile.1. După stabilirea numărului de activităţi şi analiza succesiunii logico-tehnologice şi organizatorice a acestora cu condiţionările respective. 2.

Denumire activitate (proces simplu) Variante tehnologice de mecanizare I Excavatoare II Buldozere III Screpere tractate IV Autoscrepere PS 501 PS 603 01 Săparea mecanică a apământului PS 801 S1202 S 3602 DH 801 DH 1201 S651 LS S1500 LS S1800 LS A1800 L A 3603 ST 3 ST 6 ST 8 AS 11 – 14 AS 20-25 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buldozere Autogredere S 651 LS 04 Împrăştiere şi aducere profil S 1500 LS S 1800 LS A 1800 L A 3602 L AG – 120 AG .121 . posibile Cod activ.1 Tabelul soluţiilor tehnologice de mecanizare. -formarea sistemelor de maşini pe variante de soluţii tehnologice de desfăşurare a procesului complex. pentru fiecare activitate în parte (tabelul 2.180 pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pentru a face o analiză cât mai temeinică a condiţiilor tehnico-economice de execuţie mecanizată a unei lucrări de construcţii . se recomandă: -stabilirea tabloului soluţiilor tehnologice de mecanizare posibile de aplicat. Tabel 2. este necesar să se inventarieze şi să se studieze toate soluţiile de mecanizare posibil de aplicat.1). pe baza tehnologiilor de execuţie cunoscute sau proiectate şi a listei de activităţi. corespunzător dotării tehnice sau posibilităţilor de dotare şi de închiriere de care de dispune. În acest sens.

presupune aplicarea sistemului de criterii tehnico-economice constând din: pag. posibilităţi de procurare. cât şi ale procesului complex în ansamblu. transport şi împrăştiere a pământului. din care să se selecteze varianta de aplicat. care vor constitui variante de soluţii admisibile.4 Criteriile tehnico-economice de selectare a sistemelor de maşini şi utilaje. Aceste variante de soluţii vor fi supuse unei analize comparative pe baza criteriilor tehnicoeconomice. urmând să rezulte soluţia cu eficienţa cea mai ridicată. atât posibilităţile tehnologice de mecanizare corespunzătoare fiecărui proces simplu (activitate) în parte. pentru execuţia lucrărilor de construcţii [ 2] Selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor de construcţii.122 . scheme de mecanizare posibil de aplicat. astfel încât. procesul de săpare. Tabel 2. după următoarele criterii: parametrii tehnologici de lucru. De exemplu. care se selectează din tabloul de soluţii tehnologice utilajele. 2.79 5250 10284 - 24.97 - Pentru fiecare activitate se preselectează mai multe tipuri de utilaje. La alcătuirea variantelor de soluţii se vor avea în vedere. prin asociere combinată.2) împreună cu principalele date tehnico-economice ale lor.86 - 100m3 100m3 7 0. în condiţiile unei eficienţe sporite. să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare admisibile. Utilajele preselectate se pot înscrie pe activităţi în fişa utilajelor selecţionate (tabelul 2. asigurarea condiţiilor de asociere a maşinilor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea formării variantelor de sisteme de maşini.2 Fişa utilajelor selecţionate Utilaje selecţionate (tip şi normată NTU Tarif de închiriere montare/demontare zile Simbol articol de deviz Costuri Cod activ UN R Din indicator 3 capacitate) Calculată Combustibil şi lubrifianţi Montare demontare lei şi Transport lei/utilaj 01 Buldozer S1800 LS Excavator S1202 Autoscreper AS 11-14 100m lei/ora Durată - 16.

2 . respectiv lei / ora .Alcătuirea variantelor de soluţii tehnologice de mecanizare pag. Variantele constructive prezentate. susţinute de o diversitate de utilaje specializate. exprimat în om − ore / UM . au valoarea pur didactică. se prezintă fazele de lucru necesare execuţiei lucrărilor de terasamente. În schema tehnologică ce urmează. Pentru aplicarea acestor criterii se determină valorile lor corespunzătoare variantelor tehnologice. care influenţează varianta de mecanizare în cadrul lanţului de lucru din care fac parte. Aceste utilaje se diferenţiază prin caracteristicile constructive şi perfrmanţe de lucru. existenţa altora cu alte performanţe fiind importante în cazul unui proiect tehnologic real. exprimat în lei / UM .123 . Astfel. costul unitar fizic Cu ( ) sau orar (C ). poate fi organizat prin mai multe variante de mecanizare. urmând ca prin compararea lor să se selecteze varianta cea mai eficientă în vederea aplicării.c. f necesarul specific de energie Esp .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor numărul de maşini-zile necesare pentru executarea lucrării (Nmz ) . 2. ciclul de lucru săpat-transport-umplutură. ( ) o u Fig. / UM . exprimat în kWh / UM sau Kgc. exprimat în maşini – zile consumul specific de manoperă ( N sp ) .

S . PE . specifice fiecărei lucrări (m 3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 2. în ore / UM R . etc. necesar unui anumit număr de maşini pentru a efectua o cantitate de lucrare Q . dar poate fi asimilat cu un articol de deviz similar ca tehnologie şi consumuri . ha.124 . este un parametru care se determină pe baza normei de timp a utilajului (NTU ) . nu-şi găseşte corespondent în IND şi nici nu poate fi asimilat cu un articol de deviz – NTU se calculează. funcţionarea productivă a acestora se exprimă prin norma de timp a utilajului (NTU ) .numărul de unităţi de măsură naturale (UM ) .). reprezintă timpul mediu normat. cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă (100m3 .productivitatea de exploatare. m 2 .S . şi reprezintă timpul de lucru exprimat în zile. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor.100m 2 . Norma de timp a maşinilor şi utilajelor În activitatea curentă a maşinilor şi utilajelor de construcţii. în UM / ora. Kg . nu-şi găseşte un corespondent direct din IND. P.1.). corespunzător categoriei de lucrări din care face parte – ( NTU se ia din IND ).NTU se ia din IND corespunzător articolului asimilat.norma de timp a utilajului. necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă (UM R ) . Matematic acesta se exprimă: NTU = în care: NUM PE NTU . Calculul numărului de maşini-zile ( N mz ) Numărul de maşini-zile ( N mz ) .4. etc. NUM . În mod curent se pot întâlni trei situaţii şi anume: procesul simplu ( PS ) respectiv activitatea analizat îşi găseşte un corespondent direct printre articolele de deviz ale indicatorului de norme de deviz (IND ) . pag. P. t .

manevre etc. Pentru diferenţierea articolelor de deviz se simbolizează distinct cu simboluri alfa-numerice. utilaje şi dispozitive). etc. capitolului. care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q . Norme de consum pentru utilaje exprimă de fapt NTU . Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini se pot folosi trei noţiuni. exprimat în ore.capitolul . manoperă şi utilaje. Generarea simbolului articolului de deviz se realizează prin asocierea simbolurilor corespunzătoare categoriei de lucrări. Indicatoarele de norme de deviz sunt împărţite în capitole de lucrări. reprezintă acte normative republicane cuprinzând norme de consum specifice lucrărilor dintr-o anumită categorie de lucrări de construcţii (lucrări de terasamente TS . lucrări de drumuri D . incluzând şi timpul de funcţionare în afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasării între punctele de lucru mers în gol. exprimat în ore. ore lucru (OL ) . care reprezintă timpul mediu necesar unei maşini pentru executarea unei anumite cantităţi de lucrare Q . capitolele în articole de deviz iar acestea din urmă în variante corespunzătoare diverselor condiţii de lucru. în funcţie de elementele ce se înregistrează şi se raportează: Ore lucru efectiv (Ole ) . lucrări de construcţii C . articolului şi variantei de articol în ordinea enunţată. Exemplu: P PH .montarea tablierelor metalice pentru poduri având grinzile principale cu inimă plină. pentru materiale.). PH . relaţia se poate exprima astfel: pag. Indicatoarele de norme de deviz (IND ) .). ore închiriere (Oi ) .articol (lucrare) . care reprezintă timpul cât maşina se afla la dispoziţia şantierului.2 .125 . lucrări de tuneluri T .montarea tablierelor metalice pentru poduri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU sunt folosite pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculului necesarului de mijloace de muncă (maşini. Acestea sunt reglementate unitar pe ţară prin intermediul "Indicatoarelor de norme de deviz".poduri metalice. Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q ⋅ NTU Având în vedere şi posibilitatea de depăşire a normei.indicator de norme de deviz comasate pentru lucrări de poduri. PH 2b .varianta de articol de deviz . .

6 − 0.orele de lucru pe care le poate realiza o maşină pe zi.75) şi se stabileşte pe baza normativelor ICCPDC pentru activitatea utilajelor de construcţii (tabelul 2.cantitatea de lucrări. . în UM R . în ore.2) . pag. care ţine cont de timpii de funcţionare ai maşinii în afara procesului tehnologic efectiv. în afara timpului de lucru (pregătirea introducerii în lucru. Se cunoaşte că în cursul unei zile. revizii tehnice. . timpul de lucru al unei maşini este fixat pe baza regimului de lucru prin orele de lucru efectiv pe zi: Ole z Ole z = d s ∑ K is i =1 ns în care: Ole . Prin afectarea orelor de lucru cu un coeficient de folosire a timpului de program ( K p ) se determină orele de închiriere. Cei doi coeficienţi au valori subunitare ( K1 = 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Qle = Q ⋅ NTU Q ⋅ NUM = PE ⋅ id id Q id .numărul de schimburi pe zi. .durata schimbului. . OL şi Oi se găsesc într-un raport dimensional funcţie de valorile coeficienţilor kl şi K p .126 ds Ki ns . discontinuităţi ale programului – maşină etc.)..reprezintă coeficientul de lucru.0. Ole .indicele de depăşire a normei (id = 1.1.coeficient ce ţine seama de timpul cât maşina stă la dispoziţia şantierului. în care: Pentru calculul orelor de lucru se aplică un coeficient de corecţie asupra Qle : QL = Kl Qle Kl . întreruperi tehnologice neprevăzute.coeficientul de utilizare a timpului unui schimb.75 − 0. Oi : Oi = Kp OL Kp .3). K p = 0..9.

3 Coeficienţi de utilizare a timpului pentru principalele grupe de utilaje pag. . . existând în acest sens două posibilităţi: se alege numărul de utilaje şi atunci se calculează durata activităţii: dA = Q ⋅ NTU z N m ⋅ Ole ⋅ id Q ⋅ NUM Q ⋅ NTU = z z N m ⋅ Ole ⋅ id N m ⋅ PE ⋅ Ole ⋅ id Q .ore de lucru efective pe zi.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de maşini-zile mai poate fi exprimat astfel: N mz = N m ⋅ d A în care: Nm . Nm . PE z Ole id Tabel 2. .productivitatea efectivă. .numărul de maşini.indice de depăşire a normei. dA Folosind această relaţie se pot determina N m şi d A . se alege durata activităţii şi se calculează numărul de utilaje: Nm = în care: NUM .număr de maşini.norma unitară pe maşină.127 .cantitatea de lucru.durata activităţii.

87 0.70 0.70 0.9 Kp 0.95 0.90 0.95 0.85 0.70 0.75 0.90 0.88 0.80 0.85 0.85 0.80 0.85 0.89 0.80 0.88 0.83 Numărul de utilaje se alege având în vedere: -posibilităţile de procurare.30 0.90 0.90 0.85 0.60 0.80 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Nr.80 0.89 0.89 0.65 0.95 0.95 0.85 0.62-0.80 0.83 0.89 0.70 0.95 0.8-0.50-0.80 0.75 0.70 0.70 0.95 0.95 0.95 0.75 0.85 0. crt.80 0.90 0.85 0.80-0.90 0.80 0. utilaje şi instalaţii pentru lucrări de finisaje Kt 0.85 0.75 0.95 0.80 0.88 0.87 0.90 0.82 0.128 . pag.92 0.87 0.75 Kl 0.80 0.88 0. Valori coeficienţi Grupe de utilaje Excavatoare cu acţionare hidraulică Excavatoare cu acţionare mecanică şi electrică Excavatoare cu echipament de marcă Excavator cu mai multe cupe Buldozere şi scarificatoare Defrişătoare Screpere şi autoscrepere Gredere şi autogredere Cilindri compactori autopropulsaţi Cilindri compactori tractaţi Plăci compactoare vibratoare Macarale turn Macarale mobile cu braţ Marcarale portal Mijloace de transport auto Betoniere Centrale de beton Pompe de beton.85 0.85 0.90 0.88 0.80 0.80 0.75 0.87 0.88 0.80 0. mortar şi injecţii Instalaţii de cofraje glisante Instalaţii de foraj pentru piloţi Instalaţii ELSE şi KELY Sonete universale cu berbeci Utilaje şi instalaţii pentru reparaţii şi lucrări de drumuri Maşini pentru lucrări de cale ferată Electropompe pentru lucrări de epuismente Graifer plutitor Drăgi fluviale şi maritime nepropulsate Şalande autopropulsante şi remorchere Maşini.87 0.70 0.65-0.75 0.90 0.90 0.89 0.75 0.75 0.81 0.80 0.87 0.81-0.

129 . Mi corespunzătoare orelor de lucru. pentru efectuarea unor operaţii auxiliare necesare bunei funcţionări a acesteia. în UM R sau UM .manopera suplimentară prevăzută în IND reprezentată prin consumul de manoperă Ms implicat de folosirea maşinii în procesul tehnologic.consumul de manoperă corespunzător orelor de închiriere (manoperă directă). exprimat în om-ore/ UM R sau om-ore/ UM . Q . Consumul total de manoperă aferent folosirii utilajelor în şantiere se calculează cu relaţia: M T = M d + M s + M i + ( M tr + M md ) K e în care: Md . -asigurarea unor durate de activitate în concordanţă cu importanţa lor în procesul tehnologic şi ţinând cont de interdependenţa dintre acestea.4.consumul specific de manoperă. reprezentat de prestaţia personalului muncitor care deserveşte maşina (mecanicul deservent şi ajutorul când este cazul. reprezentată de consumul de manoperă pentru reparaţii şi întreţienere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor -folosirea unui număr cât mai mic de utilaje.2. -durata activităţii apreciată . sau formaţia de muncitori în cazul instalaţiilor complexe). determinat cu relaţia: M sp = MT Q M sp . a experienţei acumulate sau prin date statistice.manopera indirectă. dar care nu este cuprinsă în tariful de închiriere. pag. MT consumul total de manoperă pentru realizarea unei cantităţi de lucrare. om-ore.cantitatea de lucrare. . Calculul necesarului specific de manoperă ( M sp ) Eficienţa economică sub aspectul utilizării resurselor umane prin mecanizarea lucrărilor de construcţii. Durata activităţii poate fi evaluată în două moduri: -durata activităţii impusă . . 2.pe baza analizei unor factori. -asigurarea unui ritm de execuţie corespunzător cu durata de execuţie a lucrării. se poate exprima pe baza consumului specific de manoperă.se utilizează atunci când durata este cerută de beneficiar sau de foruri superioare.

Aceste costuri se compun din: costul chiriei utilajului. . Cm .130 . Costul unitar fizic (CTU ) costuri variabile (Cv ) costuri fixe echivalente (C F ) e e CTU = CV + C F a) Costuri variabile Prin costuri variabile se înţeleg acele costuri generate de folosirea utilajelor şi care depind de cantităţile de lucrări.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor M tr . Se poate scrie: Cv = Ci + Cc1 + Cm dar: Ci = Oi ⋅ tof . Ci . costul combustibililor. M md . cm = Ole ⋅ cm în care: pag.3.4. lubrifianţilor şi materialelor de întreţinere Cc1 . reclamată de anumite condiţii de lucru). costul manoperei necuprinsă în tariful de închiriere a utilajului (suplimentară. Cc1 = OL ⋅ cc .manopera consumată pentru transportul maşinii. respectiv de orele de închiriere realizate.consumul de manoperă pentru eventuala montare-demonatre a echipamentului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau schimbării echipamentului.coeficient de echivalenţă care ţine cont de numărul de maşini Ke echivalente corespunzător variantei tehnologice. Pentru calcul componenţelor relaţiei se pot folosi expresiile: d M d = N m ⋅ Oi = d N m ⋅ Q ⋅ NTU Kl ⋅ K p M s = NTM ⋅ Q 2.

costul manoperei suplimentare. NTM . În cadrul cheltuielilor unitare nu se operează cu costurile fixe ci cu costurile fixe echivalente. în lei/oră. Pierderea cheltuielilor implicate de costurile fixe în cheltuielile unitare.norma tehnică de consum de manoperă suplimentară (necuprinsă în tariful de închiriere). care se ia din catalogul de preţuri pentru indicatorul de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări în care este încadrat articolul de deviz. în om-ore/ UM R . sunt costuri generate de folosirea utilajelor dar care nu depind de durata de închiriere şi respectiv de cantitatea de lucrări ci depind de numărul şi de tipul utilajelor folosite. precum şi de distanţele de transport de la bază la şantier. .orele de închiriere  Oi =    Ole   Kl ⋅ K p   toi Ole cc . Costurile fixe sunt costuri pe utilaje implicate de operaţiunile de montare-demontare. pentru a dispune de un criteriu unitar de apreciere a eficienţei utilajelor. Deci: Cv = Oi ⋅ toi + OL ⋅ cc + Ole ⋅ cm sau   t c CV = Cle  ci + c + cm   K K   l p Kl Costurile fixe echivalente Costurile fixe C F .costul mediu orar al consumului de combustibili lubrifianţi şi materiale de întreţinere. în lei/ UM R .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Oi . Cheltuielile echivalente rezultă prin multiplicarea cheltuielilor fixe cu un coeficient de chivalenţă: e CF = CF ⋅ K e pag.orele de lucru efective. va fi mai mare sau mai mică funcţie de tipul dimensional şi productivitatea utilajului analizat. cm = . îmbarcare-debarcare şi transport. NTM .131 .costul mediu orar al manoperei suplimentare. în lei/oră. în lei/ore. .tariful orar de închiriere. cm CM S S CM .

în Kg combustibil convenţional/ UM R pentru stabilirea consumului specific de energie. K e 2 = > 1.durata demontării. Necesarul de energie este exprimat de fapt prin consumul de combustibili.132 . cheltuielile cu chiria pe perioada montării-demontării. Ctr MD .4. 2. . NTU 3 NTU 3 NTU 3 Cheltuielile fixe se compun din: cheltuielile de montare-demontare. C F = 2 CMD + CiMD + Ctr ( ) Costul montării demontării se ia din tarif. Costul chiriei pe perioada montării-demontării se calculează cu relaţia: CiMD = ( Z M + Z D ) ⋅ 8 ⋅ tci în care: ZM ZD .durata montării (conform normativ) exprimată în zile.) Exemplu: având trei excavatoare E1 . max) selectionate (NTU min .coeficientul de echivalenţă. lubrifianţi şi materiale de întreţinere şi se determină: în lei/h pentru stabilirea costurilor unitare.max ) Ke . K e3 = = 1. în zile. Ci cheltuielile cu transportul. E2 E3 cu capacităţile q1 < q2 < q3 şi normele de timp NTU 1 > NTU 2 > NTU 3 rezultă: K e1 = NTU 3 NTU 1 NTU 2 > 1. Calculul necesarului specific de energie şi resurse energetice ( Et ) În actuala conjunctură economică. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ke = NTU ⋅ i ≥1 NTU (cap. acest criteriu are importanţa cea mai mare. C MD . dominată de criza mondială de energie.norma de timp a utilajului cu capacitatea maximă dintre cele în care: NTU (cap. pag.4.

4 pag. în Kg c. Etr . lubrifianţi şi materiale de întreţinere.4 sunt prezentate echivalenţele între principalele tipuri de combustibili şi lubrifianţi. .c.c./oră. . .c.consumul orar de resurse energetice (combustibil. Dar: . .necesarul total de energie şi resurse energetice.necesarul de energie pentru transport şi operaţii auxiliare transportului (montare-demontare.necesarul indirect de energie.c.c. îmbărcare-debarcare.echivalentul caloric al resursei energetice de tip 1... utilizate la maşinile de construcţii şi combustibilul convenţional.. în ore.c. Necesarul direct de energie se determină cu relaţia: Ed = OL ⋅ ccc în care: OL ccc Kg. Tabel 2.puterea calorică a combustibilului convenţional În tabelul 2.c. materiale de întreţinere).necesarul direct de energie. . pentru reparaţii şi întreţinere zilnică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ET Ed Ei .consumul specific de combustibil convenţional corespunzător consumului de combustibil. în Kg c. (coeficientul de transformare în combustibil convenţional K i = pci ) pcc pi pcc ( Pcc = 7000 Kcal / Kg ) . însoţire). lubrifianţi.numărul de ore de lucru.c.puterea calorică a resursei energetice de tipul i. pentru lucru. de un anumit tip. în Kg/oră.133 . în ccc = ∑ ci ⋅ K i i =1 n în care: ci Ki . Kg. în Kg.

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Echivalenţa calorică a combustibililor şi lubrifianţilor Nr. crt. Combustibil Denumire combustibil clasic UM energie Kg c.c./UM Uleiuri minerale Benzină Vaseline tehnice Motorine t t t t 2100 1670 1580 1580 kWh/UM 17100 13600 11400 12900 echivalent de

Necesarul indirect de energie este în funcţie de numărul de reparaţii de un anumit tip, efectuate între două reparaţii capitale:

Ei = f (nr.reparatii : I z , I p , RT , RC1 , RC2 , RK )
Determinarea lui Ei este destul de dificilă şi nu întotdeauna concretizată ceea ce face să nu se considere în studii. Se impune stabilirea unor indici de consum energetic pe tipuri de reparaţii. Necesarul de energie pentru transport se determină în funcţie de modul de transport şi numărul de mijloace de transport folosite, corespunzător tipului de maşini şi utilaje transportate. Pentru utilajele de construcţii care se deplasează prin autopropulsie se determină necesarul energetic cu relaţia:
Q Etr =

2D ⋅ cc vm
În cazul când efectuarea transportului implică şi mijloace auto de transport, necesarul de

energie al acestora se determină cu relaţia:
A Etr =

Pe ⋅ ccu 100
Pe
- parcursul echivalent realizat de mijlocul de transport, în Km

în care:

echivalenţi;

Ccu

- consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, în Kg c.c./100

Km echivalenţi; În mod curent se poate scrie:

ccu = cm ⋅ γ m ⋅ K m + cu ⋅ γ u ⋅ K u
în care:
pag.134

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

cm cu

- consumul mediu normat de motorină, în litri/100Km echivalenţi; - consumul mediu normat de ulei mineral, în litri/100Km echivalenţi;

γ m , γ u - densitatea motorinei, respectiv uleiului, în Kg/l;
K m , K u - echivalentul caloric al motorinei respectiv al uleiului.
Parcursul echivalent se determină cu relaţia simplificată:

Pe = 2 ⋅ D ⋅ Di
în care: - distanţa de transport, în Km; - coeficient care ţine seama de categoria de drum pe care se execută

D

Di

transportul (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valorile coeficienţilor de drum Categoria de drum I (N) II (K) III (T) IV (L) V (E) VI (H) Coeficient de drum, Di Notare valoare 0.9 1.0 1.1 1.2 1.4 1.6
pag.135

D1 D2 D3 D4 D5 D6

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În cazul participării la transport a mai multor mijloace de transport de tipuri diferite, se aplică relaţia generalizată:
A Etr =

Pe n ∑ mi ⋅ c1 cu 100 i =1 n
mi
- numărul de tipuri de mijloace de transport folosite; - numărul de mijloace de transport de un anumit tip (tipul i); - consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, corespunzător

în care:

ccu

mijlocului de transport de tipul i , în kg c.c/100Km echivalenţi; Necesarul specific de energie se evaluează cu relaţia:

Esp =

ET Q
În funcţie de efectul economic preconizat a se obţine, prin aplicarea soluţiei de mecanizare,

2.4.5. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice mecanizate la criteriile de selectare se utilizează rezultatul economic al procesului complex. Prin compararea acestora rezultă varianta de soluţie cea mai eficientă.

Fig. 2.3 – Echivalenţa tehnologică între variantele de mecanizare

Relaţia de calcul a normei specifice în cazul variantelor de procese complexe este următoarea:
pag.136

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

 pi i   ∑ Vkj   n  n  k =1  ⋅ c = x ⋅ c Ni = ∑ p j ∑ ij j i j =1 j =1 i ∑Vkj
k =1

în care:

Ni
i Vkj

- norma specifică a procesului complex i ; - valoarea criteriului j ; pentru varianta cea mai eficientă de mecanizare

a procesului simplu K , din cadrul variantei de proces complex i

(i = 1...m; j = 1...n; k = 1... pi ) ;

xij m n
pi
complex.

- ponderea criteriului j în procesul complex i ; - numărul de variante de procese complexe; - numărul de criterii luate în consideraţie; - numărul de procese simple corespunzătoare fiecărei variante de proces

În diagramele din figura 2.4 se prezintă variaţia parametrilor criteriilor tehnico-economice prezentate pe tipuri de utilaje funcţie de productivitatea acestora şi cantitatea de lucrări executate.

pag.137

P . În urma analizei parametrilor menţionaţi se determină coeficienţi de performanţă a unei variante de mecanizare în raport cu valoarea maximă a parametrului analizat.4 – Diagrame de variaţie a valorilor criteriilor tehnico-economice A. Esp .manoperă specifică. În felul acesta rezultă parametrii adimensionali pentru numărul de maşini-zile. C . Se va alege varianta optimă ca valoare maximă a sumei coeficienţilor adimensionali aferenţi.cost unitar fizic. conform schemei de analiză prezentată în continuare. t N sp .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. care se pot însuma pentru fiecare veriantă de mecanizare în parte. Ole .ore de lucru efectiv. consumul specific şi costurile aferente scad. manopera specifică.138 . B. chiar şi la o cantitate mare de lucrări executate.energia specifică.tipuri de utilaje. 2.productivitatea utilajului Se observă că atunci când productivitatea utilajului este mare. Cu . Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare pag. manopera specifică. costuri specifice şi energia totală consumată.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Criteriu tehnico economic Varianta (Vi ) Vmax 1 2 3 Xi = 1 Vi Vmax 2 3 N mz M sp CTU Et Vapt = min (∑1. ∑ 2. ∑ 3) pag.139 .

cu 0. nivelarea la profil a materialului.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎN FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. 3. umezirea şi amestecarea la umed.140 . se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. în funcţie de metoda de execuţie. 3. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat.. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig.5 . pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. în mişcare şi în staţii centrale fixe..1 . Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. 1%.1). Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. Fig. 3. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. pag. fărmiţarea în granule sub 5mm.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc.

elevator cu cupe. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform.scarificator. din care este alimentat malaxorul. 3. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă. fărmiţarea şi compactarea se fac separat.calibru pentru dozarea agregatelor. 5 .tractor.3 . 2 .malaxor. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului.2). materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. Fig. Fig. 3. 8 .3).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. 7 . 3. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare.alimentator. În metoda amestecării în staţii fixe (fig.2 . 3 .Prepararea amestecului în staţii fixe pag. 4 . 6 . scarificarea. De obicei. 3.141 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial.pulverizarea liantului.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 .

Fig. 3. 3 . pentru uniformizarea gradului de umiditate.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă.4 . În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. tractat pag. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm.malaxor xu palete.5). trebuie să fie peste 55%.. 2.elevator cu cupe..Repartizator de ciment.6% sub limita de fărmiţare.buncăr de agregate.introducerea liantului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 . Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. 3.4).142 . Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice.5 . Fig. 3. 3. Stropirea materialului se face cu o zi înainte. Gradul de fărmiţare al amestecului. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. 4 . folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig.

40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30.. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed.143 . Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane.. În general.15cm. Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator.. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: acoperirea cu un strat de nisip de 1. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. pag. În figura 3. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat..6.. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare.. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.

grosimea stratului stabilizat este de 10. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate.2 . la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. În figura 3. În felul acesta.binder.pământ stabilizat cu ciment.. balasturile argiloase. 3 .Drum cu asize stabilizate 1 . la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide.144 . Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. pag. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. 2 .beton asfaltic 3.15 cm.. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. 3.6 . În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor.

145 . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE VAR CAMION DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DOZAJ % DE AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

În acest scop. 3. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. pistele pentru avioane grele. balasturi. o substanţă preparată prin pag. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. Stabilizarea chimică [3] Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul cu 10%. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. Fig. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. căile de acces la diverse obiective etc. 3. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. Se pot folosi materiale ca: nisipuri.8). formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. fie creşterea coeziunii. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. rezultate foarte bune dă vinsolul.4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. distilarea lemnului de brad. mai mic sau egal 3. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. Pe de altă parte. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. La tratarea pământurilor argiloase. argila se amestecă cu monomerii care vor da polimerul. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate.8 .120 .

fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. ci chiar în aceeaşi zonă. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. piatra spartă. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. cât şi necoezive. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. deşeurile de carieră. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. În general.121 . pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. Deoarece sub încărcările date de trafic. de la un strat la altul. la lucrările cu volum redus etc. pag. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. pământul din zona drumului etc. la lărgirea drumurilor existente. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. dar costul lor este ridicat. precum şi de considerente economice. 3.6.

Dacă este nevoie de o grosime mai mare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. fără intermediul unui substrat de nisip. cu putere aglomerată. în mai multe reprize. Grosimea minimă a stratului. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. Se nivelează la şablon. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. În general grosimea materialului de pag. Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. la început cu un compresor de 120 kN. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. După cilindrare. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. observând ca piatra să nu sfărâme. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. care se cilindrează. se poate folosi şi sortul 80/125mm. execuţia se face în două straturi. se udă şi se cilindrează. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. în cantitate de 20Kg/m2. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. împreună cu materialul existent. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. grosimea necesară pentru fundaţie. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. Dacă piatra provine din roci mai slabe.122 . Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. iar apoi cu un compresor de 120kN.

După aşternerea materialului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. pag. După împănare. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. una lângă alta cu vârfurile în sus. Fig. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Dacă la cilindrare apar tasări mari. În timpul cilindrării. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. cu funcţia de strat filtrant. se aşează cu mâna pietrele.9). se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. Aceste porţiuni se vor reface. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. blocajul se cilindrează uşor.. Cantitatea de nisip ca fi limitată. având înălţimea 14. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. 3. 3.123 . Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu.18cm. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. 2 – nisip pilonat..

pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. care se cilindrează. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam.124 .

AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE NIVELAREA PAT CALE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL.

răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. în funcţie de metoda de execuţie. 1%. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. în mişcare şi în staţii centrale fixe. 3.113 . Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. pag.5 .1).1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. cu 0. umezirea şi amestecarea la umed. fărmiţarea în granule sub 5mm... nivelarea la profil a materialului. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎI FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. 3.

1 . De obicei.2). 4 . 7 .alimentator. 6 . materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc.malaxor. din care este alimentat malaxorul. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform.tractor. pag. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. 3.elevator cu cupe.pulverizarea liantului.114 .calibru pentru dozarea agregatelor. scarificarea. 3. 3 . 3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 5 .3).2 . 8 . Fig. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă. În metoda amestecării în staţii fixe (fig. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 . 3.scarificator. Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. 2 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial.

3.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4. Gradul de fărmiţare al amestecului..malaxor xu palete. 2. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. 3. trebuie să fie peste 55%. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. 4 . pentru uniformizarea gradului de umiditate. 3. pag.3 . O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig.4). Stropirea materialului se face cu o zi înainte.introducerea liantului.115 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. Fig.4 .buncăr de agregate.elevator cu cupe. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal.Prepararea amestecului în staţii fixe 1 .6% sub limita de fărmiţare. 3 . Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri..

Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. 3. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice.Repartizator de ciment. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. tractat Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: pag. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. Fig. 3. După ce omogenizarea amestecului este perfectă.. În general.. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10.5 . În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.5). Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed.116 . Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri.15cm. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec.

În felul acesta. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru. 2 .. 3 . În figura 3.binder.pământ stabilizat cu ciment.2 . devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.. - Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară... În figura 3.Drum cu asize stabilizate 1 .6.beton asfaltic 3.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: pag.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. 3. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - acoperirea cu un strat de nisip de 1.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.117 . Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat.6 . la reducere a investiţiilor de ordinul a 30.. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. Fig. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.

În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. grosimea stratului stabilizat este de 10. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă..118 . aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. - la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment.. pag. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. balasturile argiloase.15 cm. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DE DOZAJ % DESCĂRCARE VAR CAMION AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea.4. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ.120 rezultate foarte bune dă vinsolul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. argila se amestecă cu monomerii pag. o substanţă preparată prin . aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus.8 . De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. 3. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. fie creşterea coeziunii. mai mic sau egal cu 10%. pistele pentru avioane grele. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. Fig. căile de acces la diverse obiective etc. Pe de altă parte. 3. Se pot folosi materiale ca: nisipuri.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. 3. balasturi. Stabilizarea chimică Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. distilarea lemnului de brad. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. La tratarea pământurilor argiloase. În acest scop.8).Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig.

Deoarece sub încărcările date de trafic. precum şi de considerente economice. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. de la un strat la altul. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. 3. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. cât şi necoezive. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. pământul din zona drumului etc. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. În general. deşeurile de carieră. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului.6.121 . Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. la lărgirea drumurilor existente. piatra spartă. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. pag. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. ci chiar în aceeaşi zonă. dar costul lor este ridicat. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor care vor da polimerul. la lucrările cu volum redus etc. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi.

care se cilindrează. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. în mai multe reprize. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. După cilindrare. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. admiţând două rânduri de pietre suprapuse.122 . se udă şi se cilindrează. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. Dacă este nevoie de o grosime mai mare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. observând ca piatra să nu sfărâme. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. cu putere aglomerată. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. la început cu un compresor de 120 kN. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. pag. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. se poate folosi şi sortul 80/125mm. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. iar apoi cu un compresor de 120kN. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. Se nivelează la şablon. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. Grosimea minimă a stratului. Dacă piatra provine din roci mai slabe. execuţia se face în două straturi. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. fără intermediul unui substrat de nisip. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. în cantitate de 20Kg/m2.

La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. având înălţimea 14. grosimea necesară pentru fundaţie. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte.. 2 – nisip pilonat. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. blocajul se cilindrează uşor. În general grosimea materialului de completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. cu funcţia de strat filtrant. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută.9). Cantitatea de nisip ca fi limitată. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului.. 3. împreună cu materialul existent.123 . Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. În timpul cilindrării.18cm. Dacă la cilindrare apar tasări mari. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. După aşternerea materialului. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. 3. se aşează cu mâna pietrele. Aceste porţiuni se vor reface. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. una lângă alta cu vârfurile în sus. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Fig. pag. După împănare. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig.

124 . În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. care se cilindrează. pag.

AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL . CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ NIVELAREA PAT CALE EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC.

Când filerul se adaugă rece.. transportul mixturilor asfaltice. se recomandă amestecarea filerului cu criblura şi nisipul cel puţin 15s.160oC. apoi se cântăresc pe sorturi şi se introduc în malaxor unde se amestecă. pe când perioada de utilizare a bitumului la drumuri este limitată între 15 mai şi 15 septembrie din cauza condiţiilor sezoniere nefavorabile.. Când încălzirea nu este suficientă. Bitumul nu trebuie să fie supraîncălzit deoarece îşi pierde însuşirea de liant. Încălzirea bitumului Producţia de bitum în rafinării este continuă.5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL IV PRINCIPII TEHNOLOGICE DE EXECŢIE A STRATURILOR ASFALTICE ÎN METODA LA CALD ŞI RECE Principalele etape de lucru: prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe. pentru prevenirea abaterilor care influenţează negativ calitatea produsului..2. precum şi modul de funcţionare a aparatelor de cântărit. a bitumului şi a amestecului. Principala greşeală care poate apărea la malaxor constă în cântărirea inexactă a componenţilor.126 . trebuie controlate continuu temperatura agregatelor minerale.0 min... pag.. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140. Aici se adaugă filerul rece şi bitumul încălzit la temperatura de 170. Durata de malaxare este de 1. afară de filer.150oC.. punerea în operă. Prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe în metoda la cald [3] Procesul tehnologic al preparării unei mixturi asfaltice este următorul: agregatele. aşternerea şi cilindrarea nu se pot face în bune condiţii. cântărirea elementelor componente şi amestecarea completă a agregatelor cu liant.180oC şi se continuă amestecarea. De aceea. se încălzesc în uscător la o temperatură de 150. De aici decurge necesitatea unui stocaj anual care trebuie să fie de 1/2 până la 2/3 din consumul total. Pentru prepararea unor mixturi asfaltice de bună calitate trebuie să se supravegheze: încălzirea uniformă a materialului.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. În staţiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se amenajează depozite de bitum sub formă de gropi. substanţa bituminoasă încălzită devine fluidă şi se poate descărca mai uşor.4. pag.4. din care bitumul este scos prin pompare (fig.1 – Instalaţia pentru producerea mixturilor asfaltice tip L. de placaj sau în vagoane cisternă.X. Bitumurile dure se pot transporta şi sub formă de blocuri.127 . numite bataluri.2). Bitumurile se transportă în butoaie de tablă. În felul acesta. prevăzute cu instalaţie de încălzire. prevăzute cu o serpentină care se poate încălzi cu vapori de apă produşi de o instalaţie aflată în staţia de descărcare.P.

ca la orice lichid vâscos. Temperatura de fabricaţie a asfaltului nu trebuie să ducă la modificarea proprietăţilor liantului. ci să rămână lichid pag. Uscarea agregatelor minerale Pentru a se obţine o bună anrobare.128 .Depozit de bitum 1 – vehicul-cisternă. bitumul se încălzeşte la o temperatură de 160. Pentru transvazarea bitumului este necesară o încălzire localizată care atinge 40 la 60oC. 3 – pompă. În general. mişcarea liantului este asigurată cu ajutorul unor pompe rotative. 4 – instalaţie de încălzire Majoritatea lianţilor bituminoşi nu pot fi pompaţi sau descărcaţi la temperatura ambiantă.. 2 – batal.00 m.2 . Temperatura liantului necesară unei bune anrobări a agregatelor variază însă cu penetraţia bitumului. a căror înălţime de aspiraţie nu depăşeşte 6. De aceea la amplasarea batalului de bitum în zona staţiilor de cale ferată este foarte avantajos să se profite de configuraţia terenului astfel încât descărcarea din vagoane în depozit în malaxoare sau în autogudronatoare să se facă prin cădere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. este necesar ca agregatele să aibă o temperatură suficient de ridicată astfel ca liantul să nu se închege brusc când vine în contact cu agregatul. ci necesită o încălzire a sistemului de conducte. Cu cât bitumul folosit este mai dur cu atât temperatura lui de lichefiere este mai ridicată. pompe. Încălzirea conductelor este cu atât mai ridicată cu cât panta lor este mai mică.4. Pentru punerea în operă..180oC. cu aproximativ 10oC peste temperatura de aşternere. vane etc.

Încălzirea agregatelor se face într-un tambur rotativ care funcţionează pe principiul în contracurent sau în echicurent. 1 – elevator rece 2 – uscător agregate 2a – ciclon desprăfuitor 2b – injector flacără uscător 3 – elevator cald 4 – sistem ciururi Fig.3). făcândul să cadă în flacăra şi gazele calde ale unui arzător cu păcură. Uscarea agregatelor foarte umede costă scump. cât mai ales de radiaţia flăcării. Ventilatoarele prevăzute la tamburul uscător activează tirajul.129 .15oC sub cea a bitumului. consumul de carburant pe tona de mixtură asfaltică sporeşte de la 6 la 11Kg (fig. de asemenea. la ieşirea din uscător materialul trebuie să aibă o temperatură în jur de 135oC şi un conţinut de apă sub 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor şi să se repartizeze pe suprafaţa acestuia. 4. trebuind să fie cu 10. pentru a evita formarea spumei şi a împroşcării bitumului în afară. este necesar ca agregatele introduse în malaxor să fie deshidratate.3 Malaxarea constituienţilor [3] pag. uscătorul cu palete vântură agregatul.. iar producţia scade cu 50%. Operaţia de uscare a agregatelor are o foarte mare influenţă asupra randamentului instalaţiei de asfalt şi asupra consumului de combustibil.5%. Temperatura agregatelor depinde de cea a liantului. Pentru acest motiv în mişcarea sa de rotaţie. Pe de altă parte. dacă umiditatea agregatelor minerale creşte de la 3 la 8%. Intervin. Cantitatea de păcură consumată depinde într-o mare măsură de umiditatea agregatelor. În medie.. Încălzirea este dată nu atât de convecţia gazelor calde. temperatura atmosferică şi cea a agregatelor reci. Ele au rolul de a uşura uscarea şi de efectua desprăfuirea agregatelor. temperatura impusă de anrobare şi concepţia care stă la baza funcţionării tamburului uscător. Astfel. 4. aceşti indicatori sunt determinaţi în principal de: umiditatea agregatelor.

fie printr-o rampă de difuzare sub presiune. ameliorând lucrabilitatea şi permiţând realizarea unor economii de liant.4. Apoi se adaugă bitumul fie prin simpla deversare a rezervorului dozator sub forma unei lamele subţiri la suprafaţa agregatelor din malaxor. Prin pulverizare sub presiune se obţine în general o distribuire uniformă a bitumului în masa agregatelor şi o mixtură omogenă. Un malaxor bine conceput trebuie să asigure o anrobare perfectă cu un randament maxim. În acest stadiu al fabricaţiei. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140.130 2 . 4. pe măsura uzării lor.. acest procedeu asigură o anrobare completă a granulelor fine. Durata de malaxare maximă este de 3 min şi cea minimă de 40s. Când se prepară cu gudron. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului. Fig. pag... Durata de malaxare trebuie să fie reglată fie manual. Se începe cu amestecarea la uscat pentru a omogeniza agregatele şi în special pentru a dispersa şi încălzi filerul adiţionat în stare rece.150oC. fie automat.4).4. astfel ca să se efectueze o cât mai bună amestecare a agregatelor cu bitum. sigurul factor asupra căruia se poate acţiona este durata de malaxare.120oC. până la 40mm. Malaxarea insuficientă se manifestă prin eterogenitatea distribuţiei liantului în amestec.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Malaxoarele cele mai răspândite sunt cele cu ax orizontal prevăzute cu palete (fig. mixtura poate fi livrată la 110. Cel mai perfecţionat procedeu este sistemul “impact” care pulverizează bitumul la o presiune ridicată ( 20daN / cm ) sub formă de ceaţă. excesul de malaxare duce la scăderea inutilă a randamentului şi în anumite cazuri poate chiar să dăuneze calităţii anrobatelor. Randamentul este dat de raportul dintre capacitatea malaxorului şi timpul de malaxare.. – Malaxor pentru mixtură asfaltică Paletele trebuie să poată fi înlocuite uşor. forma şi înclinarea paletelor.

elevator rece. Ele se pretează în cazul posturilor fixe şi pot fi montate pe verticală. Având o legătură automată între liant şi agregate. 8 – rezervor de liant. Aceste staţii sunt mobile.4. aceste instalaţii sunt în general mai costisitoare ca investiţie şi exploatare. pentru a lucra în condiţii economice trebuie să prelucreze cantităţi mari de agregate. 10 – malaxor. 9 – pompă de liant. 6. De obicei să caută să se folosească staţii de anrobare capabile de a prepara 500. 5 – elevator cald. Malaxarea se poate face în instalaţii cu funcţionare în flux discontinuu sau continuu. Fig. Instalaţiile cu fabricare discontinuă nu funcţionează bine decât dacă merg continuu. Pe un şantier cu opriri fracvente. În schimb instalaţiile cu fabricare continuă sunt simple. Reglarea se face aproape imediat. 4 – tambur uscător. la putere egală.1200 t/zi. pe un şantier în care toţi parametrii sunt constanţi şi rezultatele sunt bune. 7 – alimentator. dozarea componentelor şi în consecinţă calitatea mixturii se resimte foarte mult. cu temperaturi care variază. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă. Se recomandă ca durata de malaxare să nu coboare sub 60s. însă mutarea lor dintr-un loc în altul costă mult şi nu se justifică economic decât pentru şantiere de cel puţin 15. astfel încât trebuie să se ia toate măsurile pentru a evita stagnarea producţiei organizând aprovizionarea şi transporturile.5).000 t. ele convin foarte bine pe şantierele mari.. cu introducerea agregatelor în malaxor pe şarje. pag.controlul granulozităţii. 4. convin pe şantierele pe care se schimbă frecvent reţetele de lucru fie de la o zi la alta.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Necesitatea încălzirii agregatelor a condus la folosirea unor instalaţii de asfalt tot mai perfecţionate care. robuste.131 . reducând astfel suprafaţa de teren ocupată. fie chiar în aceeaşi zi.5 – Schema funcţionării unei instalaţii în flux continuu: 1 – predozatoare. adesea mai economice. Din contră. 3. costul este strâns legat de randamentul zilnic. cu agregate mai puţin corespunzătoare. foarte mobile şi.. pentru care nu este nevoie decât de una sau două reţete de mixturi (fig. Totodată. La puteri egale. 2 – alimentator.

Predozatoarele debitează. care trebuie să fie condusă comparânduse costul. însă convenabil proporţionate. având graficul dintre debitul de material şi deschiderea clapetei care corespunde debitului căutat. calificarea personalului etc. 2 – agregate. de aceea predozatoarele sunt echipate cu vibratoare pentru a uşura evacuarea materialului. Pentru a se preciza amplitudinea vibraţiilor sau viteza benzii. Predozarea agregatelor se face volumetric (fig.detalii. performanţele. 4. Fig. Extragerea materialului din buncărele predozatorului se face continuu cu ajutorul unor benzi transportoare. Consistenţa bitumului natural trebuie să fie modificată în limite convenabile prin oxidare şi prin adaos de bitum dur de petrol. uşurinţa de întreţinere. condiţiile de exploatare.132 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Alimentarea regulată şi continuă a instalaţiei precum şi proporţia constantă între diferite sorturi se asigură prin operaţia de predozare. se procedează în mod similar. b. Debitul de material este influenţat de viteza benzii şi de deschiderea clapetei prevăzute la baza predozatoarelor. un cordon de materiale neamestecate. cât şi în regim discontinuu.6). în paralel sau în serie. astfel încât după fluxare să se obţină un bitum cu penetraţie pag. Zăcămintele de nisipuri bituminoase din ţara noastră care conţin nisipuri monogranulare fine impregnate cu bitum moale sunt valorificate în prezent prin folosirea lor directă la executarea îmbrăcăminţilor asfaltice la cald. Reglarea clapei predozatorului se face prin cântărirea agregatelor după un timp de funcţionare în regim de lucru normal dat. Alegera tipului de instalaţie este o operaţie delicată. 4. 3 – arbore motor. Când sunt umede. 1 – buncăr. agregatele fine au tendinţa de a produce înfundarea scurgerii.6 – Dozare volumetrică a a gregatelor a – ansamblu. 3 – clapetă reglabilă. care este necesară atât la funcţionarea în regim continuu.

. Catalizatorul se introduce în timpul malaxării. în instalaţii mecanice cu flux continuu şi încălzire în echicurent. Totodată. Trebuie evitate tranşeele de acces în care se colectează apa şi care imobilizează instalaţia după ploaie.. prin gravitaţie. Distanţa de transport maximă se stabileşte astfel ca scăderea de temperatură pe traseu să nu fie mai mare de 20oC. Prepararea mixturilor cu nisip bituminos se face într-o singură fază. Îmbrăcăminţile asfaltice permanente se aşează pe un strat de bază bine consolidat din macadam. la ieşirea din malaxor este indispensabil ca anrobatele fiebinţi să fie stocate într-un buncăr. În acest fel. Sub această temperatură. este de 25.0% din greutatea mixturii.. mixtura nu se mai poate aşterne pe şosea şi cilindra în bune condiţii. în aşa fel ca la punctul de lucru temperatura să nu scadă sub 130oC.3 ore de transport.30% din cantitatea necesară de liant. în proporţie de 0.. astfel că masa asfaltului rămâne caldă chiar după 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor mijlocie. materialul bituminos se îndepărtează de contactul cu flacăra rămânând deci ca temperatura amestecului să se realizeze în principal sub acţiunea gazelor fierbinţi. stratul de legătură sau binder la partea inferioară. cu pentraţia de 5.5. pag..aceasta trebuie să aibe caracteristicile mixturii stratului de uzură. sunt încărcate autocamioanele-basculante. se acoperă bena camionului cu o prelată. distanţa de transport poate să fie de câţiva zeci de kilometri.. Transportul mixturii pentru punerea în operă Pentru a asigura un randament maxim şi a evita pierderile mari de căldură. Materialele fiind introduse în uscător prin aceeaşi parte cu flacăra injectorului. Aşternerea îmbrăcăminţilor bituminoase la cald În general îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald se execută din două straturi: stratul de uzură la partea superioară. beton de ciment sau îmbrăcăminţi asfaltice vechi etc. În plus. din care. De obicei. Este necesar ca distanţa de transport a mixturii fierbinţi să fie redusă la minimum. este necesar să fie luate măsuri împotriva pierderilor de căldură.. Adaosul de bitum dur de petrol. Temperatura anrobatelor coboară foarte lent. materiale stabilizate.. Când imbrăcămintea se execută dintr-un singur strat.1. se înlătură pericolul de autoaprindere deoarece pe măsură ce se încălzeşte. Transportul mixturilor bituminoase de la instalaţia de preparare la punctul de lucru se face cu autocamioane basculante. la aşternere. folosind drept catalizator clorura ferică. Se poate recurge şi la oxidarea catalitică. Dacă transportul se face la distanţe mari şi pe timp rece sau când se aşteaptă averse de plaoie.133 . mixtura se amestecă din nou şi temperatura se uniformizează.15mm/10. nisipul bituminos suferă un proces de oxidare-polimerizare prin evaporarea uleiurilor uşoare şi transformarea structurii sale coloidale care conduce în cele din urmă la creşterea consitenţei btumului natural.

Aplicarea se face Fig.8) sau manual.120kN). Fiecare strat se cilindrează separat înainte de a se răci mixtura asfaltică. În cazul aplicării pe pavaje de piatră cu denivelări. Dintre cele netede.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Stratul de binder este obligatoriu de executat. pag.. 2 – şnec. 4 – placă nivelatoare. pentru cilindrarea asfaltului sunt indicate compresoarele tandem. pe pavele de piatră sau pe un strat stabilizat cu ciment.80kN). se prevede o egalizare cu mixtură asfaltică. 4. 4.7 şi 4.. la început mai uşoare (60. stratul de bază trebuie curăţat şi amorsat cu bitum tăiat sau cu emulsie de bitum. când îmbrăcămintea se aşează pe îmbrăcăminţi vechi.. 3 – grindă vibratoare. când bitumul serveşte ca lubrifiant. apoi mai grele (100. numai după ce suprafaţa este perfect uscată.134 .7 – Repartizator-finisor pentru mixturi bituminoase: 1 – buncăr.. Pentru compactare se folosesc compresoare cu feţe netede sau cu pneuri. Mixtura adusă la punctul de lucru se răspândeşte în grosime uniformă cu finisoare mecanice (fig. Înainte de aplicarea mixturii pe şosea.

decalate sistematic.135 . cu viteza redusă şi fără şocuri. Apoi se execută compactarea de bază folosind compactorul cu pneuride 150. imediat în urma finisorului. În lungul bordurilor... De exemplu. cu trei rulouri netede. Se pot folosi.... de grosimea stratului şi de penetraţia bitumului. care asigură o aşezare forţată a materialului plastic. În procesul de compactare a mixturilor bituminoase.finisor Trebuie reţinut faptul că betoanele asfaltice la cald nu se pot executa în condiţii bune decât numai pe vreme caldă şi uscată. un rol important îl au temperatura mixturii. pe lângă numărul de treceri succesive.140kN. în diferite combinaţii.. succesiuni de utilaje. Tamburele sau pneurile compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fiebinte de ele. 4. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. În general. de aceea şi în acest caz urmează o cilindrarea puternică cu cilindri copresori. mecanice sau de mână. operaţia de compactare a materialului aşternut se încheie prin câteva treceri cu un compresor tandem de 60.2000kN iar pentru eliminarea urmelor lăsate de trecerea pneurilor. schimbarea sensului de mers efectuându-se prograsiv pentru a se evita vălurirea suprafeţei. după ce mixtura s-a răcit puţin se trece cu un cilindru compresor de 120.8 – Repartizator .80kN. dar udarea trebuie redusă la minimum pentru ca să nu se răcească brusc faţa superioară a stratului de asfalt. în jurul gurilor de scurgere. al capacelor de vizitare şi în locurile greu accesibile compactarea se face prin batere cu maiuri metalice fiebinţi. Nu este permisă staţionarea unui cilindru compresor pe o mixtură care nu s-a răcit. Grinda vibratoare a finisorului nu asigură decât o îndesare uşoară a materialului. mixturile bituminoase pot fi compactate la cald numai în limite de temperatură destul de restrânse. care depind de sezonul de lucru. Cilindrarea se face de la margine spre axă. viteza de deplasare a compresorului şi presiunea de compactare.

22oC . iar sub temperatura de 110 oC compactarea asfaltului nu se poate face în condiţii bune.136 . În exemplu dat în figura 49. care depinde la rândul său de temperatura anrobatelor. la ş compactarea este puţin eficace.10). 2oC.4. însă pentru evitarea formării de făgaşe.a . Când compactarea se face direct cu compactoare cu pneuri sau dacă temperatura mixturii este prea ridicată se produce lipirea mixturii de pneuri.temperatura ambiantă pag..a se remarcă faptul că½ oră de la aternere. 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Trebuie observat că atunci când mixtura asfaltică se aşterne într-un strat subţire.influenţa temperaturii la compactarea mixturilor bituminoase: h . de curenţii de aer şi de temperatura ambiantă (fig.grosimea strtului.4. Fig. Viteza de mers a compactorului poate să ajungă la sfârşitul compactării până la 29 Km/oră. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri multiple se obţine un grad ridicat şi uniform de compactare. temperatura materialului scade foarte rapid. trebuie reglată presiunea din pneuri pe măsura creşterii gradului de compactare. Pentru a nu se produce refularea mixturii între pneuri este necesar să fie reglată presiunea din pneuri în funcţie de temperatură..9).9 . S-a constatat însă că acest inconvenient dispare atunci când temperatura pneurilor se apropie de o temperatură de echilibru situată în jur de 70 oC. tipul de lanţ şi felul agregatelor (fig.

În figura 4. de aceea grosimea stratului de uzură din mixturi bituminoase trebuie să nu depăşească 2 sau 3 ori dimensiunea maximă a agregatului. 4. grosimea stratului ce se compactează poate fi sensibil sporită întrucât. Pentru straturi de bază însă.137 . permiţând astfel o compactare eficace (fig. pag.10 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.11 se prezintă şi tehnologia de aşternere a mixturilor asfaltice în metoda la rece.12). în acest caz.4. în special la mijlocul stratului temperatura scade mult mai puţin decât în cazul stratului subţire de uzură.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Compactarea în straturi groase poate duce la aparitia de neregularităţi în profilul în lung.

138 .Tehnologia de execuţia a macadamului penetrat cu emulsie bituminoasă pag. 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.11 .

13 . 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.139 . însoţită de diagrama parametrilor de compactare.13 se arată schema de lucru a ruloului vibrator. În figura 4.12 . 4. Fig. Caracteristicile acestui compresor sunt amplitudinea vibraţiei şi frecvenţa rotaţiei masei excentrice.Rulou vibrator pentru mixturi bituminoase: pag.Scăderea temperaturii asfaltului după aşternere în funcţie de grosimea stratului Au fost obţinute rezultate bune şi cu rulouri tandem vibratoare.

sub un dreptar de 3m.binder.efectul ruloului static este de 10t Grosimea îmbrăcăminţii se stabileşte în funcţie de intensitatea şi felul traficului.strat de uzură din beton asflatic.7mm. De regulă. Fig. nu trebuie să depăşească 5.140 .5 şi 4 cm. grosimea stratului de uzură variază între 2. Rosturile de lucru la cele două straturi suprapuse se decalează faţă de axa drumului.efectul ruloului vibrator de 10t. Se prezintă în continuare schema tehnologică de lucru: pag. b . Suprafaţa îmbrăcăminţii trebuie să rămână cât mai netedă.a)..7cm şi nu au strat de legătură.strat de uzură de asfalt turnat. 1' .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . 1 . Profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale.. pentru a se evita ca sudura între cele două părţi să fie făcută în aceeaşi secţiune (fig. iar a stratului de binder între 3 şi 4..sudarea rostului de lucru. în locul nisipului bitumat se vor aplica tratamente superficiale. racordate în treimea mijlocie. aşezat paralel cu axa. Straturile cu grosimi mai mari se execută în grosime de 4.decalarea rostului de lucru..Aşternerea asfaltului pe jumătate din lăţimea căii: a .3Kg/m2. Îmbrăcămintea de asfalt cilindrat trebuie etanşată cu nisip bitumat. 4. iar acostamentele sunt prevăzute cu benzi de consolidare. b . Îmbrăcăminţile formate numai dintr-un singur strat vor avea o grosime de cel puţin 4 cm. Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii.14. astfel de tratamente se aplică şi pe porţiunile ce rămân poroase. Îmbrăcăminţile de asfalt cilindrat sunt încadrate conform STAS. Sectoarele executate în zone umede sau pe vreme rece. De asemenea.. Panta transversală variază între 2 şi 2.5%. în cantitate de 2. Pentru acesta se taie marginea stratului executat şi se amorsează cu bitum tăiat. Se preferă nisipul de concasaj..14 . 4. trebuie asigurată sudura la rostul de lucru. 2 . precum şi de tipul mixturii folosite.5 cm. Denivelările în lungul drumului.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ 1 2 3 4 RECEPTIE 5 6 7 8 9 RUTIERĂ RAMPA PULVERIZ ARE BITUM BENA STRUCTURA 7 FAZA TEHNOLOGICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI AŞTERNEREA STRATURILOR ASFALTICE AMORSAR E AŞTERNE RE MIXTURĂ ASFALTIC Ă COMPACTA RE CURĂŢAR E SUPRAFAŢ Ă AMORSA RE AŞTERN ERE BINDER COMPACT ARE UZURĂ NIVELARE OPERAŢIA EXECUTATĂ PROFILARE COMPACT ARE FINISARE AUTOGREDE UTILAJUL FOLOSIT R CILINDRU COMPACT OR STROPITO R BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACTO R PERII MECANICE STROPIT OR BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACT OR .

CICLIC (a) CURĂŢARE AMORSARE AŞTERNER E COMPACTA RE DRESSING . LONGIT.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ZIG-ZAG LONGITUDIN AL SCHEMA TEHNOLOGICĂ LUCRU DE FÂŞII LONGIT. (a) FÂŞII LONGIT.

5%. Din buncărele de agregate. 10%.. Anrobatele sunt transportate cu ajutorul camioanelor basculante la punctul de lucru. Fig. Se recomandă folosirea compactoarelor de 60 . 15%. se compactează dinspre margine spre axă.161 . se amorsează şi se aştern anrobatele cu lama autograderului sau cu repartizatoarefinisoare.15 .. nisip 0. cu ajutorul elevatorului rece. materialele trec la dozare şi de aici în malaxor. pag. transportul şi aşternerea mixturilor în metoda la rece [3] Schema unei instalaţii fixe este indicată în figura 4.80 kN.8 mm.. 75%... Se curăţă suprafaţa.4.25 mm. Concomitent se pulverizează emulsia. Prepararea.15. apoi se continuă compactarea cu compactoare cu pneuri. agregate 3.. Compactarea se efectuează după ce s-a produs ruperea emulsiei (culoarea acesteia se schimbă din cafeniu în negru).Instalaţie fixă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi asfaltice.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 4. 4. bitum rezidual. În cazul îmbrăcăminţilor executate în două straturi se recomandă în stratul inferior: agregate 8.3mm.

16 .16.. 4. mai mică sau când se anrobează agregate cu granule mari pag. Emulsia stocată în rezervoarele de depozitare a instalaţiei este de asemenea dozată. 4. Instalaţia este formată din rezervor pentru apă.Instalaţie mobilă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului cu cupe şi dozate corespunzător în debit constant la malaxorul cu palete. 45. Anrobarea în staţii fixe se face utilizând betonierele obişnuite. grosimea stratului se poate regla cu ajutorul lamei nivelatoare. distribuitor de emulsie.40 mm. Tehnologia covoarelor asfaltice ultrasubţiri [3] Prepararea şlamului bituminos să face în instalaţii speciale montate pe un camion (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Procesul tehnologic. distribuitor de apă. Prepararea în instalaţii mobile se face conform schemei instalaţiei mobile Motopaver indicată în fig. în staţiile când se cere o producţie 25. 4. Fig.. Amestecarea are loc în malaxor iar anrobatele fabricate sunt repartizate direct pe drum. Fabricarea anrobatelor cu emulsii la rece necesită instalaţii mult simplificate faţă de cele utilizate la prepararea anorbatelor la cald.17).162 . rezervor de emulsie. buncăre pentru nisip.

17 permite aşternerea a 2000m / h . care este distribuit imediat direct pe suprafaţa de tratat.11kg mortar pe 1m . dozajul mediu fiind de circa 10 . Se obţine astfel un mortar asfaltic în stare fluidă.Instalaţie pentru producerea şi aşternerea şlamului bituminos Amestecul se realizează în malaxorul cu şnec elicoidal.163 . 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Instalaţia prezentată în figura 4.17 . 2 2 pag.

Dozarea constituienţilor se face prin încercări de laborator. Această tehnologie se aplică în cazul în care structura materială a mixturii asflatice este corespunzătoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL V SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU RECICLAREA ŞI REGENERAREA STRATURILOR ASFALTICE UZATE În ultima perioadă s-a dezvoltat tehnologia reciclării şi regenerării îmbrăcăminţilor asfaltice degradate în exploatare din necesitatea reutilizării zestrei drumului existent pentru eficientizarea lucrărilor şi datorită scăderii depozitelor de agregate naturale de calitate. sau cu trecerea materialului prin malaxor cu adaos de materiale de aport.1 se prezintă schema tehnologică de lucru pentru reprofilarea straturilor asfaltice.164 . malaxarea şi reaşternerea stratului asfaltic. însă au apărut deformaţii permanente datorită unor suprasarcini date de vehicule grele în perioadele călduroase ale anului.1 corespunde tehnologiei de lucru în metoda pe loc utilizând combine rutiere de mare performanţă. În figura 5. ceea ce înseamnă termoreprofilare. care prezintă denivelări la suprafaţa carosabilă. remodelare fără trecerea materialului prin malaxor. Remodelarea suprafeţei carosabile se face în două variante tehnologice şi anume. adaosul de materiale pentru ameliorarea din îmbrăcămintea asfaltică. pag. Reutilizarea materialului existent presupune aplicare câtorva operaţii tehnologice: frezarea şi mărunţirea materialului din îmbrăcămintea asfaltică. Variantele prezentate şi în figura 5. ceea ce înseamnă reciclare.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.Reprofilarea prin remodelare a . b.1 .secţiunea transversală înainte şi după reciclare.165 .5.fluxul de material şi elementele componente ale maşinii în procesul de remodelare pag.

Sub aspect energetic. 2 2 pag. În varianta sa americană. procedeul se foloseşte mai des la autostrăzile cu îmbrăcăminţi din asfalt. fisurate prin îmbătrânirea bitumului.166 . Termoregenerarea asfaltului În cazul în care se doreşte modificarea caracteristicilor stratului de rulare prin corecţia suprafeţei cu material de regenerare. această soluţie de reabilitare este de circa două ori mai puţin costisitoare decât aplicarea unui covor asfaltic de 4cm grosime. este necesar să se dispună de o cantitate suficientă de material scarificat şi destul de cald. ceea ce reprezintă un important avantaj economic. se procedează la o frezare prealabilă. Adaosul de mixtură nouă este de cel puţin 40kg / m . Termoreprofilarea Permite refacerea benzilor lente destinate treficului greu care se văluresc repede. termoreprofilarea în cazul îmbrăcăminţilor asfaltice cu denivelări. se pot aplica mai multe tehnologii de lucru şi anume: termoregenerarea asfaltului prin adaosul de materiale de aport în vederea modificării reţetei. Ambele materiale bituminoase trebuie să fie compactate simultan imediat în spatele maşinii. se încălzeşte mai întâi îmbrăcămintea rutieră existentă peste care se aplică un strat de uzură de circa 2cm. Pentru a se obţine o bună legătură cu mixtură de aport. fără a retuşa ansamblul şoselei. dacă trebuie decapată o cantitate mai mare. În figura 5.2 se prezintă schema constructivă pentru o combină rutieră care realizează operaţia de termoregenerare a îmbrăcăminţii asflatice uzate în metoda pe loc. reciclarea asfaltului în metoda pe loc sau în staţii fixe.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Funcţie de starea tehnică a părţii carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică. Cantitatea de mixtură care se elimină este de cel mult 30kg / cm .

2 . În plus. trebuie respectate cotele obligatorii impuse la intersecţii şi de asigurarea înălţimii libere sub poduri.echipament scarificare.Schema unei combine rutiere de termoregenerare 1 .rezervor gaz.şnec repartizator asfalt nou. Reprofilarea după un profil tangent poate conduce la creşterea consumului de materiale. Nevoia de a compensa defectele atât în sens transversal cât şi longitudinal antrenează variaţii în jurul grosimii medii de consolidare. 8 .2 . 5.şnec repartizator-reprofilare asfalt vechi.panouri încălzitoare. În schimb. adoptarea unui profil secant poate conduce la grosimi inferioare limitei critice (fig. 4 . 3 . iar materialul rezultat să se folosească la reprofilare. 9 . 10 .rezervor carburant. Când îmbrăcămintea veche se păstrează înainte de reprofilare se face amorsarea suprafeţei.167 .vaporizator. 5 .3).placă vibrantă precompactoare.5. Dacă se realizează un nou strat de bază. este necesar să se scarifice îmbrăcămintea veche.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. pag. 6 . 7 .lamă nivelatoare.echipament recepţie material regenerare.

Aceasta presupune refacerea structurii asfaltului la care materialul frezat din vechea îmbrăcăminte se utilizează parţial funcţie de calităţile reziduale. se aplică tehnologia reciclării.3 . Maşina poate fi eventual înzestrată cu o pompă dozatoare de bitum permiţând introducerea în malaxor a pag.4. Combina rutieră pentru reciclarea asfaltului se prezintă în figura 5.Reprofilarea şi refacerea bombamentului Reciclarea asfaltului în metoda pe loc În cazul în care este nevoie de refacerea structurală a îmbrăcăminţii asfaltice datorită pierderii integrale a caracteristicilor iniţiale. unde materialul frezat din îmbrăcăminteauzată se malaxează pe loc cu mixtura asfaltică de aport. Mixtura asfaltică reciclată în acest mod este pusă în lucrare cu un şnec de repartiţie şi o grindă vibratoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5.168 .

şnec repartitoramestecător asfalt vechi cu asfalt nou. se poate aplica reciclarea în staţii fixe (fig.şnec repartitor material regenerat. ce presupun deplasarea materialului frezat din cale la staţia fixă de preparare a mixturilor asfaltice.4 . 8 . 5 .malaxor pe loc a materialului vechi cu asfalt nou. fără să fie dată o corecţie granulară.panouri încălzitoare. După operaţia de reciclare a pag. pentru a compensa caracteristicile bitumului durificat recuperat din şosea. 6 .lamă nivelatoare. 5. 10 . 12 . Costurile cresc datorită cheltuielilor de transport. Posibilităţile reale de a corecta compoziţia asfaltului prin reciclare sunt limitate deoarece orice modificare a agregatelor va influenţa dozajul necesar de liant şi vice-versa.Combina de reciclat pe loc 1 . De aceea execuţia reciclării asfaltului trebuie asistată tehnic în permanenţă de personal de specialitate şi cu încercări de laborator specifice. cum se realizează prin termoprofilare.5. 9 . Reciclarea în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice În cazul în care nu se dispune de combine rutiere de mare productivitate.rezervor gaz. precum şi a materialelor de aport. care presupune un timp de execuţie mai îndelungat. Fig.buncăr stocaj.echipament scarificare. 11 . se obţine un singur strat de rulare de grosime ceva mai mare.echipament recepţie material aport. 4 .placă vibrantă precompactoare În acest mod în loc de două straturi succesive. nu va fi posibil să se adauge bitum nou în cantitate suficientă fără a se ajunge la un exces de liant şi a se provoca prin urmare fenomen de exsudaţie.rezervor carburant. 7 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor unei cantităţi de bitum strict necesară. 3 .vaporizator. De exemplu dacă într-un asfalt dat numai bitumul este îmbătrânit.5).169 . 2 .

Operaţia în sine presupune studii de laborator pentru fixarea reţetei optime de mixtură asfaltică reciclată. pag. aceasta este încărcată din nou în autobasculantă în vederea transportului la locul de repunere în strat. Se recomandă efectuarea de teste clasice de identificare a caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete. În acest sens se fac teste specifice pe constituienţi şi pe amestecuri în proporţii diferite de materiale reciclate şi materialele de aport. dar şi prin încercări complexe care pun în evidenţă viabilitatea noii structuri asfaltice.170 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor mixturii asfaltice. Complectarea acestora cu studii pe sectoare experimentale sau prin teste rapide pe modele la scară redusă permit anticiparea duratei de serviciu a stratului reciclat.

5 .Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.171 . 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. în staţii centralizate pag.

6 .Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.6 se poate observa reducerea numărului de operaţii de lucru în cazul folosirii combinelor rutiere în metoda pe loc.172 . Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figura 5. 5. tocmai prin reducerea relaţiilor de transport a materialelor. "in situ" pag.

5. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă.buncăr materiale reciclate. 5. care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig.9). 5 . care foloseşte 100% materiale reciclate (fig.173 .alimentator materiale reciclate.colector praf cu sistem de recuperarea a fânului pag. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţionare discontinuă care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. 5.6. Fig. Toate aceste variante de instalaţii pentru reciclarea materialelor asflatice diferă din punct de vedere constructiv al amplasării principalelor echiapamente din lanţul tehnologic urmate de materialul frezat şi de materialul folosit pentru optimizarea reţetei.tambur uscător-malaxor.10). -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţiune discontinuă. 4 . prevăzută cu sisteme de cântărire-dozare continuă. 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figurile ce urmează se prezintă detalii constructive pentru instalaţii de reciclare în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice în următoarele variante [ 2] : -flux tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate (fig. 5. cu dozarea materialelor reciclate (fig.7).Schema fluxului tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate 1 . -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. 3 .7 .bandă transportoare cu sistem de cântărire.predozatoare.8). care foloseşte până la 30% materiale reciclate (fig.11). -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare discontinuă.7). 2 . 5. 5.

3 . folosind până la 40% materiale reciclate pag.buncăr materiale reciclate.9 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 100% materiale reciclate 1 .bandă transportoare cu sistem de cântărire.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă prevăzute cu sisteme de cântărire-dozare continuă. 2 .174 . 5.alimentator materiale reciclate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Fig.predozatoare. 5. 4 .tambur uscător-malaxor.8 . 5 .

elevator filer.ciur. 12 .sistem transfer bitum. 7 .buncăr materiale reciclate 10 .elevator materiale reciclate.predozator. 11 .uscător.7 .colector praf cu sistem de reciclare a fânului. 10 .elevator. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 1 .predozator.bandă transportoare cu sistem de cântărire. 9 . 6 . 8 .bandă transportoare.buncăr materiale reciclate.bandă transportoare cu sistem de cântărire. 15 .10 .turn malaxare.cântar filer. 2 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă cu dozarea materialelor înaintea malaxării.elevator. 4 tambur arzător pentru materiale reciclate. folosind până la 50% materiale reciclate 1 . pag. 4 .uscător agregate minerale.sistem de transfer a bitumului.elevator. 2 . 5. 13 . 5 .14 . 6 cântar agregate. 5 .alimentator malaxor.malaxor.tambur arzător. 8 . 3 . 3 . 9 .alimentator cu sistem de cântărire a materialelor reciclate.175 . 11 .

predozatoare.malaxor.elevator. 4 .alimentator reciclate.12 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.pompă bitum.turn malaxare. 5 . 5.sistem de dozare a amestecului. 2 .bandă transportoare cu sistem de cântărire şi grilă de presortare. 2 .11 .bandă alimentare cu sistem de cântărire. 3 . 6 .bandă alimentare cu grilă de sortare.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 .sistem alimentare bitum.colector praf cu sistem reciclare a fânului. 7 pag. 11 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate.uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate. 5. 3 .buncăr reciclare.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . Fig. 9 .8 .4 . 5 .predozatoare. 10 . 6 . 7 .elevator.176 .

8 .177 .13 se prezintă un detaliu pentru un tambur uscător-malaxor.sistem de control dozare a amestecului. În figura 5. pag. prevăzut cu sistem de uscare contracurent şi cu trapă pentru accesul materialului frezat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor buncăr materiale reciclate. 9 .colector praf cu sistem reciclare a fânului.alimentator cu sistem de cântărire a amterialelor reciclate.10 .

4 .zonă de malaxare. cu sistem de uscare contracurent (pantent internaţional) a . b .zonă de combustie.C.13 . 5.sistem de rotire (coroană dinţatăpag. 2 . 1 .bandă alimentare agregate.sistem de sprijinire.C.178 .zonă de schimb termic. 3 .Tabur uscător tip E. c .tambur uscător malaxor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.M.

179 . -compactare cu grindă vibrantă de înaltă compactare. Recilarea la rece În ultima perioadă se dezvoltă şi se foloseşte din ce în ce mai mult reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate. 6 . care se recomandă a fi utilizată numai în perioadele călduroase ale anului. 5 . 7 arzător.amestecarea amestecului de agregate . -amestecarea materialului frezat cu agregatul de aport din buncărul combinei.14 . Reciclarea la rece răspunde şi problemelor legate de protejarea mediului înconjurător prin eliminarea deşeurilor şi reducerea considerabilă a materialelor noi din cariere şi balstiere. Deşi sunt mai costisitoare prezintă un mare avantaj şi anume. -malaxarea forţată cu suspensie apă-ciment. la care principalele operaţii tehnologice de lucru sunt: -recepţia materialului frezat de un echipament antemergător.gură alimentare materiale reciclate.bandă alimentare . posibilitatea de a fi aplicată o perioadă mai lungă dintr-un an faţă de reciclarea la cald. 5.nivelare cu şnec repartitor. -profilare . Combina rutieră de reciclare la rece a asfaltului este prezentată în figura 5.material cu emulsie bituminoasă. Fig. -pulverizare .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor pinion).Maşină pentru reciclarea la rece pag.materiale reciclate.14.

Dacă este necesar să se optimizeze structura granulometrică se fac încercări de laborator pe epruvete. De regulă este reciclat întregul strat de asfalt până la nivelul stratului de bază. pentru identificarea reţetei optime a mixturii asfaltice reciclate la rece. În cazul unor structuri cu mai multe straturi bituminoase poate fi necesară frezarea stratului superior înainte de aplicarea procesului de reciclare la rece urmând ca materialul recuperat să fie recirculat la fabricarea mixturilor asfaltice în staţii.30 cm şi depind de structura cerută a drumului. Ultimul strat recialat la rece este supus la mai multe prelucrări de suprafaţă sau în funcţie de volumul traficului este acoperit cu un strat de uzură. pag. Adâncimile de lucru sunt în general între 20 .180 . În cazul limitării nivelului suprafeţei de uzură se impun măsuri speciale pentru menţinerea acestuia după reciclare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Cu ajutorul procedeului de reciclare la rece în structura drumului sunt realizate straturi de bază coezive sau necoezive.

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ŞI PROCEDEE PERFORMANTE DE BETONARE 6. sau în saci de 50kg.. alimentarea făcându-se cu încărcătorul frontal cu cupă sau cu transportorul cu bandă. cu pereţi despărţitori. stivuiţi şi protejaţi corespunzător. la sol. de tip turn sau amplasare în paralel.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL VI UTILAJE. în buncăr de buzunar sau buncăr serie..1).6 compartimente (pentru numărul corespunzător de sorturi). În cazul depozitării cimentului în silozuri lângă betonieră. Cimentul se depozitează în zilozuri metalice pe sorturi. sau periodică (ciclică). excluzând astfel riscurile amestecării sorturilor şi umezirii. apropierea agregatelor şi alimentarea dozatorului se realizează de regulă cu draglina cu comandă manuală sau automată. -după comenzile dozatorului: manual. Dozarea materialelor componente ale betonului Dozarea componentelor betonului se face cu mijloace specifice numite dozatoare care se pot clasifica: -după modul dozării: în volum – volumetric şi în greutate – gravimetric.181 . dar nu poate depăşi 2 luni. în instalaţii în formă de stea cu 4. pag. Durata de depozitare a cimentului este în principal în funcţie de tipul acestuia şi de condiţiile de depozitare. admiţându-se abateri de cel mult ± 1% (fig.1 Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului [ 4] Depozitarea materialelor componente ale betonului Depozitarea agregatelor de consum se face în condiţiile evitării amestecării sorturilor.6. semiautomat şi automat.2. dozarea se face cu instalaţia gravimetrică prezentată detaliat în figura 6. respectiv atunci când se manipulează pneumatic. -după modul de funcţionare: cu funcţionare continuă. a poluării şi a segregării şi anume: în silozuri cu pereţi despărţitori interiori. Adaosurile se depozitează pe tipuri în recipienţi sau cuve prevăzute uneori cu agitatori. Dozarea cimentului se face de regulă gravimetric.

pentru a cântări doza dorită iar atunci când acesta este atinsă şi cântarul 7 se echilibrează. în volum de maximum 500m pentru elemente de beton şi beton armat de clasă cel mult egală cu Bc 15 sau pentru lucrări cu volum redus (max 3 10m3 ) pentru clasele de beton mai mari de Bc 15.3 se prezintă tipurile de dozatoare pentru agregate clasificate după modul de funcţionare continuă şi respectiv perioadică. se întrerupe cu contact şi funcţionarea transportului cu melc 2.1 – Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru ciment Sistemul de cântărire se reglează înainte. abaterile fiind cel mult ± 2% .182 . Dozarea agregatelor se face gravimetric. implicit admisia cimentului în cupa de dozare 6. În figura 6. Dozarea volumetrică se admite numai la lucrări izolate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. pag.

7 – cântar pag.183 . 2 – transport elicoidal (melc).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. 6 – cupa de dozare. 3 – capul de cântărire.2 – Dozatorul gravimetric cu melc. pentru ciment: 1 – motor electric. 4 – siloz. 5 – dispozitiv de dozare.

6. introducându-se în recipientul fix de pag.4) are următorul mod de funcţionare: cu ajutorul unei lopeţi mecanice sau dragline 11. se aglomerează deasupra plăcii orizontale 2. în stea. de unde. se cântăresc prin adiţionare în cantităţile necesare dein fiecare sort.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire (fig. folosind pe rând manetele 6 ce acţionează asupra şiberelor 4. 6. .184 . pe sorturi. agregatele depozitate la sol.3. care închid şi deschid orificiile 3.Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru agregate Dozatorul gravimetric pentru agregat.

6 – manete pentru acţionarea şiberelor. De aici. Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare. S – cadran indicator pentru greutatea cântărită.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cântărire 1. Ele se montează la o conductă racordată în reţeaua de alimentare cu apă a şantierului. 5 – perete frontal.6.recipientul de cânărire.4. 10 – platforma. o parte din apa de amestecare va fi introdusă prin soluţiile diluate ale acestor adaosuri şi deci va scădea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei. dar de o precizie mult mai mare. 3 – orificii. Dozarea aditivilor se face pe baza prescripţiilor speciale. – Dozator gravimetric pentru agregate. prevăzută cu un robinet de alimentare. 4 – şibere. abaterea maximă admisă fiind de ± 1% . toate agregatele se descarcă în schipul malaxorului sau direct în malaxor. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire: 1. În cazul folosirii acestor adaosuri active. 2 – placa orizontală. prin acţionarea manetei 7. scurgerea fiind dirijată direct în malaxor. Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului şi sunt similare cu cele ce înregistrează consumul menajer. 7 – menetă pentru închiderea şi deschiderea recipientului (1). 9 – diagrame verticale.185 . 11 – lopata mecanică pag. Fig.

Malaxoarele cu acţiune periodică se caracterizează prin aceea că prepararea amestecului de beton se face ciclic. După sistemul (metoda) de amestecare a componentelor. malaxoarele pot fi: -cu amestecare (acţiune) periodică (ciclică). malaxoarele se împart în următoarele grupe principale: -cu amestecare prin cădere liberă. sau amestecare forţată şi vibrare). amestecare prin cădere liberă şi vibrare. alunecând de pe paletă. Specificul malaxoarelor cu acţiune continuă constă în aceea că introducerea materialelor componente. folosindu-se utilaje numite malaxoare sau betoniere. malaxarea acestora şi descărcarea amestecului gata preparat. -cu amestecare (acţiune) continuă. materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime. Amestecarea betonului se face mecanizat. cad din nou la partea inferioară. prin introducerea periodică în tobă a unor anumite cantităţi de materiale componente (dozate conform reţetei).186 . După continuitatea procesului de amestecare. În timpul rotirii tobei. fiind fixate mai mul palete. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă. Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare periodică. după care. -cu amestecare combinată (prin cădere liberă şi forţată. ele nu mai sunt eficiente în cazul când este necesară schimbarea frecventă a reţetei betonului. Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă totativă. Acestea pot fi clasificate în principal după continuitatea procesului de amestecare şi respectiv. Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta. amestecarea lor şi descărcarea betonului preparat se fac continuu. pe pereţii interiori ai acesteia.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxarea (amestecarea betonului) Prin malaxare trebuie să se asigure un amestec cât mai omogen. scop în care este necesar ca traiectoriile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului să se întâlnească între ele cât mai frecvent. după care ciclul se repetă. pe toată durata funcţionării utilajului. sistemul (metoda) de malaxare. -cu amestecare forţată. dar dozarea cu precizie a materialelor componente ale betonului şi reglarea timpului de malaxare sunt dificil de realizat şi din această cauză. pag.

Malaxoare cu acţiune continuă: b). cilindrice cu ax orizontal. 6.5d). 6.187 . verticale gravitaţionale. 6. triplutronconice (fig. dublutronconice (fig.5b). 6. în formă de pară (fig. După construcţia tobei de amestecare şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se deosebesc următoarele tipuri: a). reversibile cu ax fix inclinat – autoetoniere (fig.5e). malaxoare cu acţiune periodică: basculante. Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare sunt mai mici şi uzura organelor de malaxare este mai redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată.5a). 6.5c). reversibile cu ax fix orizontal. dublutronconice (fig. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice şi au puteri şi mase specifice mai mici decât ale celor cu amestecare forţată. ceea ce face ca ele să fie eficient folosite la betoane cu agregate mari.

masele specifice ca şi uzura paletelor (la aceste malaxoare) sunt mai mari decât la cele cu amestecare prin cădere liberă.5 – Scheme constructive ale malaxoarelor cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă. 6. mortarelor şi betoanelor asfaltice care necesită o bună omogenizare. în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente.188 . Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase cu agregate mărunte. Puterile specifice. pag. prin rotirea arborilor şi în unele cazuri şi a cuvei.

189 .40 4 1.50 4 1. turbomalaxoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxoare cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă . în echicurent.buncăr de buzunar Comadă mecanică Comadă electrică Acţionare: Acţionare: motor diesel motor electric 600/400 750/500 375/250 560/375 750/500 • • • • • • • • • • • • • • • • • Clasificare După construcţia cuvei de amestecare.50 Înălţime de descărcare beton m Depozitare agregate în: .40 1. se deosebesc următoarele tipuri de malaxoare: cu acţiune periodică: cu ax vertical (fig. planetare. pag. după poziţia axei longitudinale.caracteristici tehnice (fabricaţie SCHWING/Stetter) .Baustellenmischer - Tip malaxor Beton/şarjă la l FM 600/400 400 FM 750/500 500 18 FM 250E 150 10 FM 375E 375 15 FM 500E 500 20 Productivitate medie (beton) până 15 m3 / h Mărime malaxor (capacitate umplere/beton) l Sorturi de agregate max 1.6): în contracurent.35 4 1.stea la sol .6.

6 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.190 . amestecare forţată şi ax vertical pag. 6.7). Fig. 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cu ax orizontal (fig.

amestecare forţată şi ax orizontal cu acţiune continuă: (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 6.191 .8) pag. 6.7 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.

După terminarea malaxării. în special la betoanele vârtoase este mare. La unele modele.3 palete fixe. În perioada de deplasare a cuvei pline. în timp ce cuva de amestecare. Calitatea betoanelor preparate în asemenea malaxoare este foarte bună. pe care se află montată conroana dinţată exterioară. pentru prepararea unei noi şarje de amestec. Materialele componente ale betonului sunt încărcate pe la partea superioară a pag.8 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune continuă şi amestecare forţată Alcătuire şi funcţionare Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax vertical Malaxoarele în echicurent se caracterizează prin aceea că atât arborele cu palete cât şi cuva de amestecare se rotesc în acelaşi sens.192 . este antrenată prin fricţiune de către materialele componente ale betonului. o a doua cuvă este introdusă sub arborele cu palete.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Arborele cu palete este acţionat de la motor electric prin intermediul unei transmisii iar cuva. Malaxoarele în contracurent sunt prevăzute cu unul sau doi arbori cu palete. Modul de lucru al malaxorului este următorul: materialele componente ale betonului dozate. se ridică arborele cu palete şi se descarcă betonul din cuvă prin bascularea acesteia. care se rotesc într-un sens. dar timpul de descărcare. 6. montată liber pe un pivot central. cuva este montată pe suport detaşabil. Braţul cu palete susţine atât arborele vertical prevăzut cu 4 palete cât şi 2. după determinarea malaxării unei şarje de beton şi ridicarea arborelui cu palete poate fi deplasată la obiect şi descărcată. se roteşte în sens contrar. se introduc în cuvă iar apoi se coboară braţul cu palete în interiorul cuvei şi se execută malaxarea. cu ajutorul căruia.

0 m/s. asigurându-se prepararea unor betoane vârtoase de foarte bună calitate. preparându-se amestecuri de foarte bună calitate...24). iar zona centrală este izolată de restul cuvei printr-un cilindru de tablă.. pentru aevita ruperea braţelor (sau sfarâmarea agregatelor) în cazul în care între palete şi cuvă s-a înţepenit o piatră. la aceste malaxoare. în timp ce fiecare stea cu palete se roteşte şi în jurul axei proprii. sunt aşezate la diferite distanţe de axa rotorului. poziţionate excentric. în timpi de malaxare sub un minut. unde se descarcă prin basculare. ele să măture întreaga suprafaţă interioară a cuvei. sunt înclinate cu un unghi β faţă de planul vertical. În timpul malaxării cuva de amestecare se ridică aşa ca o cupă. palete individuale fixate pe suport şi una din două stele cu palete. dar asemenea malaxoare nu pot asigura prepararea unor betoane vârtoase de calitate corespunzătoare. pe la partea inferioară prin deschiderea unui sector sircular. Vitezele tangenţiale ale paletelor exterioare ating de regulă 3. dar greutăţi specifice mult mai reduse/ Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax orizontal Malaxoarele cu un singur arbore orizontal se caracterizează prin monterea pe arbore a unei palete elicoidale şi a mai multor palete plane. atât în plan orizontal cât şi în cel vertical. în acelaşi timp. Cuva acestor malaxoare este fixă.193 . Paletele sunt aşezate sub anumite unghiuri faţă de rezele lor de rotire şi. Datorită traiectoriilor complexe ale paletelor se realizează o amestecare intensivă a materialelor. Malaxoarele planetare sunt destinate preparării tuturor reţetelor de betoane plastice sau vârtoase. cuva de amestecare este fixă. braţele sunt prevăzute cu amortizoare (la unele modele chiar bratele sunt executate din foi de arcuri de oţel). Turbomalaxoarele sunt destinate în principal preparării betanelor vârtoase.50secunde. Alimentarea cuvei se efectuează pe la partea ei superioară iar descărcarea. paletele (în număr de 3. în funcţie de capacitatea cuvei. Organul de malaxare este alcătuit din următoarele părţi componente:un suport montat rigid pe arborele central vertical. realizându-se astfel deplasări foarte rapide ale materialelor componente ale betonului. prin rotirea acestuia. astfel încât. paletele de amestecare sunt prinse de rotor prin intermediul unor braţe. Se obţine betoane plastice de bună calitate. Turbomalaxoarele au puteri instalate comparabile cu ale malaxoarelor planetare. Paletele individuale şi stelele cu palete se rotesc împreună cu suportul în jurul arborelui central vertical. pag. în timpi de malaxare de 30. spre partea superioară a unui cadru de susţinere.. Puterile specififce şi greutăţile specifice ale acestor malaxoare sunt însă mai mari decât ale tuturor celorlalte tipuri de malaxoare cu ax vertical.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cuvei. iar betonul este decărcat prin partea inferioară centrală a acesteia.

Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o decofrare a elementelor din beton armat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Descărcarea betonului se mai poate face la partea inferioară a cuvei. prin eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului. agregate. precum şi o lungime mai mare decât acestea. de calitate. se realizează o malaxare foarte intensivă. se asigură acoperirea unor cheltuieli de investiţii şi exploatare. a utilizării la capacitate a staţiei. a creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice etc. apă şi eventual aditivi. Prepararea centralizată a betonului Proprietăţile betonului depind în foarte mare măsură de prepararea acestuia. a transportului materialelor. Datorită existenţei celor două sisteme de palete.3. dirijarea transportului de beton la beneficiar. a transportului materialelor. 6. pag. prepararea centralizată oferă şi posibilitatea mecanizării depozitelor. prepararea betonului conform reţetei stabilite. prin deschiderea unei clape. a reducerii manoperei. Malaxoare cu amestecare combinată Malaxoarele cu amestecare combinată asigură calităţi superioare de amestecuri. În aceste condiţii. prin deshciderea unei clape sub formă de sector cilindric. a utilizarii la capacitate a staţiei.1.3. precum şi aşezării lor. date prin reţetă. deci când. dar sunt complicate din punct de vedere constructiv. La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor. după cca 30 de secunde de amestecare.194 . cât şi de gradul de omogenizare prin malaxare. garantarea şi certificarea betonului livrat. Malaxoarele cu acţiune continuă Malaxoarele cu acţiune continuă au productivităţi sporite faţă de cele cu acţiune periodică. procesul de hidratare a cimentului se intensifică şi cresc omogenitatea betonului preparat şi rezistenţele lui la rupere în primele trei zile de la turnare. a reducerii manoperei. respectiv de asiguarea riguroasă a cantităţilor de ciment. inferioară a cuvei. ceea ce face să se obţină betoane vârtoase. Malaxoarele cu doi arbori orizontali cu palete se caracterizează prin faptul că cei doi arbori se rotesc în sensuri diferite iar descărcarea betonului preparat se face pe partea centrală. Melcul sau respectiv paletele de pe arbori asigură în acelaşi timp malaxarea şi deplasarea longitudinală a materialelor de la pâlnia de alimentare (prevăzută la una din extremităţi) spre orificiul sau buncărul de descărcare (prevăzut la cealaltă estremitate). O centrală de beton trebuie să asigure recepţia şi gospodărirea materialelor componente ale betonului.

în centrale de beton: într-o treaptă de ridicare a materialelor. materialele componente ale betonului sunt ridicate o singură dată iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin “cădere liberă” (gravitaţional). instalaţii speciale pentru alimentarea cu apă şi producerea aburilor. Centralele de beton se pot clasifica.9. electrică de acţionare şi comandă etc. instalaţii pentru prepararea soluţiilor de aditivi precum şi pentru alte adaosuri. laborator central pentru stabilirea calităţii materialelor componente ale betonului şi a calităţii betonului proaspăt. Centrale de beton într-o treaptă În cazul acestor centrale. instalţie pneumatică. distribuire. Agregatele transportate pe sorturi din depozitul de rezervă sunt distribuite cu pâlnia rotativă 1 în compartimentele depozitului de consum (secţia de buncăre). iar în funcţie de gradul de mobilitate la transport şi de montare-demonatre în centrale de beton: mobile. după schema tehnologică de organizare.195 . în două trepte de ridicare a materialelor. schema de funcţionare a unei astfel de centrale se prezintă în figura 6. pag. depozit de ciment cu instalaţiile de încărcare-descărcare şi transport: turn de preparare (amestecare).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Unităţile de construcţii pot avea producţia de beton organizată în staţii de betoane care au în componenţă una sau mai multe centrale de beton. Pentru asigurarea procesului tehnologic cu cilcu complet. la cetralele de beton sunt necesare următoarele secţii: depozit de agregate cu instalaţii de primire. fixe(staţionare). evacuare şi încălzire.

dozare. 6 – recipienţi aditivi.196 . 9 – malaxoare. ciment. pag. 8 – buncăr colector pentru materiale dozate. Betonul preparat se descarcă apoi în mijloacele de transport 11 prin intermediul buncărelor tampon 10.mijloace de transport beton Etajul IV – distribuirea materialelor. 7 – rezervor de apă . descărcare şi livrare este condus automat cu ajutorul unui calculator de proces. 6. 10 –buncăre pentru betonul proaspăt. apă şi aditivi) se descarcă în buncărul colector 8 şi apoi în malaxoarel 9. 11. 5 – dozatoare. într-o treaptă de ridicare a materialelor: 1 – pâlnie rotativă.9 – Schema de lucru a unei centrale de beton. 4 – ciclon de separare a cimentului de aer. Agregatele şi cimentul sunt cântărite cu ajutorul dozatoarelor 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Etaj III – secţia de buncăre. 3 – sistem pneumatic. 2 – elevator cu melc. Etaj II – dozarea materialelor. Întregul proces tehnologic de alimentare cu componente. Etaj I – malaxarea materialelor. malaxare. Materialele dozate conform reţetei (agregate. Parter – livrarea betonului proaspăt Cimentul este transportat pneumatic din depozitul de rezervă (sau direct din mijloacele de transport) în silozurile depozitului de consum prevăzute cu ciclon de separare a cimentului de aer 4.

Se realizează ridicarea agregatelor şi a cimentului din depozitele de consum 1. După efectuarea cântăririi. structura de susţinere a malaxorului este mai mică şi mai ieftină decât la centrale de beton într-o treaptă). dau naştere la dificultăţi la montaj (înălţimea lor ajungând la 30m) şi la cheltuieli considerabile (în cazul demontării şi remontării pe un alt amplasament). este necesar să fie utilizate intensiv (2-3 schimburi/24ore). respectiv 2. Apa . au posibilitatea funcţionării continue pe toată durata anului. -eficienţa sub aspect economic (alcătuirea şi acţionările centarle fiind simple. la capacitatea proiectată şi să funcţioneze un timp cât mai îndelungat pe acest amplasament. Aceste centrale au însă preţ de cost ridicat. Centrale de beton în două trepte Aceste centrale de beton se caracterizează prin: -ridicarea materialelor solide componente ale betonului. asigură economie de spaţiu şi se pretează la automatizare completă. în două trepte distincte: din depozite de consum în dozatoare şi respectiv cu schipul. -suprafaţa ocupată de centrală mai mare. permiţând reducerea cheltuielilor de transport. -amplasarea depozitelor în imediata apropiere a malaxorului.197 . după dozare în malaxor. -obţinerea unor betoane la calitatea cerută.10.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton într-o treaptă se mai caracterizează prin aceea că: asigură condiţii pentru obţinerea unor amestecuri de calitate şi a unei productivităţi ridicate. Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor se prezintă în figura 6. dozată pag. -funcţionarea temporară pe acelaşi ampasament (alcătuirea centralei este astfel concepută încât să permită demontarea pe un alt amplasament cu cheltuieli relativ mici. Dezavantajele centralelor de beton în două trepte faţă de cele într-o treaptă sunt: -productivitatea medie anuală mai mică. în dozatoarele 3. respectiv 4. pentru a putea fi remontate pe un alt amplasament). materialele menţionate se descarcă în buncărul (schipul) 7 cu care sunt apoi transportate şi descărcate în malaxorul 8. -capacitatea de producţie:mică şi mijlocie. Pentru a le spori eficienţa economică. au caracter permanent sau de lungă durată de funcţionare pe acelaşi amplasament (cele cu caracter de lungă durată trebuie să aibă structura de rezistenţă demontabilă. -posibilitatea amplasării aproape de consumator.

Centrale de beton mobile Alimentare cu draglina manuala draglina automata transportor cu bandă Sistem Amestecare Capacitate malaxor liberă/forţată . 3 – dozatoare de agregate.amestecare liberă . 2 – depozit de consum de ciment.198 . sau a transportorului cu bandă (fig.11 Centrale de beton fixe (staţionare) pag. Fig. 6 – dozatoare de aditivi. 6.amestecare forţată 8 –25 30-60 6 –20 25-50 Depozit agregate (m3 ) Productivitatea pentru beton proaspăt ( m / h) Productivitate pentru beton 3 ( m 3 / h) . 10 – mijloace de transport beton Centrale de beton mobile Aceste centrale (relativ uşor de deplasat de la un şantier la altul) sunt în general de tipul în două trepte ridicate a materialelor.10 – Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor: 1 – depozit de consum deagregate. 4 – dozatoare de ciment. alimentarea dozatoarelor de agregate realizându-se de regulă cu ajutorul draglinei manuale sau automate.liberă 250/375 375/565 500/750 750/1125 .amestecare forţată Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor automat în dozatorul 5 şi eventual aditivii dozaţi în 6 se introduc tot în malaxorul 8. 5 – dozatoare de apă. Betonul preparat ajunge apoi în mijlocul de transport 10 prin intermediul buncărului.amestecare liberă .forţată 500/750 750/1125 1000/1500 25-150 . 7 – buncăr (schip) 8 – malaxor pentru beton proaspăt. 6. 6.11).

6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton fixe se clasifică la rândul lor în funcţie de sistemul de malaxare a materialelor componente ale betonului şi de modul de depozitare a agregatelor (fig. agregatele sunt preluate pentru a fi dozate şi apoi transportate prin intermediul unui transportor cu bandă direct în malaxor şi într-un buncăr amplasat deasupra malaxorului. Agregatele sunt dozate sub depozitul activ(partea înnegrită) şi prin intermediul transportorului cu bandă. tabelele 2.13 se prezintă o centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea. 6. transportate în buncărul intermediar.6 şi 2. centralele de beton staţionare pot fi cu: a). pentru opt sorturi şi deschiderea de 240oC.199 . de unde sunt apoi descărcate gravitaţional în malaxor.14) pag. Depozitare agregate la sol în instalaţiile în formă de stea. Dacă necesarul de agregate nu poate fi suficient din buncărul tip buzunar. Dintr-un astfel de depozit.7) Astfel. În figura 6. se poate recurge la amplasarea în serie (fig.12).

7) silozuri pluricelulare Sistem Amestecare Capacitate malaxor (l) forţată/liberă 500/750 750/1125 1000/1500 1250/1875 2000/3000 3000/4500 forţată 750/1125 3000/4500 40-120 100-900 (200-450) 65-150 Depozit agregate Productivitate pentru beton proaspăt 400-3500 30-80 125-500 30-150 185-300 ( m 3 / h) Productivitate pentru beton întărit ( m / h) 3 50-120 25-120 150-240 Fig.6) Depozitare agregate în: stea la sol buncăr de buzunar siloz BUncăre serie Vertical (tab.6.6.12 – Clasificarea centralelor de beton fixe (staţionare) .6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Centrale fixe de beton cu malaxoare cu ax Orizontal (tab.

13 – Centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea la sol (fabricaţie Stetter) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 6.

respectiv: aducerea acestora cu autobasculanta şi descărcarea în depozitul de rezerva. transportul agregatelor cu transportorul cu banda în silozurile pluricelulare (de consum). Alimentarea cu agregate se face cu transportorul cu bandă sa cu un utilaj cu cupă. Se recomandă acolo unde distanţa până la locul de livrare a agregatelor este mică. deoarece capacităţile de depozitare/buncăr sunt relativ reduse. Buncărele serie permit depozitarea fiecărui sort de agregate într-un buncăr. în cadrul turnurilor de amestecare. . 6.15 – Centrala de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre serie (fabricaţie Stetter) c) Depozitare agregate în silozuri pluricelulare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.14 – Centrală de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre de buzunar “în serie: (fabricaţie Stetter) b). evidenţiindu-se fluxul de agregate.15). ele au tot dispozitivul “activ”.16 se prezintă o secţiune printr-un turn de amestecare.6. În figura 6.6. Silozurile pluricelulare se identifică în totalitate un “depozitul activ” şi sunt amplasate în cadrul turnurilor de amestecare. Depozitare agregate în buncăre serie (fig. deasupra malaxoarelor. Fig.

numărul de cicluri de preparare pe oră. .65..coeficient de obţinere a betonului (0. 6.capacitatea de încărcare a malaxoarelor centralei cu materile uscate k .0.70) pentru betoanele vibrate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. .disponibilitatea centralei. .16 – Centrala de beton fixă cu turn de amestecare şi depozitare a agregatelor de consum în silouri pluricelulare (fabricaţie Stetter) Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orară a unei centrale de beton se calculează cu relaţia: Po = n ⋅ q ⋅ k ⋅ A în care: n q (m3 ) .. A .

Astfel: n= 3600 tc Productivitatea medie pe schimb Ps se calculează pentru un coeficient de folosire de 0. În prima fază a procesului de întărire a betonului.4.7 ⋅ hs ⋅ P0 în care H s . din care rezultă durata ciclului tc care la (orice tip de centrală) însumează timpul de descărcare a materialelor componente ale betonului dozate cu dozatoarele respective..7: Ps = 0. betonului Durata maximă admisă admisă între prepararea betonului şi punerea în operă.numărul de ore program al centralei de beton pe an..numărul de ore pe schimb iar productivitatea anuală Pa se determină pentru un coeficient de folosire f : Pa = f ⋅ ha ⋅ P0 în care ha . 6. Transportul betonului [3] De la staţia de preparare la locul de punere în lucru betonul este transportat de autocamioane besculante. începutul prizei marchează modificarea consistenţei amestecului.+20 +5. C o . min +20 +10...+10 45 60 90 Temperatura proaspăt.2. Distanţa la care se transportă betonul se fixează aşa încât să nu se producă segregarea betonului şi operaţia de turnare a betonului să se poată termina înainte de începerea prizei. ceea ce conduce la scăderea lucrabilităţii betonului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de cicluri de preparare pe oră (n) se determină cu ajutorul ciclogramei de funcţionare a centralei de beton. Durata admisă între prepararea şi turnarea betonului depinde de temperatura amestecului şi este arătată în tabelul 6. timpul de malaxare şi de descărcare a betonului preparat. Pentru asigurarea calităţilor cerute betonului la punctul de turnare este necesar ca în timpul transportului să se evite modificarea consistenţei şi a omogenităţii betonului.

La punctul de lucru se verifică execuţia fundaţiei. În aceste cazuri. Prepararea betonului se face adeseori în betoniere care se pot deplasa în lungul şantierului. Turnarea betonului [3] 6. În cazul transporturilor efectuate la distaţe mari. betonul se descarcă chiar pe locul de punere în lucru. folosită pe şantier în suluri.. Fundaţia se execută şi se lasă în circulaţie cel puţin o lună înainte de turnarea îmbrăcăminţii. se prevede ca panta transversală a patului şi a fundaţiei să fie aceeaşi ca a îmbrăcăminţii.20cm sau din materiale stabilizate în grosime de 10. pe timp de ploaie sau de arşiţă. pentru a se evita modificarea raportului a / c adoptat la prepararea betonului. aşezate la cotă şi bine fixate cu crampoane (fig. Suprafaţa fundaţiei trebuie să permită mişcarea liberă a dalelor la contracţie şi dilatare. La compactarea fundaţiei se urmăreşte în special ca să se realizeze un strat suport omogen. diminuându-se astfel rezistenţa betonului. fiind montate pe şenile sau pe roţi ce semişcă direct pe longrinele cofraj care servesc pentru deplasarea vibrofinisoarelor. Peste stratul de egalizare se aşează foi de hârtie groasă. pentru realizarea unei grosimi constante a dalei. Benele autocamioanelor care transportă beton trebuie să fie bine curăţite după fiecare descărcare şi spălare cu jet puternic de apă cel puţin o dată la fiecare schimb de lucru. . pe suprafaţa fundaţiei se aşterne un strat de egalizare din nisip curat de 2 cm grosime.6. este necesar ca mijloacele folosite să fie protejate cu prelate sau capace uşoare. scarificată şi reprofilată. care pe lângă asigurarea unui plan de separaţie între dala de beton şi de fundaţie are şi rolul de a împiedica scurgerea laptelui de ciment în fundaţie. astfel încât eventualele tasări ce se vor produce în exploatare să fie cât mai uniforme. Omogenizarea amestecului în timpul transportului se asigură prin evitarea segregării betonului prin folosirea unor recipiente etanşe care să nu permită scurgerea laptelui de ciment.. fundaţia se poate realiza din balast îngrosime de 15. Aceste cofraje servesc în plus drept cale pentru susţinerea şi deplasarea maşinilor cu care se face aşternerea şi vibrarea betonului.15cm.17).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Folosirea unui beton la care a început priza este contraindicată deoarece prin turnarea şi compactare se distrug legăturile care au apărut în structura pietrei de ciment.3. În acest scop. Betonul se toarnă în cofraje laterale sau longrine metalice. Fundaţia îmbrăcăminţilordin beton de ciment poate fi împitruire existentă. În cazul drumurilor noi..

acest procedeu asigură realizarea unui beton compact şi omogen. vibrează şi nivelează betonul (fig. deoarece se separă agregatul mare din masa amestecului. fără întreruperea lucrului. armătura se aşează deasupra stratului inferior sau la 5 cm de la faţa îmbrăcăminţii. -este interzis a se adăuga apă în amestecul de beton sosit la locul de turnare în scopul măririi lucrabilităţii. Cele mai bune rezultate se obţin la lucrările de beton rutiere cu maşini finisoare care acţionează pe întreaga lăţime dintre longrine.18). -nu se permite întinderea betonului prin tregere cu grebla sau aruncare cu lopata. a cofrajelor şi a armăturilor să se întocmească procese-verbale de lucrări ascunse. Îndesarea betonului proaspăt se face prin vibrare. este necesar ca turnarea betonului să fie însoţită de o operaţie de îndesare. La turnarea betonului trebuie avute în vedere următoarele reguli generale: -betonul trebuie turnat în cofraje înainte de începerea prizei. . Pentru obţinerea unei structuri compacte. 6. Aceste maşini complexe repartizează. Betonul descărcat din autocamioane este repartizat între longrine în faţa vibrofinisorului. Pentru executarea vibrării se folosesc vibratoare de suprafaţă.17 – Cofraj din longrină fixată cu crampoane După montarea longrinelor. Este necesar ca după verificarea fundaţiei.6. având o adâncime de acţiune redusă însă o suprafaţă relativ mare pe care se transmit vibraţiile. se trasează şi se montează dispozitivele destinate realizării rosturilor transversale. -o planşă se toarnă în întregime.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Când se prevede armarea dalelor.

Deplasarea vibratorului de la o poziţie la alta poate fi făcută pe baza următoarelor observaţii: betonul nu se mai tasează.. În mod obişnuit. suprafaţa betonului a devenit plană şi se observă apariţia unui strat superficial de mortar fin.. în special a cosnistenţei betonului. 4.. capabile să compacteze straturi până la 25cm grosime. Frecvenţele reduse de 3000.. Încetează apariţia bulelor de aer care ies din masa betonului.12 cm grosime. vibrarea trebuie făcută în două straturi sau se folosesc vibratoare mai puternice . Timpul necesar pentru menţinerea vibratorului într-o poziţie este cuprins de regulă între 15 şi 40s. 2 – masă vibratoare cu excentric. iar reparaţiile ulterioare sunt foarte costisitoare. Bazându-se pe astfel de mijloace perfecţionate. tehnologia începe să atribuie granulozităţii o mai mică importanţă. Cu cât frecvenţa plăcii creşte.osia şasiului Lângă longrine. cu atât acţiunea vibrării se extinde şi asupra elementelor mai fine. La grosimi mai mari.18 – Schema de lucru a vibrofinisorului: 1 – repartizator.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. fiecare strat se vibrează de două ori. ceea ce impune ca aşternerea iniţială a betonului să se facă cu o grosime mai mare decât cea prescrisă. lângă rosturi şi la supralărgiri în curbă cu R < 50m se folosesc maiuri şi plăci vibratoare. Vibrofinisoarele curente pot compacta straturi de 10. Operaţia de vibrare necesită o supraveghere continuă din partea personalului de control întrucât existenţa unor zone slab compactate are o influenţă hotărâtoare asupra durabilităţii îmbrăcăminţii. O durată de compacatre diferită de acest interval impune reeaxaminarea compoziţiei. ajungând la 8000 per/min şi chiar mai mult.4000per/min acţionează asupra granulelor mari. Prin vibrare stratul de beton îşi micşorează volumul cu circa 15%. . Efectul vibrării depinde de frecvenţă. Tehnologia modernă a betonului recurge la vibratoare cu frecvenţe tot mai înalte. 6. 3 – lamă nivelatoare.

Executarea rosturilor [3] Pentru a preveni. care are drept scop îndepărtarea excesului de mortar. 3 . Pe lângă rosturile impuse de necesitatea evitării unor solicitări suplimentare. 6. Apoi peste suprafaţa betonului să dă cu perii de piassava din axă spre marginea îmbrăcăminţii. În acest scop.19).Dispoziţia în plan a rosturilor la îmbrăcămintea de beton: 1 . În timpul punerii în lucru şi al finisării suprafeţei îmbrăcăminţii nu se admite circulaţia oamenilor peste betonul proaspăt. Se urmăreşte ca timpul ce se scurge de la prepararea betonului până la turnarea şi finisarea suprafeţei unei dale să nu depăşească intervalul de timp necesar începerii prizei cimentului. intervenţia unor condiţii atmosferice nefavorabile etc. se face verificarea suprafaţării cu ajutorul dreptarelor. se trece la operaţia de finisare. o 6. 2 . aşa ca să rezulte striuri şi totodată să fie îndepărtat surplusul de mortar. ridicat la suprafaţă prin vibrare şi realizarea unei supafeţe plane suficient de rugoase.rosturi de contracţie . limita şi dirija procesul de fisurare datorat contracţiei care apare în timpul prizei şi întăririi cimentului şi variaţiilor importante de volum din temperatură..19 . care se stabilesc de executant.rost longitudinal de contact. Toate operaţiile manuale se efectuează numai de pe punţi întinse peste îmbrăcăminte. Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi ambiante mai mari de + 5 C . Fig. eventualele denivelări se completează cu beton înaintea celei de a doua vibrări. După prima trecere a vibratorului. prevăzute prin proiectul lucrării.rosturi de dilatare. se trece în sens transversal cu un rulou metalic de peste 200daN greutate pentru eliminarea denivelărilor longitudinale. 6. îmbrăcămintea din beton de ciment se fragmentează prin rosturi dispuse longitudinal şi transversal drumului în dale sau planşe (fig. După turnarea betonului şi vibrarea fiecărei dale.4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La cel mult o jumătate de oră de la terminarea vibrării stratului de rezistenţă se aşterne betonul de uzură. apar şi alte rosturi suplimentare impuse de condiţiile de execuţie şi de accidente neprevăzute ca: lipsa de beton.

astfel încât să permită deplasarea longitudinală a dalelor. este necesar să se acorde o deosebită atenţie poziţiei. peste hârtia întinsă pe stratul de nisip de egalizeze aşează vertical o scândură pe muchie de grosime egală cu lăţimea rostului şi cu lăţimea stratului inferior..5 cm mai mică decât grosimea îmbrăcăminţii. distanţa dintre rosturile de dilataţie variază între 24 şi 36m.scândură de rost Pentru a evita denivelarea capetelor dalelor vecine sub sarcini. când îmbrăcămintea se execută în două straturi sau cu 4. Scândurile se ţin 24 ore în apă înainte de folosire pentru ca să se umfle şi să nu sugă apa din beton. Sunt rosturi întregi dispuse perpendicular pe axa drumului care permit deplasarea dalelor la schimbările datorate variaţiilor de temperatură. cu diametru de 20mm şi lungimea de 700mm.6.20 . iar la capăt se montează un degetar cu diametru mai mare ca al gujonului. şi fundul degetarului se lasă un spaţiu de 20mm care se umple cu câlţi sau plută. rosturile de dilataţie se armează cu gujoane din OL38. când execuţia se face într-un singur strat. Pentru realizarea părţii superioare a rostului. în general.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ţinând seama că rosturile creează discontinuităţi sau zone slabe în structura îmbrăcăminţii.20). Scândura rămâne înglobată în beton şi trebuie să fie din lemn de esenţă moale. montate paralel cu axa drumului. la jumătatea grosimii dalei. Pentru executarea. care se scoate din rost după terminarea prizei (fig. unsă cu bitum pe feţele laterale. Rosturile de dilataţie. Cealaltă jumătate a gujonului se încastrează în .. Gujoanele se încastrează într-una din dale iar în cealată gujonul care culisează se unge cu bitum. pentru a se asigura conlucrarea dalelor adiacetnte şi aîmpiedica denivelările sau alunecările acestora.6. fără a se zdrobi. precum şi amenajării resturilor. Între capul gujonului. trecând liber prin scândura de rost. pentru ca betonul să nu adere de oţel. în special când terenul este sensibil la apă.Garnitură metalică pentru executarea rostului de dilataţie: 1 . 2 Fig. care la o compresiune de 50daN / cm să-şi poată reduce grosimea la jumătate. se aplică peste scândură o garnitură metalică.

dispoziţia în plan.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor betonul planşei alăturate (fig. Procedeul permite suprimarea operaţiei de colmatare ulterioară a rosturilor prin utilizarea scândurilor de rost având gata fixat masticul bituminos. 6.degetar Golul rămas după scoaterea garniturii metalice se curăţă.mastic bituminos. scândura se introduce pe lat într-un tipar în care. 2 .21). pentru a nu se deranja poziţia verticală a scândurii.21 . În ţara noastră. 6.22). se amortizează şi se umple ulterior cu mastic bituminos. 3. Prezintă inconvenientul că nu permite vibrarea betonului în imediata vecinătate a rostului. gujoanele trebuie montate perfect paralel cu axa drumului şi cu linia roşie. În plan. distanţa dintre gujoane variază între 10 şi 30 cm. b. 1 . pe partea cu plasa de sârmă. se toarnă mastic de bitum (fig. Gujoanele se aşează cu degetarele alternativ când într-o planşă când în cealaltă. Pentru a permite funcţionarea rostului. . 4 .Armarea rosturilor de dilataţie: a . Fig. Pe una din muchiile scândurii se bat cuie şi se împleteşte o plasă din sârmă cu ochiurile de 5mm pe înălţimea de 60mm.scândură de esenţă moală.6. Astfel pregătită. se foloseşte în ultimul timp un rost prefabricat. fiind mai mare spre mijlocul dalei.gujon.secţiune longitudinală.

grosimea dalei de beton Rostul de contracţie se realizează prin intermediul unei scânduri de 10.3mm lăţime. Eforturile din contracţie ce apar în primele 24 ore de la turnare fac ca dala să fisureze sub rost pe toată grosimea.23 .cuie. Fig. 4 . În funcţie de condiţiile atmosferice între 6 şi 20 ore după turnare..6.22 . localiza şi dirija formarea fisurilor datorate întăririi betonului şi contracţiei la scăderea de temperatură..12mm grosime.00 şi 6.2.Rost de contracţie: h .23). rosturile aparente se execută prin tăierea betonului imediat după întărirea cu ajutorul unor discuri circulare cu lăţimea de 4. Operaţia de tăiere a rostului de contracţie după întărirea betonului se face cu discuri abrazive (carborundum) sau armate cu tungsten. Când turnarea rostului se face cu întârziere faţă .mastic bituminos turnat pe plasa de sârmă Rosturile de contracţie.. 3 . diamant şi necesită un mare consum de apă. 6. 2 .plasă de sârmă.. ele se execută pe 1/3 din grosimea dalei sau pe grosimea stratului de uzură (fig.. rostul de contracţie se realizează dintr-o foaie de carton bitumat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Uneori.scândură de lemn. În mod obişnuit. Distanţa dintre rosturile de contracţie variază între 4. iar golul rămas se umple ulterior cu mastic bituminos. Acestea sunt rosturi transversale aparente care se execută numai pe o parte din grosimea îmbrăcăminţii şi au rolul de a preveni.00.5mm.Rost de dilataţie prefabricat: 1 . aşezată între longrine: la începutul prizei scândura se scoate din beton. introdusă în betonul proaspăt cu ajutorul unui cuţit vibrator de 2.. În ultimul timp.

. Rosturile de încovoiere. usă cu bitum tăiat sau ulei ars. Rosturi de lucru sau de contact. Fig. rosturile de lucru apar la întreruperea unei zile de muncă. se amenajează în acea secţiune un rost de lucru.. este recomandabil să se prevadă ancore din cupoane oţel-beton cu diametru 14. Deoarece rosturile de contracţie se amplasează la distanţe mici practica dovedeşte că ele pot prelua şi funcţia rosturilor de încovoiere astfel încât îmbrăcămintea din beton de ciment apare secţionată în sens transversal numai de rosturi de contracţie şi de dilataţie.6. la 1. Ele se execută aparent. Se execută ca rosturi întregi fie sub formă de rosturi de dilataţie. Aceste rosturi apar între două fâşii de beton ce se toarnă decalat în timp.5 m distanţă una de alta (fig.16mm şi lungimea grosimii dalei.Rost de contact Rosturile longitudinale.25). pe grosimea stratului de uzură. se introduce o garnitură de 8mm grosime.24). 6.6. defecţiunea greu de reparat ulterior. Astfel de întreruperi se fac de obicei în dreptul unui rost de dilataţie. Pentru a se preveni lunecarea dalelor spre acostamente şi lărgirea rostului axial. 6. În sens transversal.Rost longitudinal prevăzut cu ancore: . La partea superioară. dacă nu este încă posibil.25 . garnitura se scoate. faţa laterală a dalei turnate se unge cu bitum tăiat.24 . Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de momentul cel mai potrivit apar fisuri şi deci nu este suficient de întărit muchia rostului se macină. iar rostul creat se colmatează cu mastic bituminos (fig. separându-se planşele alăturate prin ungere cu bitum sau aşezarea unei foi de carton bitumat.Aceste rosturi au rolul de a localiza fisurile care apar din eforturile de încovoiere date de variaţiile de temperatură şi tasările inegale ale fundaţiei. fie sub formă de rosturi de contact. După vibrarea betonului.

Fig. pentru evitarea evaporării apei din beton. Suprafeţele de beton de dimensiuni foarte mari pot fi protejate prin acoperire cu o peliculă de bitum.. prevăzute cu despărţituri pentru a împiedica formarea curenţilor de aer.grosimea dalei de beton. Dacă temperatura este sub +15oC intervalul la care este necesar să se facă stropirea betonului după turnare se măreşte. pe şinele longrinelor. După 24 de ore.dispoziţia ancorelor în curbe. 2 . cu cenuşă sau tras. prima stropire cu apă trebuie făcută după 2 până la 12 ore de la turnare. Corturile sunt susţinute de ferme şi se pot deplasa în urma vibrofinisorului.6. Durata pe care trebuie să se aplice măsurile de protejare ulterioară este de minimum 7 zile în cazul folosirii cimenturilor portland şi de minimum 14 zile în cazul cimenturilor metalurgice.26). Imediat după ce betonul proaspăt s-a zvântat se stropeşte uniform 0. betonul se stropeşte încă câteva zile. se menţine permanent umed timp de 10 zile.Rost longitudinal cu lambă şi uluc După cum s-a menţionat anterior. se poate adopta profilul rostului cu lambă şi uluc (fig. rosturile îmbrăcăminţilor de beton reprezintă puncte deosebit de slabe dacă nu sunt executate îngrijit. Este necesar ca organele de control să verifice modul de realizare a rostului şi pregătirea continuării betonării. iar la +5oC se renunţă la aplicare acestei măsuri.3cm grosime care. 6. În cursul primelor trei zile stropirea se face la fiecare trei ore. h .26 .armarea rostului longitudinal. acoperişurile se mută mai departe şi betonul se acoperă cu un strat de nisip de 2. în restul zilelor este suficient de trei ori pe zi. b. După îndepărtarea acestui strat protector. llungimea curbei Uneori pentru a se înlătura pericolul denivelării planşelor adiacente.5 Kg / m bitum tăiat. Protejarea se face cu ajutorul unor corturi joase de pânză. Tratarea bitumului după turnare [3] În primele zile ale întăririi betonului se iau măsuri de protejare împotriva evaporării rapide a apei şi acţiunii de spălare a mortarului de către ploi care pot diminua rezistenţa finală scontată.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . În funcţie de temperatura mediului înconjurător..

nu trebuie să se permită circulaţia lucrătorilor. 2. După două ore de la stropire se acoperă suprafaţa de nisp fin în grosime de 5mm.previbratoare. Principiile de funcţionare şi alcătuirea schematică a maşinilor cu cofraje glisante sunt prezentate în fig.placă de nivelare secundară a betonului. . 5 şi 6 . este indicat să se acopere lucrarea cu materiale care să împiedice spălarea stratului superficial de mortar de ciment. Dacă în primele două zile după turnarea betonului intervine o ploaie. 6.27 şi 6. Dacă turnarea şi întărirea betonului s-au făcut la temperaturi medii mai mari de +15oC. Îmbrăcămintea de beton se poate da în circulaţie dacă rezistenţa la întindere din încovoiere a betonului atinge 80% din valoarea prescrisă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pelicula de bitum nu permite evaporarea apei din beton. 6. urmărindu-se ca cel puţin în primele trei zile de la turnare temperatura betonului să nu scadă sub +2oC. Până la atingerea rezistenţei de 12daN / cm . îmbrăcămintea să dă în circulaţie după 21 zile de la execuţie. având sistemul de control integrat în echipamentul de bază al maşinii.placa de finisare suspendată. asigurând un regim umed de întărire.grinzi de nivelare oscilante transversal. Izolarea termică se poate realiza cu panouri de stufit sau rogojini. 7 .placa de nivelare primară a betonului.răspânditor mecanic cu şnec elicoidal. când se folosesc cimentul Pa şi după 28zile când se foloseşte cimentul M.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Augrade": 1 . când lucrările de turanrea betonului sunt surprinse de o coborâre bruscă a temperaturii mediului înconjurător până la valori de 0 C este necesar să se ia măsuri de izolare termică a betonului. 2 o Fig. a mijloacelor de transport. În perioada de primăvară şi toamnă. 3. 4 . orice solicitare sau vibraţii produse în masa betonului pot să distrugă primele legături dintre formaţiile cristaline apărute în procesul de hidratare a cimentului.28. Execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu maşini cu cofraje glisante Toate maşinile cu cofraje glisante fabricate în prexent sunt automatizate şi comandate electronic. Datorită acestui fapt. precum şi depozitarea de materiale înainte ca betonul să fi atins rezistenţa indicată.27 .

placa de împingere (mulare). 3 . Stratul suport trebuie să fie umezit în prealabil pentru anu se pierde apa din betonul proaspăt.28 . 5 .tub vibrant transversal.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Gunter und Zimmerman": 1 . considerate mai eficace în cazul grosimii dalei mai mari de 15-20cm decât vibrarea de suprafaţă. vibrarea este asigurată în masa betonului cu ajutorul unor baterii de previbratoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Descărcarea betonului se face de obicei direct pe stratul suport în două cordoane în cazul lăţimilor mari. 4 .placă de nivelare auxiliară. 2 .placă de nivelare suspendată. La ambele tipuri de maşini.previbratoare. 6. .

7.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI NIVELARE PROFILARE COMPACTAR E FINISARE PREGĂTIREA EXECUŢIEI ETANŞAREA FUNDAŢIEI POZARE BLOCHEŢI LONGRINE AUTOMACARA 5tf MONTARE LONGRINE MONTARE ELEMENTE ROST FINISOR BETON TURNARE BETON CIMENT TURNARE BETON FINISARE SUPRAFAŢĂ MAŞINĂ TĂIAT ROSTURI TĂIERE ROST UTATĂ SIT AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR REMORCA TRACTATĂ MANUAL RULOU PERII CORTURI JOASE NOLOGICĂ Fig. .Schema tehnologică de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment .6.

viteza medie de deplasare.6 L(? sin θ − s )kc k s kt în care: [ore / 100m 2 ] n L . a). în m. Nivelarea mecanică a suprafeţelor Prin nivelare se asigură o suprafaţă plană definitivă a terenului şi platformelor. Nivelarea constă în tăierea dâmburilor şi împingerea în goluri a pământului săpat folosind în acest scop buldozere sau autogredere. Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei nivelate este necesar ca nivelarea să fie urmată de o compacatre de finisare. . Norma de timp a utilajelor la nivelare se acalculează cu relaţia:  L  n  V + ti + t o    m  NTU = 0.suprapunerea fâşiilor. Vm ti t0 l θ s . în m. . în minute.lăţimea echipamentului.timpul de întoarcere. în m/min. Aceste activităţi au rolul de a asigura profilarea definitivă a lucrării.timpul pierdut în ciclu. în grade. .lungimea sectorului de lucru. . în minute.este numărul de treceri necesare. în m. . sunt nivelarea şi tazularea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL VII EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FINISARE LA DRUMURI [2] Finisarea suprafeţelor orizontale şi a taluzelor lucrărilor de terasamente Principalele activităţi care se efectuează după executarea lucrărilor de săpatură sau de umplutură în vederea finisării platformelor şi taluzelor.unghiul de înclinare a echipamentului. Nivelarea cu buldozere şi autogredere se realizează prin deplasarea acestora după o schemă în zigzag sau circulară. . care au denivelări până la 20cm precum şi corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora. cu cuţitul aşezat la nivelul suprefeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor. .

Poziţii de deplasare a autogrederului la taluzare la piciorul taluzului şi pe coronament pe taluz În ultimele două cazuri se iau măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii utilajului şi au productivitatea redusă din cauza neutilizării integrale a lungimii echipamentului.6) . În cazul taluzării cu autogrederul. Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor.1 .0. kt .8) . k s = 0.coeficient de neuniformitate a ciclului (kc = 0. k sIV = 0. .85. Taluzarea cu autogrederul se poate realiza prin deplasarea acetuia la piciorul taluzului.9.coeficient de utilizare a timpului de lucru.coeficient de variaţie a rezistenţei la săpare în funcţie de categoria de II III teren (k s = 1. ceea ce face să nu se aplice decât în situaţii în care nu se poate face deplasarea la piciorul taluzului (în special în cazul umpluturilor în ramblee cu înălţimi mari respectiv lăţimi mari de taluz). pe taluz sau pe coronament în funcţie de panta şi lăţimea taluzului (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor kc ks I .1). ale utilajului. activitatea presupune următoarele faze: montarea şi reglarea lamei la înclinaţiile necesare. împrăştierea cu ajutorul lamei sau strângerea în grămezi a surplusului de pământ de pe platformă în vederea înlăturării lui. b). 7. . La taluzare se execută de regulă săparea unui strat de pământ cu grosimea maximă de 40cm în vederea finisării suprafeţelor taluzurilor şi aducerea lor la înclinările prevăzute în proiect. 4 treceri). Fig.4 − 0. executarea săpăturii şi a nivelării taluzelor prin treceri succesive (max. a buldozerelor sau a excavatoarelor cu braţ telescopic. Taluzarea mecanică a debleelor şi rambleelor Prin taluzare se asigură profilarea definitivă a taluzelor rezultate în urma săpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee.7. k s = 0.

Pământul rezultat din taluzare.îndepărtarea de taluz. Taluzarea cu excavator cu braţ telescopic (fig. b.7. adunat la picioarul taluzului. 7. 20o).7.3) este recomandată în special în cazul taluzelor cu lăţimi mari. Fig. este îndepărtat cu autogrederul şi strâns în grămezi pentru a fi încărcat în mijloacele de transport sau împrăştiat pe platformă (fig.2 . când taluzul are lăţimea mai mare decât raza .Scheme tehnologice de îndepărtare a pământului săpat la taluzare cu două autogredere: a . taluzarea se face concomitent cu lucrările de săpare sau de umplutură pe măsura asigurării lăţimii de lucru corespunzătoare pe mai multe niveluri.2). Taluzarea cu buldozerul este indicată numai în cazurile în care unghiul taluzului este mai mic decât panta maximă pe care poate urca buldozerul în condiţii economice (max. Ca şi în cazul autogrederului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La taluzele cu lăţimi mari care depăşesc lungimea lamei.strângere în grămezi şi încărcare.

3 .Schema de lucru la taluzarea cu excavator telescopic .7. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de săpare maximă a excavatorului se organizează lucrul pe două sau mai multe niveluri cu înălţimi corespunzătoare.

B.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor BIBLIOGRAFIE S.B. PĂUCA P. Suprastructura drumurilor Curs I.C.C. Mecanzarea lucrărilor de construcţii Curs I.ZAFIU Terasamente . Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului S. DOROBANŢU C.B.Curs I.IONESCU .DOMSA A.C.JERCAN J.

excavator c. Longitudinal . buldozer b. Abataj transv. screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL a. Longitudinal b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞĂTOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL BULDOZER APARATE TOPO PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT a. c.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ CUŢIA 1 2 3 4 SE REIA RĂRILOR DE CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT LUTURI A EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ NOLOGICĂ DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal DE Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder FÂŞII LONGITUDINALE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL Autocisterna Cilindru compactor UMECTARE COMPACTARE RAŢIA CUTATĂ AJUL FOLOSIT EMA NOLOGICĂ RU .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful