DICU MIHAI

UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR

BUCUREŞTI

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Prefaţă

Lucrarea intitulată: "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", reprezintă un suport de curs pentru studenţii anului IV specialitatea Drumuri din cadrul Facultăţii de Căi ferate, Drumuri şi Poduri. În mare parte, este o lucrare în stilul personal al autorului, a unor cursuri de specialitate editate în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Prezentul manual este organizat şi inspirat din programa analitică propusă de prof.dr.ing. Romanescu Constantin, precum şi din notele de curs elaborate în perioada când răspundea de această disciplină. Scopul lucrării este acela de a iniţia cunoştinţele studenţilor din anii terminali cu elemente de tehnologie, vizionate în cadrul programelor de practică tehnologică şi care vor fi completate la curs cu casete video de specialitate. Lucrarea nu are pretenţia că a prezentat întreg domeniul de tehnologie a lucrărilor de drumuri şi de aceea a fost intitulată "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", tocmai pentru a răspunde scopului menţionat.

AUTORUL

pag.2

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

CAPITOLUL 1

1.1 Tehnologia lucrărilor de drumuri

Această materie se ocupă de analiza modului de realizare a lucrărilor de terasamente şi de suprastructură a drumului. Tehnologia lucrărilor reprezintă schema logică în care se înlănţuie operaţii specializate pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabileşte ordinea prin care intră în acţiune diversele utilaje de construcţii specilizate pe tipuri de lucrări. Lanţul de utilaje de construcţii operaţionale în fronturi de lucru, poartă denumirea de sistemă de maşini. Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaştere a proiectelor şi a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situaţie (fig.1), a profilului longitudinal (fig.2) şi a profilelor transversale (fig.3), se studiază tabloul de calcul a volumelor de terasamente (tab.1), ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemăsurătoarea lucrărilor. Pornind de la proiect, contructorul ce participă la o licitaţie de obţinere a unei lucrări de drumuri, îşi stabileşte modul de compensare a teresamentelor prin întocmirea diagramei LALANNE (fig.8) şi îşi completează tabloul de mişcare a pămăntului (tab.2). Analizând tabloul de mişcare a pământului funcţie de distanţele de transport şi productivitatea utilajelor care sapă precum şi cele care realizează straturile de umplutură, constructorul va întocmi schema tehnologică de lucru prin alcătuirea sistemei de maşini în varianta sa optimă. Pentru aceasta va folosi METODA MULTICRITERIALĂ PENTRU ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE, ce va face obiectul prelegerilor de curs, viitoare.

Fig. 1 - Plan de situaţie

pag.3

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 2 - Profil în lung

Fig. 3 - Profil transversal tip 1 - fundaţie; 2 - strat de bază; 3- îmbrăcăminte; 4 - strat de uzură; 5 - bordură; 6 - bandă de încărcare; 7 - trepte de înfrăţire; 8 - rigolă; 9 - parapet Tabel 1 Calculul terasamentelor Metoda distanţelor aplicabile
Distanţa medie Poziţia Nr. profil kilometrică km+m 6+850.00 25.00 2 875.00 10.00 3 885.00 12.00 Ti 1 4 897.00 11.00 10.50 115.5 0 7+007.00 4.40 5.60 17.80 1.75 3.15 22.00 242.00 3.85 42.35 11.00 6.80 1.10 74.80 12.10 12.50 137.50 2.30 25.30 0.75 8.25 17.50 5.40 4.80 94.50 84.00 21.00 367.50 1.80 31.50 1.20 21.00 dintre Suprafeţe m m
2

Volume m
3

Distanţa

profiluri

Ampriză

Taluz R

Taluz D

1

m

12.50

3.90

2.30

48.75

28.75

17.00

212.50

1.15

14.375

0.95

11.875

1.2 Organizarea lucrărilor de terasamente
pag.4

4. completată cu detalierea procedeelor de lucru în sectoarele de săpătură. pag. Pentru mişcarea transversală a pământului.Mişcarea transversală a pământului Pentru a realiza o lucrare economică. 4.5 . prisosul fiind folosit în lungul drumului (fig. cazul în care volumul de săpătură din profil este mai mic decât necesarul de umplutură din acelaşi profil.a). se acţionează încă din faza de proiectare. Mişcarea pământurilor pentru realizarea corpului drumului se efectuează atât în sens transversal cât şi în lungul drumului. 4. Pentru executarea lor trebuie să se ştie cum este utilizat pământulrezultat din săpături. restul fiind adus din alte profile din lungul drumului (fig. cazul în care necesarul de umplutură este mai mic decât volumul de săpătură. Terasamentele reprezintă volume de pământ limitate de profile transversale analizate în faza de proiectare. reprezintă proiectul tehnologic de execuţie a terasamentelor. şi cele din sectoarele de umplutură precum şi cu varianta optimă de mecanizare a lucrărilor. 4 . denumită şi compensare în acelaşi profil se poate întâlni trei cazuri posibile şi anume: cazul ideal când întregul volum de pământ săpat este folosit pentru realizarea necesarului de umplutură (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Lucrările de terasamente sunt definite ca toalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură executate în lungul drumului.c) Fig. la ce distanţă şi cu ce utilaj se transportă. când traseul propus trebuie să conţină cât mai multe profile transversale la care suprafeţele de rambleu să fie egale cu cele de debleu. pentru realizarea corpului drumului. Această etapă de studiu. respectiv în ce profil de umplutură se foloseşte.b).

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Depozitele de pământ suplimentar precum şi camerele de împrumut crează şi ele cheltuieli suplimentare, care trebuie să fie cât mai mici. Soluţiile cele mai economice le reprezintă depozitarea pământului lângă ampriza drumului sub formă de “CAVALIERI” (fig.5), sau depozite pe taluzul de rambleu, care duc la sporirea stabilităţii umpluturilor (fig.6).

Fig. 5 - Depozite de pământ 1 - săpătură; 2- cavalier

Fig. 6 - Depozite pe taluzuri de împlinire Pe acelaşi principiu, mai ales la traseele de drum din zonele de şes, se pot utiliza camere de împrumut din aceeaşi secţiune transversală (fig.7).

Fig.7 - Camere de împrumut Atunci când nu este posibilă aplicarea acestor soluţii tehnice, solicitarea unor terenuri la factorii de decizie locali, pentru amplasarea depozitelor de pământ sau pentru realizarea unor gropi

pag.6

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

de împrumut se face numai după întocmirea epurei LALANNE şi a momentelor de transport (fig. 8,9).

Fig.8 - Epura mişcării pământului

Figura 9 - Compensarea terasamentelor în epură Pe epură apar sectoare în cadrul cărora se realizează transportul cu acelaşi mijloc de transport. Totodată, pentru a nu avea prea multe categorii de preţuri pentru acelaşi mijloc de transport se determină o distanţă medie generală pentru toate volumele transportate. Distanţa medie de transport este media geometrică a disanţelor parţiale ale diverselor cantităţi de săpătură transportate. Această distanţă se determină făcând rapotul dintre suma momentelor de transport şi suma volumelor transportate cu un anumit mijloc de transport. Reamintim că momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi distanţa de transport aferentă. Din epura LALANNE se poate determina în final volumul de pământ necesar sau în prisos ce trebuie adus din groapa de împrumul sau dus în depozit. Aceste zone se găsesc la distanţa (D) de sectorul de drum în execuţie. Necesarul de autobasculante pentru transportul pământului (N) se determină din condiţia, ca utilajul de săpat-încărcat să lucreze în flux continuu. Astfel în timp ce un
pag.7

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

mijloc de transport se află la încărcat (N-1) autobasculante se găsesc pe traseu unele încărcate altele descărcate (fig. 10).

Figura 10 - Moment de transport

Tabel 2
Volume m3 Dist. între profiluri Compensări în acelaşi profil m3 Transport Profil în care se transportă Necesar umplutură, m3 Distanţă de transport, m buldozerul cu

Transport auto

Prisos săpătură, m3

de

Cantitatea, m3

Poziţia Km.

Depozit, m3

Împrumut, m3

trasport, m3

de trasport, m Moment
3

Umplutura

Cantitatea

Nr. profil

Săpătură

1

6+850.0 25.00

60.0

25.5

27.5

32.5

-

-

-

-

-

-

-

2

875.0 10.0

91.0

82.250

8.75 0

-

-

-

-

-

-

-

-

3

885.0 12.0

74.80

-

-

74.80

-

-

-

-

-

-

-

Ti 1 4

897.00 7-007.0 -

112.20 -

272.5

-

112.20 -

272.5

-

-

Ti 1

10

112.20

1122.0

Execuţia lucrărilor de terasamente Prin lucrări de terasamente înţelegem totalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură pe direcţia axului drumului în vederea realizării corpului său.

pag.8

Moment

m3

m

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 11 După cum se observă, ciclul de lucru este SĂPĂTURĂ- TRANSPORT- UMPLUTURĂ, lucrările desfăşurându-se pe operaţii specifice cu utilaje de construcţii specializate. Lucrări pregătitoare execuţiei terasamentelor [1] Lucrările de terasamente sunt precedate întotdeauna de o serie de lucrări pregătitoare pentru asigurarea unei execuţii corecte, continue şi cu productivitate sporită. Cele mai importante lucrări pregătitoare sunt: verificarea şi restabilirea traseului; defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri; doborârea arborilor şi scoaterea rădăcinilor; asanarea zonei; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea profilelor transversale; amenajarea drumurilor de acces.

pag.9

martori. aceştia se reperează lateral amprizei cu martori (fig.) în cazul distrugerii picheţilor în timpul execuţiei. bisectoarele.14). pag. Defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri [1] Pentru a uşura circulaţia vehiculelor de transport şi lucrul maşinilor care execută terasamentele. copaci mari etc. sau prin borne de beton. tangentele de intrare şi ieşire din curbe. 12).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Verificarea: restabilirea traseului [1] Pe baza planului de situaţie şi a profilului în lung se restabilesc aliniamentele şi curbele traseului proiectat. a gropilor de împrumut şi a depozitelor. cu ajutorul reperelor care au servit la întocmirea proiectului cu ocazia studiilor pe teren. Martorii se fixează pe obiective fixe aflate în apropierea traseului (socluri de clădiri. Pentru a putea reconstitui poziţia punctelor principale ale traseului (vârfurile de unghi.10 . Fig. 12: Poziţia martorilor pe traseu: M 1 şi M 2 . punctele intermediare ale aliniamentelor lungi etc. precum şi a drumurilor de acces.13.). suprafaţa ce reprezintă ampriza drumului. înlesnind astfel şi uscarea acestor suprafeţe (fig. Axa traseului astfel materializată este înscrisă într-o tabelă care se predă constructorului. se curăţă de arbuşti şi tufişuri.

14. Tăietor de tufişuri Fig. Maşină de scos rădăcini Organizarea tehnologică a sufrafeţelor de lucru Fig. 13. 15.11 . Organizarea tehnologică a suprafeţelor de lucru pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

se prezintă schema tehnologică de deplasare a defrişatorului în fâşii s transversale cu toate elementele caracteristice unei scheme de mecanizare. Ls . .fâşia de lucru.lăţimea de trecere a echipamentului de lucru. Lt . Lungimea sectorului se stabileşte astfel încăt să rezulte un număr întreg de fâşii ( n.sectoare.000 = PE PE .dimensiuni tehnologice. l0 .obiecte cu lungimi şi lăţimi comparabile.suprapunerea fâşiilor.lăţimea reală a fâşiei.dimensiuni obiecte.lăţime echipament. . În figura 16. b. lt . L0 .12 NUM 10. n f ) : nf = Ls lf Norma de timp a utilajului la defrişarea mecanică se determină în funcţie de productivitatea de exploatere a acestuia cu relaţia matematică: NTU = în care: pag. Pentru siguranţa acoperirii întregii suprafeţe a sectorului de lucru fâşiile se suprapun astfel încât se poate scrie relaţia: l f = le − s în care: lf le .suprapunerea fâşiilor de lucru. . . s t . .spaţiu tehnologic.obiecte cu lungimi mari şi . .este lăţimea fâşiei de lucru.dimensiuni sector. Fe S0 lf si ls .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ar F . lăţimi reduse.

rezultă că se pot aplica două relaţii de calcul pentru productivităţi: t   103 bv KT − 1  60  2  ( m / h) P= 1 n1 respectiv: t nt   103 bv KT − 1 − 2 2 4  60 60 ⋅ 10  2  ( m / h) P2 = n1 în care: b v pag. exprimată în m / h . PE .13 . . maşina taie şi arbori mai groşi (izolaţi).productivitatea de exploatere orară.Schema tehnologică de deplasare a defrişătorului în fâşii transversale Considerând două situaţii de lucru şi anume: maşina taie numai tufişuri.viteza de deplasare în timpul lucrului în km / h .lăţimea fâşiei de lucru (l f ) . . în metri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NUM este numărul de unităţi de măsură naturale (m 2 ) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă ( UM R = ha conform indicator de deviz Ts ).16 . 2 Fig.

Arborii cu diametru mic se doboară cu ajutorul unui buldozer. . . Corespunzător acestor două relaţii rezultă normele de timp următoare: NTU = 10n1 t   b ⋅ v K T − 1  60   (ore/ha) respectiv: NTU = 10n1 (ore/ha) t1 n2t 2   b ⋅ v K T − −  60 6 ⋅ 105   Rădăcinile tufişurilor şi arbuştilor. Materialul lemnos doborât se scoate în afara amprizei. în minute. Doborârea arborilor şi scoaterea buturugilor [1] Doborârea arborilor este o operaţie care se execută de echipele de muncitori specialişti.b). pot fi scoase cu maşini speciale pentru scos rădăcini (fig. . se coboară lama şi se împinge spre locul de depozitare (fig.17. Când arborele a fost dezrădăcinat. în minute.14 . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor KT n1 t1 n2 t2 . se stivuieşte şi se inventariază în vederea valorificării. ramurile uscate şi toate resturile vegetale rămase în urma utilajelor se strâng cu grebla şi se depozitează în afară zonei drumului. care nu au dimensiuni prea mari.17).17.timpul unei întoarceri la capătul sectorului. pentru a împiedica răsturnarea lor peste buldozer (fig.coeficient de folosire a timpului de lucru ( K T = 0.densitatea arborilor groşi pe suprafaţă. . în buc / ha .a).95) .numărul de treceri pe acelaşi loc ( n = 1 − 3) .timpul necesar pentru doborârea unui arbore. Frunzele.80 − 0. prin împingerea cu lama ridicată la maximum.

atunci îndepărtarea ei se realizează numai cu ajutorul explozivilor. Artificierul introduce în gaura de mină explozibilul. buturugile şi rădăcinile se scot ulterior. Doborârea arborilor Arborii de diametru mare se taie cât mai aproape de nivelul terenului. Fig. dacă este necesar.. Dacă buturuga este puternic ancorată în pământ prin rădăcini. 18.2 ori diametrul D al buturugii.. buturugile se trag cu ajutorul unui cablu şi al unei maşini puternice (buldozer. 18).).fitil. apoi burează şi provoacă explozia. cât şi rădăcinile. excavator etc. Buturugile arborilor mari se scot de obicei cu ajutorul explozivilor (fig. 17. 2. Extragerea buturugilor: 1-dinamită. Obişnuit... Astfel: la ramblee mai mici de 1 metru înălţime se scot atât buturugile cât şi rădăcinile la ramblee de 1. Prin această metodă se pot scoate arbori întregi. cât şi mecanizat.2 metri înălţime se scot numai buturugile. Buturugile se pot extrage atât manual.5. Se execută sub buturugă o gaură de mină înclinată la 450 şi cu adâncimea de 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.15 . iar rădăcinile pot rămâne în pământ la ramblee de peste 2 metri înălţime nu se scot nici buturugile şi nici rădăcinile la deblee se scot obligatoriu atât buturugile. dacă au diametru mic. pag.

în general.b). urmând să fie folosit la îmbrăcarea taluzurilor. lent. ceea ce le face puternic compresibil şi deci mai puţin recomandabil la executarea terasamentelor. spre a evita stagnarea şi băltirea apelor pe terenurile agricole învecinate sau alte proprietăţi. pag. canale de evacuare şi drenuri. Lemnul rezultat din scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se adună şi se depozitează în afara amprizei.16 . Lucrările de asanare se execută din timp. cât şi la deblee (fig. Deoarece pădurile contribuie mult la apărarea drumurilor împotriva înzăpezirii şi a mediului înconjurător împotriva poluării este necesar să fie îndepărtaţi numai arborii de pe zona strict necesară. El este îndepărtat de pe ampriză atât la ramblee (fig. pe ampriză şi zonele din imediata apropiere trebuie prevăzute lucrări pentru menţinerea terenului în stare uscată. Locurile mlăştinoase se asanează cu ajutorul unei reţele de şanţuri. 19. cu acordul procedurilor legale de specialitate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Buturugile arborilor mai mici (diametrul sub 30 cm) se scot introducând lama buldozerului sub buturugă şi manevrând dispozitivul de ridicare a lamei. Este indicat ca doborârea arborilor şi mai ales scoaterea buturugilor să fie făcută în perioada când pământul nu este îngheţat.a). se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă. Extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal [1] Pământul vegetal conţine un procent ridicat de particule fine şi vegetale. deoarece procesul de evacuare a apelor şi uscare a pământului este. care evacuează apele în aval de limitele amprizei. Asanarea amprizei [1] Înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente. Totodată. în vederea brăzduirii sau însămânţării lor. 19.

19 ..3 metri lungime cu latura de 20.. se pot extrage brazde cu ajutorul unor cuţite speciale care execută tăieturi verticale în sens transversal şi longitudinal. vânt.40 cm şi grosimea de 6.30 cm cu lama buldozerului sau autogrederului şi se depozitează în afara amprizei drumului. Brazdele se folosesc la protejarea taluzurilor. În figura 20 se prezintă tehnologia de decapare a terenului vegetal precum şi operaţia inversă de tapetare a taluzelor noi în vederea stăpânirii efectelor de eroziune a lor sub acţiunea agenţilor naturali (ploi. deoarece comportă un volum sporit de muncă manuală..Extragerea pământului vegetal Pământul vegetal se decapează pe o grosime de 10. pentru a fi folosit la îmbrăcarea taluzurilor. Dacă suprafaţa amprizei este înierbată.10 cm care se stivuiesc cu iarba în jos. Se obţin fâşii de 2... la punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri slab productive sau neproductive.). dar sistemul este din ce în ce mai rar folosit.17 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.. pag. topirea zăpezii etc... se udă şi se acoperă cu rogojini ca să nu se usuce.

20. b.18 .cu transport la distanţă pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Scheme tehnologice de săpare a stratului vegetal cu buldozeru cu depozitare lângă amplasament.

. profilul transversal tip. precum şi reperele de ax şi de nivel restabilite pe teren. Metoda cea mai simplă de pichetare a profilului transversal constă în materializarea pe teren cu ţăruşi simpli de lemn a marginilor amprizei şi cu ajutorul şabloanelor care dau şi înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei (fig.19 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pichetarea profilului transversal [1] Pentru realizarea corectă a lucrărilor de terasamente şi pentru a înlesni controlul execuţiei. Şablonarea terasamentelor de rambleu. profile transversale curente.50 metri. Şabloanele de nivel şi cele care indică înclinarea taluzurilor se realizează simplu. profilul longitudinal. 22. 21).10 metri. este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente să fie pichetate profilele transversale de pe traseu. Fig. pag.. după gradul de denivelare a terenului. precum şi lucrările de artă aferente. 21.. În aliniament picheţii se amplasează la distanţe de 20. Operaţia de pichetare are la bază elementele ce rezultă din planul de situaţie. iar în curbe la distanţe de 5. Pentru profilul de debleu se face o şablonare identică după cum urmează: Fig. Şablonarea terasamentelor de debleu. din şipci de lemn..

utilaje care sapă. Alegerea utilajelor de săpat depinde de: posibilităţile de lucru ale utilajelor. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje. din acest punct de vedere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1] Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar. utilaje pentru afânarea şi scarificarea pământului poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului terenului. realizat cu o serie de utilaje dependente între ele. sub nivelul terenului concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente. se recomandă folosirea următoarelor utilaje: Pentru frontul de lucru la nivelul terenului: buldozere screpere şi autoscrepere autogredere gredere elevatoare. respectiv dificultatea la săpare. utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă şi încarcă. din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii. Pentru frontul de lucru înalt: excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă excavatoare cu mai multe cupe. la nivelul terenului. transportă şi nivelează. Pentru frontul de lucru în adâncime: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă graifăre dragline Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă excavatoare cu echipament de draglină pag. distanţe de transport consistenţa pământului de săpat.20 . În figura 23 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul. În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat. Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal.

23.21 .Utilaje care sapă şi încarcă pag. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor excavatoare cu echipament de graifăr.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Utilaje care sapă şi încarcă pământul în mijloacele de transport Din acestă categorie fac parte: excavatoarele. draglina.22 . Fig.24 . graifărul şi grederul elevator.Parametrii tehnologici ai excavatoarelor pag.

26. Excavatoare. Excavaţie frontală a săpăturilor cu excavatorul pag. Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a).23 . deoarece au o mare capacitate de producţie şi pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături. 25. Fig. în special la cele de volum mare. Excavator cu lingură dreaptă Fig.

iar în figura 27 tipuri de abataje după poziţia nivelului de circulaţie al excavatorului faţă de nivelul de ciculaţie al autobasculantei.sub nivelul de circulaţie. c. b.24 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă şi excavatorul cu lingură întoarsă. pag.mixt. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului: deasupra nivelului de circulaţie. Fig. În figură 26 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului. 27.

se defineşte drept înălţime normală de umplere. 30). de aceea cupa se umple mai repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică. stratul tăiat este mai gros..00 . La lucrările concentrate. metoda frontală se aplică în trepte (fig. înălţimea frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere. cu volume mari. având capacitate a cupei 0.b). Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului. În pământurile consistente. 28. la alt nivel. prin curse consecutive în lungul debleului..a. prin săparea directă pe întreaga secţiune a profilului transversal.25 . 29.la acelaşi nivel.00. excavatorul se întoarce începând o nouă cursă. Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele procedee: frontal (fig. pe trepte corespunzătoare înălţimii de umplere a cupei.d). longitudinal (fig.2. se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1.1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice categorie de teren.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. cu condiţia ca blocurile derocate să aibă volumul mai mic decât cupa execavatorului. La lucrările de săpături se folosesc excavatoare pe pneuri. În baza acestor considerente. După executarea unei curse.. în pământurile slab coezive.25 m 3 3 care se deplasează cu uşurinţă. 29 c. chiar în stâncă derocată în prealabil.. deoarece este nevoie de un front de lucru mai înalt.la niveluri diferite. a. până ce realizează săpătura pe întregul profil transversal. Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0. pag. 2 m . b. pământul săpat fiind încărcat în mijloacele de transport (1) care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului (2) pentru adâncimi mari. grosimea stratului care se taie este mică. Pământul săpat este încărcat îm mijloace de transport (1) care se deplasează pe un drum paralel cu cel al excavatorului (2). săpătura se execută în trepte. Tipuri de abataje după poziţia reciprocă între nivelul de circulaţie al excavatorului şi autobasculante: a.25 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor pag.26 .

9).27 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 30 .Metoda de lucru în trepte Fig.coeficientul de utilizare a maşinii (0.. în care: n c K1 K2 pag. în secţiunea transversală se lucrează în mai multe trepte de săpare. Fig. 29. în m .coeficientul de umplere a cupei (0.90).Metode de lucru în sens longitudinal Productivitatea excavatoarelor se calculează cu următoarea relaţie: P = 60 ⋅ n ⋅ c ⋅ K ⋅ K 2 ⋅ K a .capacitatea cupei..numărul de cicluri pe minut. . aşa cum se prezintă în figura 30.8 .0. 3 . 31 . .. 0.70 .. .Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă În cazul abatajelor adânci.

Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă. pag.0.2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii. În tabelul următor se prezintă ciclurile de lucru ale excavatorului [ 2] .. a. gropi lungi de fundaţie.. cât şi în terenuri argiloase neîngheţate. Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase. canale.. după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă.7 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ka . Fig.95).coeficientul de afânare a pământului (0.28 . 32). (fig.Excavator cu lingură întoarsă Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3. 32 . etc. respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport. şanţuri pentru conducte. Se foloseşte pentru executarea de tranşee. drenuri..5m sub nivelul de staţionare.

t56 .timp de descărcare. crt. t 22' . t 45 . 2. t0 . t34 . Graifer t12 .timp de rotire cu cupa plină. 1. Schema structurală a ciclului Tip echipament Componenta ciclului Tc = t12 + t 23 + t33' + t34 + t 45 + t0 t12 .timp de rotire şi coborâre cu cupa goală. 3. Tc = t12 + t 22' + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 4. pag. t0 . Tc = t12 + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 t12 .timp de rotire cu cupa goală. t 45 .timp de săpare. t 23 .timp de rotire cu cupa goală.timp pierdut în ciclu. t 55' . t 44' .timp de ridicare cupă plină.timp de săpare.timp de descărcare. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 45 + t55' + t56 + t0 t12 .timp de coborâre cupa goală.timp de săpare.timp de rotire cu cupă plină. t 23 .timp de săpare şi ridicare cupă.29 .timp de descărcare. Cupă dreaptă t33' .timp de ridicare cupa plină.timp de coborâre cupă.timp de rotire cu cupa plină.timp de coborâre cupă. Cupă inversă t34 . Draglină t34 . t 23 . t 45 .timp pierdut în ciclu.timp pierdut în ciclu. t0 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 3 Scheme structurale ale ciclurilor la excavatoare Nr.

t 45 .80 ). corespunzător săpării şi descărcării unei cupe de pământ inclusiv reducerea la poziţia iniţială a echipamentului. se bazează pe o serie de parametri de lucru ai excavatorului: . pe grupe de capacităţi sunt prezentate în tabelul 4. Durata ciclului (T0 ) reprezintă suma timpilor componenţi şi procesului de săpare cu excavatorul.). k0 km kr .timp de descărcare. Valorile medii ale coeficieţilor pentru diferite categorii de pământ.timp de ridicare cu cupa plină.coeficient de variaţie a duratei ciclului în funcţie de categoria terenului.30 . În cazul cel mai general se poate aplica relaţia simplificată: NTU = Tc ⋅ k a 36q ⋅ ku ⋅ kT 3 (ore/100m ) în care prin kT s-a notat coeficientul global de timp ( kT = kc ⋅ k d ⋅ k0 ⋅ k s ⋅ k m ⋅ k r ) . În tabelul 4 sunt prezentate schemele structurale ale duratelor ciclurilor pentru diversele tipuri de echipamente de excavator. t34 . se pot comasa diverşi timpi ai ciclului (rotire cu ridicare cupă sau rotire cu coborâre cupă etc.coeficient care ţine seama de gradul de calificare al mecanicului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor t 23 .coeficient care ţine seama de variaţia unghiului de rotire.timp pierdut în ciclu. Norma de timp unitară (NTU).coeficient care ţine seama de condiţii de descărcare a pământului în kc kd cupă (în depozit k d = 0.timp de rotire cupă plină. utilizată în stabilirea variantei optime de mecanizare.timp de rotire cu cupa goală.9 sau în mijloacele de transport k d = 0. . t0 .coeficient de folosire a timpului de lucru în cadrul schimbului. t 44' . Pentru reducerea normei de timp a excavatorului în condiţiile unei scheme tehnologice date. . . pag.

92 0.80 q > 1.97 0.10 0.97 0.95 0.80 II 0.12 0.78 0.87 0.91 1.82 0.00 0.78 II 0.25m 3 I 1.33.31 .abataj lateral.16 0.00 0.00 0.78 0.25m 3 I 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabelul 4 Valorile medii ale coeficienţilor de calcul a NTU pentru excavatoare Capacitate Categorie teren q < 0.93 1.12 0.abataj frontal În cazul abaterilor de diverse dimensiuni în secţiune transversală.97 0.82 0.16 0.80 0.8? 1.90 ku ka kc k0 ks km Fig. se aplică diverse tehnologii de lucru: pag.92 0.78 III 0.90 II 0.95 0.80 1.78 0.78 0.95 0.78 0.83 1.87 0.8m 3 ≤ q ≤ 1.10 0.82 0. a .87 0.82 0.85 1.8m 3 I 1.92 0.90 III 0.03 0.80 0.Clasificarea abatajelor după deplasarea excavatorului faţă de taluz.81 1.16 0.82 0.89 1.82 0.0? 0.78 1. b.80 III 0.

34 .Clasificarea abatajelor după lăţime: pag.32 . d.abataje laterale. 35.abataj frontal îngust. c.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă a.abataj frontal lateral Fig.b .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.e .

A ...33 .200.150 m / h la tipurile uşoare şi de 200. care sapă şi încarcă pământul în mijloace de transport (fig. iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m.25 cm. având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul apelor (fig.3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă. Al .36).37) pag.raza minimă de scăpare a. la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea de 15.Excavator cu mai multe cupe Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de 50. de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportoare.abataj larg. pentru o înclinare a taluzurilor de 45o. Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru. 36 . Capacitatea unei cupe este de 0. M lc .lăţimea cupei.0.. RS .. depozite sau mijloace de transport.abataj îngust.. 3 3 3 b). Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee. Fig. Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator.500 m / h la cele grele.abataj combinat.. Draglina.500 m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ai . Pământul este ridicat într-un buncăr...

34 . din care cauză draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune. 39) Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri: lateral (fig. În cazul pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare.50m Fig. 38 . 39. care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă. Datorită lungimii mari a braţului. se poate lungi braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină.. draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din camerele laterale. în care caz draglina se deplasează paralel cu axul săpăturii. La excavatoarele universale.Metoda de lucru cu draglina Cu draglina se pot executa ramblee până la înălţimea de 5m. însă din camere de împrumut situate pe ambele părţi ale drumului (fig. Cupa are apacitatea de 0.. decât în pământuri uşoare şi mijlocii.b).1.a).Draglina Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. la marginea laterală a excavaţiei. 37 . 39.25. frontal (fig. în care caz draglina se deplasează în prelungirea marginii tranşei. pag.

Graifărul.abataj lateral cu descărcare în autobasculante c). [1] .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. pag. 39 .lateral. Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de braţul excavatorului (fig. abataj lateral cu descărcare în depozit. b. 40 .Scheme tehnologice de săpare cu draglina a . care se pot închide şi deschide. apucând pământul ce trebuie săpat.abataj frontal cu descărcare în depozite laterale. Cupa are două sau patru fălci mobile.Organizarea săpăturilor cu draglina a.41) .c .frontal Fig.35 .

Adâncimea de tăiere a plugului variază între 15 şi 30 cm. În acest caz maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele sensuri ale drumului.41 . [1] Tipurile obişnuite pot săpa 300 .. Fig.Graifăr d) Grederul elevator. care se depozitează sau se încarcă în vehicule. puţuri. 400 m / h .. astfel că se recomandă numai în cazul lucrărilor de volum mare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil. etc. Este o maşină rutieră de săpat. iar lungimea fâşiei săpate la o trecere a maşinii între 20 şi 25 cm.Greder elevator pag.. Pentru înclinarea maximă de 27oC a benzii transportoare. Pământul se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanţa de maximum 9m şi înălţime de 3m de la nivelul săpăturii.36 . 3 Fig.42).50m (fig. la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-un plug în formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportoare. sub înălţimea de 1.42 . Cu ajutorul grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii. grederul elevator poate executa direct rambleuri mici. pentru a lucra productiv şi economic.

. la o distanţă de până la 40 . Buldozerul este un tractor puternic..2 Utilaje care sapă. care poate lua diferite poziţii. ondulate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere . pe şenile sau pneuri. deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa 30m).37 . Fig. orientate de sus în jos. nivelarea pământului rezultat din săpătură. în straturi uniforme. screperul tractat şi autogrederul. curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal. 20 cm în funcţie de natura pământului..3. prin săparea pământului în straturi succesive. nivelarea terenurilor accidentale. pot fi executate în întregime cu buldozerul.. a) Buldozerul. Acest utilaj poate săpa pe o adâncime de 10 .44). prevăzut cu echipament de lucru de tipul lamă orientabilă.Buldozer Debleele de adâncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee..2. 43 . transportă şi nivelează Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt buldozerul. până la rambleu (fig. cu gropi etc. pag. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri. 50 m.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 0 ϕ Coeficientul de pierdere este în funcţie de distanţa de transport ( Ld ) şi se determină cu relaţia: k p = 1− 5 Ld 1000 pag.38 . Pentru a calcula volumul pământului săpat dintr-o singură trecere se poate folosi următoarea relaţie: l ⋅ h2 vp = 2tgϕ în care: l h .Lucru cu buldozerul în profil mixt Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depăşească 30. în m.. .înălţarea lamei.unghiul taluzului natural al pământului în mişcare (ϕ = 30 ) .. . pentru a nu pierde stabilitatea buldozerului în timpul lucrului.35o.lungimea lamei. în m.44 .

. Productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 p= V ⋅ K1 ⋅ K a ⋅ K d 3 [ m / h] t l L a .timpul necesar pentru întoarcere.46) pag.unghiul de înclinare al lamei în plan. pe când la distanţe de 100m. depozitarea pe ampriza viitorului rambleu şi nivelarea apoi prin mişcari paralele cu axa drumului (fig. în s. asigurând astfel o deplasare mai uşoară a buldozerului.viteza medie de lucru. . ti .lungimea sectorului de nivelat.45).39 . în care: (a > 0. în m. când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanţe scurte (fig. în m. . Acest utilaj este foarte productiv pe distanţe mici de transport (de exemplu.lungimea lamei. în m. este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se facă sub forma dinţilor de ferăstrău (fig. productivitatea este de 43 m / h . .3.Tăierea straturilor în dinţi de ferăstrău Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt.0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. productivitatea scade la 4 m / h . în m / s ..45 . Pentru a spori productivitatea. n α Executarea rambleelor mici (sub 1m înălţime) cu pământul din camere de împrumut presupune săparea şi transportul pământului pe fâşii perpendiculare pe axa drumului.5m) vmed . în grade.numărul de treceri pentru nivelare pe acelaşi loc.. Profilul mixt se realizează prin treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului.porţiunea de nivelare ce se acoperă prin trecerea următoare. la distanţa de 10m.35). care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă şi pământ.

în două faze mixt pag.Schema de mecanizare la săparea pământului cu buldozere a . b . 5 .40 .săpare în zig-zag. b .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. l. 46 .şanţuri înguste. 4 .în două faze înclinat.Scheme de mecanizare la umplerea şanţurilor cu buldozere: a .într-o fază în zigzag. 47 . 2 .şanţuri largi. 3 .cu lama dreaptă.săpare cu deplasare laterală în buclă închisă Fig.cu lama înclinată.

49 – Metode de deplasare a pământului a . d . b . 2 . 48. l .41 . 4 .pierderi.deplasarea în paralel.lamă.dâmburi.Secţiunea aproximativă a prismei de pământ formată în faţa lamei Fig. V p .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea reducerii normei de timp a buldozerelor se pot aplica metode de deplasare a pământului care să ducă la reduceea pierderilor [ 2] .volumul prismei).deplasarea în tranşee.volumul prismei. Fig.prisma de pământ din faţa lamei (p .tranşee pag. 3 . c.deplasarea între dâmburi.

tt . Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu lungimea de 3.coeficient de neuniformitate a grosimii stratului. . realizându-se prin treceri succesive pentru ca. . . pag. Poate fi tractat sau autopropulsat (autogreder). .timpul de transport prin împingere a pământului.50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu. 50). .timp pierdut în cadrul ciclului. t d şi t g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare corespunzătoare. la deplasarea pământului lama să se poată încărca mai bine (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale cazuri următoarea expresie: Tc = t s + tt + t d + t g + t f + t0 în care: (sec) ts tt td .timpul de depozitare. b). Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea pământului.timpul de săpare.42 .timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare. Grederul [1] . în m.este adâncimea de săpare. tg ti t0 Calculul timpilor t s . Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de pământ din faţă lamei cu relaţia: h2 = Ls = l ⋅ hs ⋅ k h 2hs ⋅ k h ⋅ tgϕ Vp în care: hs kh .timpul de revenire la poziţia de începere a săpării. .60m şi înălţimea de 0.

4'. împrăştierea şi aşternerea pământului în straturi subţiri. de la marginea interioară spre cea exterioară (fig. pentru a realiza în acelaşi timp şi o platformă pe care să se poată deplasa (fig.Execuţia rambleelor cu grederul Grederul este folosit şi în executarea profilurilor mixte prin două procedee: decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pământului tăiat în partea de umplutură a profilului (fig.53).52. şanţuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Cu autogrederele se mai poate realiza următoarele lucrări: deblee până la 0.3.0m înălţime. Fig. etc. ramblee până la 1.2'.2.51.51) Fig. profilarea patului drumului şi a platformelor.7 m adâncime.Grederul Cu ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pământului în straturi. precum şi a altor materiale (balast.5' .3'. rigole şi alte dispozitive de scurgere a apelor.). nisip.52) decaparea pământului de la început pe toată adâncimea.etapele execuţiei lucrărilor de umplutură pag. 1'.Execuţia profilurilor mixte cu grederul: 1.4.50 .etapele execuţiei lucrărilor de săpături.5 .43 .

timpul de întoarcere a autogrederului la capătul sectorului de . lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunţată (60 . V3 finisare.lungimea sectorului de lucru.suprafaţa secţiunii transversale. transport şi 2 Kt V1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. În funcţie de operaţia pe care o execută. t pag. . în km / h . astfel. tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor.  n1 n2 n3  2 L + +  + 2t (n1 + n2 + n3 ) V V V  2 3  1 [ m 3 / h] în care: L F . de forma reliefului şi de natura pământului. .. V2 . Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operaţii de finisare.. Pentru săpare lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de până la 70o în funcţie de natura pământului. 70o). pentru săparea pământurilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă. iar pentru săparea pământurilor şi a celor nisipoase uscate. Productivitatea autogrederelor se determină cu relaţia: P= 1000 L ⋅ F ⋅ K t .53 – Decaparea pământului pe toată adâncimea nivelarea taluzurilor şi finisări de terasamente. lama trebuie să aibă o înclinare mai puţin accentuată (45 . în m .60o). .. scarificarea şi afînarea terenurilor tari şi foarte tari.44 . lama grederului se foloseşte în diferite poziţii. aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc.vitezele de deplasare în timpul operaţiilor de tăiere.coeficient de utilizare a timpului de lucru. în m..

Screperul lucrează bine în pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede. prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. Fig.45 .numărul de treceri pentru tăierea pământului. deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă. 54 – Executarea de săpături şi umpluturi cu grederul în teren accidentat: 1.coeficient de suprapunere a trecerilor la deplasarea pământului 2 l0 l Kd (în medie 1. Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară. Se poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru. săpând pe o adâncime de 15 . în m . pag.15).distanţa medie de transport.. . . deplasarea acetuia n1 = FK s .săpături.coeficientul de suprapunere a trecerilor de tăiere (în medie 1. Lucrează foarte bine pământuri uşoare. n1 . 1'.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor lucru.umpluturi c). l n3 = n2 .distanţa de deplasarea la o singură trecere. n3 şi finisarea: . în m . transportă.suprafaţa secţiunii brazdei în pământ compact. în m . Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare.2' . . aşterne pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin treceri repetate. Screperul. 30 cm.2 . 2A Ks A n2 = n1 l0 Kd . Screperul poate urca rampe până la 20%. este mult întrebuinţat la lucrările de terasamente. fără a necesita amenajarea drumurilor speciale. în funcţie de tipul screperului.. grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare. n2 . cu consistenţă mijlocie.7). . .

3 pag.9). 55 – Executarea rambleelor mici cu buldozerul Fig.. t Fig.. productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 3 P= V ⋅ K1 ⋅ K 2 ⋅ K a 3 [ m / h] .coefientul de utilizare a maşinii (0. .5 m .8 .46 .coeficientul de afânare a pământului în cupă.. în h .5 .1).volumul cupei..9 . . în pământuri uşoare un screper cu cupă de 6 m are o productivitate de 12 m / h la distanţa de 100m şi de 2 m / h la distanţa de 1000m). 56 . productive pentru transportul pământului săpat până la 200m. în m 3 .durata unui ciclu umplerea cupei.coeficientul de umplere a cupei (0. La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere: screpere mari.. 1. inclusiv deplasarea dus- K2 t întors). Ka . 2. având cupa de 1. 0.Screper care: V K1 ..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Screperul este productiv pe distanţe de transport mici (de exemplu.

. Screperul se foloseşte la următoarele lucrări de terasamente: deblee.. 3 3 Fig.500m. având cupa de 10.. screpere mari... având cupa de 6.8 m ..Pentru executarea de ramblee mai înalte decât 1..15 m .800m.55). săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat (fig.0 .5 m.50m cu pământ din camere laterale de împrumut se recomandă o schemă de mişcare în opt (fig.47 . 1. 57 – Execuţia debleelor cu screpetul pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor screpere mijlocii. 58). cu depunerea pământului în depozite laterale sau ramblee cu înălţimi până la 1. 57). productive pentru transportul pământului săpat până la 700.... cu pământul săpat din camera de împrumut (fig. productive pentru transportul pământului săpat până la 400.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 58 – Execuţia rambleelor mai înalte de 1,50m, cu screperul Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin deplasarea pământului pe distanţa ( DT ) [ 2] . grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm, iar stratul descărcat de 200-300mm; viteza de săpare să fie de 2-4km/h, iar descărcarea de 5-8km/h; razele minime de viraj 5-6m.

Fig.59 – Deferenţa de nivel dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe egale (fig.59) pe tot parcursul lucrului prin corespondenţa între straturi; pentru micşorarea rezistenţelor la săpare, tăierea pământului se face numai în linie dreaptă aplicându-se diverse metode pentru mărirea eficacităţii şi anume: săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii stratului în timpul săpării (fig. 60)

pag.48

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 60 – Metode de tăiere cu screpere a - grosime medie constantă; b - grosime descrescătoare continuu; c,d - tăiere în trepte alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu interspaţii (fig.61)

Fig. 61- Ordinea de săpare a fâşiilor a - în şah; b – cu interspaţii Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică cele mai mari rezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza de săpare, utilaje ajutătoare care pot efectua împingerea sau tractarea screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai

pag.49

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

multe screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de lucru în zig-zag sau eliptice (fig.62).

Fig.62- Modul de lucru al tractoarelor împingătoare a - schema în zig-zag simplă; b - screpere multiplă în zig-zag; c- schema eliptică în trepte 1 - tractor împingător; 2 - screpere în timpul săpării; 3- screpere în timpul deplasării plin; 4,6 traiectoria tractorului împingător; 5 - traiectoria screperului plin; 7 - traiectoria screperului gol Tabel 5 Numărul de screpere deservite de un tractor ajutător
TRACTAT Distanţa de transport a pământului m 100 250 500 700 capacitate cupă, 3-5 2 4 5 AUTOPROPULSAT

m3
6-8 2 3 4 6 8-15 2 3 4 6

≥ 1000

pag.50

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de transport şi condiţiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor. Acestea pot fi comasate în două grupe principale de scheme şi anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurare în buclă, în spirală şi respectiv în zig-zag (fig.63).

Fig. 63- Schema de deplasare a screperului: a - în buclă; b- în zig-zag; c- cliptică; d - în spirală; e - în opt Condiţiile de utilizare a acestor scheme sunt: Schema în buclă: săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale; transportul pământului la mai mult de 200m; săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţi. Schema în zig-zag: gropile de împrumut situate de ambele părţi sau pe o singură parte a rambleului; lucrările cu volum mare de pământ; lungimi mari ale frontului de lucru. Schema eliptică: executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale; rambleu de înălţime mică şi front de lucru de cca. 100m. Schema în spirală: schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţi ale rambleului; lăţimi mari de rambleu;
pag.51

. Pentru calculul timpilor ciclului se aplică relaţia generală în funcţie de spaţiu şi viteză: 3 t= L V Corespunzător fiecărui timp al ciclului se vor lua în consideraţie distanţele şi vitezele de lucru specific tehnologiei şi schemei de lucru şi anume: lungimea de săpare ( Ls ) / viteza de săpare (vs ) .timpul de descărcare.numărul de săpări din cadrul unui ciclu.număr de descărcări din cadrul unui ciclu ( ns = nd ) . . în secunde. . exprimată în m . lungimea de descărcare ( Ld ) / viteza de deplasare la descărcare (vd ).52 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor descărcarea pământului în fâşii transversale. . tg t0 Cantitatea de pământ săpată într-un ciclu se determină cu relaţia: Q = ns ⋅ q .timpul necesar pentru o săpare. pag. ts tp nd td . Tc = ns t s + t p + nd t d + tg + t0 în care: ns .timpul pierdut (t0 = 3 − 10 min) . Schema în opt: în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci.timpul de transport plin. în care q reprezintă capacitatea nominală a screperului.durata ciclului.timpul de transport gol. Schemele eliptice au dezavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maşinii ceea ce duce la uzuri diferenţiate în sistemul de deplasare. . Pentru calculul normei de timp a screperelor se aplică relaţia: NTU = în care: Tc ⋅ k a 36Q ⋅ ku ⋅ kt (ore / UN R ) Tc .

după cum urmează: 2 3 NTU V = sau 100 ⋅ f c ⋅ n 100(t s + ti )n = 60 ⋅ V ⋅ kt 60(le − s ) Ls ⋅ hs ⋅ kt 100(t s + ti )n 60(le − s ) Ls ⋅ kt (ore / 100m 3 ) NTU S = (ore / 100m 2 ) în care: pag. Fig.64 Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În cazul în care rezistenţa la tăiere a pământului este mare se face o operaţie suplimentară de SCARIFICARE. folosind relaţiile stabilite pe baza figurii 64.52).65 – Scheme tehnologice de scarificare a .53 .cu deplasare circulară.cu deplasare în zig-zag Scarificarea se face în una sau mai multe treceri (de regulă două treceri perpendiculare). Echipamentul de scarificator este montat de buldozer (fig. Norma de timp a scarificatorului poate fi raportată atât la volum (ore/100m ) cât şi la suprafaţă (ore/ 100m ). b.

cantitatea de lucrare executată într-un ciclu.54 . în m sau m . respectiv la Tc .66 – Dimensiunile de calcul a normei de timp pentru scarificare Încărcarea pământului cu autoîncărcător.durata ciclului. .coeficientul de utilizare a timpului de lucru ( kt = 0. .timpul de săpare  t s =  3 2 V n kt ts   Ls   . NTU S suprafaţă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU V . în minute.norma de timp a utilajului raportată la volum.8) . Vs   Fig. . Utilajul specializat de încărcare a pământului este autoîncărcătorul.numărul de treceri peste acelaşi loc. În tabelul 6 se prezintă tehnologia de lucru cu acest utilaj [ 2] pag. în minute. .

frontal Nr. TaII ) 5m Deplasarea în faţă către locul de săpare şi coborârea cupei (timp de deplasare în gol. 0 Procedeul tehnologic 1 Schema tehnologică de lucru 2 Fazele unui ciclu 3 1 2 3 4 Umplerea cupei (timpul de săpare Drum faze 5 parcurs pe ts ) Deplasarea înapoi şi săltarea cupei (timpul de retragere. de la locul de staţionare la locul de încărcare (timp de aşteptare I I . tg ) t) 8m 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare Deplasarea înapoi. t dp ) 4m Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocului de transport (timp de descărcare a cupei. rp ) t 3 2 Procedeul în V 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. perpendicular pe frontul de lucru şi ridicarea cupei (timp de retragere plin.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 6 Procedee tehnologice de lucru cu încărcătorul de pneuri. plin. t rg ) 4m . tp) 5m 4m Deplasarea înainte sau înapoi a mijlocului de transport. td ) 5 Deplasarea înapoi pe traiectoria la 15o (timpul de retragere gol. td ) 5 Deplasarea înapoi sau înainte a mijloacelor de transport de la locul de încărcare la locul de staţionare (timp de aşteptare 6 II. crt. ta ) 1 Procedeul pendular 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului (timp de descărcare a cupei.

perpendicular pe frontul de lucru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. 5 6 td ) t rg ) 10m 10m Deplasarea înapoi pe o traiectorie la 45o (timpul de etragere gol. t dg ) ts ) lm 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. 8m t dg ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. ts ) 10m Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei pe o traiectorie la 45o (timpul de retragere plin. td ) .Dicu Mihai 6 Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor deplasarea înainte. t rp ) 14m 3 Deplasarea înainte paralel cu frontul de lucru. Deplasarea înainte. perpendicular pe frontul de lcuru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. (timpul de deplasare plin. t dp ) 3 Procedeul în X 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. tp) 2m 3 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. Nivelare şi săpare strat 4 vegetal directă cu descărcare Ridicarea cupei şi deplasarea înainte către mijlocul de transport (timpul de deplasare plin.

t rg ) 15m 10m Deplasarea înainte.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 4 Deplasarea înapoi şi trecerea îm fâşia următoare de lucru (timpul de deplasare gol. perpendicular pe frontul de lucru. şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. td ) Deplasarea înapoi pe traiectoria de 15o (timpul de retragere în gol. pentru intrarea în abataj (frontul de lucru. ts ) lm l+7cm Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. perendicular pe frontul de lucru. l+4m tg ) 2m 5 Coborârea cupei şi deplasarea înainte. t dg ) . t rp ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. t rp ) t dp ) 10m 3 Nivelare şi săpare strat 5 vegetal cu descărcare prin manevră 5 6 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei.

ca şi de calea pe care se poate circula. de cantitatea şi felul materialului. Numărul N de autocamioane necesare pentru deservirea unui excavator se stabileşte în ipoteza că în timp ce un vehicul străbate ciclul de transport şi descărcare. ( N − 1) vehicule pot fi încărcate: 3 ( N − 1)ti = 2L + td + tm v 1  2L  N =1+  + td + tm  li  v  unde: ti .timpul de încărcare a unui autocamion. 20s. accesibilităţii în aproape orice punct de lucru..distanţa medie de transport.. Transportul auto Este tipul de transport cel mai des folosit la lucrările de terasamente pentru drumuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului Transportul pământului se poate face cu mijloace auto sau pe bandă rulantă. în special pe considerente de simplitate şi autonomie.Transportul cu autobasculante este cel mai răspândit datorită capacităţii lor de transport variate. . În prezent se construiesc autobasculante de diferite capacităţi. cu declivitate mare până la 10%. . Pentru pământuri se folosesc în special autocamioanele cu benă basculantă. iar tractoarele cu şenile pot circula pe orice fel de teren. .timpul de manevră care se ia 15 . Tendinţa modernă constă în dezvoltarea largă a transportului auto.1 . Alegerea justă a mijlocului de transport este în funcţie de distanţă. ajungând până la 50 m . în s. deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fără remorci şi a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri uşor amenajate. vitezei mari de deplasare. în s. td tm L . completând astfel modul de mecanizare prin descărcarea mecanizată a pământului.timpul de descărcare a unui autocamion. exploatării şi întreţinerii uşoare. a.

Ele se pot deplasa cu aceeaşi viteză înainte şi înapoi fără a se întoarce la capătul sectorului de lucru.. de tipul autovehiculelor. de care se fixează prin intermediul unui pivot. cât şi tractoare pe şenile. 40 m şi se pot deplasa fără dificultăţi pe teren accidentat. mărind forţa de tracţiune a tractorului. Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă. de putere mare şi viteză de deplasare mică. În acest mod.în spaţii largi a.în spaţii strâmte.Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putând efectua transportul materialului în locuri strîmte. . 68 – Transportul cu dumpere a . fiind eficiente când distanţa de transport nu depăşeşte 5 Km (fig. în m / s . a. se transmite tractorului o parte din masa remorcii şi a pământului transportat.. Dumperele au capacitatea benelor de 1 . unde posibilitatea de întoarcere a altor vehicule este anevoioasă sau inexistentă. dar şi de starea drumurilor.viteza medie de transport. 68) 3 Fig.3 Transportul pământului cu tractoare cu remorci este eficace în condiţii dificile de teren şi când distanţa de transport nu depăşeşte 2 km.2 . b. În acest scop se pot folosi tractoare pe pneuri de putere mică şi cu viteză de deplasare mare. Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor. Pentru transport sunt folosite remorcile pe pneuri cu una sau două osii şi bena basculantă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor v . iar cel de descărcare. Deosebit de eficace sunt semiremorcile pe pneuri care reazemă pe partea din spate direct pe tractor.

5 la 4 m/s. unitară şi de mare productivitate.. în m / s .lăţimea benzii. ci prin intermediul unei pâlnii de încărcare alimentate de un buncăr sau direct de cupa excavatorului.11b în cazul benzilor sub formă de canal). descărcarea pământului de pe bandă se face prin jgheaburi. 3 γ . Instalaţia se prezintă sub forma unei construcţii simple. pentru distanţe de transport de 200. Productivitatea unui transport este: P = 3600 S ⋅ v ⋅ γ [kN / h] în care: S . 69). .05b în cazul benzilor drepte şi S = 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului cu banda transportoare Transportul pământului cu banda rulantă se caracterizează printr-o funcţionare continuă. . Lăţimea benzii variază după necesităţi de la 0.30 la 1.20m şi poate lucra pe rampe cu înclinarea până la 20..300m. care foloseşte pentru transport o bandă cauciucată (fig. în kN / m .27o.69 – Bandă rulantă Încărcarea benzii nu se face direct.greutatea volumică a pământului. în m. cu un consum relativ mic de energie. b v ...suprafaţa prismei de pământ de pe bandă ( S = 0. de la 1.viteza de înaintare a benzii. Viteza de transport a benzii variază în funcţie de puterea motorului folosit. Fig.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Tot pământul este transportat în depozitul de la capătul benzii C.6 . O bandă rulantă fixă AB colectează pământul adus de mai multe benzi mobile. 70 – Instalaţii de transport cu bandă rulantă 1. . 70)... care deservesc direct excavatoarele la frontul de lucru. 7 -bandă fixă Instalaţiile de transport pe bandă rulantă pot fi fixe sau mobile sau o combinaţie a acestora (fig.buncăre.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Execuţia terasamentelor în umplutură .

.50m pentru nisipurile fine sau argiloase şi de 1. mijlocii.60 m pentru nisipuri fine sau argiloase şi de 0. 0. situate în afara drumului. se impune o înălţime minimă a rambleului şi anume: în regiunile de şes cu scurgere insuficientă a apelor şi unde există pericolul ascensiunii apelor subterane. precum şi de natura pământului din care se realizează umplutura şi sunt specificate în profilul transversal tip. cu o înălţime până la 0. Elementele geometrice şi forma drumului în profil transversal se stabilesc în funcţie de intensitatea şi importanţa traficului şi de viteza de proiectare. cu înălţimea peste 12m.80 m pentru argilenisipoase sau prăfoase. ce determină clasa tehnică a drumului. fie din camere de împrumut.. înălţimea h trebuie să fie de minimum 0. umpluturile sunt: mici. în vecinătatea lucrărilor de artă şi în zonele inundabile.3. înalte.50m deasupra nivelului apelor maxime. înălţimea rambleului este de minimum 1.80 pentru argilele prăfoase şi nisipoase.5. cu înălţimea de la 0. Pentru a feri patul drumului de apele care stagnează în apropiere sau a celor provenite prin ascensiune capilară.50m. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes.1 Profile transversale în umplutură [1] Profilul transversal de rambleu sau umplutură este caracterizat de faptul că platforma drumului se găseşte. gropi sau camere laterale de împrumut situate în apropierea drumului. Fig.50 . Realizarea platformei în rambleu se face prin execuţia unor umpluturi din pământ adus fie din lungul drumului din prisosul de săpătură. deasupra nivelului terenului natural cel puţin cu înalţimea dispozitivului de scurgere de la profilul în debleu. După înălţimea cotei de execuţie h din axa drumului. eventual lărgite. cu înălţimea variind între 2 şi 12 m executate cu pământ din debleuri şi din gropi de împrumut. foarte înalte.. putând fi executate cu pământul rezultat din şanţurile laterale. putând fi executate şi cu pământ din debleuri..70 .50m la 2m. 71 – Taluzarea rambleelor mici .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. 0. rambleul trebuie să aibă cota de execuţie cu minimum 0. când se întocmesc proiecte speciale. pe sectoarele unde apele stagnează timp îndelungat.

astfel: cu argile prăfoase şi argile nisipoase se execută umpluturi până la 6m înălţime.. redarea terenului în circuitul agricol (fig. umpluturile cu h = 10... de obicei între 1:0. măsurată de la muchia platformei. 73 .75 şi 1:1. după natura pământului folosit (fig.25. Înclinarea taluzurilor de rambleu al căror picior se execută în albia majoră a unui râu se ia de 1:2. pentru a împiedica alunecarea.10m ... Rambleele mici care se construiesc prin deplasarea laterală a pământului din camere de împrumut se execută cu taluzuri de 1:3.12m pot fi realizate numai din pământuri pietroase sau balast. şi cu înclinarea 1:3 pentru diferenţa de înălţime până la teren (fig.. 73). Rambleele cu înălţimi mai mari decât cele mai sus menţionate se execută cu taluzuri cu înclinarea 2:3 pe înălţimea admisă ha .1:4. Fig.1:5 pentru a permite buna funcţionare a utilajelor şi în acelaşi timp. Fig...Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Natura pământului din care se execută corpul rambleului.72 – Taluzarea rambleelor înalte Rambleele cu înălţimi până la 6m se execută în general cu taluzuri de 2:3. cu nisipuri mijlocii şi mari se pot realiza umpluturi cu h = 8. Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege mai mici decât panta taluzului natural al pământului folosit.Rambleu cu taluzul sub apă .72). cu taluz 2:3. condiţionează înălţimea maximă la care poate fi executat. Dacă rambleul se execută din material pietros. 72). cu nisipuri fine şi nisipuri argiloase se execută umpluturi cu h = 7m. înclinarea taluzurilor poate fi mai aspră.

75 – Asigurarea stabilităţii rambleelor 1 – zid de sprijin de rambleu. inclusiv decaparea stratului de pământ vegetal pe lăţimea de minimum 1m şi cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor.. contraforţi etc. În acest sens este posibil de amenajat camere de împrumut (fig. executarea unor trepte de înfrăţire. Fig.75). 2 – contrabanchetă Pământul necesar executării rambleului provine din săpăturile pentru crearea debleelor.. contrabanchete.20m. în aceste situaţii. evitându-se degradarea terenurilor fertile.74). 74 – Trepte de înfrăţire executarea de ziduri de sprijin.. 0. când terenul are înclinarea până la 1:3 (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amenajarea amprizei pentru execuţia umpluturilor cuprinde următoarele operaţii impuse de necesitatea asigurării stabilităţii umpluturii: decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0. amplasamentul acestora se stabileşte în conformitate cu legile privind fondul funciar şi de comun acord cu organele centrale şi cele locale. În cazul în care la proiectarea terasamentelor sunt necesare surse suplimentare de pământ. iar panta transversală a terenului depăşeşte 1:5(fig. proiectele vor cuprinde măsuri necesare pentru nivelarea . când terenul este orizontal sau cu înclinare mică. 76) sau se pot fixa locuri concentrate de extragere a pământului necesar. când înălţimea împlinirilor este mare. inclusiv trepte de înfrăţire şi decaparea pământului vegetal.10 . Fig.

se ţine seama de necesitatea asigurării stabilităţii terasamentelor. Operaţiile se repetă până se ating cotele prevăzute în proiect. după terminarea lucrărilor. se desfiinţează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pământ. Execuţia rambleului impune o atenţie deosebită nu numai pentru calitatea pământului pus în operă. Pentru circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere este necesar ca pe taluzurile rambleelor să se prevadă rampe de acces cu o declivitate de cel mult 10% care. 76 – Amenajarea camerelor de împrumut 1. Rambleele se execută în straturi având înclinarea de 4% de la axa drumului spre taluzuri şi a căror grosime prescrisă variază cu posibilităţile utilajului de compactare. la amplasarea gropilor de împrumut. cu înclinarea de 45 spre taluz pentru scurgerea apelor. se împrăştie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisă. Fig. dar şi pentru modul de execuţie. natura pământului şi utilajele cu care se transportă pământul. . Pământul transportat se descarcă pe ampriză.3. pentru asigurarea scurgerii apelor şi pentru fertilizarea acestor terenuri. Tehnologia execuţiei rambleelor Pământul necesar executării rambleului este adus cu mijloace de transport la frontul de lucru al umpluturilor. şi se compactează fiecare strat.2.5. În zonele de deal şi de munte.

indicele de consistenţă să fie mai mare de 0. este necesar ca partea superioară a umpluturii. este bine ca umplutura să se execute pe o singură parte a construcţiei existente. ce se poate compacta. -straturilor de pământ argilos li se intercalează pe înălţimea rambleului la fiecare 0.50m să se realizeze cu material mai mărunt. trebuie să se efectueze trepte de înfrăţire pe taluzul iniţial.. iar pentru înfrăţirea acestora cu umplutura existentă. Practic umpluturile se execută din orice tip de pământ. păstrând platforma la acelaşi nivel. pământul este tratat cu praf de var. umpluturile se por realiza simetric faţă de axă (fig. nu trebuie acoperite cu alt strat de pământ decât după ce s-au uscat la umiditate optimă de compactare. şi anume: -pământurile coezive care după punerea în operă au fost înmuiate prin ploi sau circulaţie.77).80 .50 şi să fie respectate unele reguli. Dacă din considerente constructive nu se poate astepta acest interval de timp.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pământurile cu care se execută umpluturile trebuie să fie corespunzătoare lucrărilor de terasamente. cu excepţia mîlurilor. -marginile dinspre taluz ale straturilor se realizează din pământuri mai permeabile pentru a permite eliminarea umidităţii din corpul rambleului.. 1.20 .78). În ambele cazuri umpluturile se realizează tot în straturi orizontale. a argilelor umede sau îngheţate. sau prin ridicarea nivelului platformei. sau îndepărtat.3% de la axă spre taluz. Este obligatoriu ca pământurile folosite să aibă umiditatea optimă de compactare. Din motive economice.40 m grosime. evitându-se astfel tasările inegale. În cazul extinderii lucrărilor de terasamente la modernizarea drumurilor existente. 0.00 m straturi de nisip de 0. cu înclinări de 2.. -în regiunile accidentate în care se întrebuinţează pentru ramblee piatra provenită din derocări. a turbelor. . pe circa 1. a pământurilor cu ghips sau sărate. modificând în acelaşi timp şi axa drumului (fig...

simetric faţă de axă Fig. 78 – Extinderea lucrărilor de tersamente prin modificarea axei 1. 77 – Extinderea lucrărilor de terasamente.Soluţii tehnologice de mecanizare a lucrărilor de terasamente .Mecanizarea lucrărilor de umplură Fig.3.5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.3 . 79 .

a numărului de particule solide din unitatea de volum. apa joacă rolul de lubrifiant. Prin operaţia de compactare a pământului.3. respectiv îşi măresc volumul iniţial datorită creşterii volumului de goluri. Fenomenul este un proces de lungă durată şi neuniform. se urmăreşte realizarea simultană a următoarelor efecte: sporirea greutăţii volumice a pământului ca urmare a creşterii prin îndesare. a influenţei factorilor climatici şi în special a circulaţiei se tasează. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se mărească numărul de contacte dintre granule printr-o reaşezare a acestora. înlesnind aşezarea perticulelor solide astfel încât.Tasarea rambleelor necompactate Ţinând seama de ritmul actual de execuţie. degradarea sistemului rutier. de faptul că. astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită. terasamentele trebuie să fie compactate artificial. atât infrastructura cât şi suprastructura drumului se realizează în aceeaşi campanie de lucru. toate pământurile se înfoiază. Aceste pământuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. iar în consecinţă. .5. Lucrul mecanic folosit pentru compactare se consumă în cea mai mare parte pentru învingerea coeziunii şi a frecării dintre granule.4 Factorii care influenţează compactarea [1] Umiditatea joacă un rol foarte important în procesul de compactare. Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. eliminând o anumită cantitate de aer şi apă liberă. în mod obişnuit. în urma sarcinilor aplicate. Într-o anumită poziţie. Prin săpare. în detrimentul volumului de goluri umplut cu apă şi aer. Fig. respectiv dificultăţi în circulaţie. acestea să ocupe un loc cu cât mai multe puncte de reazem în structura pământului. greutatea volumică scade. datorită tasărilor neuniforme. 80). aşezate în rambleu fără nici o operaţie suplimentară. sub greutatea proprie. redobândind cu timpul starea de îndesare iniţială (fig. ce nu poate fi controlat şi poate provoca. 80 . a pătrunderii granulelor mai mici în spaţiile dintre granulele mai mari.

-condiţiile locale de lucru (volumul de lucru. nivelarea pământului şi o oarecare compactare prin simpla trecere a maşinilor rutiere.4 .. constituie factorul cel mai important. de felul utilajului de compactare. umiditatea etc. anotimpul în care se execută lucrările). 6 daN / cm . se realizează sfărâmarea bulgărilor. a umidităţii de saturare şi a sensibilităţii la apă. Compactarea mecanică a terasamentelor Pământul necesar realizării corpului rambleului este aşezat în straturi şi compactat succesiv cu ajutprul unor utilaje speciale pentru alegerea cărora se au în vedere următoarele: caracteristicile pământului (coeziv sau necoeziv. screperelor şi a altor vehicule cu şenile presiunea specifică exercitată pe teren este de 0. Prin trecerea tractoarelor. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare. de 5 . Compactarea pământului poate fi realizată prin: circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere.. Capacitatea de a se compacta a unui pământ depinde de natura şi umiditatea pământului. Totuşi dacă circulaţia este dirijată uniform pe toată lăţimea platformei şi stratul de pământ are grosimi de 10 . cu maşini care exercită o presiune statică. mărimea frontului de lucru. ritmul de execuţie. diminuarea influenţei apei asupra pământului. modul de deformaţie şi de elaticitate etc. Prescripţiile tehnice recomandă utilajele adecvate pentru compactare. iar la vehiculele cu roţi.6 daN / cm .. -gradul de compactare care trebuie realizat. evitarea tasării ulterioare a terasamentelor şi a straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier. prin scăderea permeabilităţii. precum şi de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective.. 15 cm. coeziunea. de grosimea stratului supus compactării. curba granulometrică. Compactarea pământului prin circulaţia vehiculelor. 0.. 2 2 . apreciind şi numărul de treceri necesare.)..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Acest fapt determină o creştere corespunzătoare a carcateristicilor mecanice.. unghiul de frecare internă.

Se pot folosi şi garnituri de mai mulţi tăvălugi (fig. Fig. Capacitatea lor de compactare este dată de greutatea maşinii şi de presiune specifică exercitată asupra pământului.82 . sau pot fi alcătuite şi din mai multe pneuri. cu două axe şi trei tambure (fig. 81). daN / cm 2 din suprafaţa piciorului. iar pentru cei cu picior de oaie. Aceştia realizează compactarea pământului prin rularea lor şi sub acţiunea greutăţii transmise de tambure. Greutatea cilindrilor compresori poate fi mărită după necesităţi prin lestare. Cilindri compresori cu feţe netede sunt de două feluri: tăvălugi remorcaţi de un tractor (fig. 82).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Compactarea pământului cu maşini care exercită presiune statică (cilindri compresori). Presiunea specifică a cilindrilor compresori cu feţe netede şi a celor cu pneuri multiple se exprimă în daN / cm de lăţime a tamburului sau pneului. care pot fi cu două axe şi două tambure (fig. cu feţe netede sau cu proieminenţe numite picior de oaie. 84) şi cu trei axe şi trei tambure (fig. 81 . .Tăvălugi remorcaţi Fig. 85). adică prin umplerea cilindrilor cu apă sau nisip. cu o greutate de circa 20kN care poate fi mărită prin lestare.Garnituri de tăvălugi cilindri compresori autopropulsaţi. Tamburele compresorilor pot fi metalice.83).

a straturilor de piatră spartă etc. Deoarece în urma lor rămâne o suprafaţă netedă şi plană.Compactoare cu rulouri netede cu teri axe şi trei tambure La lucrările de compactare a tersamentelor se folosesc mai ales cilindri compresori cu două axe care au un tambur nivelator în faţă şi două roţi compactoare în spate. Productivitatea acestor utilaje este redusă (70 .. Cilindri compresori cu feţe netede se deplasează în lungul 3 .).. plăci de bătătorit. 83 .25 cm la 6 până la 8 treceri.Compactoare cu rulouri netede cu două tambure Fig. Sunt utilizaţi la cilindrarea pământurilor pietroase. sunt folosiţi şi la finisarea suprafeţelor compactate cu alte utilaje (picior de oaie. Sporirea numărului de treceri nu măreşte grosimea stratului compactat.. Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă şi redusă la adâncimi de 15. 84 . etc.Compactoare cu rulouri netede cu două axe şi trei tambure Fig. iar ritmul de compactare este lent..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 80 m / h ). 85 .

. Nu compactează bine pământurile nisipoase..grosimea stratului elementar compactat. Lucrează foarte bine în pământuri argiloase cu umiditatea mai mică decât w optim. în m. iar efectul compactării este astfel redus.Tipuri de proieminenţe picior de oaie . Cilindrarea se începe de la margine spre mijlocul platformei. numite picioare de oaie.. Compactarea pământului se produce datorită presiunii specifice foarte mari (40. Dacă pământul este umed.. printr-o mişcare înainte şi înapoi.. în kN .lucrul mecanic prescris (5. . Cilindrii picior de oaie dau o compactare mai puternică şi mai uniformă.20cm (fig. cu un număr de treceri mai mic decât cilindrii cu feţe netede. cu lungimea de 18. P P L . Fig.. el aderă pe suprafaţa piciorului de oaie. pe fronturi lungi. 86 . Cifra 1000 rezultă din transformarea kilometrilor în metri.Suprapunerea benzilor cilindrate Numărul de treceri N necesare pentru realizarea unui anumit grad de compactare se poate stabili pe baza lucrului mecanic prescris: N= unde: 1000 ⋅ l ⋅ b ⋅ h . Cilindri compresori picior de oaie sunt tăvălugi alcătuiţi dintr-un tambur pe suprafaţa căruia sunt fixate nişte proieminenţe (fig. 87 .70 daN / cm ). 87). 3 b h ..86).. . în m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor axei.greutatea cilindrului compresor. la fiecare trecere benzile alăturate trebuind să se suprapună pe 15. 2 Fig.25 cm.lăţimea fâşiei compactate.15 kN ⋅ km / m ).

expulzând cu uşurinţă aerul din pori. şi un grup de 4-6 roţi cu pneuri pe osia din spate.. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Cilindri compresori picior de oaie pot compacta straturi de 30 . Compactoarele cu pneuri autopropulsate au aceleaşi carcateristici ca şi cele remorcate.. 88 . chiar dacă umiditatea este mai mare decât umiditatea optimă de compactare. 50cm grosime prin 6 până la 8 treceri. având osia din faţă de 3 sau 5 pneuri şi pe osia din spate 4 sau 6 pneuri. Sunt prevăzute cu un grup de 2-4 roţi cu pneuri pe osia din faţă care este şi directoare.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Pentru a spori productivitatea cilindrilor compresori cu pneuri se recomandă ca pământul aşternut pentru compactare să fie cilindrat în prealabil cu cilindri uşori. cu feţe netede.. pământul se îndeasă şi. Pe o osie este fixată o cutie care poate fi încărcată cu nisip sau cu alte materiale. Cele remorcate (fig. în momentul când picioarele pătrund numai o treime din lungimea lor. compactarea este terminată. 89 . Pe măsura trecerii peste acelaşi strat.Tipuri de proeminenţe picior de oaie Aceste compactoare acţionează atât prin presarea. pentru a-i mări greutatea. 88) sunt alcătuite dintr-o osie pe care sunt montate 4 până la 8 roţi cu pneuri. .. Pot fi şi pe două osii. Compactoarele cu pneuri sunt remorcate sau autopropulsate. pentru ca roţile din spate să calce printre urmele celor din faţă.60 cm prin 2 până la 6 treceri. cât şi prin frământarea pământului. Fig. Pot fi folosite la compactarea pământurilor coezive sau puţin coezive în straturi de 40.

Cu ajutorul plăcilor vibratoare se pot compacta pământuri nisipoase cu grosimea de 15 . Astfel. prin intermediul unei greutăţi dispuse excentric. servind în special la compactarea taluzurilor (fig. acţionată de un motor cu explozie sau electric. 70cm grosime.. Plăcile vibratoare sunt alcătuite dintr-o placă masivă. Astfel. Pentru vibrare sunt folosite plăcile vibratoare. Cilindri compresori vibratori sunt alcătuiţi dintr-un tăvălug tractat prevăzut cu un vibrator. Se realizează prin transmiterea în stratul pământului a unor oscilaţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică. Tipurile uşoare sunt manevrate manual.. Pot compacta straturi de pământ de 50 .Plăci vibratoare Vibrocompactoarele sunt maşini mai grele. fâşiile compactate se suprapun la trecerile succesive cu 30-50cm pentru a nu se forma refulări de materiale între acestea. sub acţiunea cărora coeziunea pământului şi frecarea dintre particule devin mai mici. Fig. 91 . prin 4 treceri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor c) Compactarea cu maşini vibratoare. 25cm prin 4 până la 6 treceri.90 În figura 90 se prezintă modul de lucru cu cilindrul compactor. O ... prevăzute cu una sau mai multe plăci vibratoare. Această metodă de compactare se aplică pământurilor necoezive şi slab coezive.00. vibrocompactoarele şi cilindrii compresori vibratori. acţiunea de vibrare având efect până la adâncimea de 1. astfel încât granulele se mişcă liber unele faţă de altele. efectul de compactare prin vibrare este sporit şi prin presiunea statică asupra stratului de pământ. 91). particulele mici ocupând golurile dintre particulele mari. Fig.

93 – Schema tehnologică de compactare d) Compactarea pământului cu maşini de bătătorit.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor astfel de maşină are un efect de compactare de 10. maiuri mecanice autopropulsate.92 . 7 Fig.15 ori mai mare decât un cilindru compresor obişnuit (fig. 92) Fig.. ..efectul ruloului static de 10t. b . maiuri acţionate pneumatic sau electric.efectul ruloului vibrator de 10t. maiuri cu explozie. Se realizează prin aplicarea de lovituri repetate stratului de pământ de compactat cu unul din următoarele utilaje:plăci bătătoare.Rulou vibrator pentru pamânturi nisipoase: a .

în arc de cerc...Plăci bătătoare Maiurile cu explozie .. Maiurile acţionate pneumatic sau electric sunt utilaje cu capacitate mică de lucru. în greutate de 10 . în straturi de 30.. dar sunt costisitoare şi imobilizează un utilaj greu.94 .. numite "broaşte".94)..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Plăcile bătătoare sunt plăci grele metalice sau de beton armat cu o suprafaţă utilă de 1 m .. 100 cm şi compactează în special pământurile necoezive sau slab coezive.40 m.. braţul macaralei deplasându-se de la margini spre centrul platformei.. 40 kN. în straturi de 0.. 3m de la care sunt lăsate să cadă pe stratul care trebuie compactat (fig.80 .95).0. Fiecare lovitură trebuie să se suprapună precedentei cu jumătate din lăţimea plăcii. Fig... 95 .30. Se utilizează la compactarea terasamentelor pe suprafeţe mici.10kN acţionat de un motor cu explozie care-l face să lucreze în salturi (fig. Compactarea se efectuează pe fâşii. Maiurile mecanice autopropulsate sunt montate pe un tractor în grupuri de 4 până la 6 bucăţi. puse alternativ în acţiune de motorul tractorului.20m. Au avantajul că pot compacta orice fel de pământ în grosimi de 0. fiind folosite la compactarea pământului în spaţii restrânse.. 1.Mai cu explozie . care sunt ridicate cu ajutorul unei macarale la o înălţime de 1. Maşina poate executa 60-70 lovituri pe minut ridicând maiurile la o înălţime de 50 .60 cm grosime.. sunt alcătuite dintr-un cilindru de 1. 2 Fig.

6. Din acest punct de vedere se deosebesc trei categorii de pământuri: pământuri coezive .lăţimea de lucru a utilajului. . pământuri amestecate din granule mari şi fine.alcătuite din nisipuri şi pietrişuri. Norma de timp a utilajelor se determină cu relaţiile: pentru compactarea primară.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.3.numărul de treceri ale utilajului peste acelaşi strat. . Factorul cel mai important care impune alegerea tehnologiei de compactare este granulozitatea şi gradul de umiditate al pământului. . în profunzime cu cilindrii compactori: NTU = sau Tc ⋅ n (ore / 100m 3 ) 36( B − b) L ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) ( B − b) h ⋅ u ⋅ kt NTU = pentru compactarea de finisare în suprafaţă cu cilindrii compactori: NTU = pentru compactarea în profunzime cu plăci bătătoare grele: NTU = în care: Tc n B .durata ciclului de lucru în secunde. în m. Criterii de alegere a procedeului şi a utilajelor de compactare Alegerea procedeelor şi a utilajelor de compactare trebuie făcută în raport cu natura pământului ce urmează a fi compactat. pământuri granulare .alcătuite din argile şi prafuri. în m.5. astfel încât să se obţină parametrii de compactare scontaţi cu consumuri minime de energie şi timp. în m. . cărora le corespunde o anumită stare de coeziune.lungimea sectorului de lucru.lăţimea de suprapunere a fâşiilor de lucru. b L .

.latura plăcii de formă pătrată. . .96) Fig. în cm. utilajul specializat folosit la execuţia operaţiei respective şi schema de lucru aplicată. Executarea lucrărilor de săpătură cu autogrederele [ 2] v D u Autogrederele sunt maşini terasiere cu largi posibilităţi tehnologice de utilizare la lucrările de terasamente.grosimea stratului de compactare. prin circularea pe o singură parte sau pe ambele părţi (fig.viteza de deplasare.coeficientul de utilizare a timpului de lucru. Datorită construcţiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat în cadrul lucrărilor de construcţii pentru căi de comunicaţii în special pentru lucrări de finisare. . dispuse în straturi mici pe suprafeţe întinse sau pentru executarea de şanţuri cu adâncimea de 0.0.Schema de executare a şanţurilor cu autogredere 1.4 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Se prezintă în continuare schema tehnologică de realizare a lucrărilor de terasamente sub forma unui ciclu de lucru ce cuprinde principalele faze de lucru. datorită mobilităţii foarte mari a echipamentului (lama de greder). operaţiile executate în cadrul fiecărei faze.numărul de lovituri pe minut. La săparea pământului este folosit în cazul volumelor mici de lucrări în terenuri de categoria I şi II. în km / ora . în m.70 .90m. 96 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor h kt . .

113 . Longitudinal SCHEMA TEHNOLOGICA 1 2 3 4 SE REIA CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT UŢIA LUCRĂRILOR DE UTURI TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ pag. buldozer excavator screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL Longitudinal Abataj transv.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞATOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT UTILAJUL FOLOSIT BULDOZER APARATE TOPO a.

114 .Dicu Mihai DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder F@ŞII LONGITUDINALE Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor UMECTARE COMPACTARE AŢIA EXECUTATĂ JUL FOLOSIT Autocisterna Cilindru compactor MA TEHNOLOGICĂ DE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL U pag.

La rândul lor operaţiile tehnologice sunt alcătuite din procedee simple sau complexe. dar deseori contribuie la perfecţionarea acestora. solicită acest tip de organizare a lucrărilor. cerinţele faţă de calitatea lucrărilor. În construcţia de drumuri se foloseşte metoda tehnologică în flux. Obiectivul propus prin tema lucrării apare ca rezultat final al executării unui complex de operaţii tehnologice. Înlănţuirea utilajelor specializate pe operaţii distincte poartă denumirea de SISTEME DE MAŞINI. de punere în operă. se pot desfăşura concomitent sau consecutiv. unde frecventa de repetare a operaţiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 2 METODA MULTICRITERIALĂ DE ALEGERE A VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR DE DRUMURI 2. pag. utilajele şi materialele folosite precum şi consumul de manoperă. de transport. termenele de execuţie. iar o maşină complexă ce rezolvă mai multe operaţii de lucru poartă denumirea de COMBINĂ RUTIERĂ.1 Definirea sistemei de maşini şi a proceselor tehnologice simple şi complexe Tehnologia lucrărilor de construcţii are drept obiect principal stabilirea metodelor eficiente de realizare a operaţiilor necesare execuţiei propriu-zise. Metode avansate de organizare a producţiei nu contribuie numai la îmbunătăţirea folosirii utilajelor şi la o mai eficientă aplicare a tehnologiei elaborate. În acest sens trebuie întocmite fişe tehnologice care să conţină denumirea şi succesiunea operaţiilor. de prelucrare a materialelor în staţii fixe.115 . care se desfăşoară consecutiv sau concomitent. Se deosebesc mai multe categorii de procese simple: pregătitoare sau de amenajare. care de asemenea. Organizarea execuţiei pe faze tehnologice este menită să asigure ritmicitatea operaţiilor de lucru prin folosirea eficientă a utilajelor şi echipamentelor specializate. precum şi organizarea etapelor componente.

spre exemplu. în condiţiile funcţionării optime (încărcare la capacitate maximă şi personal specializat). adaptaţi prin calcul. zilei. deoarece ea se determină cu luarea în consideraţie doar a însuşirilor constructive ale maşinii în condiţii de pag. Productivitatea teoretică este un parametru exprimat cantitativ ce reprezintă producţia executată de utilaj în timpul unei ore de funcţionare continuă. Procesul simplu de lucru la care execuţia este mecanizată poartă denumirea de proces tehnologic. productiviatea maşinii depinde şi de experienţa muncitorului care o conduce. Caracterul materialelor folosite.1. Faza tehnologică presupune execuţia unei părţi din lucrare. faza tehnologică de umplutură ce cuprinde operaţia de descărcare.116 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Două sau mai multe procese simple legate între ele organizatoric poartă denumirea de proces complex sau de fază tehnologică. Valoarea productivităţii teoretice este mică pentru fiecare echipament de lucru. frontul de lucru şi modul de transport al materialelor în lungul drumului.3.2. Orice proces tehnologic este carcaterizat de productivitatea utilajului sau echipamentul de lucru. au o influenţă esenţială asupra productivităţii lui. Mai multe operaţii tehnologice executate de o combină rutieră se numeşte proces tehnologic complex. Într-o măsură însemnată. Procesele simple mai poartă şi denumirea de operaţii tehnologice.2 Productivitatea utilajelor de construcţii [ 2] Productivitatea utilajelor sau a echipamentelor de lucru depinde de rezistenţa la lucru opusă de material (exemplu: rezistenţa la tăiere pentru operaţia de săpare) de caracterul organizării proceselor conexe şi a şantierului în ansamblu şi în fine. operaţia de umectare şi în final compoartarea în strat.2. realizate de utilajul de lucru specializat.1. felul operaţiilor tehnologice. pentru viteze şi coeficienţi teoretici de execuţie ai echipamentului de lucru. anului: Analiza productivităţii unui utilaj are trei forme: 2. Producivitatea tehnică 2. Productivitatea teoretică 2.2. de capacitatea sa de a folosi cât mai complet însuşirile ei constructive şi caracteristicile de funcţionare. în condiţiile unui material teoretic. apoi de nivelare-profilare. Această productivitate este determinată de parametrii şi însuşirile constitutive ale maşinii. Productivitatea de exploatare 2. de regimul de lucru al maşinii în decursul schimbului.2.2. 2.

în ipoteza unei organizări perfecte a şantierului şi a deservirii utilajului de personal specializat.distanţa dintre două porţii de material (între două cupe). Productivitatea teoretică se calculează cu formule diferite.cantitatea teoretică în unităţi de volum realizată de utilaj [mc] q pentru maşini cu funţionare continuă. De aceea. la care deplasarea materialului se face în porţii (cupe) Pt = unde: 3600 ⋅ v ⋅ q' a q' . în funcţie de principiul de funcţionare al utilajului. ca unul din principalii parametrii de caracterizare. pag.viteza teoretică de mişcare [ m / s ] .suprafaţa teoretică de lucru [ m ] . . valoarea productivităţii teroetice se înscrie în cartea tehnică a utilajului. la care deplasarea se face în secţiune constantă (buldozer) Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A sau [ m 3 / h] [t / h] . . ţinându-se seama de condiţiile de lucru în teren.117 . 2.greutatea specifică aparentă a materialului [t / m ] 2 2 Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A ⋅ γ unde: v A γ pentru maşini cu funcţionare continuă.2 Productivitatea tehnică este cantitatea de producţie realizată timp de o oră de funcţionare efectivă.2.durata teoretică a ciclului (ore=h). pentru maşini cu funcţionare ciclică (excavator cu cupe) Pt = q ⋅ tc 3600 tc [mc / l ] .viteza teoretică de mişcare a echipamentului.cantitatea teoretică de producţie în porţii de material măsurat în cupă. v a .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor execuţie convenţionale.

3. cea mai bună corelare a lucrului diverselor tipuri de maşini într-un proces mecanizat complex. Productivitatea de exploatare este de trei feluri: medie orară medie de schimb medie anuală utilajului. -aprecierea gradului de apropiere a productivităţii de exploatare de productivitatea maximă posibilă şi a rezervelor existente în folosirea diverselor utilaje şi a parcului în întregime. care funcţie de cauzele lor por fi grupate astfel: -întreruperi . Întreruperi în funcţionarea utilajelor au repercursiuni asupra regimului de lucru a utilajului specializat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Productivitatea tehnică poate fi determinată tot cu formulele menţionate pentru un anumit tip de utilaj specializat pentru execuţia unor operaţii tehnologice bine definite şi are drept scop următoarele: -întocmirea celor mai raţionale scheme de organizare a lucrărilor mecanizate. pag. Regimul de lucru al utilajulu specializat. ce depind în mare măsură de performanţele utilajului care necesită efectuarea reparaţiilor planificate. Productivitatea de exploatare se deoasebeşte de productivitatea tehnică prin aceea că întervin pe lângă întreruperile de lucru cu caracter tehnico-constructiv. În procesul de exploatare a utilajului au loc şi operaţii neproductive şi diverse întreruperi de lucru.reprezentând norma de deviz a utilajului. stabileşte distribuirea întregului timp pe o perioadă în care îşi îndeplineşte funcţiile principale (de lucru) sau secundare (de deplasare în frontul de lucru).reprezentând norma de producţie a utilajului. care sunt dificil de evitat chiar în cazul unei bune funcţionări a organizării lucrărilor. întreţinerea tehnică sau înlocuirea echipamentului de lucru degradat.118 .reprezentând norma tehnico-economică sau productivitatea anuală a pentru cauze tehnico-constructive. precum şi deplasarea acestor utilaje în zona de lucru. tehnologic şi meteorologic şi întreruperi datorită condiţiilor concrete de lucru pe şantier.2. -întreruperi din cauze meteorologice.. -întreruperi organizatorice. care depind de tehnologia proceselor de lucru sau de anumite caracteristici ale şantierului. cum ar fi deplasarea utilajelor în frontul de lucru şi apoi în parcul de maşini. a lipsei pieselor de schimb. energie. . . 2. combustibil. -întreruperi tehnologice. datorită unor lipsuri în organizarea lucrărilor sau datorită necorelării mijloacelor de transport ce deservesc utilajul de lucru. precum şi întreruperile de funcţionare datorită diverselor cauze. etc. în scopul atingerii productivităţii maxime a întregului proces de execuţie.

configuraţia terenului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se cunosc două tipuri de regimuri de lucru: -regimul pe schimb care prevede defalcarea întregii durate a schimbului pe perioada de lucru efectiv. Productivitatea în exploatare poate fi exprimată matematic prin relaţia: T PE = PT ⋅ K1 (1) în care: PT .coeficienţi care afectează mărimea productivităţii prin modificarea n T K1 ciclului de lucru sau a timpului efectiv de lucru. Productivitatea de exploatare calculată cu relaţia de mai sus se mai număşte productivitate de exploatare normată sau planificată ( PE ) . [UM / ora ] . -regimul anual prevede defalcarea întregului timp calendaristic de lucru a unui an în perioada de timp în care utilajul lucrează efectiv. Pentru ca maşinile să lucreze cu eficienţă normală este necesar ca să fie îndeplinită relaţia: n a PE ≤ PE ⇒ PT a T n 2. unghiuri de rotire etc.119 .numărul de coeficienţi care influenţează utilizarea timpului.productivitatea tehnică.3 Metode de determinare a cantităţilor de lucrări pag. perioada de deplasare în frontul de lucru. . corelarea fluxului tehnologic şi a utilajelor în cadrul sistemei. uzura maşinii.). este în reparaţii sau are întreruperi. se deplasează în zona de lucru. precum şi perioada în care lucrează în gol sau care are întreruperi de funcţionare. condiţii de lucru (modul descărcării. Având în vedere producţia realizată efectiv se poate defini şi productivitatea de exploatare realizată sau efectivă ( PE ) . . Coeficneţii K1 sunt de regulă subunitari şi ţin cont de: îndemânarea muncitorului.

În vederea obţinerii celor mai bune rezultate tehnico-economice în funcţie de condiţiile concrete de lucru. încadrându-se astfel.1 se prezintă împrăştierea soluţiilor. precum şi funcţie de mijloacele de programare şi de calcul de care se dispune se stabileşte gradul de detaliere a activităţilor respectiv a programului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea normării activităţii maşinilor şi utilajelor în şantiere trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau ce urmează a fi executate.120 . în funcţie de natura articolului de deviz. respectiv a activităţii.1. Determinarea cantităţilor de lucrări se face de regulă prin antemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice.număr de soluţii posibile. N P . Pentru aceasta este necesară stabilirea cantităţilor de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice respectiv pe activităţi. în zona soluţiilor admisibile. Stabilirea soluţiilor tehnologice de mecanizare şi preselectarea acestora Pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie în construcţii. care pot genera o mulţime de soluţii posibile. În fig 2. E A eficienţa soluţiei care se aplică.3. 2. unde: N A . este necesar ca din această mulţime de soluţii posibile să se aleagă o soluţie cât mai apropiată desoluţia optimă.3. Gradul de detaliere a programului şi lista de activităţi Funcţie de scopul urmărit prin programare şi complexitatea procesului tehnologic (numărul activităţilor).2. 2.1 – Împrăştierea soluţiilor în funcţie de eficienţa economică pag. apar probleme numeroase şi complexe. în funcţie de eficienţa economică.2. După stabilirea numărului de activităţi şi analiza succesiunii logico-tehnologice şi organizatorice a acestora cu condiţionările respective.număr de soluţii admisibile. Fig.

Tabel 2. Denumire activitate (proces simplu) Variante tehnologice de mecanizare I Excavatoare II Buldozere III Screpere tractate IV Autoscrepere PS 501 PS 603 01 Săparea mecanică a apământului PS 801 S1202 S 3602 DH 801 DH 1201 S651 LS S1500 LS S1800 LS A1800 L A 3603 ST 3 ST 6 ST 8 AS 11 – 14 AS 20-25 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buldozere Autogredere S 651 LS 04 Împrăştiere şi aducere profil S 1500 LS S 1800 LS A 1800 L A 3602 L AG – 120 AG .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pentru a face o analiză cât mai temeinică a condiţiilor tehnico-economice de execuţie mecanizată a unei lucrări de construcţii . se recomandă: -stabilirea tabloului soluţiilor tehnologice de mecanizare posibile de aplicat. este necesar să se inventarieze şi să se studieze toate soluţiile de mecanizare posibil de aplicat. În acest sens. pe baza tehnologiilor de execuţie cunoscute sau proiectate şi a listei de activităţi. -formarea sistemelor de maşini pe variante de soluţii tehnologice de desfăşurare a procesului complex.1 Tabelul soluţiilor tehnologice de mecanizare.121 .180 pag.1). posibile Cod activ. pentru fiecare activitate în parte (tabelul 2. corespunzător dotării tehnice sau posibilităţilor de dotare şi de închiriere de care de dispune.

să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare admisibile.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea formării variantelor de sisteme de maşini. după următoarele criterii: parametrii tehnologici de lucru.4 Criteriile tehnico-economice de selectare a sistemelor de maşini şi utilaje. De exemplu. Utilajele preselectate se pot înscrie pe activităţi în fişa utilajelor selecţionate (tabelul 2. care vor constitui variante de soluţii admisibile. 2.97 - Pentru fiecare activitate se preselectează mai multe tipuri de utilaje. prin asociere combinată. din care să se selecteze varianta de aplicat.79 5250 10284 - 24.86 - 100m3 100m3 7 0. presupune aplicarea sistemului de criterii tehnico-economice constând din: pag. în condiţiile unei eficienţe sporite. astfel încât. atât posibilităţile tehnologice de mecanizare corespunzătoare fiecărui proces simplu (activitate) în parte. Tabel 2.2) împreună cu principalele date tehnico-economice ale lor. cât şi ale procesului complex în ansamblu. care se selectează din tabloul de soluţii tehnologice utilajele. urmând să rezulte soluţia cu eficienţa cea mai ridicată.2 Fişa utilajelor selecţionate Utilaje selecţionate (tip şi normată NTU Tarif de închiriere montare/demontare zile Simbol articol de deviz Costuri Cod activ UN R Din indicator 3 capacitate) Calculată Combustibil şi lubrifianţi Montare demontare lei şi Transport lei/utilaj 01 Buldozer S1800 LS Excavator S1202 Autoscreper AS 11-14 100m lei/ora Durată - 16.122 . La alcătuirea variantelor de soluţii se vor avea în vedere. asigurarea condiţiilor de asociere a maşinilor. scheme de mecanizare posibil de aplicat. procesul de săpare. pentru execuţia lucrărilor de construcţii [ 2] Selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor de construcţii. transport şi împrăştiere a pământului. Aceste variante de soluţii vor fi supuse unei analize comparative pe baza criteriilor tehnicoeconomice. posibilităţi de procurare.

În schema tehnologică ce urmează. / UM .123 . exprimat în kWh / UM sau Kgc. f necesarul specific de energie Esp . 2. exprimat în om − ore / UM . poate fi organizat prin mai multe variante de mecanizare. ciclul de lucru săpat-transport-umplutură.Alcătuirea variantelor de soluţii tehnologice de mecanizare pag.c. se prezintă fazele de lucru necesare execuţiei lucrărilor de terasamente. costul unitar fizic Cu ( ) sau orar (C ). Astfel.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor numărul de maşini-zile necesare pentru executarea lucrării (Nmz ) . Pentru aplicarea acestor criterii se determină valorile lor corespunzătoare variantelor tehnologice. care influenţează varianta de mecanizare în cadrul lanţului de lucru din care fac parte. Aceste utilaje se diferenţiază prin caracteristicile constructive şi perfrmanţe de lucru. respectiv lei / ora . exprimat în lei / UM . urmând ca prin compararea lor să se selecteze varianta cea mai eficientă în vederea aplicării. au valoarea pur didactică. ( ) o u Fig. susţinute de o diversitate de utilaje specializate. existenţa altora cu alte performanţe fiind importante în cazul unui proiect tehnologic real.2 . exprimat în maşini – zile consumul specific de manoperă ( N sp ) . Variantele constructive prezentate.

S .numărul de unităţi de măsură naturale (UM ) . P. pag. ha. reprezintă timpul mediu normat. etc. P.). în UM / ora.productivitatea de exploatare. este un parametru care se determină pe baza normei de timp a utilajului (NTU ) . t .1.100m 2 . funcţionarea productivă a acestora se exprimă prin norma de timp a utilajului (NTU ) . necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă (UM R ) . Kg . şi reprezintă timpul de lucru exprimat în zile. PE .4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 2. NUM .NTU se ia din IND corespunzător articolului asimilat. necesar unui anumit număr de maşini pentru a efectua o cantitate de lucrare Q . corespunzător categoriei de lucrări din care face parte – ( NTU se ia din IND ). specifice fiecărei lucrări (m 3 .). etc.124 . dar poate fi asimilat cu un articol de deviz similar ca tehnologie şi consumuri . în ore / UM R . Calculul numărului de maşini-zile ( N mz ) Numărul de maşini-zile ( N mz ) . Norma de timp a maşinilor şi utilajelor În activitatea curentă a maşinilor şi utilajelor de construcţii.norma de timp a utilajului. m 2 . cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă (100m3 . nu-şi găseşte un corespondent direct din IND. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor. Matematic acesta se exprimă: NTU = în care: NUM PE NTU . În mod curent se pot întâlni trei situaţii şi anume: procesul simplu ( PS ) respectiv activitatea analizat îşi găseşte un corespondent direct printre articolele de deviz ale indicatorului de norme de deviz (IND ) . nu-şi găseşte corespondent în IND şi nici nu poate fi asimilat cu un articol de deviz – NTU se calculează.S .

. reprezintă acte normative republicane cuprinzând norme de consum specifice lucrărilor dintr-o anumită categorie de lucrări de construcţii (lucrări de terasamente TS . capitolului. Norme de consum pentru utilaje exprimă de fapt NTU .). care reprezintă timpul mediu necesar unei maşini pentru executarea unei anumite cantităţi de lucrare Q . utilaje şi dispozitive). Pentru diferenţierea articolelor de deviz se simbolizează distinct cu simboluri alfa-numerice. Exemplu: P PH . exprimat în ore. incluzând şi timpul de funcţionare în afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasării între punctele de lucru mers în gol. lucrări de construcţii C . ore închiriere (Oi ) . exprimat în ore. PH . Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q ⋅ NTU Având în vedere şi posibilitatea de depăşire a normei. capitolele în articole de deviz iar acestea din urmă în variante corespunzătoare diverselor condiţii de lucru.articol (lucrare) .2 . Acestea sunt reglementate unitar pe ţară prin intermediul "Indicatoarelor de norme de deviz".montarea tablierelor metalice pentru poduri. Indicatoarele de norme de deviz (IND ) .capitolul .indicator de norme de deviz comasate pentru lucrări de poduri.poduri metalice. care reprezintă timpul cât maşina se afla la dispoziţia şantierului. manoperă şi utilaje. etc. lucrări de tuneluri T . PH 2b . lucrări de drumuri D . ore lucru (OL ) .montarea tablierelor metalice pentru poduri având grinzile principale cu inimă plină. articolului şi variantei de articol în ordinea enunţată. manevre etc.varianta de articol de deviz . pentru materiale. Generarea simbolului articolului de deviz se realizează prin asocierea simbolurilor corespunzătoare categoriei de lucrări.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU sunt folosite pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculului necesarului de mijloace de muncă (maşini. Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini se pot folosi trei noţiuni.). relaţia se poate exprima astfel: pag.125 . care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q . Indicatoarele de norme de deviz sunt împărţite în capitole de lucrări. în funcţie de elementele ce se înregistrează şi se raportează: Ore lucru efectiv (Ole ) .

1. Prin afectarea orelor de lucru cu un coeficient de folosire a timpului de program ( K p ) se determină orele de închiriere.numărul de schimburi pe zi.126 ds Ki ns ..2) .coeficientul de utilizare a timpului unui schimb.cantitatea de lucrări.durata schimbului. Se cunoaşte că în cursul unei zile. . în UM R . pag.coeficient ce ţine seama de timpul cât maşina stă la dispoziţia şantierului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Qle = Q ⋅ NTU Q ⋅ NUM = PE ⋅ id id Q id .3).reprezintă coeficientul de lucru. revizii tehnice.orele de lucru pe care le poate realiza o maşină pe zi.0.75 − 0.6 − 0.). . OL şi Oi se găsesc într-un raport dimensional funcţie de valorile coeficienţilor kl şi K p .9. Ole . . Oi : Oi = Kp OL Kp . în ore. întreruperi tehnologice neprevăzute. .75) şi se stabileşte pe baza normativelor ICCPDC pentru activitatea utilajelor de construcţii (tabelul 2. K p = 0. Cei doi coeficienţi au valori subunitare ( K1 = 0.. care ţine cont de timpii de funcţionare ai maşinii în afara procesului tehnologic efectiv. în care: Pentru calculul orelor de lucru se aplică un coeficient de corecţie asupra Qle : QL = Kl Qle Kl . în afara timpului de lucru (pregătirea introducerii în lucru.indicele de depăşire a normei (id = 1. timpul de lucru al unei maşini este fixat pe baza regimului de lucru prin orele de lucru efectiv pe zi: Ole z Ole z = d s ∑ K is i =1 ns în care: Ole . discontinuităţi ale programului – maşină etc.

PE z Ole id Tabel 2. . existând în acest sens două posibilităţi: se alege numărul de utilaje şi atunci se calculează durata activităţii: dA = Q ⋅ NTU z N m ⋅ Ole ⋅ id Q ⋅ NUM Q ⋅ NTU = z z N m ⋅ Ole ⋅ id N m ⋅ PE ⋅ Ole ⋅ id Q .ore de lucru efective pe zi.127 . Nm .cantitatea de lucru.durata activităţii.numărul de maşini.număr de maşini.productivitatea efectivă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de maşini-zile mai poate fi exprimat astfel: N mz = N m ⋅ d A în care: Nm .3 Coeficienţi de utilizare a timpului pentru principalele grupe de utilaje pag.indice de depăşire a normei. .norma unitară pe maşină. se alege durata activităţii şi se calculează numărul de utilaje: Nm = în care: NUM . . dA Folosind această relaţie se pot determina N m şi d A . .

81-0.85 0.90 0.80 0.90 0.80 0.95 0.80 0.80 0.85 0.83 0.82 0.87 0.60 0.62-0. pag.85 0.80 0.75 0.95 0.75 0.85 0.75 Kl 0.128 .89 0.89 0.30 0.85 0. crt.87 0.80 0.81 0.95 0.75 0. Valori coeficienţi Grupe de utilaje Excavatoare cu acţionare hidraulică Excavatoare cu acţionare mecanică şi electrică Excavatoare cu echipament de marcă Excavator cu mai multe cupe Buldozere şi scarificatoare Defrişătoare Screpere şi autoscrepere Gredere şi autogredere Cilindri compactori autopropulsaţi Cilindri compactori tractaţi Plăci compactoare vibratoare Macarale turn Macarale mobile cu braţ Marcarale portal Mijloace de transport auto Betoniere Centrale de beton Pompe de beton.90 0.70 0.65 0.88 0.90 0.70 0.75 0.70 0.75 0.88 0.85 0.95 0.70 0.90 0.90 0.80 0.89 0.70 0.85 0.87 0.90 0.80 0.87 0.75 0.80 0.89 0.70 0.90 0.87 0.88 0.80 0. utilaje şi instalaţii pentru lucrări de finisaje Kt 0.80-0.88 0.88 0.50-0.95 0.65-0.80 0.92 0.85 0.90 0.80 0.95 0.75 0.95 0.95 0.88 0.95 0.70 0.9 Kp 0.89 0.85 0.85 0.85 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Nr. mortar şi injecţii Instalaţii de cofraje glisante Instalaţii de foraj pentru piloţi Instalaţii ELSE şi KELY Sonete universale cu berbeci Utilaje şi instalaţii pentru reparaţii şi lucrări de drumuri Maşini pentru lucrări de cale ferată Electropompe pentru lucrări de epuismente Graifer plutitor Drăgi fluviale şi maritime nepropulsate Şalande autopropulsante şi remorchere Maşini.87 0.90 0.83 Numărul de utilaje se alege având în vedere: -posibilităţile de procurare.80 0.75 0.8-0.80 0.80 0.

MT consumul total de manoperă pentru realizarea unei cantităţi de lucrare. în UM R sau UM .2.129 . determinat cu relaţia: M sp = MT Q M sp . .se utilizează atunci când durata este cerută de beneficiar sau de foruri superioare. -durata activităţii apreciată . Durata activităţii poate fi evaluată în două moduri: -durata activităţii impusă .consumul de manoperă corespunzător orelor de închiriere (manoperă directă).pe baza analizei unor factori. a experienţei acumulate sau prin date statistice. reprezentat de prestaţia personalului muncitor care deserveşte maşina (mecanicul deservent şi ajutorul când este cazul. 2. .manopera suplimentară prevăzută în IND reprezentată prin consumul de manoperă Ms implicat de folosirea maşinii în procesul tehnologic. -asigurarea unor durate de activitate în concordanţă cu importanţa lor în procesul tehnologic şi ţinând cont de interdependenţa dintre acestea.manopera indirectă. pentru efectuarea unor operaţii auxiliare necesare bunei funcţionări a acesteia.consumul specific de manoperă. Q . Mi corespunzătoare orelor de lucru. pag. om-ore. -asigurarea unui ritm de execuţie corespunzător cu durata de execuţie a lucrării. sau formaţia de muncitori în cazul instalaţiilor complexe). Consumul total de manoperă aferent folosirii utilajelor în şantiere se calculează cu relaţia: M T = M d + M s + M i + ( M tr + M md ) K e în care: Md . exprimat în om-ore/ UM R sau om-ore/ UM . reprezentată de consumul de manoperă pentru reparaţii şi întreţienere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor -folosirea unui număr cât mai mic de utilaje. dar care nu este cuprinsă în tariful de închiriere. Calculul necesarului specific de manoperă ( M sp ) Eficienţa economică sub aspectul utilizării resurselor umane prin mecanizarea lucrărilor de construcţii.cantitatea de lucrare.4. se poate exprima pe baza consumului specific de manoperă.

Costul unitar fizic (CTU ) costuri variabile (Cv ) costuri fixe echivalente (C F ) e e CTU = CV + C F a) Costuri variabile Prin costuri variabile se înţeleg acele costuri generate de folosirea utilajelor şi care depind de cantităţile de lucrări. costul manoperei necuprinsă în tariful de închiriere a utilajului (suplimentară.coeficient de echivalenţă care ţine cont de numărul de maşini Ke echivalente corespunzător variantei tehnologice. Ci .3.130 .manopera consumată pentru transportul maşinii. reclamată de anumite condiţii de lucru). Cm . Aceste costuri se compun din: costul chiriei utilajului. costul combustibililor. Pentru calcul componenţelor relaţiei se pot folosi expresiile: d M d = N m ⋅ Oi = d N m ⋅ Q ⋅ NTU Kl ⋅ K p M s = NTM ⋅ Q 2. . Se poate scrie: Cv = Ci + Cc1 + Cm dar: Ci = Oi ⋅ tof .consumul de manoperă pentru eventuala montare-demonatre a echipamentului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau schimbării echipamentului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor M tr . respectiv de orele de închiriere realizate. Cc1 = OL ⋅ cc . cm = Ole ⋅ cm în care: pag. M md .4. lubrifianţilor şi materialelor de întreţinere Cc1 .

. cm CM S S CM . În cadrul cheltuielilor unitare nu se operează cu costurile fixe ci cu costurile fixe echivalente. în lei/oră.131 .costul manoperei suplimentare.tariful orar de închiriere. Deci: Cv = Oi ⋅ toi + OL ⋅ cc + Ole ⋅ cm sau   t c CV = Cle  ci + c + cm   K K   l p Kl Costurile fixe echivalente Costurile fixe C F . în lei/ore.costul mediu orar al manoperei suplimentare. cm = . Pierderea cheltuielilor implicate de costurile fixe în cheltuielile unitare. precum şi de distanţele de transport de la bază la şantier. Costurile fixe sunt costuri pe utilaje implicate de operaţiunile de montare-demontare. sunt costuri generate de folosirea utilajelor dar care nu depind de durata de închiriere şi respectiv de cantitatea de lucrări ci depind de numărul şi de tipul utilajelor folosite. va fi mai mare sau mai mică funcţie de tipul dimensional şi productivitatea utilajului analizat.norma tehnică de consum de manoperă suplimentară (necuprinsă în tariful de închiriere). în lei/oră. NTM .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Oi . îmbarcare-debarcare şi transport. în om-ore/ UM R .orele de închiriere  Oi =    Ole   Kl ⋅ K p   toi Ole cc .costul mediu orar al consumului de combustibili lubrifianţi şi materiale de întreţinere. în lei/ UM R . . NTM .orele de lucru efective. Cheltuielile echivalente rezultă prin multiplicarea cheltuielilor fixe cu un coeficient de chivalenţă: e CF = CF ⋅ K e pag. care se ia din catalogul de preţuri pentru indicatorul de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări în care este încadrat articolul de deviz. pentru a dispune de un criteriu unitar de apreciere a eficienţei utilajelor.

K e3 = = 1.durata montării (conform normativ) exprimată în zile. K e 2 = > 1. cheltuielile cu chiria pe perioada montării-demontării. în Kg combustibil convenţional/ UM R pentru stabilirea consumului specific de energie.) Exemplu: având trei excavatoare E1 . Ci cheltuielile cu transportul.4. C MD . NTU 3 NTU 3 NTU 3 Cheltuielile fixe se compun din: cheltuielile de montare-demontare. Costul chiriei pe perioada montării-demontării se calculează cu relaţia: CiMD = ( Z M + Z D ) ⋅ 8 ⋅ tci în care: ZM ZD . E2 E3 cu capacităţile q1 < q2 < q3 şi normele de timp NTU 1 > NTU 2 > NTU 3 rezultă: K e1 = NTU 3 NTU 1 NTU 2 > 1.4. max) selectionate (NTU min . pag.durata demontării. 2. . Necesarul de energie este exprimat de fapt prin consumul de combustibili.coeficientul de echivalenţă. în zile.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ke = NTU ⋅ i ≥1 NTU (cap.max ) Ke . C F = 2 CMD + CiMD + Ctr ( ) Costul montării demontării se ia din tarif. Calculul necesarului specific de energie şi resurse energetice ( Et ) În actuala conjunctură economică.132 . Ctr MD . acest criteriu are importanţa cea mai mare. .norma de timp a utilajului cu capacitatea maximă dintre cele în care: NTU (cap. lubrifianţi şi materiale de întreţinere şi se determină: în lei/h pentru stabilirea costurilor unitare. dominată de criza mondială de energie.

c. lubrifianţi. Kg.necesarul indirect de energie./oră. lubrifianţi şi materiale de întreţinere. (coeficientul de transformare în combustibil convenţional K i = pci ) pcc pi pcc ( Pcc = 7000 Kcal / Kg ) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ET Ed Ei . .. îmbărcare-debarcare. pentru reparaţii şi întreţinere zilnică. utilizate la maşinile de construcţii şi combustibilul convenţional.necesarul de energie pentru transport şi operaţii auxiliare transportului (montare-demontare.133 . materiale de întreţinere).necesarul total de energie şi resurse energetice.4 sunt prezentate echivalenţele între principalele tipuri de combustibili şi lubrifianţi.consumul orar de resurse energetice (combustibil.c.consumul specific de combustibil convenţional corespunzător consumului de combustibil.c. însoţire)..c. Necesarul direct de energie se determină cu relaţia: Ed = OL ⋅ ccc în care: OL ccc Kg.puterea calorică a combustibilului convenţional În tabelul 2. în Kg/oră. în Kg.necesarul direct de energie. . pentru lucru. de un anumit tip. în Kg c.c. Tabel 2.echivalentul caloric al resursei energetice de tip 1. Etr . . în Kg c.puterea calorică a resursei energetice de tipul i.c.numărul de ore de lucru. .. Dar: .c. în ccc = ∑ ci ⋅ K i i =1 n în care: ci Ki .4 pag.c. în ore. .

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Echivalenţa calorică a combustibililor şi lubrifianţilor Nr. crt. Combustibil Denumire combustibil clasic UM energie Kg c.c./UM Uleiuri minerale Benzină Vaseline tehnice Motorine t t t t 2100 1670 1580 1580 kWh/UM 17100 13600 11400 12900 echivalent de

Necesarul indirect de energie este în funcţie de numărul de reparaţii de un anumit tip, efectuate între două reparaţii capitale:

Ei = f (nr.reparatii : I z , I p , RT , RC1 , RC2 , RK )
Determinarea lui Ei este destul de dificilă şi nu întotdeauna concretizată ceea ce face să nu se considere în studii. Se impune stabilirea unor indici de consum energetic pe tipuri de reparaţii. Necesarul de energie pentru transport se determină în funcţie de modul de transport şi numărul de mijloace de transport folosite, corespunzător tipului de maşini şi utilaje transportate. Pentru utilajele de construcţii care se deplasează prin autopropulsie se determină necesarul energetic cu relaţia:
Q Etr =

2D ⋅ cc vm
În cazul când efectuarea transportului implică şi mijloace auto de transport, necesarul de

energie al acestora se determină cu relaţia:
A Etr =

Pe ⋅ ccu 100
Pe
- parcursul echivalent realizat de mijlocul de transport, în Km

în care:

echivalenţi;

Ccu

- consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, în Kg c.c./100

Km echivalenţi; În mod curent se poate scrie:

ccu = cm ⋅ γ m ⋅ K m + cu ⋅ γ u ⋅ K u
în care:
pag.134

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

cm cu

- consumul mediu normat de motorină, în litri/100Km echivalenţi; - consumul mediu normat de ulei mineral, în litri/100Km echivalenţi;

γ m , γ u - densitatea motorinei, respectiv uleiului, în Kg/l;
K m , K u - echivalentul caloric al motorinei respectiv al uleiului.
Parcursul echivalent se determină cu relaţia simplificată:

Pe = 2 ⋅ D ⋅ Di
în care: - distanţa de transport, în Km; - coeficient care ţine seama de categoria de drum pe care se execută

D

Di

transportul (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valorile coeficienţilor de drum Categoria de drum I (N) II (K) III (T) IV (L) V (E) VI (H) Coeficient de drum, Di Notare valoare 0.9 1.0 1.1 1.2 1.4 1.6
pag.135

D1 D2 D3 D4 D5 D6

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În cazul participării la transport a mai multor mijloace de transport de tipuri diferite, se aplică relaţia generalizată:
A Etr =

Pe n ∑ mi ⋅ c1 cu 100 i =1 n
mi
- numărul de tipuri de mijloace de transport folosite; - numărul de mijloace de transport de un anumit tip (tipul i); - consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, corespunzător

în care:

ccu

mijlocului de transport de tipul i , în kg c.c/100Km echivalenţi; Necesarul specific de energie se evaluează cu relaţia:

Esp =

ET Q
În funcţie de efectul economic preconizat a se obţine, prin aplicarea soluţiei de mecanizare,

2.4.5. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice mecanizate la criteriile de selectare se utilizează rezultatul economic al procesului complex. Prin compararea acestora rezultă varianta de soluţie cea mai eficientă.

Fig. 2.3 – Echivalenţa tehnologică între variantele de mecanizare

Relaţia de calcul a normei specifice în cazul variantelor de procese complexe este următoarea:
pag.136

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

 pi i   ∑ Vkj   n  n  k =1  ⋅ c = x ⋅ c Ni = ∑ p j ∑ ij j i j =1 j =1 i ∑Vkj
k =1

în care:

Ni
i Vkj

- norma specifică a procesului complex i ; - valoarea criteriului j ; pentru varianta cea mai eficientă de mecanizare

a procesului simplu K , din cadrul variantei de proces complex i

(i = 1...m; j = 1...n; k = 1... pi ) ;

xij m n
pi
complex.

- ponderea criteriului j în procesul complex i ; - numărul de variante de procese complexe; - numărul de criterii luate în consideraţie; - numărul de procese simple corespunzătoare fiecărei variante de proces

În diagramele din figura 2.4 se prezintă variaţia parametrilor criteriilor tehnico-economice prezentate pe tipuri de utilaje funcţie de productivitatea acestora şi cantitatea de lucrări executate.

pag.137

P .cost unitar fizic.tipuri de utilaje. chiar şi la o cantitate mare de lucrări executate. manopera specifică. În urma analizei parametrilor menţionaţi se determină coeficienţi de performanţă a unei variante de mecanizare în raport cu valoarea maximă a parametrului analizat. În felul acesta rezultă parametrii adimensionali pentru numărul de maşini-zile. costuri specifice şi energia totală consumată. t N sp .ore de lucru efectiv.manoperă specifică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Esp . Ole .energia specifică.4 – Diagrame de variaţie a valorilor criteriilor tehnico-economice A. Cu . conform schemei de analiză prezentată în continuare.138 . Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare pag. C . manopera specifică. Se va alege varianta optimă ca valoare maximă a sumei coeficienţilor adimensionali aferenţi.productivitatea utilajului Se observă că atunci când productivitatea utilajului este mare. care se pot însuma pentru fiecare veriantă de mecanizare în parte. consumul specific şi costurile aferente scad. B. 2.

∑ 2.139 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Criteriu tehnico economic Varianta (Vi ) Vmax 1 2 3 Xi = 1 Vi Vmax 2 3 N mz M sp CTU Et Vapt = min (∑1. ∑ 3) pag.

Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎN FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. pag. în mişcare şi în staţii centrale fixe. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. umezirea şi amestecarea la umed. 3.140 . Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. nivelarea la profil a materialului. 3. 1%.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. cu 0.. Fig.5 . Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. fărmiţarea în granule sub 5mm. 3.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. în funcţie de metoda de execuţie. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă.1 .1)..

2).scarificator. materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. 5 .Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 . 8 . De obicei. 7 .alimentator. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform.3 . din care este alimentat malaxorul. 3.tractor.Prepararea amestecului în staţii fixe pag. În metoda amestecării în staţii fixe (fig.pulverizarea liantului. 3.141 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. 6 . 3. Fig. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 3 .3). 2 . 4 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare.2 .malaxor. Fig.calibru pentru dozarea agregatelor. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. 3. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă.elevator cu cupe. scarificarea.

Stropirea materialului se face cu o zi înainte.. 4 . Fig. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare..4). greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. tractat pag. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă.5 . definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm.142 . Fig.elevator cu cupe.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 . pentru uniformizarea gradului de umiditate.4 .buncăr de agregate. Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. 2. 3. Gradul de fărmiţare al amestecului.6% sub limita de fărmiţare. 3 . trebuie să fie peste 55%. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal.Repartizator de ciment.5).introducerea liantului. 3.malaxor xu palete. 3.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. 3.

În figura 3. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă.. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare.. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici.143 .15cm. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză.. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat. În general. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec... Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne.. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane.. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: acoperirea cu un strat de nisip de 1.6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. pag. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.

pământ stabilizat cu ciment. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var.6 .. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. 2 . În felul acesta. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului.15 cm.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. balasturile argiloase. grosimea stratului stabilizat este de 10. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. 3 . mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. 3. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. În figura 3.beton asfaltic 3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. pag. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii.144 . devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.2 . dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului..Drum cu asize stabilizate 1 . Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment.binder.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. pag.145 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE VAR CAMION DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DOZAJ % DE AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. Pe de altă parte.8). Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. La tratarea pământurilor argiloase. Fig.8 . În acest scop. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. căile de acces la diverse obiective etc. o substanţă preparată prin pag.120 . pistele pentru avioane grele. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. balasturi. distilarea lemnului de brad. fie creşterea coeziunii. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. Stabilizarea chimică [3] Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. argila se amestecă cu monomerii care vor da polimerul.4. rezultate foarte bune dă vinsolul. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. 3. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. mai mic sau egal 3.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul cu 10%. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. 3.

cât şi necoezive. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. de la un strat la altul. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. piatra spartă. ci chiar în aceeaşi zonă. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. precum şi de considerente economice. pag. dar costul lor este ridicat. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul.6. pământul din zona drumului etc. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. 3. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. la lărgirea drumurilor existente. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă.121 . Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. Deoarece sub încărcările date de trafic. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. la lucrările cu volum redus etc. În general. deşeurile de carieră.

până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. iar apoi cu un compresor de 120kN. fără intermediul unui substrat de nisip. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. care se cilindrează. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. După cilindrare. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. împreună cu materialul existent. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. în cantitate de 20Kg/m2. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. grosimea necesară pentru fundaţie. execuţia se face în două straturi. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. În general grosimea materialului de pag. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. cu putere aglomerată. Grosimea minimă a stratului. se poate folosi şi sortul 80/125mm.122 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. se udă şi se cilindrează. la început cu un compresor de 120 kN. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. observând ca piatra să nu sfărâme. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. Dacă piatra provine din roci mai slabe. Se nivelează la şablon. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. în mai multe reprize.

18cm. După aşternerea materialului. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. având înălţimea 14. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. una lângă alta cu vârfurile în sus. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate.. se aşează cu mâna pietrele. 3. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. Cantitatea de nisip ca fi limitată. În timpul cilindrării.9). 3. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. Dacă la cilindrare apar tasări mari. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Fig. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. După împănare.123 . acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. blocajul se cilindrează uşor.. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. pag. Aceste porţiuni se vor reface. cu funcţia de strat filtrant. 2 – nisip pilonat. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre.

În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. pag.124 . care se cilindrează. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm.

CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE NIVELAREA PAT CALE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC.

Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. fărmiţarea în granule sub 5mm. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. nivelarea la profil a materialului. în mişcare şi în staţii centrale fixe.5 . Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. umezirea şi amestecarea la umed. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎI FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. 3. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. în funcţie de metoda de execuţie. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului.113 . Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator.. cu 0.1). 3. 1%. pag.

din care este alimentat malaxorul. De obicei. 7 . Fig. pag. Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig.2 . Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă.elevator cu cupe. 3. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 3 .Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc.pulverizarea liantului.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 . 8 . Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. 2 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. 3.3).calibru pentru dozarea agregatelor.114 . 3. 3.tractor. 5 .scarificator. 4 . materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. În metoda amestecării în staţii fixe (fig.aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial. 6 .alimentator.malaxor. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. scarificarea.2).1 .

.4 ..buncăr de agregate.6% sub limita de fărmiţare. Gradul de fărmiţare al amestecului. Fig. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. Stropirea materialului se face cu o zi înainte. pag. 3. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri.elevator cu cupe. 4 . Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4.Prepararea amestecului în staţii fixe 1 . 2. trebuie să fie peste 55%.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. 3. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal.malaxor xu palete. 3 . Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă.4).introducerea liantului.3 . 3.115 . pentru uniformizarea gradului de umiditate.

Fig. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. tractat Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: pag. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat.116 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice.Repartizator de ciment. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. 3.. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri.5 . Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. 3. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator.. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig.5). Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme.15cm. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. În general. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.

Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru.beton asfaltic 3.. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.2 . În figura 3.pământ stabilizat cu ciment.117 .. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. În figura 3. Fig. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - acoperirea cu un strat de nisip de 1. - Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. În felul acesta.binder.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite.. 2 . Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.. 3.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi..40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: pag.6 . se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate.6. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat.Drum cu asize stabilizate 1 . devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile. 3 .

aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. balasturile argiloase. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment... În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor.15 cm. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. - la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă.118 . la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. pag. grosimea stratului stabilizat este de 10. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DE DOZAJ % DESCĂRCARE VAR CAMION AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

120 rezultate foarte bune dă vinsolul. 3. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. fie creşterea coeziunii. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. Se pot folosi materiale ca: nisipuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. argila se amestecă cu monomerii pag. În acest scop. căile de acces la diverse obiective etc. Stabilizarea chimică Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. 3. Pe de altă parte. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. balasturi. distilarea lemnului de brad.8). care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. mai mic sau egal cu 10%.4. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. pistele pentru avioane grele. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. o substanţă preparată prin . Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. Fig. La tratarea pământurilor argiloase. 3. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni.8 .

Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. ci chiar în aceeaşi zonă. pământul din zona drumului etc. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. deşeurile de carieră. cât şi necoezive. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. 3. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. de la un strat la altul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor care vor da polimerul. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. la lărgirea drumurilor existente. Deoarece sub încărcările date de trafic. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei.121 . piatra spartă.6. pag. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. În general. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. dar costul lor este ridicat. precum şi de considerente economice. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. la lucrările cu volum redus etc.

Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. execuţia se face în două straturi. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. care se cilindrează. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. fără intermediul unui substrat de nisip. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. cu putere aglomerată. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. la început cu un compresor de 120 kN. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. se poate folosi şi sortul 80/125mm. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. pag. După cilindrare. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. în mai multe reprize. Se nivelează la şablon. iar apoi cu un compresor de 120kN. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. Grosimea minimă a stratului. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar.122 . Dacă piatra provine din roci mai slabe. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. observând ca piatra să nu sfărâme. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. se udă şi se cilindrează. în cantitate de 20Kg/m2. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. Cantitatea de nisip ca fi limitată. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută.123 . pag. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. având înălţimea 14. În timpul cilindrării. Aceste porţiuni se vor reface. 2 – nisip pilonat. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă.. blocajul se cilindrează uşor. una lângă alta cu vârfurile în sus. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. Fig.18cm.9). cu funcţia de strat filtrant. După aşternerea materialului. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Dacă la cilindrare apar tasări mari. grosimea necesară pentru fundaţie. 3. După împănare. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. împreună cu materialul existent. 3. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime.. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. se aşează cu mâna pietrele. În general grosimea materialului de completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte.

care se cilindrează. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi.124 . se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ NIVELAREA PAT CALE EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL . CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL.

150oC. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140.160oC. pentru prevenirea abaterilor care influenţează negativ calitatea produsului..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL IV PRINCIPII TEHNOLOGICE DE EXECŢIE A STRATURILOR ASFALTICE ÎN METODA LA CALD ŞI RECE Principalele etape de lucru: prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe.5. pe când perioada de utilizare a bitumului la drumuri este limitată între 15 mai şi 15 septembrie din cauza condiţiilor sezoniere nefavorabile. pag. Durata de malaxare este de 1.2.. a bitumului şi a amestecului. se recomandă amestecarea filerului cu criblura şi nisipul cel puţin 15s. precum şi modul de funcţionare a aparatelor de cântărit. afară de filer.180oC şi se continuă amestecarea.. punerea în operă. De aici decurge necesitatea unui stocaj anual care trebuie să fie de 1/2 până la 2/3 din consumul total. Când filerul se adaugă rece.126 .. Aici se adaugă filerul rece şi bitumul încălzit la temperatura de 170. trebuie controlate continuu temperatura agregatelor minerale. apoi se cântăresc pe sorturi şi se introduc în malaxor unde se amestecă.0 min. se încălzesc în uscător la o temperatură de 150. Principala greşeală care poate apărea la malaxor constă în cântărirea inexactă a componenţilor. Prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe în metoda la cald [3] Procesul tehnologic al preparării unei mixturi asfaltice este următorul: agregatele. Pentru prepararea unor mixturi asfaltice de bună calitate trebuie să se supravegheze: încălzirea uniformă a materialului. Bitumul nu trebuie să fie supraîncălzit deoarece îşi pierde însuşirea de liant. Încălzirea bitumului Producţia de bitum în rafinării este continuă. aşternerea şi cilindrarea nu se pot face în bune condiţii. De aceea.... cântărirea elementelor componente şi amestecarea completă a agregatelor cu liant. Când încălzirea nu este suficientă. transportul mixturilor asfaltice.

substanţa bituminoasă încălzită devine fluidă şi se poate descărca mai uşor. pag. În staţiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se amenajează depozite de bitum sub formă de gropi. În felul acesta. din care bitumul este scos prin pompare (fig.X. numite bataluri. de placaj sau în vagoane cisternă.127 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Bitumurile dure se pot transporta şi sub formă de blocuri.4.1 – Instalaţia pentru producerea mixturilor asfaltice tip L.2). prevăzute cu o serpentină care se poate încălzi cu vapori de apă produşi de o instalaţie aflată în staţia de descărcare. prevăzute cu instalaţie de încălzire.4. Bitumurile se transportă în butoaie de tablă.P.

cu aproximativ 10oC peste temperatura de aşternere. ci să rămână lichid pag. Pentru transvazarea bitumului este necesară o încălzire localizată care atinge 40 la 60oC. 2 – batal.128 . Cu cât bitumul folosit este mai dur cu atât temperatura lui de lichefiere este mai ridicată. pompe. este necesar ca agregatele să aibă o temperatură suficient de ridicată astfel ca liantul să nu se închege brusc când vine în contact cu agregatul.180oC. Temperatura liantului necesară unei bune anrobări a agregatelor variază însă cu penetraţia bitumului.Depozit de bitum 1 – vehicul-cisternă. mişcarea liantului este asigurată cu ajutorul unor pompe rotative. De aceea la amplasarea batalului de bitum în zona staţiilor de cale ferată este foarte avantajos să se profite de configuraţia terenului astfel încât descărcarea din vagoane în depozit în malaxoare sau în autogudronatoare să se facă prin cădere. 4 – instalaţie de încălzire Majoritatea lianţilor bituminoşi nu pot fi pompaţi sau descărcaţi la temperatura ambiantă. 3 – pompă. Pentru punerea în operă. a căror înălţime de aspiraţie nu depăşeşte 6.00 m. ca la orice lichid vâscos. Încălzirea conductelor este cu atât mai ridicată cu cât panta lor este mai mică. Uscarea agregatelor minerale Pentru a se obţine o bună anrobare..4. vane etc..2 . ci necesită o încălzire a sistemului de conducte. bitumul se încălzeşte la o temperatură de 160. În general.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Temperatura de fabricaţie a asfaltului nu trebuie să ducă la modificarea proprietăţilor liantului.

aceşti indicatori sunt determinaţi în principal de: umiditatea agregatelor. este necesar ca agregatele introduse în malaxor să fie deshidratate. la ieşirea din uscător materialul trebuie să aibă o temperatură în jur de 135oC şi un conţinut de apă sub 0. dacă umiditatea agregatelor minerale creşte de la 3 la 8%. uscătorul cu palete vântură agregatul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor şi să se repartizeze pe suprafaţa acestuia.15oC sub cea a bitumului. consumul de carburant pe tona de mixtură asfaltică sporeşte de la 6 la 11Kg (fig. Intervin. Ele au rolul de a uşura uscarea şi de efectua desprăfuirea agregatelor. Operaţia de uscare a agregatelor are o foarte mare influenţă asupra randamentului instalaţiei de asfalt şi asupra consumului de combustibil. iar producţia scade cu 50%. Pentru acest motiv în mişcarea sa de rotaţie. 4. Temperatura agregatelor depinde de cea a liantului. cât mai ales de radiaţia flăcării. Pe de altă parte. pentru a evita formarea spumei şi a împroşcării bitumului în afară.. temperatura atmosferică şi cea a agregatelor reci. Cantitatea de păcură consumată depinde într-o mare măsură de umiditatea agregatelor. făcândul să cadă în flacăra şi gazele calde ale unui arzător cu păcură. 4.129 . 1 – elevator rece 2 – uscător agregate 2a – ciclon desprăfuitor 2b – injector flacără uscător 3 – elevator cald 4 – sistem ciururi Fig. Încălzirea este dată nu atât de convecţia gazelor calde. Astfel.3).5%.. Ventilatoarele prevăzute la tamburul uscător activează tirajul. temperatura impusă de anrobare şi concepţia care stă la baza funcţionării tamburului uscător. trebuind să fie cu 10. În medie. de asemenea. Uscarea agregatelor foarte umede costă scump.3 Malaxarea constituienţilor [3] pag. Încălzirea agregatelor se face într-un tambur rotativ care funcţionează pe principiul în contracurent sau în echicurent.

În acest stadiu al fabricaţiei. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140. forma şi înclinarea paletelor.4. Apoi se adaugă bitumul fie prin simpla deversare a rezervorului dozator sub forma unei lamele subţiri la suprafaţa agregatelor din malaxor.4). Fig. astfel ca să se efectueze o cât mai bună amestecare a agregatelor cu bitum. până la 40mm.. Se începe cu amestecarea la uscat pentru a omogeniza agregatele şi în special pentru a dispersa şi încălzi filerul adiţionat în stare rece.130 2 . fie printr-o rampă de difuzare sub presiune. sigurul factor asupra căruia se poate acţiona este durata de malaxare.. Prin pulverizare sub presiune se obţine în general o distribuire uniformă a bitumului în masa agregatelor şi o mixtură omogenă. pag. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului. Durata de malaxare trebuie să fie reglată fie manual. 4.4.150oC. acest procedeu asigură o anrobare completă a granulelor fine.. ameliorând lucrabilitatea şi permiţând realizarea unor economii de liant. Când se prepară cu gudron. Un malaxor bine conceput trebuie să asigure o anrobare perfectă cu un randament maxim. Randamentul este dat de raportul dintre capacitatea malaxorului şi timpul de malaxare. pe măsura uzării lor. Malaxarea insuficientă se manifestă prin eterogenitatea distribuţiei liantului în amestec. mixtura poate fi livrată la 110.120oC..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Malaxoarele cele mai răspândite sunt cele cu ax orizontal prevăzute cu palete (fig. Cel mai perfecţionat procedeu este sistemul “impact” care pulverizează bitumul la o presiune ridicată ( 20daN / cm ) sub formă de ceaţă. Durata de malaxare maximă este de 3 min şi cea minimă de 40s. excesul de malaxare duce la scăderea inutilă a randamentului şi în anumite cazuri poate chiar să dăuneze calităţii anrobatelor. fie automat. – Malaxor pentru mixtură asfaltică Paletele trebuie să poată fi înlocuite uşor.

însă mutarea lor dintr-un loc în altul costă mult şi nu se justifică economic decât pentru şantiere de cel puţin 15. dozarea componentelor şi în consecinţă calitatea mixturii se resimte foarte mult. costul este strâns legat de randamentul zilnic. cu introducerea agregatelor în malaxor pe şarje.5 – Schema funcţionării unei instalaţii în flux continuu: 1 – predozatoare. 5 – elevator cald. Ele se pretează în cazul posturilor fixe şi pot fi montate pe verticală. Instalaţiile cu fabricare discontinuă nu funcţionează bine decât dacă merg continuu. pentru a lucra în condiţii economice trebuie să prelucreze cantităţi mari de agregate. foarte mobile şi. pag. La puteri egale. astfel încât trebuie să se ia toate măsurile pentru a evita stagnarea producţiei organizând aprovizionarea şi transporturile. Reglarea se face aproape imediat. adesea mai economice. 10 – malaxor.. 2 – alimentator.131 . Malaxarea se poate face în instalaţii cu funcţionare în flux discontinuu sau continuu.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Necesitatea încălzirii agregatelor a condus la folosirea unor instalaţii de asfalt tot mai perfecţionate care. 3. Pe un şantier cu opriri fracvente. 8 – rezervor de liant.controlul granulozităţii. Aceste staţii sunt mobile. reducând astfel suprafaţa de teren ocupată. fie chiar în aceeaşi zi. robuste.4. cu agregate mai puţin corespunzătoare. Totodată.. 7 – alimentator. În schimb instalaţiile cu fabricare continuă sunt simple.elevator rece. 4. 6.1200 t/zi. la putere egală. Fig. convin pe şantierele pe care se schimbă frecvent reţetele de lucru fie de la o zi la alta.000 t. cu temperaturi care variază.5). aceste instalaţii sunt în general mai costisitoare ca investiţie şi exploatare. 4 – tambur uscător. De obicei să caută să se folosească staţii de anrobare capabile de a prepara 500. Se recomandă ca durata de malaxare să nu coboare sub 60s. ele convin foarte bine pe şantierele mari. Având o legătură automată între liant şi agregate. Din contră. pe un şantier în care toţi parametrii sunt constanţi şi rezultatele sunt bune. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă. pentru care nu este nevoie decât de una sau două reţete de mixturi (fig. 9 – pompă de liant.

calificarea personalului etc. b. un cordon de materiale neamestecate.132 .6). uşurinţa de întreţinere. 1 – buncăr. Reglarea clapei predozatorului se face prin cântărirea agregatelor după un timp de funcţionare în regim de lucru normal dat. condiţiile de exploatare. astfel încât după fluxare să se obţină un bitum cu penetraţie pag. în paralel sau în serie. Extragerea materialului din buncărele predozatorului se face continuu cu ajutorul unor benzi transportoare. însă convenabil proporţionate. Predozatoarele debitează. 4. 3 – arbore motor. Fig. care este necesară atât la funcţionarea în regim continuu. performanţele. de aceea predozatoarele sunt echipate cu vibratoare pentru a uşura evacuarea materialului. agregatele fine au tendinţa de a produce înfundarea scurgerii. Predozarea agregatelor se face volumetric (fig. care trebuie să fie condusă comparânduse costul. Consistenţa bitumului natural trebuie să fie modificată în limite convenabile prin oxidare şi prin adaos de bitum dur de petrol. cât şi în regim discontinuu.detalii. Când sunt umede. Pentru a se preciza amplitudinea vibraţiilor sau viteza benzii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Alimentarea regulată şi continuă a instalaţiei precum şi proporţia constantă între diferite sorturi se asigură prin operaţia de predozare.6 – Dozare volumetrică a a gregatelor a – ansamblu. Zăcămintele de nisipuri bituminoase din ţara noastră care conţin nisipuri monogranulare fine impregnate cu bitum moale sunt valorificate în prezent prin folosirea lor directă la executarea îmbrăcăminţilor asfaltice la cald. 3 – clapetă reglabilă. 2 – agregate. se procedează în mod similar. Alegera tipului de instalaţie este o operaţie delicată. 4. având graficul dintre debitul de material şi deschiderea clapetei care corespunde debitului căutat. Debitul de material este influenţat de viteza benzii şi de deschiderea clapetei prevăzute la baza predozatoarelor.

se acoperă bena camionului cu o prelată. distanţa de transport poate să fie de câţiva zeci de kilometri.15mm/10. Distanţa de transport maximă se stabileşte astfel ca scăderea de temperatură pe traseu să nu fie mai mare de 20oC. cu pentraţia de 5. la ieşirea din malaxor este indispensabil ca anrobatele fiebinţi să fie stocate într-un buncăr. pag. folosind drept catalizator clorura ferică. De obicei. mixtura se amestecă din nou şi temperatura se uniformizează. la aşternere. din care. Adaosul de bitum dur de petrol. Este necesar ca distanţa de transport a mixturii fierbinţi să fie redusă la minimum.0% din greutatea mixturii. în proporţie de 0. în aşa fel ca la punctul de lucru temperatura să nu scadă sub 130oC. Temperatura anrobatelor coboară foarte lent. Transportul mixturilor bituminoase de la instalaţia de preparare la punctul de lucru se face cu autocamioane basculante.30% din cantitatea necesară de liant.. beton de ciment sau îmbrăcăminţi asfaltice vechi etc. Prepararea mixturilor cu nisip bituminos se face într-o singură fază. sunt încărcate autocamioanele-basculante.. În acest fel.. Când imbrăcămintea se execută dintr-un singur strat. stratul de legătură sau binder la partea inferioară. materiale stabilizate. se înlătură pericolul de autoaprindere deoarece pe măsură ce se încălzeşte.aceasta trebuie să aibe caracteristicile mixturii stratului de uzură..5. Catalizatorul se introduce în timpul malaxării. Dacă transportul se face la distanţe mari şi pe timp rece sau când se aşteaptă averse de plaoie. astfel că masa asfaltului rămâne caldă chiar după 2. În plus.. Aşternerea îmbrăcăminţilor bituminoase la cald În general îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald se execută din două straturi: stratul de uzură la partea superioară. prin gravitaţie.. Se poate recurge şi la oxidarea catalitică. nisipul bituminos suferă un proces de oxidare-polimerizare prin evaporarea uleiurilor uşoare şi transformarea structurii sale coloidale care conduce în cele din urmă la creşterea consitenţei btumului natural. mixtura nu se mai poate aşterne pe şosea şi cilindra în bune condiţii. Îmbrăcăminţile asfaltice permanente se aşează pe un strat de bază bine consolidat din macadam. este necesar să fie luate măsuri împotriva pierderilor de căldură. Materialele fiind introduse în uscător prin aceeaşi parte cu flacăra injectorului.1.. în instalaţii mecanice cu flux continuu şi încălzire în echicurent. Transportul mixturii pentru punerea în operă Pentru a asigura un randament maxim şi a evita pierderile mari de căldură. Sub această temperatură..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor mijlocie.3 ore de transport.133 . Trebuie evitate tranşeele de acces în care se colectează apa şi care imobilizează instalaţia după ploaie. Totodată. este de 25. materialul bituminos se îndepărtează de contactul cu flacăra rămânând deci ca temperatura amestecului să se realizeze în principal sub acţiunea gazelor fierbinţi.

. pentru cilindrarea asfaltului sunt indicate compresoarele tandem.8) sau manual.7 – Repartizator-finisor pentru mixturi bituminoase: 1 – buncăr.80kN). 4.7 şi 4. 4. pe pavele de piatră sau pe un strat stabilizat cu ciment. Înainte de aplicarea mixturii pe şosea. când îmbrăcămintea se aşează pe îmbrăcăminţi vechi. 2 – şnec.. Mixtura adusă la punctul de lucru se răspândeşte în grosime uniformă cu finisoare mecanice (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Stratul de binder este obligatoriu de executat. 4 – placă nivelatoare. pag. când bitumul serveşte ca lubrifiant. apoi mai grele (100. Pentru compactare se folosesc compresoare cu feţe netede sau cu pneuri. stratul de bază trebuie curăţat şi amorsat cu bitum tăiat sau cu emulsie de bitum.. se prevede o egalizare cu mixtură asfaltică.120kN). la început mai uşoare (60.134 . Dintre cele netede. 3 – grindă vibratoare. În cazul aplicării pe pavaje de piatră cu denivelări.. Fiecare strat se cilindrează separat înainte de a se răci mixtura asfaltică. Aplicarea se face Fig. numai după ce suprafaţa este perfect uscată.

În lungul bordurilor. pag.140kN. mixturile bituminoase pot fi compactate la cald numai în limite de temperatură destul de restrânse.8 – Repartizator .. pe lângă numărul de treceri succesive. în jurul gurilor de scurgere. imediat în urma finisorului.. după ce mixtura s-a răcit puţin se trece cu un cilindru compresor de 120. al capacelor de vizitare şi în locurile greu accesibile compactarea se face prin batere cu maiuri metalice fiebinţi. De exemplu. mecanice sau de mână. Nu este permisă staţionarea unui cilindru compresor pe o mixtură care nu s-a răcit. un rol important îl au temperatura mixturii. schimbarea sensului de mers efectuându-se prograsiv pentru a se evita vălurirea suprafeţei. succesiuni de utilaje. decalate sistematic.finisor Trebuie reţinut faptul că betoanele asfaltice la cald nu se pot executa în condiţii bune decât numai pe vreme caldă şi uscată. În procesul de compactare a mixturilor bituminoase. Grinda vibratoare a finisorului nu asigură decât o îndesare uşoară a materialului. În general. viteza de deplasare a compresorului şi presiunea de compactare.80kN. cu trei rulouri netede. Cilindrarea se face de la margine spre axă.2000kN iar pentru eliminarea urmelor lăsate de trecerea pneurilor. Tamburele sau pneurile compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fiebinte de ele. cu viteza redusă şi fără şocuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.. de grosimea stratului şi de penetraţia bitumului. care asigură o aşezare forţată a materialului plastic. în diferite combinaţii. operaţia de compactare a materialului aşternut se încheie prin câteva treceri cu un compresor tandem de 60.. 4. Apoi se execută compactarea de bază folosind compactorul cu pneuride 150..135 . care depind de sezonul de lucru. Se pot folosi.. de aceea şi în acest caz urmează o cilindrarea puternică cu cilindri copresori. dar udarea trebuie redusă la minimum pentru ca să nu se răcească brusc faţa superioară a stratului de asfalt.

iar sub temperatura de 110 oC compactarea asfaltului nu se poate face în condiţii bune. de curenţii de aer şi de temperatura ambiantă (fig.9 . În exemplu dat în figura 49. la ş compactarea este puţin eficace.4. tipul de lanţ şi felul agregatelor (fig. care depinde la rândul său de temperatura anrobatelor.temperatura ambiantă pag. Viteza de mers a compactorului poate să ajungă la sfârşitul compactării până la 29 Km/oră.10). Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri multiple se obţine un grad ridicat şi uniform de compactare.. Fig. trebuie reglată presiunea din pneuri pe măsura creşterii gradului de compactare.4.a se remarcă faptul că½ oră de la aternere. temperatura materialului scade foarte rapid. Pentru a nu se produce refularea mixturii între pneuri este necesar să fie reglată presiunea din pneuri în funcţie de temperatură. Când compactarea se face direct cu compactoare cu pneuri sau dacă temperatura mixturii este prea ridicată se produce lipirea mixturii de pneuri.influenţa temperaturii la compactarea mixturilor bituminoase: h . S-a constatat însă că acest inconvenient dispare atunci când temperatura pneurilor se apropie de o temperatură de echilibru situată în jur de 70 oC.a .136 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Trebuie observat că atunci când mixtura asfaltică se aşterne într-un strat subţire.22oC . însă pentru evitarea formării de făgaşe.. 2oC.9).grosimea strtului. 4.

În figura 4. pag.12). 4. în acest caz.137 .Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Compactarea în straturi groase poate duce la aparitia de neregularităţi în profilul în lung.4. de aceea grosimea stratului de uzură din mixturi bituminoase trebuie să nu depăşească 2 sau 3 ori dimensiunea maximă a agregatului. grosimea stratului ce se compactează poate fi sensibil sporită întrucât. în special la mijlocul stratului temperatura scade mult mai puţin decât în cazul stratului subţire de uzură.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Pentru straturi de bază însă.10 .11 se prezintă şi tehnologia de aşternere a mixturilor asfaltice în metoda la rece. permiţând astfel o compactare eficace (fig.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.11 . 4.138 .Tehnologia de execuţia a macadamului penetrat cu emulsie bituminoasă pag.

12 . Caracteristicile acestui compresor sunt amplitudinea vibraţiei şi frecvenţa rotaţiei masei excentrice. Fig.13 . însoţită de diagrama parametrilor de compactare. 4.139 .Scăderea temperaturii asfaltului după aşternere în funcţie de grosimea stratului Au fost obţinute rezultate bune şi cu rulouri tandem vibratoare. În figura 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.13 se arată schema de lucru a ruloului vibrator.Rulou vibrator pentru mixturi bituminoase: pag. 4.

a). pentru a se evita ca sudura între cele două părţi să fie făcută în aceeaşi secţiune (fig. Îmbrăcămintea de asfalt cilindrat trebuie etanşată cu nisip bitumat.5%. grosimea stratului de uzură variază între 2.5 şi 4 cm.strat de uzură de asfalt turnat. 4. nu trebuie să depăşească 5. Straturile cu grosimi mai mari se execută în grosime de 4.efectul ruloului static este de 10t Grosimea îmbrăcăminţii se stabileşte în funcţie de intensitatea şi felul traficului...7cm şi nu au strat de legătură.Aşternerea asfaltului pe jumătate din lăţimea căii: a .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a .. în cantitate de 2. aşezat paralel cu axa. Suprafaţa îmbrăcăminţii trebuie să rămână cât mai netedă. iar a stratului de binder între 3 şi 4. în locul nisipului bitumat se vor aplica tratamente superficiale. racordate în treimea mijlocie.5 cm.7mm.efectul ruloului vibrator de 10t. Fig. trebuie asigurată sudura la rostul de lucru.binder. sub un dreptar de 3m. Se preferă nisipul de concasaj. Pentru acesta se taie marginea stratului executat şi se amorsează cu bitum tăiat. Rosturile de lucru la cele două straturi suprapuse se decalează faţă de axa drumului.3Kg/m2. iar acostamentele sunt prevăzute cu benzi de consolidare.decalarea rostului de lucru. 1' . Sectoarele executate în zone umede sau pe vreme rece. b .sudarea rostului de lucru.14 . Îmbrăcăminţile de asfalt cilindrat sunt încadrate conform STAS. 4. De asemenea. precum şi de tipul mixturii folosite... 1 . Profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale. Se prezintă în continuare schema tehnologică de lucru: pag.strat de uzură din beton asflatic. Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii.. astfel de tratamente se aplică şi pe porţiunile ce rămân poroase.14. De regulă. Denivelările în lungul drumului. Panta transversală variază între 2 şi 2. b . 2 . Îmbrăcăminţile formate numai dintr-un singur strat vor avea o grosime de cel puţin 4 cm.140 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ 1 2 3 4 RECEPTIE 5 6 7 8 9 RUTIERĂ RAMPA PULVERIZ ARE BITUM BENA STRUCTURA 7 FAZA TEHNOLOGICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI AŞTERNEREA STRATURILOR ASFALTICE AMORSAR E AŞTERNE RE MIXTURĂ ASFALTIC Ă COMPACTA RE CURĂŢAR E SUPRAFAŢ Ă AMORSA RE AŞTERN ERE BINDER COMPACT ARE UZURĂ NIVELARE OPERAŢIA EXECUTATĂ PROFILARE COMPACT ARE FINISARE AUTOGREDE UTILAJUL FOLOSIT R CILINDRU COMPACT OR STROPITO R BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACTO R PERII MECANICE STROPIT OR BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACT OR .

(a) FÂŞII LONGIT.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ZIG-ZAG LONGITUDIN AL SCHEMA TEHNOLOGICĂ LUCRU DE FÂŞII LONGIT. LONGIT. CICLIC (a) CURĂŢARE AMORSARE AŞTERNER E COMPACTA RE DRESSING .

15 . se amorsează şi se aştern anrobatele cu lama autograderului sau cu repartizatoarefinisoare.80 kN..4. Concomitent se pulverizează emulsia. cu ajutorul elevatorului rece.161 . materialele trec la dozare şi de aici în malaxor. 10%.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 4. În cazul îmbrăcăminţilor executate în două straturi se recomandă în stratul inferior: agregate 8.. Din buncărele de agregate..8 mm. 15%.15..25 mm. nisip 0. agregate 3. apoi se continuă compactarea cu compactoare cu pneuri. Se recomandă folosirea compactoarelor de 60 . Fig. 75%.3mm. Se curăţă suprafaţa. Prepararea. 5%. pag.. transportul şi aşternerea mixturilor în metoda la rece [3] Schema unei instalaţii fixe este indicată în figura 4.Instalaţie fixă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi asfaltice. Anrobatele sunt transportate cu ajutorul camioanelor basculante la punctul de lucru.. bitum rezidual. se compactează dinspre margine spre axă. Compactarea se efectuează după ce s-a produs ruperea emulsiei (culoarea acesteia se schimbă din cafeniu în negru). 4.

Anrobarea în staţii fixe se face utilizând betonierele obişnuite.Instalaţie mobilă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului cu cupe şi dozate corespunzător în debit constant la malaxorul cu palete.17). rezervor de emulsie. Fabricarea anrobatelor cu emulsii la rece necesită instalaţii mult simplificate faţă de cele utilizate la prepararea anorbatelor la cald.16. Prepararea în instalaţii mobile se face conform schemei instalaţiei mobile Motopaver indicată în fig.16 . grosimea stratului se poate regla cu ajutorul lamei nivelatoare.40 mm.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Procesul tehnologic. 4. 4.. Fig. buncăre pentru nisip. Tehnologia covoarelor asfaltice ultrasubţiri [3] Prepararea şlamului bituminos să face în instalaţii speciale montate pe un camion (fig. mai mică sau când se anrobează agregate cu granule mari pag.162 . Amestecarea are loc în malaxor iar anrobatele fabricate sunt repartizate direct pe drum. Emulsia stocată în rezervoarele de depozitare a instalaţiei este de asemenea dozată. distribuitor de apă. 45. 4. în staţiile când se cere o producţie 25. distribuitor de emulsie.. Instalaţia este formată din rezervor pentru apă.

Se obţine astfel un mortar asfaltic în stare fluidă. Instalaţia prezentată în figura 4.163 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.Instalaţie pentru producerea şi aşternerea şlamului bituminos Amestecul se realizează în malaxorul cu şnec elicoidal. 2 2 pag. 4.17 .11kg mortar pe 1m . dozajul mediu fiind de circa 10 . care este distribuit imediat direct pe suprafaţa de tratat.17 permite aşternerea a 2000m / h .

Variantele prezentate şi în figura 5. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL V SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU RECICLAREA ŞI REGENERAREA STRATURILOR ASFALTICE UZATE În ultima perioadă s-a dezvoltat tehnologia reciclării şi regenerării îmbrăcăminţilor asfaltice degradate în exploatare din necesitatea reutilizării zestrei drumului existent pentru eficientizarea lucrărilor şi datorită scăderii depozitelor de agregate naturale de calitate.1 corespunde tehnologiei de lucru în metoda pe loc utilizând combine rutiere de mare performanţă. Această tehnologie se aplică în cazul în care structura materială a mixturii asflatice este corespunzătoare.164 . adaosul de materiale pentru ameliorarea din îmbrăcămintea asfaltică. remodelare fără trecerea materialului prin malaxor. În figura 5. Remodelarea suprafeţei carosabile se face în două variante tehnologice şi anume. însă au apărut deformaţii permanente datorită unor suprasarcini date de vehicule grele în perioadele călduroase ale anului. ceea ce înseamnă termoreprofilare. Dozarea constituienţilor se face prin încercări de laborator. Reutilizarea materialului existent presupune aplicare câtorva operaţii tehnologice: frezarea şi mărunţirea materialului din îmbrăcămintea asfaltică. care prezintă denivelări la suprafaţa carosabilă.1 se prezintă schema tehnologică de lucru pentru reprofilarea straturilor asfaltice. malaxarea şi reaşternerea stratului asfaltic. sau cu trecerea materialului prin malaxor cu adaos de materiale de aport. ceea ce înseamnă reciclare.

secţiunea transversală înainte şi după reciclare.165 .1 . b.Reprofilarea prin remodelare a .fluxul de material şi elementele componente ale maşinii în procesul de remodelare pag.5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.

fără a retuşa ansamblul şoselei. se procedează la o frezare prealabilă. Sub aspect energetic. Adaosul de mixtură nouă este de cel puţin 40kg / m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Funcţie de starea tehnică a părţii carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică. procedeul se foloseşte mai des la autostrăzile cu îmbrăcăminţi din asfalt. Termoregenerarea asfaltului În cazul în care se doreşte modificarea caracteristicilor stratului de rulare prin corecţia suprafeţei cu material de regenerare. 2 2 pag. se încălzeşte mai întâi îmbrăcămintea rutieră existentă peste care se aplică un strat de uzură de circa 2cm. se pot aplica mai multe tehnologii de lucru şi anume: termoregenerarea asfaltului prin adaosul de materiale de aport în vederea modificării reţetei.2 se prezintă schema constructivă pentru o combină rutieră care realizează operaţia de termoregenerare a îmbrăcăminţii asflatice uzate în metoda pe loc. dacă trebuie decapată o cantitate mai mare. În figura 5.166 . Termoreprofilarea Permite refacerea benzilor lente destinate treficului greu care se văluresc repede. ceea ce reprezintă un important avantaj economic. este necesar să se dispună de o cantitate suficientă de material scarificat şi destul de cald. În varianta sa americană. Pentru a se obţine o bună legătură cu mixtură de aport. reciclarea asfaltului în metoda pe loc sau în staţii fixe. Ambele materiale bituminoase trebuie să fie compactate simultan imediat în spatele maşinii. fisurate prin îmbătrânirea bitumului. Cantitatea de mixtură care se elimină este de cel mult 30kg / cm . termoreprofilarea în cazul îmbrăcăminţilor asfaltice cu denivelări. această soluţie de reabilitare este de circa două ori mai puţin costisitoare decât aplicarea unui covor asfaltic de 4cm grosime.

2 .Schema unei combine rutiere de termoregenerare 1 . 4 . Nevoia de a compensa defectele atât în sens transversal cât şi longitudinal antrenează variaţii în jurul grosimii medii de consolidare. 9 . Reprofilarea după un profil tangent poate conduce la creşterea consumului de materiale.vaporizator.echipament scarificare.rezervor gaz.5. adoptarea unui profil secant poate conduce la grosimi inferioare limitei critice (fig.panouri încălzitoare. 6 .3). 7 . iar materialul rezultat să se folosească la reprofilare.şnec repartizator-reprofilare asfalt vechi. trebuie respectate cotele obligatorii impuse la intersecţii şi de asigurarea înălţimii libere sub poduri. În schimb. 3 . 8 .echipament recepţie material regenerare. 10 . În plus.lamă nivelatoare. este necesar să se scarifice îmbrăcămintea veche.167 . pag. 5 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.rezervor carburant. Dacă se realizează un nou strat de bază. 5.placă vibrantă precompactoare. 2 .şnec repartizator asfalt nou. Când îmbrăcămintea veche se păstrează înainte de reprofilare se face amorsarea suprafeţei.

3 . Maşina poate fi eventual înzestrată cu o pompă dozatoare de bitum permiţând introducerea în malaxor a pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5.Reprofilarea şi refacerea bombamentului Reciclarea asfaltului în metoda pe loc În cazul în care este nevoie de refacerea structurală a îmbrăcăminţii asfaltice datorită pierderii integrale a caracteristicilor iniţiale.168 . Combina rutieră pentru reciclarea asfaltului se prezintă în figura 5. unde materialul frezat din îmbrăcăminteauzată se malaxează pe loc cu mixtura asfaltică de aport. se aplică tehnologia reciclării. Mixtura asfaltică reciclată în acest mod este pusă în lucrare cu un şnec de repartiţie şi o grindă vibratoare.4. Aceasta presupune refacerea structurii asfaltului la care materialul frezat din vechea îmbrăcăminte se utilizează parţial funcţie de calităţile reziduale.

panouri încălzitoare. Costurile cresc datorită cheltuielilor de transport.4 . 3 .rezervor carburant. se obţine un singur strat de rulare de grosime ceva mai mare. 12 . 10 .rezervor gaz.echipament recepţie material aport. 5. 5 . care presupune un timp de execuţie mai îndelungat.placă vibrantă precompactoare În acest mod în loc de două straturi succesive.5).169 .şnec repartitoramestecător asfalt vechi cu asfalt nou. De aceea execuţia reciclării asfaltului trebuie asistată tehnic în permanenţă de personal de specialitate şi cu încercări de laborator specifice. nu va fi posibil să se adauge bitum nou în cantitate suficientă fără a se ajunge la un exces de liant şi a se provoca prin urmare fenomen de exsudaţie. precum şi a materialelor de aport.echipament scarificare. După operaţia de reciclare a pag. 8 .Combina de reciclat pe loc 1 . 4 . Reciclarea în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice În cazul în care nu se dispune de combine rutiere de mare productivitate. 7 . se poate aplica reciclarea în staţii fixe (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor unei cantităţi de bitum strict necesară. 9 . Posibilităţile reale de a corecta compoziţia asfaltului prin reciclare sunt limitate deoarece orice modificare a agregatelor va influenţa dozajul necesar de liant şi vice-versa. 11 .malaxor pe loc a materialului vechi cu asfalt nou. De exemplu dacă într-un asfalt dat numai bitumul este îmbătrânit.şnec repartitor material regenerat. cum se realizează prin termoprofilare. ce presupun deplasarea materialului frezat din cale la staţia fixă de preparare a mixturilor asfaltice. 2 .lamă nivelatoare. pentru a compensa caracteristicile bitumului durificat recuperat din şosea.vaporizator. Fig.buncăr stocaj. 6 . fără să fie dată o corecţie granulară.5.

Se recomandă efectuarea de teste clasice de identificare a caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete. dar şi prin încercări complexe care pun în evidenţă viabilitatea noii structuri asfaltice. pag. Complectarea acestora cu studii pe sectoare experimentale sau prin teste rapide pe modele la scară redusă permit anticiparea duratei de serviciu a stratului reciclat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor mixturii asfaltice. aceasta este încărcată din nou în autobasculantă în vederea transportului la locul de repunere în strat. În acest sens se fac teste specifice pe constituienţi şi pe amestecuri în proporţii diferite de materiale reciclate şi materialele de aport.170 . Operaţia în sine presupune studii de laborator pentru fixarea reţetei optime de mixtură asfaltică reciclată.

5 . în staţii centralizate pag. 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.171 .Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.

6 se poate observa reducerea numărului de operaţii de lucru în cazul folosirii combinelor rutiere în metoda pe loc. tocmai prin reducerea relaţiilor de transport a materialelor.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate. 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figura 5. "in situ" pag.6 . Fig.172 .

Fig. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă.6.buncăr materiale reciclate. 5 .Schema fluxului tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate 1 . prevăzută cu sisteme de cântărire-dozare continuă. 5.9). -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţiune discontinuă. 4 . -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare discontinuă. 3 . Toate aceste variante de instalaţii pentru reciclarea materialelor asflatice diferă din punct de vedere constructiv al amplasării principalelor echiapamente din lanţul tehnologic urmate de materialul frezat şi de materialul folosit pentru optimizarea reţetei. care foloseşte până la 30% materiale reciclate (fig. cu dozarea materialelor reciclate (fig.10).7).tambur uscător-malaxor. 5.8).11).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figurile ce urmează se prezintă detalii constructive pentru instalaţii de reciclare în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice în următoarele variante [ 2] : -flux tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate (fig. care foloseşte 100% materiale reciclate (fig. 5.colector praf cu sistem de recuperarea a fânului pag. 5. 2 . 5. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţionare discontinuă care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. 5.predozatoare.alimentator materiale reciclate. care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă.7 . 5.bandă transportoare cu sistem de cântărire.7).173 .

folosind până la 40% materiale reciclate pag. 2 . 5. 3 .174 . 5 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 100% materiale reciclate 1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Fig.predozatoare. 4 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă prevăzute cu sisteme de cântărire-dozare continuă. 5.8 .tambur uscător-malaxor.buncăr materiale reciclate.bandă transportoare cu sistem de cântărire.9 .alimentator materiale reciclate.

malaxor. 6 . 3 . 5 . 3 . 5 .14 . 7 .predozator. 9 .bandă transportoare cu sistem de cântărire. Fig. 4 .buncăr materiale reciclate.elevator filer.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă cu dozarea materialelor înaintea malaxării. 2 .alimentator cu sistem de cântărire a materialelor reciclate. pag.bandă transportoare.alimentator malaxor.turn malaxare.ciur.tambur arzător. 10 .175 . 8 . folosind până la 50% materiale reciclate 1 .elevator.bandă transportoare cu sistem de cântărire.predozator. 9 . 12 .cântar filer.uscător.uscător agregate minerale. 4 tambur arzător pentru materiale reciclate.10 .colector praf cu sistem de reciclare a fânului.sistem transfer bitum.buncăr materiale reciclate 10 .elevator. 11 . 6 cântar agregate.elevator. 8 .7 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 1 .sistem de transfer a bitumului. 5. 13 . 2 .elevator materiale reciclate. 15 . 11 .

predozatoare.4 .elevator. 5.buncăr reciclare. 2 . 6 . 6 .alimentator reciclate.bandă alimentare cu sistem de cântărire. 2 . Fig.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 .turn malaxare.predozatoare. 7 . 3 . 5.bandă alimentare cu grilă de sortare.malaxor.sistem de dozare a amestecului.elevator. 5 . 4 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 .176 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate. 9 . 3 .colector praf cu sistem reciclare a fânului.uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate.12 . 10 .bandă transportoare cu sistem de cântărire şi grilă de presortare. 7 pag.11 .sistem alimentare bitum. 11 .8 . 5 .pompă bitum.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor buncăr materiale reciclate.13 se prezintă un detaliu pentru un tambur uscător-malaxor.alimentator cu sistem de cântărire a amterialelor reciclate.8 . pag. prevăzut cu sistem de uscare contracurent şi cu trapă pentru accesul materialului frezat.10 . 9 .colector praf cu sistem reciclare a fânului.sistem de control dozare a amestecului.177 . În figura 5.

zonă de combustie.C.zonă de schimb termic.C.Tabur uscător tip E. 2 . cu sistem de uscare contracurent (pantent internaţional) a .zonă de malaxare.13 . b . c .sistem de rotire (coroană dinţatăpag. 1 .sistem de sprijinire.bandă alimentare agregate.tambur uscător malaxor.M. 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 3 . 4 .178 .

Reciclarea la rece răspunde şi problemelor legate de protejarea mediului înconjurător prin eliminarea deşeurilor şi reducerea considerabilă a materialelor noi din cariere şi balstiere. Fig. Recilarea la rece În ultima perioadă se dezvoltă şi se foloseşte din ce în ce mai mult reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor pinion).179 . Deşi sunt mai costisitoare prezintă un mare avantaj şi anume.materiale reciclate. care se recomandă a fi utilizată numai în perioadele călduroase ale anului. 5 .amestecarea amestecului de agregate . posibilitatea de a fi aplicată o perioadă mai lungă dintr-un an faţă de reciclarea la cald.gură alimentare materiale reciclate. 7 arzător. la care principalele operaţii tehnologice de lucru sunt: -recepţia materialului frezat de un echipament antemergător.bandă alimentare . -compactare cu grindă vibrantă de înaltă compactare.nivelare cu şnec repartitor. -malaxarea forţată cu suspensie apă-ciment.14. -profilare . 6 .14 . Combina rutieră de reciclare la rece a asfaltului este prezentată în figura 5.Maşină pentru reciclarea la rece pag. -amestecarea materialului frezat cu agregatul de aport din buncărul combinei. 5. -pulverizare .material cu emulsie bituminoasă.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Cu ajutorul procedeului de reciclare la rece în structura drumului sunt realizate straturi de bază coezive sau necoezive. În cazul unor structuri cu mai multe straturi bituminoase poate fi necesară frezarea stratului superior înainte de aplicarea procesului de reciclare la rece urmând ca materialul recuperat să fie recirculat la fabricarea mixturilor asfaltice în staţii. pentru identificarea reţetei optime a mixturii asfaltice reciclate la rece.180 . Adâncimile de lucru sunt în general între 20 . De regulă este reciclat întregul strat de asfalt până la nivelul stratului de bază. În cazul limitării nivelului suprafeţei de uzură se impun măsuri speciale pentru menţinerea acestuia după reciclare. pag.30 cm şi depind de structura cerută a drumului. Ultimul strat recialat la rece este supus la mai multe prelucrări de suprafaţă sau în funcţie de volumul traficului este acoperit cu un strat de uzură. Dacă este necesar să se optimizeze structura granulometrică se fac încercări de laborator pe epruvete.

Dozarea cimentului se face de regulă gravimetric.1). semiautomat şi automat. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL VI UTILAJE. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ŞI PROCEDEE PERFORMANTE DE BETONARE 6. -după modul de funcţionare: cu funcţionare continuă. a poluării şi a segregării şi anume: în silozuri cu pereţi despărţitori interiori.6 compartimente (pentru numărul corespunzător de sorturi). Dozarea materialelor componente ale betonului Dozarea componentelor betonului se face cu mijloace specifice numite dozatoare care se pot clasifica: -după modul dozării: în volum – volumetric şi în greutate – gravimetric. Cimentul se depozitează în zilozuri metalice pe sorturi. în instalaţii în formă de stea cu 4.2. dar nu poate depăşi 2 luni. dozarea se face cu instalaţia gravimetrică prezentată detaliat în figura 6.. în buncăr de buzunar sau buncăr serie. În cazul depozitării cimentului în silozuri lângă betonieră. -după comenzile dozatorului: manual.. sau periodică (ciclică). sau în saci de 50kg.1 Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului [ 4] Depozitarea materialelor componente ale betonului Depozitarea agregatelor de consum se face în condiţiile evitării amestecării sorturilor. la sol. Durata de depozitare a cimentului este în principal în funcţie de tipul acestuia şi de condiţiile de depozitare. Adaosurile se depozitează pe tipuri în recipienţi sau cuve prevăzute uneori cu agitatori. respectiv atunci când se manipulează pneumatic.181 . admiţându-se abateri de cel mult ± 1% (fig. de tip turn sau amplasare în paralel. stivuiţi şi protejaţi corespunzător. apropierea agregatelor şi alimentarea dozatorului se realizează de regulă cu draglina cu comandă manuală sau automată. excluzând astfel riscurile amestecării sorturilor şi umezirii.6. alimentarea făcându-se cu încărcătorul frontal cu cupă sau cu transportorul cu bandă. cu pereţi despărţitori.

pag. se întrerupe cu contact şi funcţionarea transportului cu melc 2. Dozarea volumetrică se admite numai la lucrări izolate.182 . Dozarea agregatelor se face gravimetric. În figura 6. abaterile fiind cel mult ± 2% . în volum de maximum 500m pentru elemente de beton şi beton armat de clasă cel mult egală cu Bc 15 sau pentru lucrări cu volum redus (max 3 10m3 ) pentru clasele de beton mai mari de Bc 15.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. implicit admisia cimentului în cupa de dozare 6.1 – Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru ciment Sistemul de cântărire se reglează înainte. pentru a cântări doza dorită iar atunci când acesta este atinsă şi cântarul 7 se echilibrează.3 se prezintă tipurile de dozatoare pentru agregate clasificate după modul de funcţionare continuă şi respectiv perioadică.

7 – cântar pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. 5 – dispozitiv de dozare. 6 – cupa de dozare. 4 – siloz. 3 – capul de cântărire. 2 – transport elicoidal (melc).183 .2 – Dozatorul gravimetric cu melc. pentru ciment: 1 – motor electric.

introducându-se în recipientul fix de pag. . agregatele depozitate la sol. pe sorturi.6. se aglomerează deasupra plăcii orizontale 2. folosind pe rând manetele 6 ce acţionează asupra şiberelor 4.3. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire (fig. 6. care închid şi deschid orificiile 3. în stea.4) are următorul mod de funcţionare: cu ajutorul unei lopeţi mecanice sau dragline 11. se cântăresc prin adiţionare în cantităţile necesare dein fiecare sort. de unde.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru agregate Dozatorul gravimetric pentru agregat.184 .

– Dozator gravimetric pentru agregate. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire: 1.4. toate agregatele se descarcă în schipul malaxorului sau direct în malaxor. Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului şi sunt similare cu cele ce înregistrează consumul menajer. 2 – placa orizontală.recipientul de cânărire. 3 – orificii.185 . o parte din apa de amestecare va fi introdusă prin soluţiile diluate ale acestor adaosuri şi deci va scădea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei. De aici. 7 – menetă pentru închiderea şi deschiderea recipientului (1). Dozarea aditivilor se face pe baza prescripţiilor speciale. 5 – perete frontal. Ele se montează la o conductă racordată în reţeaua de alimentare cu apă a şantierului. 9 – diagrame verticale. prevăzută cu un robinet de alimentare. 6 – manete pentru acţionarea şiberelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cântărire 1. dar de o precizie mult mai mare. abaterea maximă admisă fiind de ± 1% . Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare. În cazul folosirii acestor adaosuri active. prin acţionarea manetei 7. Fig.6. 10 – platforma. 4 – şibere. 11 – lopata mecanică pag. S – cadran indicator pentru greutatea cântărită. scurgerea fiind dirijată direct în malaxor.

În timpul rotirii tobei. materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime. -cu amestecare forţată. ele nu mai sunt eficiente în cazul când este necesară schimbarea frecventă a reţetei betonului. sistemul (metoda) de malaxare. sau amestecare forţată şi vibrare). malaxoarele se împart în următoarele grupe principale: -cu amestecare prin cădere liberă. Acestea pot fi clasificate în principal după continuitatea procesului de amestecare şi respectiv. după care. malaxarea acestora şi descărcarea amestecului gata preparat. Amestecarea betonului se face mecanizat. După sistemul (metoda) de amestecare a componentelor. fiind fixate mai mul palete. amestecare prin cădere liberă şi vibrare.186 . -cu amestecare (acţiune) continuă. După continuitatea procesului de amestecare. folosindu-se utilaje numite malaxoare sau betoniere. Specificul malaxoarelor cu acţiune continuă constă în aceea că introducerea materialelor componente. pag. scop în care este necesar ca traiectoriile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului să se întâlnească între ele cât mai frecvent. Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă totativă. prin introducerea periodică în tobă a unor anumite cantităţi de materiale componente (dozate conform reţetei). -cu amestecare combinată (prin cădere liberă şi forţată. Malaxoarele cu acţiune periodică se caracterizează prin aceea că prepararea amestecului de beton se face ciclic. malaxoarele pot fi: -cu amestecare (acţiune) periodică (ciclică). pe toată durata funcţionării utilajului. amestecarea lor şi descărcarea betonului preparat se fac continuu. Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxarea (amestecarea betonului) Prin malaxare trebuie să se asigure un amestec cât mai omogen. Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare periodică. pe pereţii interiori ai acesteia. dar dozarea cu precizie a materialelor componente ale betonului şi reglarea timpului de malaxare sunt dificil de realizat şi din această cauză. după care ciclul se repetă. cad din nou la partea inferioară. alunecând de pe paletă.

Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare sunt mai mici şi uzura organelor de malaxare este mai redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată. 6. 6. cilindrice cu ax orizontal. 6. malaxoare cu acţiune periodică: basculante.5c). verticale gravitaţionale.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice şi au puteri şi mase specifice mai mici decât ale celor cu amestecare forţată. dublutronconice (fig. 6.5d). triplutronconice (fig. reversibile cu ax fix orizontal.187 .5e). Malaxoare cu acţiune continuă: b).5b). reversibile cu ax fix inclinat – autoetoniere (fig. în formă de pară (fig. pag. ceea ce face ca ele să fie eficient folosite la betoane cu agregate mari. 6. După construcţia tobei de amestecare şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se deosebesc următoarele tipuri: a).5a). dublutronconice (fig.

Puterile specifice. prin rotirea arborilor şi în unele cazuri şi a cuvei. Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase cu agregate mărunte. în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete. masele specifice ca şi uzura paletelor (la aceste malaxoare) sunt mai mari decât la cele cu amestecare prin cădere liberă.5 – Scheme constructive ale malaxoarelor cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă.188 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 6. paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente. mortarelor şi betoanelor asfaltice care necesită o bună omogenizare. pag.

turbomalaxoare.Baustellenmischer - Tip malaxor Beton/şarjă la l FM 600/400 400 FM 750/500 500 18 FM 250E 150 10 FM 375E 375 15 FM 500E 500 20 Productivitate medie (beton) până 15 m3 / h Mărime malaxor (capacitate umplere/beton) l Sorturi de agregate max 1.stea la sol .35 4 1.caracteristici tehnice (fabricaţie SCHWING/Stetter) . în echicurent.buncăr de buzunar Comadă mecanică Comadă electrică Acţionare: Acţionare: motor diesel motor electric 600/400 750/500 375/250 560/375 750/500 • • • • • • • • • • • • • • • • • Clasificare După construcţia cuvei de amestecare. planetare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxoare cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă . pag.50 Înălţime de descărcare beton m Depozitare agregate în: . după poziţia axei longitudinale.40 4 1.6): în contracurent.40 1.6.189 . se deosebesc următoarele tipuri de malaxoare: cu acţiune periodică: cu ax vertical (fig.50 4 1.

Fig.6 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.7). 6. amestecare forţată şi ax vertical pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cu ax orizontal (fig. 6.190 .

amestecare forţată şi ax orizontal cu acţiune continuă: (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.8) pag.7 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică. 6.191 . 6.

6. o a doua cuvă este introdusă sub arborele cu palete. cu ajutorul căruia. cuva este montată pe suport detaşabil. dar timpul de descărcare. Malaxoarele în contracurent sunt prevăzute cu unul sau doi arbori cu palete. în special la betoanele vârtoase este mare. În perioada de deplasare a cuvei pline. La unele modele. Calitatea betoanelor preparate în asemenea malaxoare este foarte bună. după determinarea malaxării unei şarje de beton şi ridicarea arborelui cu palete poate fi deplasată la obiect şi descărcată. Modul de lucru al malaxorului este următorul: materialele componente ale betonului dozate. este antrenată prin fricţiune de către materialele componente ale betonului. în timp ce cuva de amestecare. montată liber pe un pivot central. pe care se află montată conroana dinţată exterioară. Materialele componente ale betonului sunt încărcate pe la partea superioară a pag. care se rotesc într-un sens. se ridică arborele cu palete şi se descarcă betonul din cuvă prin bascularea acesteia. După terminarea malaxării.8 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune continuă şi amestecare forţată Alcătuire şi funcţionare Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax vertical Malaxoarele în echicurent se caracterizează prin aceea că atât arborele cu palete cât şi cuva de amestecare se rotesc în acelaşi sens.3 palete fixe.192 . se introduc în cuvă iar apoi se coboară braţul cu palete în interiorul cuvei şi se execută malaxarea. pentru prepararea unei noi şarje de amestec.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Arborele cu palete este acţionat de la motor electric prin intermediul unei transmisii iar cuva. Braţul cu palete susţine atât arborele vertical prevăzut cu 4 palete cât şi 2. se roteşte în sens contrar.

pe la partea inferioară prin deschiderea unui sector sircular. ele să măture întreaga suprafaţă interioară a cuvei. astfel încât. pentru aevita ruperea braţelor (sau sfarâmarea agregatelor) în cazul în care între palete şi cuvă s-a înţepenit o piatră.50secunde. spre partea superioară a unui cadru de susţinere. la aceste malaxoare. În timpul malaxării cuva de amestecare se ridică aşa ca o cupă. asigurându-se prepararea unor betoane vârtoase de foarte bună calitate. în timpi de malaxare sub un minut... Puterile specififce şi greutăţile specifice ale acestor malaxoare sunt însă mai mari decât ale tuturor celorlalte tipuri de malaxoare cu ax vertical. Cuva acestor malaxoare este fixă. Alimentarea cuvei se efectuează pe la partea ei superioară iar descărcarea. Malaxoarele planetare sunt destinate preparării tuturor reţetelor de betoane plastice sau vârtoase.. Se obţine betoane plastice de bună calitate. Datorită traiectoriilor complexe ale paletelor se realizează o amestecare intensivă a materialelor. Turbomalaxoarele au puteri instalate comparabile cu ale malaxoarelor planetare. atât în plan orizontal cât şi în cel vertical.193 . iar zona centrală este izolată de restul cuvei printr-un cilindru de tablă. dar greutăţi specifice mult mai reduse/ Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax orizontal Malaxoarele cu un singur arbore orizontal se caracterizează prin monterea pe arbore a unei palete elicoidale şi a mai multor palete plane. paletele de amestecare sunt prinse de rotor prin intermediul unor braţe. palete individuale fixate pe suport şi una din două stele cu palete. în funcţie de capacitatea cuvei. Organul de malaxare este alcătuit din următoarele părţi componente:un suport montat rigid pe arborele central vertical.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cuvei.24). Paletele sunt aşezate sub anumite unghiuri faţă de rezele lor de rotire şi.0 m/s. prin rotirea acestuia. Turbomalaxoarele sunt destinate în principal preparării betanelor vârtoase.. în acelaşi timp. în timpi de malaxare de 30. cuva de amestecare este fixă. unde se descarcă prin basculare. sunt aşezate la diferite distanţe de axa rotorului. paletele (în număr de 3. în timp ce fiecare stea cu palete se roteşte şi în jurul axei proprii. Paletele individuale şi stelele cu palete se rotesc împreună cu suportul în jurul arborelui central vertical. poziţionate excentric. dar asemenea malaxoare nu pot asigura prepararea unor betoane vârtoase de calitate corespunzătoare. realizându-se astfel deplasări foarte rapide ale materialelor componente ale betonului. sunt înclinate cu un unghi β faţă de planul vertical. preparându-se amestecuri de foarte bună calitate. braţele sunt prevăzute cu amortizoare (la unele modele chiar bratele sunt executate din foi de arcuri de oţel). pag. iar betonul este decărcat prin partea inferioară centrală a acesteia. Vitezele tangenţiale ale paletelor exterioare ating de regulă 3.

apă şi eventual aditivi. Datorită existenţei celor două sisteme de palete. inferioară a cuvei. prin deshciderea unei clape sub formă de sector cilindric. agregate. Malaxoarele cu doi arbori orizontali cu palete se caracterizează prin faptul că cei doi arbori se rotesc în sensuri diferite iar descărcarea betonului preparat se face pe partea centrală. Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o decofrare a elementelor din beton armat. 6. a reducerii manoperei. a utilizarii la capacitate a staţiei. prepararea centralizată oferă şi posibilitatea mecanizării depozitelor. deci când. Melcul sau respectiv paletele de pe arbori asigură în acelaşi timp malaxarea şi deplasarea longitudinală a materialelor de la pâlnia de alimentare (prevăzută la una din extremităţi) spre orificiul sau buncărul de descărcare (prevăzut la cealaltă estremitate). se realizează o malaxare foarte intensivă. ceea ce face să se obţină betoane vârtoase. după cca 30 de secunde de amestecare. prepararea betonului conform reţetei stabilite. La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor. precum şi aşezării lor. date prin reţetă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Descărcarea betonului se mai poate face la partea inferioară a cuvei. prin deschiderea unei clape. O centrală de beton trebuie să asigure recepţia şi gospodărirea materialelor componente ale betonului. Malaxoarele cu acţiune continuă Malaxoarele cu acţiune continuă au productivităţi sporite faţă de cele cu acţiune periodică. Prepararea centralizată a betonului Proprietăţile betonului depind în foarte mare măsură de prepararea acestuia. În aceste condiţii. se asigură acoperirea unor cheltuieli de investiţii şi exploatare. pag. cât şi de gradul de omogenizare prin malaxare. a reducerii manoperei. Malaxoare cu amestecare combinată Malaxoarele cu amestecare combinată asigură calităţi superioare de amestecuri. a utilizării la capacitate a staţiei. a transportului materialelor. respectiv de asiguarea riguroasă a cantităţilor de ciment. a creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice etc.1. a transportului materialelor. garantarea şi certificarea betonului livrat. dirijarea transportului de beton la beneficiar. dar sunt complicate din punct de vedere constructiv. precum şi o lungime mai mare decât acestea. procesul de hidratare a cimentului se intensifică şi cresc omogenitatea betonului preparat şi rezistenţele lui la rupere în primele trei zile de la turnare.3. de calitate.194 .3. prin eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului.

depozit de ciment cu instalaţiile de încărcare-descărcare şi transport: turn de preparare (amestecare).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Unităţile de construcţii pot avea producţia de beton organizată în staţii de betoane care au în componenţă una sau mai multe centrale de beton. fixe(staţionare). instalaţii pentru prepararea soluţiilor de aditivi precum şi pentru alte adaosuri. Centralele de beton se pot clasifica. Centrale de beton într-o treaptă În cazul acestor centrale. distribuire. instalaţii speciale pentru alimentarea cu apă şi producerea aburilor. Pentru asigurarea procesului tehnologic cu cilcu complet. la cetralele de beton sunt necesare următoarele secţii: depozit de agregate cu instalaţii de primire. electrică de acţionare şi comandă etc. Agregatele transportate pe sorturi din depozitul de rezervă sunt distribuite cu pâlnia rotativă 1 în compartimentele depozitului de consum (secţia de buncăre). evacuare şi încălzire.9. în centrale de beton: într-o treaptă de ridicare a materialelor. laborator central pentru stabilirea calităţii materialelor componente ale betonului şi a calităţii betonului proaspăt. în două trepte de ridicare a materialelor. iar în funcţie de gradul de mobilitate la transport şi de montare-demonatre în centrale de beton: mobile. pag. după schema tehnologică de organizare. instalţie pneumatică. materialele componente ale betonului sunt ridicate o singură dată iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin “cădere liberă” (gravitaţional).195 . schema de funcţionare a unei astfel de centrale se prezintă în figura 6.

într-o treaptă de ridicare a materialelor: 1 – pâlnie rotativă. 3 – sistem pneumatic. 7 – rezervor de apă . 4 – ciclon de separare a cimentului de aer. pag. ciment.9 – Schema de lucru a unei centrale de beton. 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Materialele dozate conform reţetei (agregate. 11. Etaj I – malaxarea materialelor. Parter – livrarea betonului proaspăt Cimentul este transportat pneumatic din depozitul de rezervă (sau direct din mijloacele de transport) în silozurile depozitului de consum prevăzute cu ciclon de separare a cimentului de aer 4.196 . Agregatele şi cimentul sunt cântărite cu ajutorul dozatoarelor 5. 9 – malaxoare. 2 – elevator cu melc. apă şi aditivi) se descarcă în buncărul colector 8 şi apoi în malaxoarel 9. 8 – buncăr colector pentru materiale dozate. Betonul preparat se descarcă apoi în mijloacele de transport 11 prin intermediul buncărelor tampon 10. 10 –buncăre pentru betonul proaspăt. 5 – dozatoare. 6 – recipienţi aditivi. dozare. malaxare. descărcare şi livrare este condus automat cu ajutorul unui calculator de proces. Întregul proces tehnologic de alimentare cu componente. Etaj II – dozarea materialelor. Etaj III – secţia de buncăre.mijloace de transport beton Etajul IV – distribuirea materialelor.

dozată pag. Aceste centrale au însă preţ de cost ridicat. este necesar să fie utilizate intensiv (2-3 schimburi/24ore). asigură economie de spaţiu şi se pretează la automatizare completă. -funcţionarea temporară pe acelaşi ampasament (alcătuirea centralei este astfel concepută încât să permită demontarea pe un alt amplasament cu cheltuieli relativ mici. materialele menţionate se descarcă în buncărul (schipul) 7 cu care sunt apoi transportate şi descărcate în malaxorul 8. respectiv 2.197 . Se realizează ridicarea agregatelor şi a cimentului din depozitele de consum 1. dau naştere la dificultăţi la montaj (înălţimea lor ajungând la 30m) şi la cheltuieli considerabile (în cazul demontării şi remontării pe un alt amplasament). în două trepte distincte: din depozite de consum în dozatoare şi respectiv cu schipul. -eficienţa sub aspect economic (alcătuirea şi acţionările centarle fiind simple. -suprafaţa ocupată de centrală mai mare. Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor se prezintă în figura 6. -posibilitatea amplasării aproape de consumator. au posibilitatea funcţionării continue pe toată durata anului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton într-o treaptă se mai caracterizează prin aceea că: asigură condiţii pentru obţinerea unor amestecuri de calitate şi a unei productivităţi ridicate. Centrale de beton în două trepte Aceste centrale de beton se caracterizează prin: -ridicarea materialelor solide componente ale betonului. Apa . După efectuarea cântăririi. respectiv 4. Dezavantajele centralelor de beton în două trepte faţă de cele într-o treaptă sunt: -productivitatea medie anuală mai mică. -capacitatea de producţie:mică şi mijlocie. Pentru a le spori eficienţa economică. în dozatoarele 3. au caracter permanent sau de lungă durată de funcţionare pe acelaşi amplasament (cele cu caracter de lungă durată trebuie să aibă structura de rezistenţă demontabilă. permiţând reducerea cheltuielilor de transport. pentru a putea fi remontate pe un alt amplasament). la capacitatea proiectată şi să funcţioneze un timp cât mai îndelungat pe acest amplasament.10. -obţinerea unor betoane la calitatea cerută. -amplasarea depozitelor în imediata apropiere a malaxorului. după dozare în malaxor. structura de susţinere a malaxorului este mai mică şi mai ieftină decât la centrale de beton într-o treaptă).

alimentarea dozatoarelor de agregate realizându-se de regulă cu ajutorul draglinei manuale sau automate.amestecare liberă . Fig. Centrale de beton mobile Alimentare cu draglina manuala draglina automata transportor cu bandă Sistem Amestecare Capacitate malaxor liberă/forţată . 6. 3 – dozatoare de agregate.10 – Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor: 1 – depozit de consum deagregate. 5 – dozatoare de apă. Betonul preparat ajunge apoi în mijlocul de transport 10 prin intermediul buncărului. 6 – dozatoare de aditivi.198 .amestecare liberă . 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor automat în dozatorul 5 şi eventual aditivii dozaţi în 6 se introduc tot în malaxorul 8. 7 – buncăr (schip) 8 – malaxor pentru beton proaspăt.amestecare forţată Fig. 2 – depozit de consum de ciment.amestecare forţată 8 –25 30-60 6 –20 25-50 Depozit agregate (m3 ) Productivitatea pentru beton proaspăt ( m / h) Productivitate pentru beton 3 ( m 3 / h) . 4 – dozatoare de ciment. 6.11 Centrale de beton fixe (staţionare) pag. sau a transportorului cu bandă (fig.forţată 500/750 750/1125 1000/1500 25-150 . 10 – mijloace de transport beton Centrale de beton mobile Aceste centrale (relativ uşor de deplasat de la un şantier la altul) sunt în general de tipul în două trepte ridicate a materialelor.liberă 250/375 375/565 500/750 750/1125 .11).

199 . tabelele 2. centralele de beton staţionare pot fi cu: a).12).6. 6. Agregatele sunt dozate sub depozitul activ(partea înnegrită) şi prin intermediul transportorului cu bandă. de unde sunt apoi descărcate gravitaţional în malaxor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton fixe se clasifică la rândul lor în funcţie de sistemul de malaxare a materialelor componente ale betonului şi de modul de depozitare a agregatelor (fig.14) pag. Dacă necesarul de agregate nu poate fi suficient din buncărul tip buzunar. se poate recurge la amplasarea în serie (fig.6 şi 2. În figura 6. Dintr-un astfel de depozit. Depozitare agregate la sol în instalaţiile în formă de stea.13 se prezintă o centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea.7) Astfel. pentru opt sorturi şi deschiderea de 240oC. agregatele sunt preluate pentru a fi dozate şi apoi transportate prin intermediul unui transportor cu bandă direct în malaxor şi într-un buncăr amplasat deasupra malaxorului. transportate în buncărul intermediar.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Centrale fixe de beton cu malaxoare cu ax Orizontal (tab.12 – Clasificarea centralelor de beton fixe (staţionare) .6.7) silozuri pluricelulare Sistem Amestecare Capacitate malaxor (l) forţată/liberă 500/750 750/1125 1000/1500 1250/1875 2000/3000 3000/4500 forţată 750/1125 3000/4500 40-120 100-900 (200-450) 65-150 Depozit agregate Productivitate pentru beton proaspăt 400-3500 30-80 125-500 30-150 185-300 ( m 3 / h) Productivitate pentru beton întărit ( m / h) 3 50-120 25-120 150-240 Fig.6.6) Depozitare agregate în: stea la sol buncăr de buzunar siloz BUncăre serie Vertical (tab.6.

6.13 – Centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea la sol (fabricaţie Stetter) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

în cadrul turnurilor de amestecare. . În figura 6. Se recomandă acolo unde distanţa până la locul de livrare a agregatelor este mică. ele au tot dispozitivul “activ”. respectiv: aducerea acestora cu autobasculanta şi descărcarea în depozitul de rezerva. evidenţiindu-se fluxul de agregate. deasupra malaxoarelor. Buncărele serie permit depozitarea fiecărui sort de agregate într-un buncăr. Alimentarea cu agregate se face cu transportorul cu bandă sa cu un utilaj cu cupă.15 – Centrala de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre serie (fabricaţie Stetter) c) Depozitare agregate în silozuri pluricelulare. deoarece capacităţile de depozitare/buncăr sunt relativ reduse.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.16 se prezintă o secţiune printr-un turn de amestecare.6. Depozitare agregate în buncăre serie (fig.6. 6. Fig. transportul agregatelor cu transportorul cu banda în silozurile pluricelulare (de consum).15). Silozurile pluricelulare se identifică în totalitate un “depozitul activ” şi sunt amplasate în cadrul turnurilor de amestecare.14 – Centrală de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre de buzunar “în serie: (fabricaţie Stetter) b).

capacitatea de încărcare a malaxoarelor centralei cu materile uscate k .coeficient de obţinere a betonului (0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.numărul de cicluri de preparare pe oră.. . 6. .0. .70) pentru betoanele vibrate.disponibilitatea centralei.16 – Centrala de beton fixă cu turn de amestecare şi depozitare a agregatelor de consum în silouri pluricelulare (fabricaţie Stetter) Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orară a unei centrale de beton se calculează cu relaţia: Po = n ⋅ q ⋅ k ⋅ A în care: n q (m3 ) ..65. A .

7: Ps = 0.. C o .+20 +5. 6. Astfel: n= 3600 tc Productivitatea medie pe schimb Ps se calculează pentru un coeficient de folosire de 0.4.. ceea ce conduce la scăderea lucrabilităţii betonului. Durata admisă între prepararea şi turnarea betonului depinde de temperatura amestecului şi este arătată în tabelul 6. min +20 +10.+10 45 60 90 Temperatura proaspăt. Pentru asigurarea calităţilor cerute betonului la punctul de turnare este necesar ca în timpul transportului să se evite modificarea consistenţei şi a omogenităţii betonului.numărul de ore pe schimb iar productivitatea anuală Pa se determină pentru un coeficient de folosire f : Pa = f ⋅ ha ⋅ P0 în care ha . În prima fază a procesului de întărire a betonului. betonului Durata maximă admisă admisă între prepararea betonului şi punerea în operă.. Transportul betonului [3] De la staţia de preparare la locul de punere în lucru betonul este transportat de autocamioane besculante. Distanţa la care se transportă betonul se fixează aşa încât să nu se producă segregarea betonului şi operaţia de turnare a betonului să se poată termina înainte de începerea prizei.numărul de ore program al centralei de beton pe an.2. începutul prizei marchează modificarea consistenţei amestecului.. timpul de malaxare şi de descărcare a betonului preparat. din care rezultă durata ciclului tc care la (orice tip de centrală) însumează timpul de descărcare a materialelor componente ale betonului dozate cu dozatoarele respective.7 ⋅ hs ⋅ P0 în care H s .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de cicluri de preparare pe oră (n) se determină cu ajutorul ciclogramei de funcţionare a centralei de beton.

6. betonul se descarcă chiar pe locul de punere în lucru.15cm. astfel încât eventualele tasări ce se vor produce în exploatare să fie cât mai uniforme. scarificată şi reprofilată.17). La compactarea fundaţiei se urmăreşte în special ca să se realizeze un strat suport omogen. Aceste cofraje servesc în plus drept cale pentru susţinerea şi deplasarea maşinilor cu care se face aşternerea şi vibrarea betonului. aşezate la cotă şi bine fixate cu crampoane (fig.20cm sau din materiale stabilizate în grosime de 10. Peste stratul de egalizare se aşează foi de hârtie groasă.. Benele autocamioanelor care transportă beton trebuie să fie bine curăţite după fiecare descărcare şi spălare cu jet puternic de apă cel puţin o dată la fiecare schimb de lucru. pe suprafaţa fundaţiei se aşterne un strat de egalizare din nisip curat de 2 cm grosime. Turnarea betonului [3] 6. pe timp de ploaie sau de arşiţă. La punctul de lucru se verifică execuţia fundaţiei. care pe lângă asigurarea unui plan de separaţie între dala de beton şi de fundaţie are şi rolul de a împiedica scurgerea laptelui de ciment în fundaţie. pentru a se evita modificarea raportului a / c adoptat la prepararea betonului. este necesar ca mijloacele folosite să fie protejate cu prelate sau capace uşoare. .3. fundaţia se poate realiza din balast îngrosime de 15. Fundaţia îmbrăcăminţilordin beton de ciment poate fi împitruire existentă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Folosirea unui beton la care a început priza este contraindicată deoarece prin turnarea şi compactare se distrug legăturile care au apărut în structura pietrei de ciment. Betonul se toarnă în cofraje laterale sau longrine metalice. Suprafaţa fundaţiei trebuie să permită mişcarea liberă a dalelor la contracţie şi dilatare. În aceste cazuri. Fundaţia se execută şi se lasă în circulaţie cel puţin o lună înainte de turnarea îmbrăcăminţii. fiind montate pe şenile sau pe roţi ce semişcă direct pe longrinele cofraj care servesc pentru deplasarea vibrofinisoarelor. Prepararea betonului se face adeseori în betoniere care se pot deplasa în lungul şantierului. diminuându-se astfel rezistenţa betonului.. pentru realizarea unei grosimi constante a dalei. Omogenizarea amestecului în timpul transportului se asigură prin evitarea segregării betonului prin folosirea unor recipiente etanşe care să nu permită scurgerea laptelui de ciment. În cazul drumurilor noi. În acest scop. În cazul transporturilor efectuate la distaţe mari.. se prevede ca panta transversală a patului şi a fundaţiei să fie aceeaşi ca a îmbrăcăminţii. folosită pe şantier în suluri.

este necesar ca turnarea betonului să fie însoţită de o operaţie de îndesare. se trasează şi se montează dispozitivele destinate realizării rosturilor transversale. acest procedeu asigură realizarea unui beton compact şi omogen. -o planşă se toarnă în întregime.17 – Cofraj din longrină fixată cu crampoane După montarea longrinelor. -este interzis a se adăuga apă în amestecul de beton sosit la locul de turnare în scopul măririi lucrabilităţii. a cofrajelor şi a armăturilor să se întocmească procese-verbale de lucrări ascunse.6. Aceste maşini complexe repartizează. La turnarea betonului trebuie avute în vedere următoarele reguli generale: -betonul trebuie turnat în cofraje înainte de începerea prizei. . fără întreruperea lucrului. Îndesarea betonului proaspăt se face prin vibrare. armătura se aşează deasupra stratului inferior sau la 5 cm de la faţa îmbrăcăminţii. Pentru obţinerea unei structuri compacte.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. având o adâncime de acţiune redusă însă o suprafaţă relativ mare pe care se transmit vibraţiile. Când se prevede armarea dalelor. deoarece se separă agregatul mare din masa amestecului. vibrează şi nivelează betonul (fig. Pentru executarea vibrării se folosesc vibratoare de suprafaţă. Cele mai bune rezultate se obţin la lucrările de beton rutiere cu maşini finisoare care acţionează pe întreaga lăţime dintre longrine.18). Betonul descărcat din autocamioane este repartizat între longrine în faţa vibrofinisorului. Este necesar ca după verificarea fundaţiei. -nu se permite întinderea betonului prin tregere cu grebla sau aruncare cu lopata. 6.

osia şasiului Lângă longrine. lângă rosturi şi la supralărgiri în curbă cu R < 50m se folosesc maiuri şi plăci vibratoare... iar reparaţiile ulterioare sunt foarte costisitoare. . Tehnologia modernă a betonului recurge la vibratoare cu frecvenţe tot mai înalte. 3 – lamă nivelatoare. Cu cât frecvenţa plăcii creşte. Vibrofinisoarele curente pot compacta straturi de 10. La grosimi mai mari. Frecvenţele reduse de 3000. Încetează apariţia bulelor de aer care ies din masa betonului. cu atât acţiunea vibrării se extinde şi asupra elementelor mai fine. ajungând la 8000 per/min şi chiar mai mult. 4. vibrarea trebuie făcută în două straturi sau se folosesc vibratoare mai puternice . 2 – masă vibratoare cu excentric.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. capabile să compacteze straturi până la 25cm grosime.18 – Schema de lucru a vibrofinisorului: 1 – repartizator. Operaţia de vibrare necesită o supraveghere continuă din partea personalului de control întrucât existenţa unor zone slab compactate are o influenţă hotărâtoare asupra durabilităţii îmbrăcăminţii. Timpul necesar pentru menţinerea vibratorului într-o poziţie este cuprins de regulă între 15 şi 40s. Prin vibrare stratul de beton îşi micşorează volumul cu circa 15%. Deplasarea vibratorului de la o poziţie la alta poate fi făcută pe baza următoarelor observaţii: betonul nu se mai tasează. ceea ce impune ca aşternerea iniţială a betonului să se facă cu o grosime mai mare decât cea prescrisă.. tehnologia începe să atribuie granulozităţii o mai mică importanţă. În mod obişnuit.4000per/min acţionează asupra granulelor mari.. Bazându-se pe astfel de mijloace perfecţionate.12 cm grosime. fiecare strat se vibrează de două ori. în special a cosnistenţei betonului. suprafaţa betonului a devenit plană şi se observă apariţia unui strat superficial de mortar fin. O durată de compacatre diferită de acest interval impune reeaxaminarea compoziţiei. Efectul vibrării depinde de frecvenţă. 6.

apar şi alte rosturi suplimentare impuse de condiţiile de execuţie şi de accidente neprevăzute ca: lipsa de beton. Apoi peste suprafaţa betonului să dă cu perii de piassava din axă spre marginea îmbrăcăminţii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La cel mult o jumătate de oră de la terminarea vibrării stratului de rezistenţă se aşterne betonul de uzură. După prima trecere a vibratorului.. aşa ca să rezulte striuri şi totodată să fie îndepărtat surplusul de mortar.rosturi de contracţie . care se stabilesc de executant. Se urmăreşte ca timpul ce se scurge de la prepararea betonului până la turnarea şi finisarea suprafeţei unei dale să nu depăşească intervalul de timp necesar începerii prizei cimentului. Fig.rosturi de dilatare.4.rost longitudinal de contact. Executarea rosturilor [3] Pentru a preveni. 3 . prevăzute prin proiectul lucrării.Dispoziţia în plan a rosturilor la îmbrăcămintea de beton: 1 . ridicat la suprafaţă prin vibrare şi realizarea unei supafeţe plane suficient de rugoase. În acest scop. eventualele denivelări se completează cu beton înaintea celei de a doua vibrări. o 6. se trece la operaţia de finisare. îmbrăcămintea din beton de ciment se fragmentează prin rosturi dispuse longitudinal şi transversal drumului în dale sau planşe (fig. 6.19). Pe lângă rosturile impuse de necesitatea evitării unor solicitări suplimentare. 2 . care are drept scop îndepărtarea excesului de mortar. limita şi dirija procesul de fisurare datorat contracţiei care apare în timpul prizei şi întăririi cimentului şi variaţiilor importante de volum din temperatură. Toate operaţiile manuale se efectuează numai de pe punţi întinse peste îmbrăcăminte. se trece în sens transversal cu un rulou metalic de peste 200daN greutate pentru eliminarea denivelărilor longitudinale. se face verificarea suprafaţării cu ajutorul dreptarelor. În timpul punerii în lucru şi al finisării suprafeţei îmbrăcăminţii nu se admite circulaţia oamenilor peste betonul proaspăt. Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi ambiante mai mari de + 5 C . 6. După turnarea betonului şi vibrarea fiecărei dale. intervenţia unor condiţii atmosferice nefavorabile etc.19 .

care la o compresiune de 50daN / cm să-şi poată reduce grosimea la jumătate. unsă cu bitum pe feţele laterale. este necesar să se acorde o deosebită atenţie poziţiei. pentru ca betonul să nu adere de oţel. distanţa dintre rosturile de dilataţie variază între 24 şi 36m.Garnitură metalică pentru executarea rostului de dilataţie: 1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ţinând seama că rosturile creează discontinuităţi sau zone slabe în structura îmbrăcăminţii. Pentru executarea. în special când terenul este sensibil la apă.. peste hârtia întinsă pe stratul de nisip de egalizeze aşează vertical o scândură pe muchie de grosime egală cu lăţimea rostului şi cu lăţimea stratului inferior. Scândura rămâne înglobată în beton şi trebuie să fie din lemn de esenţă moale. iar la capăt se montează un degetar cu diametru mai mare ca al gujonului. Cealaltă jumătate a gujonului se încastrează în . care se scoate din rost după terminarea prizei (fig. Pentru realizarea părţii superioare a rostului. rosturile de dilataţie se armează cu gujoane din OL38. precum şi amenajării resturilor.. Sunt rosturi întregi dispuse perpendicular pe axa drumului care permit deplasarea dalelor la schimbările datorate variaţiilor de temperatură.20 .6. în general. pentru a se asigura conlucrarea dalelor adiacetnte şi aîmpiedica denivelările sau alunecările acestora.6. când îmbrăcămintea se execută în două straturi sau cu 4. se aplică peste scândură o garnitură metalică. Rosturile de dilataţie. astfel încât să permită deplasarea longitudinală a dalelor. la jumătatea grosimii dalei.20). cu diametru de 20mm şi lungimea de 700mm.5 cm mai mică decât grosimea îmbrăcăminţii.scândură de rost Pentru a evita denivelarea capetelor dalelor vecine sub sarcini. când execuţia se face într-un singur strat. fără a se zdrobi. Între capul gujonului. 2 Fig. trecând liber prin scândura de rost. şi fundul degetarului se lasă un spaţiu de 20mm care se umple cu câlţi sau plută. montate paralel cu axa drumului. Gujoanele se încastrează într-una din dale iar în cealată gujonul care culisează se unge cu bitum. Scândurile se ţin 24 ore în apă înainte de folosire pentru ca să se umfle şi să nu sugă apa din beton.

Astfel pregătită. 2 . pentru a nu se deranja poziţia verticală a scândurii. b. 4 . se foloseşte în ultimul timp un rost prefabricat. Procedeul permite suprimarea operaţiei de colmatare ulterioară a rosturilor prin utilizarea scândurilor de rost având gata fixat masticul bituminos.22). 6.dispoziţia în plan. Prezintă inconvenientul că nu permite vibrarea betonului în imediata vecinătate a rostului. gujoanele trebuie montate perfect paralel cu axa drumului şi cu linia roşie. 1 .6. se amortizează şi se umple ulterior cu mastic bituminos.scândură de esenţă moală. Pe una din muchiile scândurii se bat cuie şi se împleteşte o plasă din sârmă cu ochiurile de 5mm pe înălţimea de 60mm.gujon. În ţara noastră.21). scândura se introduce pe lat într-un tipar în care. Pentru a permite funcţionarea rostului. Fig. se toarnă mastic de bitum (fig. 6. 3. distanţa dintre gujoane variază între 10 şi 30 cm. fiind mai mare spre mijlocul dalei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor betonul planşei alăturate (fig. pe partea cu plasa de sârmă.degetar Golul rămas după scoaterea garniturii metalice se curăţă. În plan.Armarea rosturilor de dilataţie: a .secţiune longitudinală. Gujoanele se aşează cu degetarele alternativ când într-o planşă când în cealaltă.21 .mastic bituminos. .

Eforturile din contracţie ce apar în primele 24 ore de la turnare fac ca dala să fisureze sub rost pe toată grosimea. În ultimul timp..00 şi 6.scândură de lemn. În funcţie de condiţiile atmosferice între 6 şi 20 ore după turnare. ele se execută pe 1/3 din grosimea dalei sau pe grosimea stratului de uzură (fig.6. Uneori. rosturile aparente se execută prin tăierea betonului imediat după întărirea cu ajutorul unor discuri circulare cu lăţimea de 4.23).Rost de contracţie: h .Rost de dilataţie prefabricat: 1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.5mm. Operaţia de tăiere a rostului de contracţie după întărirea betonului se face cu discuri abrazive (carborundum) sau armate cu tungsten.23 . Fig.. Acestea sunt rosturi transversale aparente care se execută numai pe o parte din grosimea îmbrăcăminţii şi au rolul de a preveni. 4 .mastic bituminos turnat pe plasa de sârmă Rosturile de contracţie. 3 . În mod obişnuit.22 ..12mm grosime.cuie. Când turnarea rostului se face cu întârziere faţă ... localiza şi dirija formarea fisurilor datorate întăririi betonului şi contracţiei la scăderea de temperatură.grosimea dalei de beton Rostul de contracţie se realizează prin intermediul unei scânduri de 10. 6. 2 . introdusă în betonul proaspăt cu ajutorul unui cuţit vibrator de 2..3mm lăţime. aşezată între longrine: la începutul prizei scândura se scoate din beton.00. Distanţa dintre rosturile de contracţie variază între 4.plasă de sârmă. diamant şi necesită un mare consum de apă. iar golul rămas se umple ulterior cu mastic bituminos. rostul de contracţie se realizează dintr-o foaie de carton bitumat.2.

Fig.24). rosturile de lucru apar la întreruperea unei zile de muncă. pe grosimea stratului de uzură. Pentru a se preveni lunecarea dalelor spre acostamente şi lărgirea rostului axial. faţa laterală a dalei turnate se unge cu bitum tăiat.25 . iar rostul creat se colmatează cu mastic bituminos (fig. Ele se execută aparent. Se execută ca rosturi întregi fie sub formă de rosturi de dilataţie. 6.. Deoarece rosturile de contracţie se amplasează la distanţe mici practica dovedeşte că ele pot prelua şi funcţia rosturilor de încovoiere astfel încât îmbrăcămintea din beton de ciment apare secţionată în sens transversal numai de rosturi de contracţie şi de dilataţie. usă cu bitum tăiat sau ulei ars.Rost longitudinal prevăzut cu ancore: . se amenajează în acea secţiune un rost de lucru. Rosturile de încovoiere. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de momentul cel mai potrivit apar fisuri şi deci nu este suficient de întărit muchia rostului se macină. 6.16mm şi lungimea grosimii dalei.5 m distanţă una de alta (fig.Rost de contact Rosturile longitudinale.6.. Aceste rosturi apar între două fâşii de beton ce se toarnă decalat în timp.Aceste rosturi au rolul de a localiza fisurile care apar din eforturile de încovoiere date de variaţiile de temperatură şi tasările inegale ale fundaţiei. defecţiunea greu de reparat ulterior.25). se introduce o garnitură de 8mm grosime. La partea superioară. garnitura se scoate. la 1.24 . Astfel de întreruperi se fac de obicei în dreptul unui rost de dilataţie. separându-se planşele alăturate prin ungere cu bitum sau aşezarea unei foi de carton bitumat. fie sub formă de rosturi de contact.6. Rosturi de lucru sau de contact. În sens transversal. După vibrarea betonului. dacă nu este încă posibil. este recomandabil să se prevadă ancore din cupoane oţel-beton cu diametru 14.

6.26 .Rost longitudinal cu lambă şi uluc După cum s-a menţionat anterior. Suprafeţele de beton de dimensiuni foarte mari pot fi protejate prin acoperire cu o peliculă de bitum. llungimea curbei Uneori pentru a se înlătura pericolul denivelării planşelor adiacente. h . iar la +5oC se renunţă la aplicare acestei măsuri. se menţine permanent umed timp de 10 zile. Dacă temperatura este sub +15oC intervalul la care este necesar să se facă stropirea betonului după turnare se măreşte. prevăzute cu despărţituri pentru a împiedica formarea curenţilor de aer. Durata pe care trebuie să se aplice măsurile de protejare ulterioară este de minimum 7 zile în cazul folosirii cimenturilor portland şi de minimum 14 zile în cazul cimenturilor metalurgice. După 24 de ore.. 6. Corturile sunt susţinute de ferme şi se pot deplasa în urma vibrofinisorului. Fig. Este necesar ca organele de control să verifice modul de realizare a rostului şi pregătirea continuării betonării. în restul zilelor este suficient de trei ori pe zi.26).3cm grosime care.armarea rostului longitudinal. prima stropire cu apă trebuie făcută după 2 până la 12 ore de la turnare. b. Imediat după ce betonul proaspăt s-a zvântat se stropeşte uniform 0.. se poate adopta profilul rostului cu lambă şi uluc (fig. rosturile îmbrăcăminţilor de beton reprezintă puncte deosebit de slabe dacă nu sunt executate îngrijit.grosimea dalei de beton.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . În funcţie de temperatura mediului înconjurător. pentru evitarea evaporării apei din beton. Protejarea se face cu ajutorul unor corturi joase de pânză. acoperişurile se mută mai departe şi betonul se acoperă cu un strat de nisip de 2. Tratarea bitumului după turnare [3] În primele zile ale întăririi betonului se iau măsuri de protejare împotriva evaporării rapide a apei şi acţiunii de spălare a mortarului de către ploi care pot diminua rezistenţa finală scontată. 2 . După îndepărtarea acestui strat protector. În cursul primelor trei zile stropirea se face la fiecare trei ore. cu cenuşă sau tras. pe şinele longrinelor.5 Kg / m bitum tăiat.dispoziţia ancorelor în curbe. betonul se stropeşte încă câteva zile.

27 şi 6. Datorită acestui fapt. După două ore de la stropire se acoperă suprafaţa de nisp fin în grosime de 5mm. Dacă în primele două zile după turnarea betonului intervine o ploaie. asigurând un regim umed de întărire. 5 şi 6 . a mijloacelor de transport. Principiile de funcţionare şi alcătuirea schematică a maşinilor cu cofraje glisante sunt prezentate în fig. Îmbrăcămintea de beton se poate da în circulaţie dacă rezistenţa la întindere din încovoiere a betonului atinge 80% din valoarea prescrisă. 2.placa de nivelare primară a betonului. 3. Execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu maşini cu cofraje glisante Toate maşinile cu cofraje glisante fabricate în prexent sunt automatizate şi comandate electronic. având sistemul de control integrat în echipamentul de bază al maşinii. este indicat să se acopere lucrarea cu materiale care să împiedice spălarea stratului superficial de mortar de ciment. 2 o Fig. 6. îmbrăcămintea să dă în circulaţie după 21 zile de la execuţie. când se folosesc cimentul Pa şi după 28zile când se foloseşte cimentul M. 4 .previbratoare.grinzi de nivelare oscilante transversal.placa de finisare suspendată.28. În perioada de primăvară şi toamnă. 6. precum şi depozitarea de materiale înainte ca betonul să fi atins rezistenţa indicată. Dacă turnarea şi întărirea betonului s-au făcut la temperaturi medii mai mari de +15oC.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Augrade": 1 . nu trebuie să se permită circulaţia lucrătorilor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pelicula de bitum nu permite evaporarea apei din beton. urmărindu-se ca cel puţin în primele trei zile de la turnare temperatura betonului să nu scadă sub +2oC. Până la atingerea rezistenţei de 12daN / cm .27 . 7 . Izolarea termică se poate realiza cu panouri de stufit sau rogojini.placă de nivelare secundară a betonului.răspânditor mecanic cu şnec elicoidal. orice solicitare sau vibraţii produse în masa betonului pot să distrugă primele legături dintre formaţiile cristaline apărute în procesul de hidratare a cimentului. . când lucrările de turanrea betonului sunt surprinse de o coborâre bruscă a temperaturii mediului înconjurător până la valori de 0 C este necesar să se ia măsuri de izolare termică a betonului.

La ambele tipuri de maşini. 5 . 2 .Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Gunter und Zimmerman": 1 .placă de nivelare suspendată. Descărcarea betonului se face de obicei direct pe stratul suport în două cordoane în cazul lăţimilor mari. . Stratul suport trebuie să fie umezit în prealabil pentru anu se pierde apa din betonul proaspăt.previbratoare.placa de împingere (mulare).28 . vibrarea este asigurată în masa betonului cu ajutorul unor baterii de previbratoare. considerate mai eficace în cazul grosimii dalei mai mari de 15-20cm decât vibrarea de suprafaţă. 4 .tub vibrant transversal. 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 3 .placă de nivelare auxiliară.

7. .6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI NIVELARE PROFILARE COMPACTAR E FINISARE PREGĂTIREA EXECUŢIEI ETANŞAREA FUNDAŢIEI POZARE BLOCHEŢI LONGRINE AUTOMACARA 5tf MONTARE LONGRINE MONTARE ELEMENTE ROST FINISOR BETON TURNARE BETON CIMENT TURNARE BETON FINISARE SUPRAFAŢĂ MAŞINĂ TĂIAT ROSTURI TĂIERE ROST UTATĂ SIT AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR REMORCA TRACTATĂ MANUAL RULOU PERII CORTURI JOASE NOLOGICĂ Fig.Schema tehnologică de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment .

în grade. Vm ti t0 l θ s . . în m.lăţimea echipamentului. în m. cu cuţitul aşezat la nivelul suprefeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor.viteza medie de deplasare. . . .6 L(? sin θ − s )kc k s kt în care: [ore / 100m 2 ] n L . .unghiul de înclinare a echipamentului. a). în m. în minute. sunt nivelarea şi tazularea.este numărul de treceri necesare. . Aceste activităţi au rolul de a asigura profilarea definitivă a lucrării.timpul pierdut în ciclu.suprapunerea fâşiilor. Norma de timp a utilajelor la nivelare se acalculează cu relaţia:  L  n  V + ti + t o    m  NTU = 0. în m/min.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL VII EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FINISARE LA DRUMURI [2] Finisarea suprafeţelor orizontale şi a taluzelor lucrărilor de terasamente Principalele activităţi care se efectuează după executarea lucrărilor de săpatură sau de umplutură în vederea finisării platformelor şi taluzelor. .lungimea sectorului de lucru. Nivelarea constă în tăierea dâmburilor şi împingerea în goluri a pământului săpat folosind în acest scop buldozere sau autogredere.timpul de întoarcere. Nivelarea mecanică a suprafeţelor Prin nivelare se asigură o suprafaţă plană definitivă a terenului şi platformelor. în minute. Nivelarea cu buldozere şi autogredere se realizează prin deplasarea acestora după o schemă în zigzag sau circulară. Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei nivelate este necesar ca nivelarea să fie urmată de o compacatre de finisare. care au denivelări până la 20cm precum şi corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora.

9. kt . La taluzare se execută de regulă săparea unui strat de pământ cu grosimea maximă de 40cm în vederea finisării suprafeţelor taluzurilor şi aducerea lor la înclinările prevăzute în proiect. Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor.7.0.Poziţii de deplasare a autogrederului la taluzare la piciorul taluzului şi pe coronament pe taluz În ultimele două cazuri se iau măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii utilajului şi au productivitatea redusă din cauza neutilizării integrale a lungimii echipamentului. a buldozerelor sau a excavatoarelor cu braţ telescopic.4 − 0.6) . executarea săpăturii şi a nivelării taluzelor prin treceri succesive (max.coeficient de utilizare a timpului de lucru. b). Fig. ale utilajului. Taluzarea cu autogrederul se poate realiza prin deplasarea acetuia la piciorul taluzului. ceea ce face să nu se aplice decât în situaţii în care nu se poate face deplasarea la piciorul taluzului (în special în cazul umpluturilor în ramblee cu înălţimi mari respectiv lăţimi mari de taluz).8) . 7.1). k s = 0. . împrăştierea cu ajutorul lamei sau strângerea în grămezi a surplusului de pământ de pe platformă în vederea înlăturării lui. Taluzarea mecanică a debleelor şi rambleelor Prin taluzare se asigură profilarea definitivă a taluzelor rezultate în urma săpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee.85. k s = 0. .coeficient de neuniformitate a ciclului (kc = 0.coeficient de variaţie a rezistenţei la săpare în funcţie de categoria de II III teren (k s = 1. În cazul taluzării cu autogrederul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor kc ks I . k sIV = 0. 4 treceri). activitatea presupune următoarele faze: montarea şi reglarea lamei la înclinaţiile necesare.1 . pe taluz sau pe coronament în funcţie de panta şi lăţimea taluzului (fig.

este îndepărtat cu autogrederul şi strâns în grămezi pentru a fi încărcat în mijloacele de transport sau împrăştiat pe platformă (fig. b.7. când taluzul are lăţimea mai mare decât raza .îndepărtarea de taluz. taluzarea se face concomitent cu lucrările de săpare sau de umplutură pe măsura asigurării lăţimii de lucru corespunzătoare pe mai multe niveluri. adunat la picioarul taluzului. Taluzarea cu buldozerul este indicată numai în cazurile în care unghiul taluzului este mai mic decât panta maximă pe care poate urca buldozerul în condiţii economice (max.7. 20o).strângere în grămezi şi încărcare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La taluzele cu lăţimi mari care depăşesc lungimea lamei. Fig. Taluzarea cu excavator cu braţ telescopic (fig.Scheme tehnologice de îndepărtare a pământului săpat la taluzare cu două autogredere: a .2 . Pământul rezultat din taluzare.3) este recomandată în special în cazul taluzelor cu lăţimi mari. Ca şi în cazul autogrederului.2). 7.

Schema de lucru la taluzarea cu excavator telescopic . Fig.3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de săpare maximă a excavatorului se organizează lucrul pe două sau mai multe niveluri cu înălţimi corespunzătoare.7.

JERCAN J.DOMSA A.C.B.B. Suprastructura drumurilor Curs I. Mecanzarea lucrărilor de construcţii Curs I.Curs I. Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului S. PĂUCA P.C. DOROBANŢU C.ZAFIU Terasamente .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor BIBLIOGRAFIE S.B.C.IONESCU .

Abataj transv. Longitudinal . excavator c. Longitudinal b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞĂTOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL BULDOZER APARATE TOPO PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT a. c. screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL a. buldozer b.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ CUŢIA 1 2 3 4 SE REIA RĂRILOR DE CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT LUTURI A EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ NOLOGICĂ DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal DE Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder FÂŞII LONGITUDINALE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL Autocisterna Cilindru compactor UMECTARE COMPACTARE RAŢIA CUTATĂ AJUL FOLOSIT EMA NOLOGICĂ RU .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful