P. 1
Unele Tehnologii de Lucru Aplicate in Constructia Drum

Unele Tehnologii de Lucru Aplicate in Constructia Drum

|Views: 55|Likes:
Published by relu1986

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: relu1986 on Oct 12, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/24/2013

pdf

text

original

DICU MIHAI

UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR

BUCUREŞTI

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Prefaţă

Lucrarea intitulată: "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", reprezintă un suport de curs pentru studenţii anului IV specialitatea Drumuri din cadrul Facultăţii de Căi ferate, Drumuri şi Poduri. În mare parte, este o lucrare în stilul personal al autorului, a unor cursuri de specialitate editate în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Prezentul manual este organizat şi inspirat din programa analitică propusă de prof.dr.ing. Romanescu Constantin, precum şi din notele de curs elaborate în perioada când răspundea de această disciplină. Scopul lucrării este acela de a iniţia cunoştinţele studenţilor din anii terminali cu elemente de tehnologie, vizionate în cadrul programelor de practică tehnologică şi care vor fi completate la curs cu casete video de specialitate. Lucrarea nu are pretenţia că a prezentat întreg domeniul de tehnologie a lucrărilor de drumuri şi de aceea a fost intitulată "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", tocmai pentru a răspunde scopului menţionat.

AUTORUL

pag.2

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

CAPITOLUL 1

1.1 Tehnologia lucrărilor de drumuri

Această materie se ocupă de analiza modului de realizare a lucrărilor de terasamente şi de suprastructură a drumului. Tehnologia lucrărilor reprezintă schema logică în care se înlănţuie operaţii specializate pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabileşte ordinea prin care intră în acţiune diversele utilaje de construcţii specilizate pe tipuri de lucrări. Lanţul de utilaje de construcţii operaţionale în fronturi de lucru, poartă denumirea de sistemă de maşini. Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaştere a proiectelor şi a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situaţie (fig.1), a profilului longitudinal (fig.2) şi a profilelor transversale (fig.3), se studiază tabloul de calcul a volumelor de terasamente (tab.1), ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemăsurătoarea lucrărilor. Pornind de la proiect, contructorul ce participă la o licitaţie de obţinere a unei lucrări de drumuri, îşi stabileşte modul de compensare a teresamentelor prin întocmirea diagramei LALANNE (fig.8) şi îşi completează tabloul de mişcare a pămăntului (tab.2). Analizând tabloul de mişcare a pământului funcţie de distanţele de transport şi productivitatea utilajelor care sapă precum şi cele care realizează straturile de umplutură, constructorul va întocmi schema tehnologică de lucru prin alcătuirea sistemei de maşini în varianta sa optimă. Pentru aceasta va folosi METODA MULTICRITERIALĂ PENTRU ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE, ce va face obiectul prelegerilor de curs, viitoare.

Fig. 1 - Plan de situaţie

pag.3

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 2 - Profil în lung

Fig. 3 - Profil transversal tip 1 - fundaţie; 2 - strat de bază; 3- îmbrăcăminte; 4 - strat de uzură; 5 - bordură; 6 - bandă de încărcare; 7 - trepte de înfrăţire; 8 - rigolă; 9 - parapet Tabel 1 Calculul terasamentelor Metoda distanţelor aplicabile
Distanţa medie Poziţia Nr. profil kilometrică km+m 6+850.00 25.00 2 875.00 10.00 3 885.00 12.00 Ti 1 4 897.00 11.00 10.50 115.5 0 7+007.00 4.40 5.60 17.80 1.75 3.15 22.00 242.00 3.85 42.35 11.00 6.80 1.10 74.80 12.10 12.50 137.50 2.30 25.30 0.75 8.25 17.50 5.40 4.80 94.50 84.00 21.00 367.50 1.80 31.50 1.20 21.00 dintre Suprafeţe m m
2

Volume m
3

Distanţa

profiluri

Ampriză

Taluz R

Taluz D

1

m

12.50

3.90

2.30

48.75

28.75

17.00

212.50

1.15

14.375

0.95

11.875

1.2 Organizarea lucrărilor de terasamente
pag.4

reprezintă proiectul tehnologic de execuţie a terasamentelor. Această etapă de studiu. denumită şi compensare în acelaşi profil se poate întâlni trei cazuri posibile şi anume: cazul ideal când întregul volum de pământ săpat este folosit pentru realizarea necesarului de umplutură (fig. Pentru executarea lor trebuie să se ştie cum este utilizat pământulrezultat din săpături. restul fiind adus din alte profile din lungul drumului (fig. pag.5 . pentru realizarea corpului drumului. cazul în care necesarul de umplutură este mai mic decât volumul de săpătură. Pentru mişcarea transversală a pământului. respectiv în ce profil de umplutură se foloseşte. cazul în care volumul de săpătură din profil este mai mic decât necesarul de umplutură din acelaşi profil. Mişcarea pământurilor pentru realizarea corpului drumului se efectuează atât în sens transversal cât şi în lungul drumului. şi cele din sectoarele de umplutură precum şi cu varianta optimă de mecanizare a lucrărilor.c) Fig.Mişcarea transversală a pământului Pentru a realiza o lucrare economică. 4. 4 . 4. prisosul fiind folosit în lungul drumului (fig. Terasamentele reprezintă volume de pământ limitate de profile transversale analizate în faza de proiectare. când traseul propus trebuie să conţină cât mai multe profile transversale la care suprafeţele de rambleu să fie egale cu cele de debleu. completată cu detalierea procedeelor de lucru în sectoarele de săpătură.b). la ce distanţă şi cu ce utilaj se transportă.a). 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Lucrările de terasamente sunt definite ca toalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură executate în lungul drumului. se acţionează încă din faza de proiectare.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Depozitele de pământ suplimentar precum şi camerele de împrumut crează şi ele cheltuieli suplimentare, care trebuie să fie cât mai mici. Soluţiile cele mai economice le reprezintă depozitarea pământului lângă ampriza drumului sub formă de “CAVALIERI” (fig.5), sau depozite pe taluzul de rambleu, care duc la sporirea stabilităţii umpluturilor (fig.6).

Fig. 5 - Depozite de pământ 1 - săpătură; 2- cavalier

Fig. 6 - Depozite pe taluzuri de împlinire Pe acelaşi principiu, mai ales la traseele de drum din zonele de şes, se pot utiliza camere de împrumut din aceeaşi secţiune transversală (fig.7).

Fig.7 - Camere de împrumut Atunci când nu este posibilă aplicarea acestor soluţii tehnice, solicitarea unor terenuri la factorii de decizie locali, pentru amplasarea depozitelor de pământ sau pentru realizarea unor gropi

pag.6

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

de împrumut se face numai după întocmirea epurei LALANNE şi a momentelor de transport (fig. 8,9).

Fig.8 - Epura mişcării pământului

Figura 9 - Compensarea terasamentelor în epură Pe epură apar sectoare în cadrul cărora se realizează transportul cu acelaşi mijloc de transport. Totodată, pentru a nu avea prea multe categorii de preţuri pentru acelaşi mijloc de transport se determină o distanţă medie generală pentru toate volumele transportate. Distanţa medie de transport este media geometrică a disanţelor parţiale ale diverselor cantităţi de săpătură transportate. Această distanţă se determină făcând rapotul dintre suma momentelor de transport şi suma volumelor transportate cu un anumit mijloc de transport. Reamintim că momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi distanţa de transport aferentă. Din epura LALANNE se poate determina în final volumul de pământ necesar sau în prisos ce trebuie adus din groapa de împrumul sau dus în depozit. Aceste zone se găsesc la distanţa (D) de sectorul de drum în execuţie. Necesarul de autobasculante pentru transportul pământului (N) se determină din condiţia, ca utilajul de săpat-încărcat să lucreze în flux continuu. Astfel în timp ce un
pag.7

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

mijloc de transport se află la încărcat (N-1) autobasculante se găsesc pe traseu unele încărcate altele descărcate (fig. 10).

Figura 10 - Moment de transport

Tabel 2
Volume m3 Dist. între profiluri Compensări în acelaşi profil m3 Transport Profil în care se transportă Necesar umplutură, m3 Distanţă de transport, m buldozerul cu

Transport auto

Prisos săpătură, m3

de

Cantitatea, m3

Poziţia Km.

Depozit, m3

Împrumut, m3

trasport, m3

de trasport, m Moment
3

Umplutura

Cantitatea

Nr. profil

Săpătură

1

6+850.0 25.00

60.0

25.5

27.5

32.5

-

-

-

-

-

-

-

2

875.0 10.0

91.0

82.250

8.75 0

-

-

-

-

-

-

-

-

3

885.0 12.0

74.80

-

-

74.80

-

-

-

-

-

-

-

Ti 1 4

897.00 7-007.0 -

112.20 -

272.5

-

112.20 -

272.5

-

-

Ti 1

10

112.20

1122.0

Execuţia lucrărilor de terasamente Prin lucrări de terasamente înţelegem totalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură pe direcţia axului drumului în vederea realizării corpului său.

pag.8

Moment

m3

m

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 11 După cum se observă, ciclul de lucru este SĂPĂTURĂ- TRANSPORT- UMPLUTURĂ, lucrările desfăşurându-se pe operaţii specifice cu utilaje de construcţii specializate. Lucrări pregătitoare execuţiei terasamentelor [1] Lucrările de terasamente sunt precedate întotdeauna de o serie de lucrări pregătitoare pentru asigurarea unei execuţii corecte, continue şi cu productivitate sporită. Cele mai importante lucrări pregătitoare sunt: verificarea şi restabilirea traseului; defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri; doborârea arborilor şi scoaterea rădăcinilor; asanarea zonei; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea profilelor transversale; amenajarea drumurilor de acces.

pag.9

Fig. copaci mari etc. Pentru a putea reconstitui poziţia punctelor principale ale traseului (vârfurile de unghi.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Verificarea: restabilirea traseului [1] Pe baza planului de situaţie şi a profilului în lung se restabilesc aliniamentele şi curbele traseului proiectat.10 . punctele intermediare ale aliniamentelor lungi etc. Defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri [1] Pentru a uşura circulaţia vehiculelor de transport şi lucrul maşinilor care execută terasamentele. 12: Poziţia martorilor pe traseu: M 1 şi M 2 . tangentele de intrare şi ieşire din curbe. 12).). precum şi a drumurilor de acces. se curăţă de arbuşti şi tufişuri. bisectoarele. Martorii se fixează pe obiective fixe aflate în apropierea traseului (socluri de clădiri. sau prin borne de beton.martori. pag. cu ajutorul reperelor care au servit la întocmirea proiectului cu ocazia studiilor pe teren.) în cazul distrugerii picheţilor în timpul execuţiei. aceştia se reperează lateral amprizei cu martori (fig. suprafaţa ce reprezintă ampriza drumului. Axa traseului astfel materializată este înscrisă într-o tabelă care se predă constructorului. a gropilor de împrumut şi a depozitelor.13. înlesnind astfel şi uscarea acestor suprafeţe (fig.14).

Tăietor de tufişuri Fig. 15.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 14. 13. Organizarea tehnologică a suprafeţelor de lucru pag. Maşină de scos rădăcini Organizarea tehnologică a sufrafeţelor de lucru Fig.11 .

lăţimea de trecere a echipamentului de lucru.suprapunerea fâşiilor de lucru. lt . n f ) : nf = Ls lf Norma de timp a utilajului la defrişarea mecanică se determină în funcţie de productivitatea de exploatere a acestuia cu relaţia matematică: NTU = în care: pag.sectoare. se prezintă schema tehnologică de deplasare a defrişatorului în fâşii s transversale cu toate elementele caracteristice unei scheme de mecanizare. Lt .obiecte cu lungimi mari şi . .este lăţimea fâşiei de lucru. s t . . . b.dimensiuni sector.fâşia de lucru.suprapunerea fâşiilor. Pentru siguranţa acoperirii întregii suprafeţe a sectorului de lucru fâşiile se suprapun astfel încât se poate scrie relaţia: l f = le − s în care: lf le .000 = PE PE .lăţimea reală a fâşiei.dimensiuni obiecte. În figura 16.lăţime echipament. L0 . .12 NUM 10.obiecte cu lungimi şi lăţimi comparabile. . Fe S0 lf si ls .dimensiuni tehnologice.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ar F . l0 . lăţimi reduse. . Ls .spaţiu tehnologic. Lungimea sectorului se stabileşte astfel încăt să rezulte un număr întreg de fâşii ( n.

.16 . în metri.13 . maşina taie şi arbori mai groşi (izolaţi). .Schema tehnologică de deplasare a defrişătorului în fâşii transversale Considerând două situaţii de lucru şi anume: maşina taie numai tufişuri.lăţimea fâşiei de lucru (l f ) . PE .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NUM este numărul de unităţi de măsură naturale (m 2 ) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă ( UM R = ha conform indicator de deviz Ts ).viteza de deplasare în timpul lucrului în km / h . exprimată în m / h . rezultă că se pot aplica două relaţii de calcul pentru productivităţi: t   103 bv KT − 1  60  2  ( m / h) P= 1 n1 respectiv: t nt   103 bv KT − 1 − 2 2 4  60 60 ⋅ 10  2  ( m / h) P2 = n1 în care: b v pag. 2 Fig.productivitatea de exploatere orară.

se stivuieşte şi se inventariază în vederea valorificării.timpul necesar pentru doborârea unui arbore. care nu au dimensiuni prea mari. ramurile uscate şi toate resturile vegetale rămase în urma utilajelor se strâng cu grebla şi se depozitează în afară zonei drumului. pot fi scoase cu maşini speciale pentru scos rădăcini (fig.80 − 0.17. prin împingerea cu lama ridicată la maximum. Corespunzător acestor două relaţii rezultă normele de timp următoare: NTU = 10n1 t   b ⋅ v K T − 1  60   (ore/ha) respectiv: NTU = 10n1 (ore/ha) t1 n2t 2   b ⋅ v K T − −  60 6 ⋅ 105   Rădăcinile tufişurilor şi arbuştilor.17). în buc / ha .14 . Arborii cu diametru mic se doboară cu ajutorul unui buldozer. în minute. Materialul lemnos doborât se scoate în afara amprizei. pentru a împiedica răsturnarea lor peste buldozer (fig. în minute. . Frunzele.timpul unei întoarceri la capătul sectorului.numărul de treceri pe acelaşi loc ( n = 1 − 3) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor KT n1 t1 n2 t2 .densitatea arborilor groşi pe suprafaţă. . pag.b). Când arborele a fost dezrădăcinat.coeficient de folosire a timpului de lucru ( K T = 0.95) .17. se coboară lama şi se împinge spre locul de depozitare (fig. Doborârea arborilor şi scoaterea buturugilor [1] Doborârea arborilor este o operaţie care se execută de echipele de muncitori specialişti. . .a).

dacă au diametru mic. pag. 2. Buturugile se pot extrage atât manual. 18). Artificierul introduce în gaura de mină explozibilul. apoi burează şi provoacă explozia. dacă este necesar.2 ori diametrul D al buturugii... 18... cât şi mecanizat.2 metri înălţime se scot numai buturugile. iar rădăcinile pot rămâne în pământ la ramblee de peste 2 metri înălţime nu se scot nici buturugile şi nici rădăcinile la deblee se scot obligatoriu atât buturugile. buturugile şi rădăcinile se scot ulterior. buturugile se trag cu ajutorul unui cablu şi al unei maşini puternice (buldozer. Se execută sub buturugă o gaură de mină înclinată la 450 şi cu adâncimea de 1. Astfel: la ramblee mai mici de 1 metru înălţime se scot atât buturugile cât şi rădăcinile la ramblee de 1. Doborârea arborilor Arborii de diametru mare se taie cât mai aproape de nivelul terenului. Buturugile arborilor mari se scot de obicei cu ajutorul explozivilor (fig. cât şi rădăcinile.). Dacă buturuga este puternic ancorată în pământ prin rădăcini.5. Extragerea buturugilor: 1-dinamită. atunci îndepărtarea ei se realizează numai cu ajutorul explozivilor. 17. Prin această metodă se pot scoate arbori întregi. Obişnuit. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. excavator etc.fitil.15 .

ceea ce le face puternic compresibil şi deci mai puţin recomandabil la executarea terasamentelor. Lucrările de asanare se execută din timp. Extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal [1] Pământul vegetal conţine un procent ridicat de particule fine şi vegetale. Totodată. 19. 19.a). pag. în general. cât şi la deblee (fig. cu acordul procedurilor legale de specialitate. care evacuează apele în aval de limitele amprizei. se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă. în vederea brăzduirii sau însămânţării lor.16 . deoarece procesul de evacuare a apelor şi uscare a pământului este. El este îndepărtat de pe ampriză atât la ramblee (fig. canale de evacuare şi drenuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Buturugile arborilor mai mici (diametrul sub 30 cm) se scot introducând lama buldozerului sub buturugă şi manevrând dispozitivul de ridicare a lamei. lent.b). pe ampriză şi zonele din imediata apropiere trebuie prevăzute lucrări pentru menţinerea terenului în stare uscată. Asanarea amprizei [1] Înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente. urmând să fie folosit la îmbrăcarea taluzurilor. Lemnul rezultat din scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se adună şi se depozitează în afara amprizei. Este indicat ca doborârea arborilor şi mai ales scoaterea buturugilor să fie făcută în perioada când pământul nu este îngheţat. Locurile mlăştinoase se asanează cu ajutorul unei reţele de şanţuri. Deoarece pădurile contribuie mult la apărarea drumurilor împotriva înzăpezirii şi a mediului înconjurător împotriva poluării este necesar să fie îndepărtaţi numai arborii de pe zona strict necesară. spre a evita stagnarea şi băltirea apelor pe terenurile agricole învecinate sau alte proprietăţi.

30 cm cu lama buldozerului sau autogrederului şi se depozitează în afara amprizei drumului. pag. dar sistemul este din ce în ce mai rar folosit. Se obţin fâşii de 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.10 cm care se stivuiesc cu iarba în jos. se pot extrage brazde cu ajutorul unor cuţite speciale care execută tăieturi verticale în sens transversal şi longitudinal.. pentru a fi folosit la îmbrăcarea taluzurilor.Extragerea pământului vegetal Pământul vegetal se decapează pe o grosime de 10.40 cm şi grosimea de 6.. deoarece comportă un volum sporit de muncă manuală. topirea zăpezii etc.. În figura 20 se prezintă tehnologia de decapare a terenului vegetal precum şi operaţia inversă de tapetare a taluzelor noi în vederea stăpânirii efectelor de eroziune a lor sub acţiunea agenţilor naturali (ploi..17 . se udă şi se acoperă cu rogojini ca să nu se usuce.. vânt.3 metri lungime cu latura de 20..).19 . Dacă suprafaţa amprizei este înierbată. Brazdele se folosesc la protejarea taluzurilor... la punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri slab productive sau neproductive.

Scheme tehnologice de săpare a stratului vegetal cu buldozeru cu depozitare lângă amplasament. 20.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. b.cu transport la distanţă pag.18 .

În aliniament picheţii se amplasează la distanţe de 20. 22. Şablonarea terasamentelor de rambleu. Şabloanele de nivel şi cele care indică înclinarea taluzurilor se realizează simplu. profile transversale curente. profilul longitudinal. Fig. 21. Operaţia de pichetare are la bază elementele ce rezultă din planul de situaţie.19 . precum şi reperele de ax şi de nivel restabilite pe teren..10 metri.. profilul transversal tip. după gradul de denivelare a terenului.. din şipci de lemn. pag. 21). este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente să fie pichetate profilele transversale de pe traseu. Şablonarea terasamentelor de debleu.50 metri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pichetarea profilului transversal [1] Pentru realizarea corectă a lucrărilor de terasamente şi pentru a înlesni controlul execuţiei. Pentru profilul de debleu se face o şablonare identică după cum urmează: Fig. Metoda cea mai simplă de pichetare a profilului transversal constă în materializarea pe teren cu ţăruşi simpli de lemn a marginilor amprizei şi cu ajutorul şabloanelor care dau şi înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei (fig.. precum şi lucrările de artă aferente. iar în curbe la distanţe de 5.

la nivelul terenului. din acest punct de vedere.20 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1] Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar. transportă şi nivelează. realizat cu o serie de utilaje dependente între ele. utilaje care sapă. Alegerea utilajelor de săpat depinde de: posibilităţile de lucru ale utilajelor. Pentru frontul de lucru înalt: excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă excavatoare cu mai multe cupe. Pentru frontul de lucru în adâncime: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă graifăre dragline Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă excavatoare cu echipament de draglină pag. În figura 23 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul. din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii. se recomandă folosirea următoarelor utilaje: Pentru frontul de lucru la nivelul terenului: buldozere screpere şi autoscrepere autogredere gredere elevatoare. distanţe de transport consistenţa pământului de săpat. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje. sub nivelul terenului concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente. respectiv dificultatea la săpare. utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă şi încarcă. utilaje pentru afânarea şi scarificarea pământului poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului terenului. În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat. Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal.

Utilaje care sapă şi încarcă pag.21 . 23.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor excavatoare cu echipament de graifăr. Fig.

Fig.24 .22 . graifărul şi grederul elevator.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Utilaje care sapă şi încarcă pământul în mijloacele de transport Din acestă categorie fac parte: excavatoarele.Parametrii tehnologici ai excavatoarelor pag. draglina.

Excavatoare. Fig. Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat. 25. Excavaţie frontală a săpăturilor cu excavatorul pag.23 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a). 26. în special la cele de volum mare. Excavator cu lingură dreaptă Fig. deoarece au o mare capacitate de producţie şi pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături.

27. iar în figura 27 tipuri de abataje după poziţia nivelului de circulaţie al excavatorului faţă de nivelul de ciculaţie al autobasculantei. În figură 26 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului.sub nivelul de circulaţie. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului: deasupra nivelului de circulaţie. c.mixt. pag. b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă şi excavatorul cu lingură întoarsă. Fig.24 .

.25 m 3 3 care se deplasează cu uşurinţă. 30). metoda frontală se aplică în trepte (fig. prin curse consecutive în lungul debleului..1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice categorie de teren. La lucrările concentrate.00. În pământurile consistente.25 . grosimea stratului care se taie este mică. a. până ce realizează săpătura pe întregul profil transversal. Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele procedee: frontal (fig. cu volume mari. Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0. la alt nivel..a. în pământurile slab coezive.25 . prin săparea directă pe întreaga secţiune a profilului transversal. deoarece este nevoie de un front de lucru mai înalt. b. având capacitate a cupei 0. 29 c.la acelaşi nivel. pe trepte corespunzătoare înălţimii de umplere a cupei. În baza acestor considerente. cu condiţia ca blocurile derocate să aibă volumul mai mic decât cupa execavatorului. Tipuri de abataje după poziţia reciprocă între nivelul de circulaţie al excavatorului şi autobasculante: a.b). excavatorul se întoarce începând o nouă cursă. stratul tăiat este mai gros.00 . înălţimea frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere. pag..2. 2 m . pământul săpat fiind încărcat în mijloacele de transport (1) care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului (2) pentru adâncimi mari. 28.la niveluri diferite. săpătura se execută în trepte. Pământul săpat este încărcat îm mijloace de transport (1) care se deplasează pe un drum paralel cu cel al excavatorului (2). de aceea cupa se umple mai repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică. La lucrările de săpături se folosesc excavatoare pe pneuri. 29.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. longitudinal (fig. se defineşte drept înălţime normală de umplere. chiar în stâncă derocată în prealabil. După executarea unei curse.d). Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului. se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1.

26 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor pag.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.. . . 29. în m .. 3 ..70 . aşa cum se prezintă în figura 30.coeficientul de utilizare a maşinii (0. în care: n c K1 K2 pag.27 . .Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă În cazul abatajelor adânci.9). 0.Metode de lucru în sens longitudinal Productivitatea excavatoarelor se calculează cu următoarea relaţie: P = 60 ⋅ n ⋅ c ⋅ K ⋅ K 2 ⋅ K a . în secţiunea transversală se lucrează în mai multe trepte de săpare.coeficientul de umplere a cupei (0.numărul de cicluri pe minut. 30 .capacitatea cupei.8 .90). 31 ..Metoda de lucru în trepte Fig.0. Fig.

Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă.7 . după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă. canale. Se foloseşte pentru executarea de tranşee. şanţuri pentru conducte. Fig. drenuri. În tabelul următor se prezintă ciclurile de lucru ale excavatorului [ 2] .. 32)..0. a. respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport..95).28 .2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii. etc.. 32 . (fig. gropi lungi de fundaţie. Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase. cât şi în terenuri argiloase neîngheţate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ka .Excavator cu lingură întoarsă Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3.5m sub nivelul de staţionare. pag.coeficientul de afânare a pământului (0.

t0 . Cupă dreaptă t33' . crt. 3. t 23 . t56 . t 45 . Tc = t12 + t 23 + t34 + t 45 + t55' + t56 + t0 t12 . Tc = t12 + t 22' + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 4. pag.timp de săpare. t 22' .timp de rotire cu cupa plină.29 .timp de ridicare cupa plină. Draglină t34 . 2. t 45 .timp pierdut în ciclu.timp de coborâre cupă.timp de rotire cu cupa goală. Cupă inversă t34 .timp de descărcare. t 45 . t 23 . t34 .timp de coborâre cupa goală. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 t12 .timp de coborâre cupă.timp de săpare. t0 .timp pierdut în ciclu.timp pierdut în ciclu. t 44' . Graifer t12 . t0 . t 55' .timp de rotire cu cupa plină.timp de rotire cu cupă plină.timp de săpare şi ridicare cupă.timp de săpare.timp de rotire cu cupa goală.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 3 Scheme structurale ale ciclurilor la excavatoare Nr. Schema structurală a ciclului Tip echipament Componenta ciclului Tc = t12 + t 23 + t33' + t34 + t 45 + t0 t12 .timp de descărcare.timp de ridicare cupă plină. 1. t 23 .timp de descărcare.timp de rotire şi coborâre cu cupa goală.

timp pierdut în ciclu. pag. În cazul cel mai general se poate aplica relaţia simplificată: NTU = Tc ⋅ k a 36q ⋅ ku ⋅ kT 3 (ore/100m ) în care prin kT s-a notat coeficientul global de timp ( kT = kc ⋅ k d ⋅ k0 ⋅ k s ⋅ k m ⋅ k r ) .9 sau în mijloacele de transport k d = 0. se pot comasa diverşi timpi ai ciclului (rotire cu ridicare cupă sau rotire cu coborâre cupă etc. t 44' . Pentru reducerea normei de timp a excavatorului în condiţiile unei scheme tehnologice date.coeficient de variaţie a duratei ciclului în funcţie de categoria terenului.). t34 .coeficient care ţine seama de variaţia unghiului de rotire.coeficient care ţine seama de condiţii de descărcare a pământului în kc kd cupă (în depozit k d = 0.timp de ridicare cu cupa plină. .timp de rotire cu cupa goală. În tabelul 4 sunt prezentate schemele structurale ale duratelor ciclurilor pentru diversele tipuri de echipamente de excavator.coeficient care ţine seama de gradul de calificare al mecanicului.timp de rotire cupă plină. pe grupe de capacităţi sunt prezentate în tabelul 4. utilizată în stabilirea variantei optime de mecanizare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor t 23 . .80 ). t 45 . t0 . corespunzător săpării şi descărcării unei cupe de pământ inclusiv reducerea la poziţia iniţială a echipamentului. se bazează pe o serie de parametri de lucru ai excavatorului: . . k0 km kr .coeficient de folosire a timpului de lucru în cadrul schimbului. Valorile medii ale coeficieţilor pentru diferite categorii de pământ.30 . Norma de timp unitară (NTU).timp de descărcare. Durata ciclului (T0 ) reprezintă suma timpilor componenţi şi procesului de săpare cu excavatorul.

97 0.00 0.00 0.85 1.87 0.78 0.25m 3 I 1.80 0.33.78 0.03 0.80 II 0.92 0.82 0.92 0.87 0.89 1.78 0.82 0.81 1.87 0.80 III 0.97 0.78 0.82 0.90 ku ka kc k0 ks km Fig.00 0.25m 3 I 1.95 0.10 0.Clasificarea abatajelor după deplasarea excavatorului faţă de taluz.97 0.abataj lateral.10 0. b.16 0.78 II 0.80 q > 1.8m 3 I 1.95 0.78 1.95 0.80 1.78 III 0.8m 3 ≤ q ≤ 1. se aplică diverse tehnologii de lucru: pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabelul 4 Valorile medii ale coeficienţilor de calcul a NTU pentru excavatoare Capacitate Categorie teren q < 0.8? 1.16 0.90 II 0.82 0.82 0.91 1.abataj frontal În cazul abaterilor de diverse dimensiuni în secţiune transversală.83 1.0? 0.82 0.78 0. a .80 0.93 1.12 0.31 .90 III 0.92 0.12 0.16 0.

Clasificarea abatajelor după lăţime: pag.b . 34 .abataj frontal lateral Fig.abataj frontal îngust.abataje laterale.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă a. d.e . c.32 . 35.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

500 m . Pământul este ridicat într-un buncăr... Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee. Draglina. care sapă şi încarcă pământul în mijloace de transport (fig.200...abataj larg. iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m.500 m / h la cele grele. Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru. Capacitatea unei cupe este de 0.abataj îngust.33 ..37) pag. RS . pentru o înclinare a taluzurilor de 45o. M lc . depozite sau mijloace de transport.150 m / h la tipurile uşoare şi de 200.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ai . A .36).3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă.. Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator..lăţimea cupei. 3 3 3 b). 36 . Al ..0. Fig.25 cm. de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportoare.raza minimă de scăpare a. la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea de 15. având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul apelor (fig.abataj combinat.Excavator cu mai multe cupe Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de 50.

39.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 38 . la marginea laterală a excavaţiei. însă din camere de împrumut situate pe ambele părţi ale drumului (fig. pag. Cupa are apacitatea de 0. se poate lungi braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină. În cazul pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare. frontal (fig. Datorită lungimii mari a braţului.34 . din care cauză draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune. draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din camerele laterale. în care caz draglina se deplasează paralel cu axul săpăturii. La excavatoarele universale. 39.50m Fig. care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă..a).b). decât în pământuri uşoare şi mijlocii. 37 . în care caz draglina se deplasează în prelungirea marginii tranşei.1..25.Draglina Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii.Metoda de lucru cu draglina Cu draglina se pot executa ramblee până la înălţimea de 5m. 39) Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri: lateral (fig.

Graifărul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de braţul excavatorului (fig. Cupa are două sau patru fălci mobile. apucând pământul ce trebuie săpat. 40 .Organizarea săpăturilor cu draglina a. pag. [1] .frontal Fig. b. abataj lateral cu descărcare în depozit.abataj lateral cu descărcare în autobasculante c). 39 .Scheme tehnologice de săpare cu draglina a .41) .35 . care se pot închide şi deschide.lateral.c .abataj frontal cu descărcare în depozite laterale.

iar lungimea fâşiei săpate la o trecere a maşinii între 20 şi 25 cm. 400 m / h . sub înălţimea de 1.42 . 3 Fig.. Pământul se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanţa de maximum 9m şi înălţime de 3m de la nivelul săpăturii. etc. Fig.41 . Cu ajutorul grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii.. pentru a lucra productiv şi economic.. astfel că se recomandă numai în cazul lucrărilor de volum mare.42).36 . puţuri.50m (fig. [1] Tipurile obişnuite pot săpa 300 . În acest caz maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele sensuri ale drumului. grederul elevator poate executa direct rambleuri mici. care se depozitează sau se încarcă în vehicule.Greder elevator pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil. Pentru înclinarea maximă de 27oC a benzii transportoare.Graifăr d) Grederul elevator. Adâncimea de tăiere a plugului variază între 15 şi 30 cm. Este o maşină rutieră de săpat. la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-un plug în formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportoare.

Fig. prin săparea pământului în straturi succesive. pag. prevăzut cu echipament de lucru de tipul lamă orientabilă. 43 . pot fi executate în întregime cu buldozerul. curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal. transportă şi nivelează Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt buldozerul.3. până la rambleu (fig.. screperul tractat şi autogrederul. nivelarea terenurilor accidentale. nivelarea pământului rezultat din săpătură. care poate lua diferite poziţii..37 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.. în straturi uniforme. 20 cm în funcţie de natura pământului. pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere . a) Buldozerul. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri. pe şenile sau pneuri. orientate de sus în jos. Buldozerul este un tractor puternic.. Acest utilaj poate săpa pe o adâncime de 10 . ondulate. cu gropi etc. 50 m.2 Utilaje care sapă.Buldozer Debleele de adâncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee.2. deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa 30m). la o distanţă de până la 40 .44)..

în m.. . .Lucru cu buldozerul în profil mixt Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depăşească 30.35o.unghiul taluzului natural al pământului în mişcare (ϕ = 30 ) .44 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. în m.38 .înălţarea lamei. 0 ϕ Coeficientul de pierdere este în funcţie de distanţa de transport ( Ld ) şi se determină cu relaţia: k p = 1− 5 Ld 1000 pag. pentru a nu pierde stabilitatea buldozerului în timpul lucrului.. Pentru a calcula volumul pământului săpat dintr-o singură trecere se poate folosi următoarea relaţie: l ⋅ h2 vp = 2tgϕ în care: l h .lungimea lamei.

în care: (a > 0.. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.45 .Tăierea straturilor în dinţi de ferăstrău Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt.numărul de treceri pentru nivelare pe acelaşi loc.39 . productivitatea este de 43 m / h . productivitatea scade la 4 m / h .3. Productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 p= V ⋅ K1 ⋅ K a ⋅ K d 3 [ m / h] t l L a .lungimea sectorului de nivelat. . ti .lungimea lamei. pe când la distanţe de 100m.porţiunea de nivelare ce se acoperă prin trecerea următoare..5m) vmed .timpul necesar pentru întoarcere.viteza medie de lucru.46) pag. n α Executarea rambleelor mici (sub 1m înălţime) cu pământul din camere de împrumut presupune săparea şi transportul pământului pe fâşii perpendiculare pe axa drumului. depozitarea pe ampriza viitorului rambleu şi nivelarea apoi prin mişcari paralele cu axa drumului (fig. la distanţa de 10m. . în s. în m. Pentru a spori productivitatea. care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă şi pământ.35). în grade. Profilul mixt se realizează prin treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului. asigurând astfel o deplasare mai uşoară a buldozerului.45). . când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanţe scurte (fig. în m.0. este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se facă sub forma dinţilor de ferăstrău (fig. în m.unghiul de înclinare al lamei în plan. în m / s . Acest utilaj este foarte productiv pe distanţe mici de transport (de exemplu.

47 .Schema de mecanizare la săparea pământului cu buldozere a . 2 .în două faze mixt pag. 3 .cu lama înclinată.Scheme de mecanizare la umplerea şanţurilor cu buldozere: a .într-o fază în zigzag. 5 .săpare în zig-zag.săpare cu deplasare laterală în buclă închisă Fig. b .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.în două faze înclinat. 4 .cu lama dreaptă. 46 .şanţuri largi. l.şanţuri înguste. b .40 .

d .prisma de pământ din faţa lamei (p .Secţiunea aproximativă a prismei de pământ formată în faţa lamei Fig.lamă.deplasarea în paralel. b .deplasarea între dâmburi.dâmburi. Fig. 2 . l . V p .volumul prismei. 4 . 3 .deplasarea în tranşee.tranşee pag. c.pierderi. 48.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea reducerii normei de timp a buldozerelor se pot aplica metode de deplasare a pământului care să ducă la reduceea pierderilor [ 2] . 49 – Metode de deplasare a pământului a .41 .volumul prismei).

Poate fi tractat sau autopropulsat (autogreder). . .este adâncimea de săpare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale cazuri următoarea expresie: Tc = t s + tt + t d + t g + t f + t0 în care: (sec) ts tt td . 50). .timp pierdut în cadrul ciclului. Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu lungimea de 3. în m. pag. .timpul de revenire la poziţia de începere a săpării. .60m şi înălţimea de 0. Grederul [1] .coeficient de neuniformitate a grosimii stratului. tg ti t0 Calculul timpilor t s .50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu. . Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea pământului. la deplasarea pământului lama să se poată încărca mai bine (fig. b). realizându-se prin treceri succesive pentru ca. tt .timpul de transport prin împingere a pământului. Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de pământ din faţă lamei cu relaţia: h2 = Ls = l ⋅ hs ⋅ k h 2hs ⋅ k h ⋅ tgϕ Vp în care: hs kh .timpul de depozitare.timpul de săpare.42 . t d şi t g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare corespunzătoare.timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare.

).5 . precum şi a altor materiale (balast. rigole şi alte dispozitive de scurgere a apelor.etapele execuţiei lucrărilor de săpături. Cu autogrederele se mai poate realiza următoarele lucrări: deblee până la 0. profilarea patului drumului şi a platformelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. de la marginea interioară spre cea exterioară (fig. nisip.0m înălţime.3'.51) Fig. 1'.4.50 .etapele execuţiei lucrărilor de umplutură pag. Fig.Grederul Cu ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pământului în straturi. împrăştierea şi aşternerea pământului în straturi subţiri.52.43 .5' .52) decaparea pământului de la început pe toată adâncimea.7 m adâncime. ramblee până la 1. pentru a realiza în acelaşi timp şi o platformă pe care să se poată deplasa (fig.53). etc.Execuţia profilurilor mixte cu grederul: 1.2.51.3.4'. şanţuri.Execuţia rambleelor cu grederul Grederul este folosit şi în executarea profilurilor mixte prin două procedee: decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pământului tăiat în partea de umplutură a profilului (fig.2'.

70o). în km / h . aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc. astfel.timpul de întoarcere a autogrederului la capătul sectorului de .44 . . lama trebuie să aibă o înclinare mai puţin accentuată (45 . . iar pentru săparea pământurilor şi a celor nisipoase uscate.lungimea sectorului de lucru. de forma reliefului şi de natura pământului. t pag. lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunţată (60 .. în m .coeficient de utilizare a timpului de lucru.  n1 n2 n3  2 L + +  + 2t (n1 + n2 + n3 ) V V V  2 3  1 [ m 3 / h] în care: L F . lama grederului se foloseşte în diferite poziţii. Pentru săpare lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de până la 70o în funcţie de natura pământului.suprafaţa secţiunii transversale..53 – Decaparea pământului pe toată adâncimea nivelarea taluzurilor şi finisări de terasamente.60o). Productivitatea autogrederelor se determină cu relaţia: P= 1000 L ⋅ F ⋅ K t . V3 finisare.. tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor. în m.. pentru săparea pământurilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă. În funcţie de operaţia pe care o execută.vitezele de deplasare în timpul operaţiilor de tăiere. V2 . . transport şi 2 Kt V1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operaţii de finisare. scarificarea şi afînarea terenurilor tari şi foarte tari.

Fig. fără a necesita amenajarea drumurilor speciale. prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. Screperul lucrează bine în pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede. în m . . .numărul de treceri pentru tăierea pământului.. deplasarea acetuia n1 = FK s . în m . aşterne pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin treceri repetate. 2A Ks A n2 = n1 l0 Kd .2 . 1'. în m . .coeficientul de suprapunere a trecerilor de tăiere (în medie 1.suprafaţa secţiunii brazdei în pământ compact. n1 .15)..umpluturi c). l n3 = n2 . grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare.săpături.7).distanţa medie de transport. Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare. n3 şi finisarea: . în funcţie de tipul screperului. Se poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru. Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară.coeficient de suprapunere a trecerilor la deplasarea pământului 2 l0 l Kd (în medie 1.distanţa de deplasarea la o singură trecere. este mult întrebuinţat la lucrările de terasamente.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor lucru. Lucrează foarte bine pământuri uşoare. . Screperul poate urca rampe până la 20%.2' . săpând pe o adâncime de 15 .45 . cu consistenţă mijlocie. 54 – Executarea de săpături şi umpluturi cu grederul în teren accidentat: 1. pag. . Screperul. 30 cm. n2 . transportă. deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă.

.coeficientul de afânare a pământului în cupă.8 ..1).9 . t Fig. productive pentru transportul pământului săpat până la 200m. 55 – Executarea rambleelor mici cu buldozerul Fig. La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere: screpere mari.durata unui ciclu umplerea cupei. în m 3 . 3 pag. 0.. 56 . . 1. Ka .5 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Screperul este productiv pe distanţe de transport mici (de exemplu.46 . productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 3 P= V ⋅ K1 ⋅ K 2 ⋅ K a 3 [ m / h] . în pământuri uşoare un screper cu cupă de 6 m are o productivitate de 12 m / h la distanţa de 100m şi de 2 m / h la distanţa de 1000m).5 m . având cupa de 1.Screper care: V K1 . inclusiv deplasarea dus- K2 t întors). în h .coefientul de utilizare a maşinii (0....volumul cupei.. 2.9).coeficientul de umplere a cupei (0.

.800m.Pentru executarea de ramblee mai înalte decât 1. productive pentru transportul pământului săpat până la 700. screpere mari. cu depunerea pământului în depozite laterale sau ramblee cu înălţimi până la 1... Screperul se foloseşte la următoarele lucrări de terasamente: deblee. săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat (fig. 1. 57 – Execuţia debleelor cu screpetul pag. productive pentru transportul pământului săpat până la 400. având cupa de 10.15 m .500m. 58)...Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor screpere mijlocii. 57)..55).8 m . 3 3 Fig.. având cupa de 6.47 .50m cu pământ din camere laterale de împrumut se recomandă o schemă de mişcare în opt (fig..0 ...5 m. cu pământul săpat din camera de împrumut (fig.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 58 – Execuţia rambleelor mai înalte de 1,50m, cu screperul Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin deplasarea pământului pe distanţa ( DT ) [ 2] . grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm, iar stratul descărcat de 200-300mm; viteza de săpare să fie de 2-4km/h, iar descărcarea de 5-8km/h; razele minime de viraj 5-6m.

Fig.59 – Deferenţa de nivel dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe egale (fig.59) pe tot parcursul lucrului prin corespondenţa între straturi; pentru micşorarea rezistenţelor la săpare, tăierea pământului se face numai în linie dreaptă aplicându-se diverse metode pentru mărirea eficacităţii şi anume: săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii stratului în timpul săpării (fig. 60)

pag.48

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 60 – Metode de tăiere cu screpere a - grosime medie constantă; b - grosime descrescătoare continuu; c,d - tăiere în trepte alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu interspaţii (fig.61)

Fig. 61- Ordinea de săpare a fâşiilor a - în şah; b – cu interspaţii Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică cele mai mari rezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza de săpare, utilaje ajutătoare care pot efectua împingerea sau tractarea screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai

pag.49

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

multe screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de lucru în zig-zag sau eliptice (fig.62).

Fig.62- Modul de lucru al tractoarelor împingătoare a - schema în zig-zag simplă; b - screpere multiplă în zig-zag; c- schema eliptică în trepte 1 - tractor împingător; 2 - screpere în timpul săpării; 3- screpere în timpul deplasării plin; 4,6 traiectoria tractorului împingător; 5 - traiectoria screperului plin; 7 - traiectoria screperului gol Tabel 5 Numărul de screpere deservite de un tractor ajutător
TRACTAT Distanţa de transport a pământului m 100 250 500 700 capacitate cupă, 3-5 2 4 5 AUTOPROPULSAT

m3
6-8 2 3 4 6 8-15 2 3 4 6

≥ 1000

pag.50

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de transport şi condiţiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor. Acestea pot fi comasate în două grupe principale de scheme şi anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurare în buclă, în spirală şi respectiv în zig-zag (fig.63).

Fig. 63- Schema de deplasare a screperului: a - în buclă; b- în zig-zag; c- cliptică; d - în spirală; e - în opt Condiţiile de utilizare a acestor scheme sunt: Schema în buclă: săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale; transportul pământului la mai mult de 200m; săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţi. Schema în zig-zag: gropile de împrumut situate de ambele părţi sau pe o singură parte a rambleului; lucrările cu volum mare de pământ; lungimi mari ale frontului de lucru. Schema eliptică: executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale; rambleu de înălţime mică şi front de lucru de cca. 100m. Schema în spirală: schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţi ale rambleului; lăţimi mari de rambleu;
pag.51

Pentru calculul timpilor ciclului se aplică relaţia generală în funcţie de spaţiu şi viteză: 3 t= L V Corespunzător fiecărui timp al ciclului se vor lua în consideraţie distanţele şi vitezele de lucru specific tehnologiei şi schemei de lucru şi anume: lungimea de săpare ( Ls ) / viteza de săpare (vs ) . Tc = ns t s + t p + nd t d + tg + t0 în care: ns . . tg t0 Cantitatea de pământ săpată într-un ciclu se determină cu relaţia: Q = ns ⋅ q . ts tp nd td . exprimată în m .timpul de transport gol. Schema în opt: în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor descărcarea pământului în fâşii transversale.52 .timpul de descărcare. . pag.numărul de săpări din cadrul unui ciclu. în secunde. Schemele eliptice au dezavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maşinii ceea ce duce la uzuri diferenţiate în sistemul de deplasare. . lungimea de descărcare ( Ld ) / viteza de deplasare la descărcare (vd ).timpul de transport plin.timpul pierdut (t0 = 3 − 10 min) .număr de descărcări din cadrul unui ciclu ( ns = nd ) .timpul necesar pentru o săpare. . .durata ciclului. Pentru calculul normei de timp a screperelor se aplică relaţia: NTU = în care: Tc ⋅ k a 36Q ⋅ ku ⋅ kt (ore / UN R ) Tc . în care q reprezintă capacitatea nominală a screperului.

cu deplasare în zig-zag Scarificarea se face în una sau mai multe treceri (de regulă două treceri perpendiculare). b. folosind relaţiile stabilite pe baza figurii 64. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În cazul în care rezistenţa la tăiere a pământului este mare se face o operaţie suplimentară de SCARIFICARE.65 – Scheme tehnologice de scarificare a . Echipamentul de scarificator este montat de buldozer (fig.53 .64 Fig.52). după cum urmează: 2 3 NTU V = sau 100 ⋅ f c ⋅ n 100(t s + ti )n = 60 ⋅ V ⋅ kt 60(le − s ) Ls ⋅ hs ⋅ kt 100(t s + ti )n 60(le − s ) Ls ⋅ kt (ore / 100m 3 ) NTU S = (ore / 100m 2 ) în care: pag.cu deplasare circulară. Norma de timp a scarificatorului poate fi raportată atât la volum (ore/100m ) cât şi la suprafaţă (ore/ 100m ).

durata ciclului. în minute. În tabelul 6 se prezintă tehnologia de lucru cu acest utilaj [ 2] pag.8) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU V . Utilajul specializat de încărcare a pământului este autoîncărcătorul.54 .numărul de treceri peste acelaşi loc. .cantitatea de lucrare executată într-un ciclu. Vs   Fig.timpul de săpare  t s =  3 2 V n kt ts   Ls   . în m sau m .coeficientul de utilizare a timpului de lucru ( kt = 0. . în minute. NTU S suprafaţă. . . respectiv la Tc .norma de timp a utilajului raportată la volum.66 – Dimensiunile de calcul a normei de timp pentru scarificare Încărcarea pământului cu autoîncărcător.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 6 Procedee tehnologice de lucru cu încărcătorul de pneuri. t rg ) 4m . plin. td ) 5 Deplasarea înapoi pe traiectoria la 15o (timpul de retragere gol. perpendicular pe frontul de lucru şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. frontal Nr. 0 Procedeul tehnologic 1 Schema tehnologică de lucru 2 Fazele unui ciclu 3 1 2 3 4 Umplerea cupei (timpul de săpare Drum faze 5 parcurs pe ts ) Deplasarea înapoi şi săltarea cupei (timpul de retragere. rp ) t 3 2 Procedeul în V 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. ta ) 1 Procedeul pendular 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului (timp de descărcare a cupei. crt. t dp ) 4m Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocului de transport (timp de descărcare a cupei. tp) 5m 4m Deplasarea înainte sau înapoi a mijlocului de transport. TaII ) 5m Deplasarea în faţă către locul de săpare şi coborârea cupei (timp de deplasare în gol. td ) 5 Deplasarea înapoi sau înainte a mijloacelor de transport de la locul de încărcare la locul de staţionare (timp de aşteptare 6 II. tg ) t) 8m 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare Deplasarea înapoi. de la locul de staţionare la locul de încărcare (timp de aşteptare I I .

td ) . 5 6 td ) t rg ) 10m 10m Deplasarea înapoi pe o traiectorie la 45o (timpul de etragere gol. perpendicular pe frontul de lcuru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. Nivelare şi săpare strat 4 vegetal directă cu descărcare Ridicarea cupei şi deplasarea înainte către mijlocul de transport (timpul de deplasare plin. t dp ) 3 Procedeul în X 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. t dg ) ts ) lm 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. t rp ) 14m 3 Deplasarea înainte paralel cu frontul de lucru. tp) 2m 3 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. Deplasarea înainte. 8m t dg ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. ts ) 10m Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei pe o traiectorie la 45o (timpul de retragere plin.Dicu Mihai 6 Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor deplasarea înainte. (timpul de deplasare plin. perpendicular pe frontul de lucru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol.

t rp ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. t dg ) . pentru intrarea în abataj (frontul de lucru. perpendicular pe frontul de lucru. bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. t rp ) t dp ) 10m 3 Nivelare şi săpare strat 5 vegetal cu descărcare prin manevră 5 6 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. t rg ) 15m 10m Deplasarea înainte. td ) Deplasarea înapoi pe traiectoria de 15o (timpul de retragere în gol. ts ) lm l+7cm Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei (timp de retragere plin.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 4 Deplasarea înapoi şi trecerea îm fâşia următoare de lucru (timpul de deplasare gol. l+4m tg ) 2m 5 Coborârea cupei şi deplasarea înainte. perendicular pe frontul de lucru.

Transportul auto Este tipul de transport cel mai des folosit la lucrările de terasamente pentru drumuri. în s.Transportul cu autobasculante este cel mai răspândit datorită capacităţii lor de transport variate. Numărul N de autocamioane necesare pentru deservirea unui excavator se stabileşte în ipoteza că în timp ce un vehicul străbate ciclul de transport şi descărcare. accesibilităţii în aproape orice punct de lucru.timpul de descărcare a unui autocamion. . Tendinţa modernă constă în dezvoltarea largă a transportului auto.timpul de încărcare a unui autocamion. în s. completând astfel modul de mecanizare prin descărcarea mecanizată a pământului. Pentru pământuri se folosesc în special autocamioanele cu benă basculantă. 20s. vitezei mari de deplasare. de cantitatea şi felul materialului. ajungând până la 50 m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului Transportul pământului se poate face cu mijloace auto sau pe bandă rulantă. Alegerea justă a mijlocului de transport este în funcţie de distanţă. exploatării şi întreţinerii uşoare.distanţa medie de transport...1 . ca şi de calea pe care se poate circula. ( N − 1) vehicule pot fi încărcate: 3 ( N − 1)ti = 2L + td + tm v 1  2L  N =1+  + td + tm  li  v  unde: ti . În prezent se construiesc autobasculante de diferite capacităţi. a.timpul de manevră care se ia 15 . td tm L . cu declivitate mare până la 10%. deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fără remorci şi a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri uşor amenajate. iar tractoarele cu şenile pot circula pe orice fel de teren. . . în special pe considerente de simplitate şi autonomie.

40 m şi se pot deplasa fără dificultăţi pe teren accidentat. b.2 . a. iar cel de descărcare. de putere mare şi viteză de deplasare mică. În acest mod. unde posibilitatea de întoarcere a altor vehicule este anevoioasă sau inexistentă. 68 – Transportul cu dumpere a . de tipul autovehiculelor..în spaţii strâmte. Pentru transport sunt folosite remorcile pe pneuri cu una sau două osii şi bena basculantă. Deosebit de eficace sunt semiremorcile pe pneuri care reazemă pe partea din spate direct pe tractor. cât şi tractoare pe şenile. .Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putând efectua transportul materialului în locuri strîmte. Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă.. în m / s .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor v . mărind forţa de tracţiune a tractorului. 68) 3 Fig. Ele se pot deplasa cu aceeaşi viteză înainte şi înapoi fără a se întoarce la capătul sectorului de lucru. fiind eficiente când distanţa de transport nu depăşeşte 5 Km (fig.3 Transportul pământului cu tractoare cu remorci este eficace în condiţii dificile de teren şi când distanţa de transport nu depăşeşte 2 km. dar şi de starea drumurilor. În acest scop se pot folosi tractoare pe pneuri de putere mică şi cu viteză de deplasare mare. Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor. de care se fixează prin intermediul unui pivot.în spaţii largi a. Dumperele au capacitatea benelor de 1 .viteza medie de transport. se transmite tractorului o parte din masa remorcii şi a pământului transportat.

. ..300m.viteza de înaintare a benzii. b v .69 – Bandă rulantă Încărcarea benzii nu se face direct. cu un consum relativ mic de energie. ci prin intermediul unei pâlnii de încărcare alimentate de un buncăr sau direct de cupa excavatorului.. Lăţimea benzii variază după necesităţi de la 0..suprafaţa prismei de pământ de pe bandă ( S = 0.20m şi poate lucra pe rampe cu înclinarea până la 20.greutatea volumică a pământului.lăţimea benzii. care foloseşte pentru transport o bandă cauciucată (fig.30 la 1. Instalaţia se prezintă sub forma unei construcţii simple. în kN / m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului cu banda transportoare Transportul pământului cu banda rulantă se caracterizează printr-o funcţionare continuă. de la 1.5 la 4 m/s. Fig. 3 γ . Viteza de transport a benzii variază în funcţie de puterea motorului folosit.05b în cazul benzilor drepte şi S = 0. unitară şi de mare productivitate. pentru distanţe de transport de 200. descărcarea pământului de pe bandă se face prin jgheaburi.. Productivitatea unui transport este: P = 3600 S ⋅ v ⋅ γ [kN / h] în care: S . 69).11b în cazul benzilor sub formă de canal). în m. în m / s .27o.

. 70). . Tot pământul este transportat în depozitul de la capătul benzii C.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.6 . O bandă rulantă fixă AB colectează pământul adus de mai multe benzi mobile. care deservesc direct excavatoarele la frontul de lucru. 70 – Instalaţii de transport cu bandă rulantă 1.buncăre. 7 -bandă fixă Instalaţiile de transport pe bandă rulantă pot fi fixe sau mobile sau o combinaţie a acestora (fig..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Execuţia terasamentelor în umplutură .

deasupra nivelului terenului natural cel puţin cu înalţimea dispozitivului de scurgere de la profilul în debleu. 0. 0.80 m pentru argilenisipoase sau prăfoase. cu înălţimea peste 12m. rambleul trebuie să aibă cota de execuţie cu minimum 0. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes.5. cu înălţimea de la 0. 71 – Taluzarea rambleelor mici . în vecinătatea lucrărilor de artă şi în zonele inundabile.60 m pentru nisipuri fine sau argiloase şi de 0. După înălţimea cotei de execuţie h din axa drumului. Elementele geometrice şi forma drumului în profil transversal se stabilesc în funcţie de intensitatea şi importanţa traficului şi de viteza de proiectare.80 pentru argilele prăfoase şi nisipoase.50 .50m deasupra nivelului apelor maxime. înălţimea rambleului este de minimum 1. înalte. Pentru a feri patul drumului de apele care stagnează în apropiere sau a celor provenite prin ascensiune capilară.3.70 . cu înălţimea variind între 2 şi 12 m executate cu pământ din debleuri şi din gropi de împrumut. înălţimea h trebuie să fie de minimum 0. putând fi executate şi cu pământ din debleuri.50m pentru nisipurile fine sau argiloase şi de 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. Realizarea platformei în rambleu se face prin execuţia unor umpluturi din pământ adus fie din lungul drumului din prisosul de săpătură.. precum şi de natura pământului din care se realizează umplutura şi sunt specificate în profilul transversal tip. ce determină clasa tehnică a drumului. mijlocii.. cu o înălţime până la 0. foarte înalte. Fig. când se întocmesc proiecte speciale.50m la 2m. situate în afara drumului. umpluturile sunt: mici. gropi sau camere laterale de împrumut situate în apropierea drumului.. se impune o înălţime minimă a rambleului şi anume: în regiunile de şes cu scurgere insuficientă a apelor şi unde există pericolul ascensiunii apelor subterane. putând fi executate cu pământul rezultat din şanţurile laterale. eventual lărgite.50m.. pe sectoarele unde apele stagnează timp îndelungat. fie din camere de împrumut.1 Profile transversale în umplutură [1] Profilul transversal de rambleu sau umplutură este caracterizat de faptul că platforma drumului se găseşte.

Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege mai mici decât panta taluzului natural al pământului folosit. umpluturile cu h = 10.12m pot fi realizate numai din pământuri pietroase sau balast. înclinarea taluzurilor poate fi mai aspră. 73 .25. 73). de obicei între 1:0. Rambleele cu înălţimi mai mari decât cele mai sus menţionate se execută cu taluzuri cu înclinarea 2:3 pe înălţimea admisă ha .1:5 pentru a permite buna funcţionare a utilajelor şi în acelaşi timp.. pentru a împiedica alunecarea.. şi cu înclinarea 1:3 pentru diferenţa de înălţime până la teren (fig. Fig. după natura pământului folosit (fig.10m .. măsurată de la muchia platformei..1:4.. cu taluz 2:3. Înclinarea taluzurilor de rambleu al căror picior se execută în albia majoră a unui râu se ia de 1:2. Rambleele mici care se construiesc prin deplasarea laterală a pământului din camere de împrumut se execută cu taluzuri de 1:3.. cu nisipuri fine şi nisipuri argiloase se execută umpluturi cu h = 7m..72 – Taluzarea rambleelor înalte Rambleele cu înălţimi până la 6m se execută în general cu taluzuri de 2:3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Natura pământului din care se execută corpul rambleului.. Dacă rambleul se execută din material pietros.72).75 şi 1:1.Rambleu cu taluzul sub apă . redarea terenului în circuitul agricol (fig. Fig. 72). cu nisipuri mijlocii şi mari se pot realiza umpluturi cu h = 8. condiţionează înălţimea maximă la care poate fi executat. astfel: cu argile prăfoase şi argile nisipoase se execută umpluturi până la 6m înălţime.

în aceste situaţii. evitându-se degradarea terenurilor fertile. amplasamentul acestora se stabileşte în conformitate cu legile privind fondul funciar şi de comun acord cu organele centrale şi cele locale. 0. Fig.75). 2 – contrabanchetă Pământul necesar executării rambleului provine din săpăturile pentru crearea debleelor. În acest sens este posibil de amenajat camere de împrumut (fig. când terenul este orizontal sau cu înclinare mică. iar panta transversală a terenului depăşeşte 1:5(fig.. când terenul are înclinarea până la 1:3 (fig.20m. executarea unor trepte de înfrăţire. contrabanchete. Fig.74). 74 – Trepte de înfrăţire executarea de ziduri de sprijin.75 – Asigurarea stabilităţii rambleelor 1 – zid de sprijin de rambleu. proiectele vor cuprinde măsuri necesare pentru nivelarea .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amenajarea amprizei pentru execuţia umpluturilor cuprinde următoarele operaţii impuse de necesitatea asigurării stabilităţii umpluturii: decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0. inclusiv decaparea stratului de pământ vegetal pe lăţimea de minimum 1m şi cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor.. În cazul în care la proiectarea terasamentelor sunt necesare surse suplimentare de pământ.. inclusiv trepte de înfrăţire şi decaparea pământului vegetal. contraforţi etc. 76) sau se pot fixa locuri concentrate de extragere a pământului necesar. când înălţimea împlinirilor este mare.10 .

se împrăştie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisă. Pentru circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere este necesar ca pe taluzurile rambleelor să se prevadă rampe de acces cu o declivitate de cel mult 10% care. Tehnologia execuţiei rambleelor Pământul necesar executării rambleului este adus cu mijloace de transport la frontul de lucru al umpluturilor. şi se compactează fiecare strat. după terminarea lucrărilor.3. se ţine seama de necesitatea asigurării stabilităţii terasamentelor. Fig. dar şi pentru modul de execuţie. la amplasarea gropilor de împrumut.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pământ. natura pământului şi utilajele cu care se transportă pământul. se desfiinţează. Pământul transportat se descarcă pe ampriză. pentru asigurarea scurgerii apelor şi pentru fertilizarea acestor terenuri. 76 – Amenajarea camerelor de împrumut 1. Execuţia rambleului impune o atenţie deosebită nu numai pentru calitatea pământului pus în operă. Operaţiile se repetă până se ating cotele prevăzute în proiect. În zonele de deal şi de munte. Rambleele se execută în straturi având înclinarea de 4% de la axa drumului spre taluzuri şi a căror grosime prescrisă variază cu posibilităţile utilajului de compactare.5. cu înclinarea de 45 spre taluz pentru scurgerea apelor. .2.

Din motive economice.00 m straturi de nisip de 0.. În ambele cazuri umpluturile se realizează tot în straturi orizontale. Este obligatoriu ca pământurile folosite să aibă umiditatea optimă de compactare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pământurile cu care se execută umpluturile trebuie să fie corespunzătoare lucrărilor de terasamente..50 şi să fie respectate unele reguli. 0. umpluturile se por realiza simetric faţă de axă (fig.77). a turbelor. ce se poate compacta. trebuie să se efectueze trepte de înfrăţire pe taluzul iniţial. pământul este tratat cu praf de var.40 m grosime. este bine ca umplutura să se execute pe o singură parte a construcţiei existente.80 .3% de la axă spre taluz. iar pentru înfrăţirea acestora cu umplutura existentă. Practic umpluturile se execută din orice tip de pământ. evitându-se astfel tasările inegale. păstrând platforma la acelaşi nivel.50m să se realizeze cu material mai mărunt. 1. este necesar ca partea superioară a umpluturii..20 . În cazul extinderii lucrărilor de terasamente la modernizarea drumurilor existente. . nu trebuie acoperite cu alt strat de pământ decât după ce s-au uscat la umiditate optimă de compactare. modificând în acelaşi timp şi axa drumului (fig. a argilelor umede sau îngheţate.. -marginile dinspre taluz ale straturilor se realizează din pământuri mai permeabile pentru a permite eliminarea umidităţii din corpul rambleului. sau prin ridicarea nivelului platformei. pe circa 1. -în regiunile accidentate în care se întrebuinţează pentru ramblee piatra provenită din derocări. cu excepţia mîlurilor.78). a pământurilor cu ghips sau sărate. Dacă din considerente constructive nu se poate astepta acest interval de timp. -straturilor de pământ argilos li se intercalează pe înălţimea rambleului la fiecare 0.. indicele de consistenţă să fie mai mare de 0. şi anume: -pământurile coezive care după punerea în operă au fost înmuiate prin ploi sau circulaţie. sau îndepărtat. cu înclinări de 2.

simetric faţă de axă Fig.Soluţii tehnologice de mecanizare a lucrărilor de terasamente . 79 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 77 – Extinderea lucrărilor de terasamente.3 . 78 – Extinderea lucrărilor de tersamente prin modificarea axei 1.3.5.Mecanizarea lucrărilor de umplură Fig.

respectiv dificultăţi în circulaţie. a numărului de particule solide din unitatea de volum. în urma sarcinilor aplicate. Aceste pământuri. a influenţei factorilor climatici şi în special a circulaţiei se tasează. degradarea sistemului rutier. 80). Într-o anumită poziţie. Prin operaţia de compactare a pământului. apa joacă rolul de lubrifiant. înlesnind aşezarea perticulelor solide astfel încât. Prin săpare.3.Tasarea rambleelor necompactate Ţinând seama de ritmul actual de execuţie. Fig. a pătrunderii granulelor mai mici în spaţiile dintre granulele mai mari. toate pământurile se înfoiază. terasamentele trebuie să fie compactate artificial. .4 Factorii care influenţează compactarea [1] Umiditatea joacă un rol foarte important în procesul de compactare.5. aşezate în rambleu fără nici o operaţie suplimentară. se urmăreşte realizarea simultană a următoarelor efecte: sporirea greutăţii volumice a pământului ca urmare a creşterii prin îndesare. Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. Lucrul mecanic folosit pentru compactare se consumă în cea mai mare parte pentru învingerea coeziunii şi a frecării dintre granule. atât infrastructura cât şi suprastructura drumului se realizează în aceeaşi campanie de lucru. în mod obişnuit. datorită tasărilor neuniforme. iar în consecinţă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. respectiv îşi măresc volumul iniţial datorită creşterii volumului de goluri. astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită. 80 . sub greutatea proprie. de faptul că. acestea să ocupe un loc cu cât mai multe puncte de reazem în structura pământului. în detrimentul volumului de goluri umplut cu apă şi aer. greutatea volumică scade. eliminând o anumită cantitate de aer şi apă liberă. redobândind cu timpul starea de îndesare iniţială (fig. Fenomenul este un proces de lungă durată şi neuniform. ce nu poate fi controlat şi poate provoca. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se mărească numărul de contacte dintre granule printr-o reaşezare a acestora.

a umidităţii de saturare şi a sensibilităţii la apă. 15 cm.).. -condiţiile locale de lucru (volumul de lucru.. se realizează sfărâmarea bulgărilor. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare. Compactarea pământului poate fi realizată prin: circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere.. Prescripţiile tehnice recomandă utilajele adecvate pentru compactare. -gradul de compactare care trebuie realizat. modul de deformaţie şi de elaticitate etc. de felul utilajului de compactare. Capacitatea de a se compacta a unui pământ depinde de natura şi umiditatea pământului. apreciind şi numărul de treceri necesare. precum şi de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective. constituie factorul cel mai important. 0. anotimpul în care se execută lucrările). nivelarea pământului şi o oarecare compactare prin simpla trecere a maşinilor rutiere. cu maşini care exercită o presiune statică. Prin trecerea tractoarelor.4 . mărimea frontului de lucru.. Compactarea pământului prin circulaţia vehiculelor. 2 2 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Acest fapt determină o creştere corespunzătoare a carcateristicilor mecanice. screperelor şi a altor vehicule cu şenile presiunea specifică exercitată pe teren este de 0. umiditatea etc.6 daN / cm . coeziunea. evitarea tasării ulterioare a terasamentelor şi a straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier. Compactarea mecanică a terasamentelor Pământul necesar realizării corpului rambleului este aşezat în straturi şi compactat succesiv cu ajutprul unor utilaje speciale pentru alegerea cărora se au în vedere următoarele: caracteristicile pământului (coeziv sau necoeziv. curba granulometrică.. de 5 . iar la vehiculele cu roţi. 6 daN / cm . diminuarea influenţei apei asupra pământului. Totuşi dacă circulaţia este dirijată uniform pe toată lăţimea platformei şi stratul de pământ are grosimi de 10 .. prin scăderea permeabilităţii.. de grosimea stratului supus compactării. unghiul de frecare internă. ritmul de execuţie.

84) şi cu trei axe şi trei tambure (fig. 81). Tamburele compresorilor pot fi metalice. daN / cm 2 din suprafaţa piciorului. 85).82 . . cu feţe netede sau cu proieminenţe numite picior de oaie. Se pot folosi şi garnituri de mai mulţi tăvălugi (fig. care pot fi cu două axe şi două tambure (fig. Cilindri compresori cu feţe netede sunt de două feluri: tăvălugi remorcaţi de un tractor (fig. Greutatea cilindrilor compresori poate fi mărită după necesităţi prin lestare. Capacitatea lor de compactare este dată de greutatea maşinii şi de presiune specifică exercitată asupra pământului. sau pot fi alcătuite şi din mai multe pneuri.Tăvălugi remorcaţi Fig.83). Fig. adică prin umplerea cilindrilor cu apă sau nisip. Aceştia realizează compactarea pământului prin rularea lor şi sub acţiunea greutăţii transmise de tambure. 82). cu o greutate de circa 20kN care poate fi mărită prin lestare. Presiunea specifică a cilindrilor compresori cu feţe netede şi a celor cu pneuri multiple se exprimă în daN / cm de lăţime a tamburului sau pneului.Garnituri de tăvălugi cilindri compresori autopropulsaţi. iar pentru cei cu picior de oaie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Compactarea pământului cu maşini care exercită presiune statică (cilindri compresori). cu două axe şi trei tambure (fig. 81 .

iar ritmul de compactare este lent. a straturilor de piatră spartă etc. 83 . Sunt utilizaţi la cilindrarea pământurilor pietroase.). Sporirea numărului de treceri nu măreşte grosimea stratului compactat.Compactoare cu rulouri netede cu două tambure Fig. 85 . plăci de bătătorit. sunt folosiţi şi la finisarea suprafeţelor compactate cu alte utilaje (picior de oaie.. etc. Deoarece în urma lor rămâne o suprafaţă netedă şi plană. Productivitatea acestor utilaje este redusă (70 .Compactoare cu rulouri netede cu teri axe şi trei tambure La lucrările de compactare a tersamentelor se folosesc mai ales cilindri compresori cu două axe care au un tambur nivelator în faţă şi două roţi compactoare în spate...Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig..Compactoare cu rulouri netede cu două axe şi trei tambure Fig. 80 m / h ). Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă şi redusă la adâncimi de 15. 84 . Cilindri compresori cu feţe netede se deplasează în lungul 3 .25 cm la 6 până la 8 treceri.

Cilindri compresori picior de oaie sunt tăvălugi alcătuiţi dintr-un tambur pe suprafaţa căruia sunt fixate nişte proieminenţe (fig. numite picioare de oaie.. la fiecare trecere benzile alăturate trebuind să se suprapună pe 15.Tipuri de proieminenţe picior de oaie . în kN .. pe fronturi lungi.15 kN ⋅ km / m ). Fig. Cilindrii picior de oaie dau o compactare mai puternică şi mai uniformă. P P L . 2 Fig. în m... . 87).grosimea stratului elementar compactat. 3 b h .lăţimea fâşiei compactate. în m. cu lungimea de 18. Cilindrarea se începe de la margine spre mijlocul platformei.70 daN / cm ). Nu compactează bine pământurile nisipoase. printr-o mişcare înainte şi înapoi.greutatea cilindrului compresor. .86).25 cm. Dacă pământul este umed..Suprapunerea benzilor cilindrate Numărul de treceri N necesare pentru realizarea unui anumit grad de compactare se poate stabili pe baza lucrului mecanic prescris: N= unde: 1000 ⋅ l ⋅ b ⋅ h . Cifra 1000 rezultă din transformarea kilometrilor în metri. Lucrează foarte bine în pământuri argiloase cu umiditatea mai mică decât w optim. el aderă pe suprafaţa piciorului de oaie. cu un număr de treceri mai mic decât cilindrii cu feţe netede.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor axei. 86 . iar efectul compactării este astfel redus. 87 .lucrul mecanic prescris (5... Compactarea pământului se produce datorită presiunii specifice foarte mari (40.20cm (fig..

pământul se îndeasă şi. Cele remorcate (fig. cu feţe netede. Pe măsura trecerii peste acelaşi strat. Sunt prevăzute cu un grup de 2-4 roţi cu pneuri pe osia din faţă care este şi directoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Cilindri compresori picior de oaie pot compacta straturi de 30 . în momentul când picioarele pătrund numai o treime din lungimea lor. 88) sunt alcătuite dintr-o osie pe care sunt montate 4 până la 8 roţi cu pneuri. Fig. Compactoarele cu pneuri sunt remorcate sau autopropulsate.Tipuri de proeminenţe picior de oaie Aceste compactoare acţionează atât prin presarea. Pot fi folosite la compactarea pământurilor coezive sau puţin coezive în straturi de 40. Fig. expulzând cu uşurinţă aerul din pori. Pot fi şi pe două osii.. pentru a-i mări greutatea. având osia din faţă de 3 sau 5 pneuri şi pe osia din spate 4 sau 6 pneuri. compactarea este terminată..60 cm prin 2 până la 6 treceri.. 50cm grosime prin 6 până la 8 treceri.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Pentru a spori productivitatea cilindrilor compresori cu pneuri se recomandă ca pământul aşternut pentru compactare să fie cilindrat în prealabil cu cilindri uşori. .. pentru ca roţile din spate să calce printre urmele celor din faţă. chiar dacă umiditatea este mai mare decât umiditatea optimă de compactare. 89 . 88 . cât şi prin frământarea pământului. Pe o osie este fixată o cutie care poate fi încărcată cu nisip sau cu alte materiale. Compactoarele cu pneuri autopropulsate au aceleaşi carcateristici ca şi cele remorcate. şi un grup de 4-6 roţi cu pneuri pe osia din spate.

91 . O .. 25cm prin 4 până la 6 treceri. prin intermediul unei greutăţi dispuse excentric. fâşiile compactate se suprapun la trecerile succesive cu 30-50cm pentru a nu se forma refulări de materiale între acestea.. acţiunea de vibrare având efect până la adâncimea de 1. Fig.90 În figura 90 se prezintă modul de lucru cu cilindrul compactor. vibrocompactoarele şi cilindrii compresori vibratori. efectul de compactare prin vibrare este sporit şi prin presiunea statică asupra stratului de pământ.. Astfel.. Pentru vibrare sunt folosite plăcile vibratoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor c) Compactarea cu maşini vibratoare. servind în special la compactarea taluzurilor (fig. 91). prin 4 treceri. 70cm grosime.00. astfel încât granulele se mişcă liber unele faţă de altele. Plăcile vibratoare sunt alcătuite dintr-o placă masivă. Această metodă de compactare se aplică pământurilor necoezive şi slab coezive. Fig. Se realizează prin transmiterea în stratul pământului a unor oscilaţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică.Plăci vibratoare Vibrocompactoarele sunt maşini mai grele. Cilindri compresori vibratori sunt alcătuiţi dintr-un tăvălug tractat prevăzut cu un vibrator. Tipurile uşoare sunt manevrate manual. Pot compacta straturi de pământ de 50 . Cu ajutorul plăcilor vibratoare se pot compacta pământuri nisipoase cu grosimea de 15 . Astfel. particulele mici ocupând golurile dintre particulele mari. sub acţiunea cărora coeziunea pământului şi frecarea dintre particule devin mai mici. acţionată de un motor cu explozie sau electric. prevăzute cu una sau mai multe plăci vibratoare.

maiuri mecanice autopropulsate.efectul ruloului vibrator de 10t.92 ..efectul ruloului static de 10t. Se realizează prin aplicarea de lovituri repetate stratului de pământ de compactat cu unul din următoarele utilaje:plăci bătătoare..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor astfel de maşină are un efect de compactare de 10. 92) Fig. maiuri cu explozie. b .93 – Schema tehnologică de compactare d) Compactarea pământului cu maşini de bătătorit.Rulou vibrator pentru pamânturi nisipoase: a . . 7 Fig. maiuri acţionate pneumatic sau electric.15 ori mai mare decât un cilindru compresor obişnuit (fig.

în greutate de 10 ..40 m. Maiurile acţionate pneumatic sau electric sunt utilaje cu capacitate mică de lucru.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Plăcile bătătoare sunt plăci grele metalice sau de beton armat cu o suprafaţă utilă de 1 m . Fiecare lovitură trebuie să se suprapună precedentei cu jumătate din lăţimea plăcii. Maiurile mecanice autopropulsate sunt montate pe un tractor în grupuri de 4 până la 6 bucăţi. sunt alcătuite dintr-un cilindru de 1. 2 Fig. puse alternativ în acţiune de motorul tractorului.95). în straturi de 0.. 100 cm şi compactează în special pământurile necoezive sau slab coezive. fiind folosite la compactarea pământului în spaţii restrânse.. 40 kN.60 cm grosime. braţul macaralei deplasându-se de la margini spre centrul platformei.94).20m..0. 95 ...Mai cu explozie . Compactarea se efectuează pe fâşii.10kN acţionat de un motor cu explozie care-l face să lucreze în salturi (fig. în straturi de 30.. care sunt ridicate cu ajutorul unei macarale la o înălţime de 1. Fig. dar sunt costisitoare şi imobilizează un utilaj greu... 1... numite "broaşte".30. Se utilizează la compactarea terasamentelor pe suprafeţe mici.94 .. în arc de cerc..Plăci bătătoare Maiurile cu explozie .80 . Au avantajul că pot compacta orice fel de pământ în grosimi de 0. Maşina poate executa 60-70 lovituri pe minut ridicând maiurile la o înălţime de 50 . 3m de la care sunt lăsate să cadă pe stratul care trebuie compactat (fig..

numărul de treceri ale utilajului peste acelaşi strat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. Criterii de alegere a procedeului şi a utilajelor de compactare Alegerea procedeelor şi a utilajelor de compactare trebuie făcută în raport cu natura pământului ce urmează a fi compactat. .3. în m. .alcătuite din argile şi prafuri. pământuri granulare .5. în m. pământuri amestecate din granule mari şi fine. b L . în m. cărora le corespunde o anumită stare de coeziune. Din acest punct de vedere se deosebesc trei categorii de pământuri: pământuri coezive . în profunzime cu cilindrii compactori: NTU = sau Tc ⋅ n (ore / 100m 3 ) 36( B − b) L ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) ( B − b) h ⋅ u ⋅ kt NTU = pentru compactarea de finisare în suprafaţă cu cilindrii compactori: NTU = pentru compactarea în profunzime cu plăci bătătoare grele: NTU = în care: Tc n B .lăţimea de lucru a utilajului.6. Factorul cel mai important care impune alegerea tehnologiei de compactare este granulozitatea şi gradul de umiditate al pământului.lăţimea de suprapunere a fâşiilor de lucru. .alcătuite din nisipuri şi pietrişuri. .durata ciclului de lucru în secunde. astfel încât să se obţină parametrii de compactare scontaţi cu consumuri minime de energie şi timp.lungimea sectorului de lucru. Norma de timp a utilajelor se determină cu relaţiile: pentru compactarea primară.

0. . 96 .numărul de lovituri pe minut. operaţiile executate în cadrul fiecărei faze.grosimea stratului de compactare.4 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Se prezintă în continuare schema tehnologică de realizare a lucrărilor de terasamente sub forma unui ciclu de lucru ce cuprinde principalele faze de lucru. Executarea lucrărilor de săpătură cu autogrederele [ 2] v D u Autogrederele sunt maşini terasiere cu largi posibilităţi tehnologice de utilizare la lucrările de terasamente.70 .latura plăcii de formă pătrată. în m. utilajul specializat folosit la execuţia operaţiei respective şi schema de lucru aplicată.90m.coeficientul de utilizare a timpului de lucru. în km / ora . . Datorită construcţiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat în cadrul lucrărilor de construcţii pentru căi de comunicaţii în special pentru lucrări de finisare.Schema de executare a şanţurilor cu autogredere 1. prin circularea pe o singură parte sau pe ambele părţi (fig. . datorită mobilităţii foarte mari a echipamentului (lama de greder). dispuse în straturi mici pe suprafeţe întinse sau pentru executarea de şanţuri cu adâncimea de 0. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor h kt . în cm. La săparea pământului este folosit în cazul volumelor mici de lucrări în terenuri de categoria I şi II.96) Fig.viteza de deplasare. .

buldozer excavator screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL Longitudinal Abataj transv.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞATOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT UTILAJUL FOLOSIT BULDOZER APARATE TOPO a.113 . Longitudinal SCHEMA TEHNOLOGICA 1 2 3 4 SE REIA CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT UŢIA LUCRĂRILOR DE UTURI TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ pag.

Dicu Mihai DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder F@ŞII LONGITUDINALE Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor UMECTARE COMPACTARE AŢIA EXECUTATĂ JUL FOLOSIT Autocisterna Cilindru compactor MA TEHNOLOGICĂ DE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL U pag.114 .

iar o maşină complexă ce rezolvă mai multe operaţii de lucru poartă denumirea de COMBINĂ RUTIERĂ. precum şi organizarea etapelor componente.1 Definirea sistemei de maşini şi a proceselor tehnologice simple şi complexe Tehnologia lucrărilor de construcţii are drept obiect principal stabilirea metodelor eficiente de realizare a operaţiilor necesare execuţiei propriu-zise. de transport. de punere în operă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 2 METODA MULTICRITERIALĂ DE ALEGERE A VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR DE DRUMURI 2. pag.115 . care se desfăşoară consecutiv sau concomitent. dar deseori contribuie la perfecţionarea acestora. Organizarea execuţiei pe faze tehnologice este menită să asigure ritmicitatea operaţiilor de lucru prin folosirea eficientă a utilajelor şi echipamentelor specializate. Se deosebesc mai multe categorii de procese simple: pregătitoare sau de amenajare. Obiectivul propus prin tema lucrării apare ca rezultat final al executării unui complex de operaţii tehnologice. care de asemenea. În construcţia de drumuri se foloseşte metoda tehnologică în flux. cerinţele faţă de calitatea lucrărilor. În acest sens trebuie întocmite fişe tehnologice care să conţină denumirea şi succesiunea operaţiilor. unde frecventa de repetare a operaţiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv. Metode avansate de organizare a producţiei nu contribuie numai la îmbunătăţirea folosirii utilajelor şi la o mai eficientă aplicare a tehnologiei elaborate. solicită acest tip de organizare a lucrărilor. utilajele şi materialele folosite precum şi consumul de manoperă. termenele de execuţie. se pot desfăşura concomitent sau consecutiv. Înlănţuirea utilajelor specializate pe operaţii distincte poartă denumirea de SISTEME DE MAŞINI. La rândul lor operaţiile tehnologice sunt alcătuite din procedee simple sau complexe. de prelucrare a materialelor în staţii fixe.

Procesul simplu de lucru la care execuţia este mecanizată poartă denumirea de proces tehnologic.1.116 . Procesele simple mai poartă şi denumirea de operaţii tehnologice. Mai multe operaţii tehnologice executate de o combină rutieră se numeşte proces tehnologic complex. zilei. Într-o măsură însemnată. Caracterul materialelor folosite. faza tehnologică de umplutură ce cuprinde operaţia de descărcare. Productivitatea teoretică 2. felul operaţiilor tehnologice. Valoarea productivităţii teoretice este mică pentru fiecare echipament de lucru.2. Producivitatea tehnică 2. Productivitatea de exploatare 2. frontul de lucru şi modul de transport al materialelor în lungul drumului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Două sau mai multe procese simple legate între ele organizatoric poartă denumirea de proces complex sau de fază tehnologică.2. realizate de utilajul de lucru specializat. apoi de nivelare-profilare.1. anului: Analiza productivităţii unui utilaj are trei forme: 2.3.2. adaptaţi prin calcul. au o influenţă esenţială asupra productivităţii lui. de regimul de lucru al maşinii în decursul schimbului. deoarece ea se determină cu luarea în consideraţie doar a însuşirilor constructive ale maşinii în condiţii de pag. în condiţiile unui material teoretic. de capacitatea sa de a folosi cât mai complet însuşirile ei constructive şi caracteristicile de funcţionare.2 Productivitatea utilajelor de construcţii [ 2] Productivitatea utilajelor sau a echipamentelor de lucru depinde de rezistenţa la lucru opusă de material (exemplu: rezistenţa la tăiere pentru operaţia de săpare) de caracterul organizării proceselor conexe şi a şantierului în ansamblu şi în fine. productiviatea maşinii depinde şi de experienţa muncitorului care o conduce. operaţia de umectare şi în final compoartarea în strat. pentru viteze şi coeficienţi teoretici de execuţie ai echipamentului de lucru.2. Această productivitate este determinată de parametrii şi însuşirile constitutive ale maşinii. Orice proces tehnologic este carcaterizat de productivitatea utilajului sau echipamentul de lucru. spre exemplu. Productivitatea teoretică este un parametru exprimat cantitativ ce reprezintă producţia executată de utilaj în timpul unei ore de funcţionare continuă. în condiţiile funcţionării optime (încărcare la capacitate maximă şi personal specializat).2. 2. Faza tehnologică presupune execuţia unei părţi din lucrare.

2 Productivitatea tehnică este cantitatea de producţie realizată timp de o oră de funcţionare efectivă. De aceea. în ipoteza unei organizări perfecte a şantierului şi a deservirii utilajului de personal specializat. Productivitatea teoretică se calculează cu formule diferite.distanţa dintre două porţii de material (între două cupe). valoarea productivităţii teroetice se înscrie în cartea tehnică a utilajului. 2. pag. la care deplasarea se face în secţiune constantă (buldozer) Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A sau [ m 3 / h] [t / h] . în funcţie de principiul de funcţionare al utilajului. ţinându-se seama de condiţiile de lucru în teren. pentru maşini cu funcţionare ciclică (excavator cu cupe) Pt = q ⋅ tc 3600 tc [mc / l ] .117 . .viteza teoretică de mişcare [ m / s ] . la care deplasarea materialului se face în porţii (cupe) Pt = unde: 3600 ⋅ v ⋅ q' a q' . ca unul din principalii parametrii de caracterizare.greutatea specifică aparentă a materialului [t / m ] 2 2 Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A ⋅ γ unde: v A γ pentru maşini cu funcţionare continuă.cantitatea teoretică de producţie în porţii de material măsurat în cupă.viteza teoretică de mişcare a echipamentului.2.cantitatea teoretică în unităţi de volum realizată de utilaj [mc] q pentru maşini cu funţionare continuă.durata teoretică a ciclului (ore=h). v a .suprafaţa teoretică de lucru [ m ] .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor execuţie convenţionale. .

pag.. stabileşte distribuirea întregului timp pe o perioadă în care îşi îndeplineşte funcţiile principale (de lucru) sau secundare (de deplasare în frontul de lucru). combustibil. cea mai bună corelare a lucrului diverselor tipuri de maşini într-un proces mecanizat complex.reprezentând norma de deviz a utilajului. -întreruperi din cauze meteorologice. Întreruperi în funcţionarea utilajelor au repercursiuni asupra regimului de lucru a utilajului specializat. întreţinerea tehnică sau înlocuirea echipamentului de lucru degradat.3. 2. care depind de tehnologia proceselor de lucru sau de anumite caracteristici ale şantierului.118 . . tehnologic şi meteorologic şi întreruperi datorită condiţiilor concrete de lucru pe şantier. ce depind în mare măsură de performanţele utilajului care necesită efectuarea reparaţiilor planificate. care funcţie de cauzele lor por fi grupate astfel: -întreruperi .2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Productivitatea tehnică poate fi determinată tot cu formulele menţionate pentru un anumit tip de utilaj specializat pentru execuţia unor operaţii tehnologice bine definite şi are drept scop următoarele: -întocmirea celor mai raţionale scheme de organizare a lucrărilor mecanizate. care sunt dificil de evitat chiar în cazul unei bune funcţionări a organizării lucrărilor. precum şi întreruperile de funcţionare datorită diverselor cauze. -aprecierea gradului de apropiere a productivităţii de exploatare de productivitatea maximă posibilă şi a rezervelor existente în folosirea diverselor utilaje şi a parcului în întregime. .reprezentând norma tehnico-economică sau productivitatea anuală a pentru cauze tehnico-constructive. cum ar fi deplasarea utilajelor în frontul de lucru şi apoi în parcul de maşini. etc. -întreruperi tehnologice. Productivitatea de exploatare se deoasebeşte de productivitatea tehnică prin aceea că întervin pe lângă întreruperile de lucru cu caracter tehnico-constructiv. în scopul atingerii productivităţii maxime a întregului proces de execuţie. precum şi deplasarea acestor utilaje în zona de lucru. Productivitatea de exploatare este de trei feluri: medie orară medie de schimb medie anuală utilajului. -întreruperi organizatorice. Regimul de lucru al utilajulu specializat. a lipsei pieselor de schimb.reprezentând norma de producţie a utilajului. datorită unor lipsuri în organizarea lucrărilor sau datorită necorelării mijloacelor de transport ce deservesc utilajul de lucru. energie. În procesul de exploatare a utilajului au loc şi operaţii neproductive şi diverse întreruperi de lucru.

condiţii de lucru (modul descărcării. este în reparaţii sau are întreruperi. configuraţia terenului.productivitatea tehnică. unghiuri de rotire etc. Pentru ca maşinile să lucreze cu eficienţă normală este necesar ca să fie îndeplinită relaţia: n a PE ≤ PE ⇒ PT a T n 2.coeficienţi care afectează mărimea productivităţii prin modificarea n T K1 ciclului de lucru sau a timpului efectiv de lucru.). . [UM / ora ] . Coeficneţii K1 sunt de regulă subunitari şi ţin cont de: îndemânarea muncitorului. Productivitatea în exploatare poate fi exprimată matematic prin relaţia: T PE = PT ⋅ K1 (1) în care: PT .3 Metode de determinare a cantităţilor de lucrări pag. precum şi perioada în care lucrează în gol sau care are întreruperi de funcţionare.119 . Productivitatea de exploatare calculată cu relaţia de mai sus se mai număşte productivitate de exploatare normată sau planificată ( PE ) . -regimul anual prevede defalcarea întregului timp calendaristic de lucru a unui an în perioada de timp în care utilajul lucrează efectiv. . perioada de deplasare în frontul de lucru.numărul de coeficienţi care influenţează utilizarea timpului. corelarea fluxului tehnologic şi a utilajelor în cadrul sistemei. uzura maşinii. se deplasează în zona de lucru.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se cunosc două tipuri de regimuri de lucru: -regimul pe schimb care prevede defalcarea întregii durate a schimbului pe perioada de lucru efectiv. Având în vedere producţia realizată efectiv se poate defini şi productivitatea de exploatare realizată sau efectivă ( PE ) .

în funcţie de natura articolului de deviz. Gradul de detaliere a programului şi lista de activităţi Funcţie de scopul urmărit prin programare şi complexitatea procesului tehnologic (numărul activităţilor).2. N P . care pot genera o mulţime de soluţii posibile. în funcţie de eficienţa economică. în zona soluţiilor admisibile. După stabilirea numărului de activităţi şi analiza succesiunii logico-tehnologice şi organizatorice a acestora cu condiţionările respective.120 . Stabilirea soluţiilor tehnologice de mecanizare şi preselectarea acestora Pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie în construcţii.1 – Împrăştierea soluţiilor în funcţie de eficienţa economică pag. precum şi funcţie de mijloacele de programare şi de calcul de care se dispune se stabileşte gradul de detaliere a activităţilor respectiv a programului. Fig.1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea normării activităţii maşinilor şi utilajelor în şantiere trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau ce urmează a fi executate. apar probleme numeroase şi complexe.2. E A eficienţa soluţiei care se aplică. În fig 2.număr de soluţii admisibile. 2. unde: N A . Determinarea cantităţilor de lucrări se face de regulă prin antemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice. Pentru aceasta este necesară stabilirea cantităţilor de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice respectiv pe activităţi. În vederea obţinerii celor mai bune rezultate tehnico-economice în funcţie de condiţiile concrete de lucru.3. 2. respectiv a activităţii. este necesar ca din această mulţime de soluţii posibile să se aleagă o soluţie cât mai apropiată desoluţia optimă.3.număr de soluţii posibile. încadrându-se astfel.1 se prezintă împrăştierea soluţiilor.

121 . Tabel 2.1). este necesar să se inventarieze şi să se studieze toate soluţiile de mecanizare posibil de aplicat. corespunzător dotării tehnice sau posibilităţilor de dotare şi de închiriere de care de dispune. pe baza tehnologiilor de execuţie cunoscute sau proiectate şi a listei de activităţi.1 Tabelul soluţiilor tehnologice de mecanizare. pentru fiecare activitate în parte (tabelul 2. În acest sens. Denumire activitate (proces simplu) Variante tehnologice de mecanizare I Excavatoare II Buldozere III Screpere tractate IV Autoscrepere PS 501 PS 603 01 Săparea mecanică a apământului PS 801 S1202 S 3602 DH 801 DH 1201 S651 LS S1500 LS S1800 LS A1800 L A 3603 ST 3 ST 6 ST 8 AS 11 – 14 AS 20-25 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buldozere Autogredere S 651 LS 04 Împrăştiere şi aducere profil S 1500 LS S 1800 LS A 1800 L A 3602 L AG – 120 AG . posibile Cod activ.180 pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pentru a face o analiză cât mai temeinică a condiţiilor tehnico-economice de execuţie mecanizată a unei lucrări de construcţii . -formarea sistemelor de maşini pe variante de soluţii tehnologice de desfăşurare a procesului complex. se recomandă: -stabilirea tabloului soluţiilor tehnologice de mecanizare posibile de aplicat.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea formării variantelor de sisteme de maşini.2 Fişa utilajelor selecţionate Utilaje selecţionate (tip şi normată NTU Tarif de închiriere montare/demontare zile Simbol articol de deviz Costuri Cod activ UN R Din indicator 3 capacitate) Calculată Combustibil şi lubrifianţi Montare demontare lei şi Transport lei/utilaj 01 Buldozer S1800 LS Excavator S1202 Autoscreper AS 11-14 100m lei/ora Durată - 16.79 5250 10284 - 24. procesul de săpare. La alcătuirea variantelor de soluţii se vor avea în vedere. transport şi împrăştiere a pământului.86 - 100m3 100m3 7 0. pentru execuţia lucrărilor de construcţii [ 2] Selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor de construcţii.4 Criteriile tehnico-economice de selectare a sistemelor de maşini şi utilaje. asigurarea condiţiilor de asociere a maşinilor. presupune aplicarea sistemului de criterii tehnico-economice constând din: pag. care se selectează din tabloul de soluţii tehnologice utilajele. Tabel 2.97 - Pentru fiecare activitate se preselectează mai multe tipuri de utilaje. Aceste variante de soluţii vor fi supuse unei analize comparative pe baza criteriilor tehnicoeconomice. după următoarele criterii: parametrii tehnologici de lucru. astfel încât. posibilităţi de procurare. atât posibilităţile tehnologice de mecanizare corespunzătoare fiecărui proces simplu (activitate) în parte. să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare admisibile.2) împreună cu principalele date tehnico-economice ale lor. 2. De exemplu. urmând să rezulte soluţia cu eficienţa cea mai ridicată. din care să se selecteze varianta de aplicat. Utilajele preselectate se pot înscrie pe activităţi în fişa utilajelor selecţionate (tabelul 2. cât şi ale procesului complex în ansamblu.122 . prin asociere combinată. care vor constitui variante de soluţii admisibile. scheme de mecanizare posibil de aplicat. în condiţiile unei eficienţe sporite.

Astfel. respectiv lei / ora . Variantele constructive prezentate. costul unitar fizic Cu ( ) sau orar (C ). exprimat în om − ore / UM . Aceste utilaje se diferenţiază prin caracteristicile constructive şi perfrmanţe de lucru. ciclul de lucru săpat-transport-umplutură. susţinute de o diversitate de utilaje specializate. exprimat în lei / UM . 2. care influenţează varianta de mecanizare în cadrul lanţului de lucru din care fac parte.2 . / UM . Pentru aplicarea acestor criterii se determină valorile lor corespunzătoare variantelor tehnologice. În schema tehnologică ce urmează.c. se prezintă fazele de lucru necesare execuţiei lucrărilor de terasamente. au valoarea pur didactică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor numărul de maşini-zile necesare pentru executarea lucrării (Nmz ) .123 . existenţa altora cu alte performanţe fiind importante în cazul unui proiect tehnologic real. urmând ca prin compararea lor să se selecteze varianta cea mai eficientă în vederea aplicării.Alcătuirea variantelor de soluţii tehnologice de mecanizare pag. exprimat în kWh / UM sau Kgc. f necesarul specific de energie Esp . exprimat în maşini – zile consumul specific de manoperă ( N sp ) . ( ) o u Fig. poate fi organizat prin mai multe variante de mecanizare.

Kg . dar poate fi asimilat cu un articol de deviz similar ca tehnologie şi consumuri .). corespunzător categoriei de lucrări din care face parte – ( NTU se ia din IND ). NUM . este un parametru care se determină pe baza normei de timp a utilajului (NTU ) .numărul de unităţi de măsură naturale (UM ) . P. Calculul numărului de maşini-zile ( N mz ) Numărul de maşini-zile ( N mz ) .productivitatea de exploatare. şi reprezintă timpul de lucru exprimat în zile. în ore / UM R .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 2. t .S .4.124 . În mod curent se pot întâlni trei situaţii şi anume: procesul simplu ( PS ) respectiv activitatea analizat îşi găseşte un corespondent direct printre articolele de deviz ale indicatorului de norme de deviz (IND ) . în UM / ora. nu-şi găseşte corespondent în IND şi nici nu poate fi asimilat cu un articol de deviz – NTU se calculează. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor În activitatea curentă a maşinilor şi utilajelor de construcţii. pag.). ha.norma de timp a utilajului.100m 2 . P. etc. necesar unui anumit număr de maşini pentru a efectua o cantitate de lucrare Q . PE . reprezintă timpul mediu normat. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor. nu-şi găseşte un corespondent direct din IND. etc. funcţionarea productivă a acestora se exprimă prin norma de timp a utilajului (NTU ) . specifice fiecărei lucrări (m 3 .S . necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă (UM R ) . m 2 . cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă (100m3 . Matematic acesta se exprimă: NTU = în care: NUM PE NTU .1.NTU se ia din IND corespunzător articolului asimilat.

care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q . pentru materiale. exprimat în ore.). care reprezintă timpul cât maşina se afla la dispoziţia şantierului. incluzând şi timpul de funcţionare în afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasării între punctele de lucru mers în gol.poduri metalice.articol (lucrare) . Norme de consum pentru utilaje exprimă de fapt NTU . PH 2b . lucrări de drumuri D . Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini se pot folosi trei noţiuni.2 . PH . relaţia se poate exprima astfel: pag. lucrări de construcţii C . manoperă şi utilaje. Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q ⋅ NTU Având în vedere şi posibilitatea de depăşire a normei. Indicatoarele de norme de deviz (IND ) . etc. care reprezintă timpul mediu necesar unei maşini pentru executarea unei anumite cantităţi de lucrare Q .capitolul . Exemplu: P PH . Acestea sunt reglementate unitar pe ţară prin intermediul "Indicatoarelor de norme de deviz". exprimat în ore. în funcţie de elementele ce se înregistrează şi se raportează: Ore lucru efectiv (Ole ) .montarea tablierelor metalice pentru poduri având grinzile principale cu inimă plină. capitolului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU sunt folosite pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculului necesarului de mijloace de muncă (maşini. lucrări de tuneluri T .varianta de articol de deviz . reprezintă acte normative republicane cuprinzând norme de consum specifice lucrărilor dintr-o anumită categorie de lucrări de construcţii (lucrări de terasamente TS .). capitolele în articole de deviz iar acestea din urmă în variante corespunzătoare diverselor condiţii de lucru.indicator de norme de deviz comasate pentru lucrări de poduri. Generarea simbolului articolului de deviz se realizează prin asocierea simbolurilor corespunzătoare categoriei de lucrări. ore închiriere (Oi ) . utilaje şi dispozitive). . manevre etc.125 . Indicatoarele de norme de deviz sunt împărţite în capitole de lucrări. articolului şi variantei de articol în ordinea enunţată.montarea tablierelor metalice pentru poduri. ore lucru (OL ) . Pentru diferenţierea articolelor de deviz se simbolizează distinct cu simboluri alfa-numerice.

75) şi se stabileşte pe baza normativelor ICCPDC pentru activitatea utilajelor de construcţii (tabelul 2.2) .indicele de depăşire a normei (id = 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Qle = Q ⋅ NTU Q ⋅ NUM = PE ⋅ id id Q id . care ţine cont de timpii de funcţionare ai maşinii în afara procesului tehnologic efectiv. discontinuităţi ale programului – maşină etc..cantitatea de lucrări. OL şi Oi se găsesc într-un raport dimensional funcţie de valorile coeficienţilor kl şi K p . Cei doi coeficienţi au valori subunitare ( K1 = 0. Se cunoaşte că în cursul unei zile.3). în care: Pentru calculul orelor de lucru se aplică un coeficient de corecţie asupra Qle : QL = Kl Qle Kl . Oi : Oi = Kp OL Kp . în afara timpului de lucru (pregătirea introducerii în lucru.75 − 0. Ole .coeficient ce ţine seama de timpul cât maşina stă la dispoziţia şantierului. K p = 0.durata schimbului.9. pag. întreruperi tehnologice neprevăzute. timpul de lucru al unei maşini este fixat pe baza regimului de lucru prin orele de lucru efectiv pe zi: Ole z Ole z = d s ∑ K is i =1 ns în care: Ole .reprezintă coeficientul de lucru.126 ds Ki ns .numărul de schimburi pe zi.0. . . Prin afectarea orelor de lucru cu un coeficient de folosire a timpului de program ( K p ) se determină orele de închiriere.). în ore.orele de lucru pe care le poate realiza o maşină pe zi. . în UM R .coeficientul de utilizare a timpului unui schimb.1.. revizii tehnice. .6 − 0.

3 Coeficienţi de utilizare a timpului pentru principalele grupe de utilaje pag.127 . .productivitatea efectivă. se alege durata activităţii şi se calculează numărul de utilaje: Nm = în care: NUM .cantitatea de lucru.numărul de maşini. dA Folosind această relaţie se pot determina N m şi d A . . .număr de maşini. PE z Ole id Tabel 2.ore de lucru efective pe zi. existând în acest sens două posibilităţi: se alege numărul de utilaje şi atunci se calculează durata activităţii: dA = Q ⋅ NTU z N m ⋅ Ole ⋅ id Q ⋅ NUM Q ⋅ NTU = z z N m ⋅ Ole ⋅ id N m ⋅ PE ⋅ Ole ⋅ id Q . Nm .indice de depăşire a normei.durata activităţii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de maşini-zile mai poate fi exprimat astfel: N mz = N m ⋅ d A în care: Nm .norma unitară pe maşină. .

95 0.70 0.90 0.80 0.83 0.85 0.80 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Nr.89 0.85 0.85 0.87 0.75 0.85 0.80 0.85 0.60 0.50-0.70 0. utilaje şi instalaţii pentru lucrări de finisaje Kt 0.70 0.90 0.75 0.85 0.89 0.90 0.75 0.95 0.70 0.90 0.90 0.88 0.65-0.85 0.80-0.85 0.85 0.88 0.81 0.81-0.75 0.65 0.80 0.80 0.95 0.75 0.8-0.70 0.88 0.80 0. mortar şi injecţii Instalaţii de cofraje glisante Instalaţii de foraj pentru piloţi Instalaţii ELSE şi KELY Sonete universale cu berbeci Utilaje şi instalaţii pentru reparaţii şi lucrări de drumuri Maşini pentru lucrări de cale ferată Electropompe pentru lucrări de epuismente Graifer plutitor Drăgi fluviale şi maritime nepropulsate Şalande autopropulsante şi remorchere Maşini.95 0.62-0.9 Kp 0.80 0.89 0.90 0. crt. Valori coeficienţi Grupe de utilaje Excavatoare cu acţionare hidraulică Excavatoare cu acţionare mecanică şi electrică Excavatoare cu echipament de marcă Excavator cu mai multe cupe Buldozere şi scarificatoare Defrişătoare Screpere şi autoscrepere Gredere şi autogredere Cilindri compactori autopropulsaţi Cilindri compactori tractaţi Plăci compactoare vibratoare Macarale turn Macarale mobile cu braţ Marcarale portal Mijloace de transport auto Betoniere Centrale de beton Pompe de beton.95 0.80 0.70 0.80 0.80 0.128 .87 0.82 0.75 0.80 0.80 0. pag.90 0.75 Kl 0.85 0.87 0.75 0.85 0.92 0.90 0.90 0.83 Numărul de utilaje se alege având în vedere: -posibilităţile de procurare.95 0.88 0.89 0.75 0.80 0.88 0.80 0.80 0.88 0.30 0.90 0.87 0.87 0.87 0.89 0.70 0.95 0.95 0.95 0.

sau formaţia de muncitori în cazul instalaţiilor complexe). dar care nu este cuprinsă în tariful de închiriere. MT consumul total de manoperă pentru realizarea unei cantităţi de lucrare.4.cantitatea de lucrare. Q . reprezentată de consumul de manoperă pentru reparaţii şi întreţienere.consumul specific de manoperă. pag.pe baza analizei unor factori. -durata activităţii apreciată . Consumul total de manoperă aferent folosirii utilajelor în şantiere se calculează cu relaţia: M T = M d + M s + M i + ( M tr + M md ) K e în care: Md . 2. în UM R sau UM .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor -folosirea unui număr cât mai mic de utilaje. . exprimat în om-ore/ UM R sau om-ore/ UM . se poate exprima pe baza consumului specific de manoperă. determinat cu relaţia: M sp = MT Q M sp . reprezentat de prestaţia personalului muncitor care deserveşte maşina (mecanicul deservent şi ajutorul când este cazul. Mi corespunzătoare orelor de lucru. pentru efectuarea unor operaţii auxiliare necesare bunei funcţionări a acesteia. Calculul necesarului specific de manoperă ( M sp ) Eficienţa economică sub aspectul utilizării resurselor umane prin mecanizarea lucrărilor de construcţii. -asigurarea unui ritm de execuţie corespunzător cu durata de execuţie a lucrării.manopera suplimentară prevăzută în IND reprezentată prin consumul de manoperă Ms implicat de folosirea maşinii în procesul tehnologic. om-ore. -asigurarea unor durate de activitate în concordanţă cu importanţa lor în procesul tehnologic şi ţinând cont de interdependenţa dintre acestea.consumul de manoperă corespunzător orelor de închiriere (manoperă directă). Durata activităţii poate fi evaluată în două moduri: -durata activităţii impusă .manopera indirectă.2.se utilizează atunci când durata este cerută de beneficiar sau de foruri superioare. a experienţei acumulate sau prin date statistice. .129 .

coeficient de echivalenţă care ţine cont de numărul de maşini Ke echivalente corespunzător variantei tehnologice. Cc1 = OL ⋅ cc .130 . lubrifianţilor şi materialelor de întreţinere Cc1 . cm = Ole ⋅ cm în care: pag. . Ci . Pentru calcul componenţelor relaţiei se pot folosi expresiile: d M d = N m ⋅ Oi = d N m ⋅ Q ⋅ NTU Kl ⋅ K p M s = NTM ⋅ Q 2.manopera consumată pentru transportul maşinii. Aceste costuri se compun din: costul chiriei utilajului. reclamată de anumite condiţii de lucru).3.4. Se poate scrie: Cv = Ci + Cc1 + Cm dar: Ci = Oi ⋅ tof . costul combustibililor. costul manoperei necuprinsă în tariful de închiriere a utilajului (suplimentară. Cm . M md .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor M tr . respectiv de orele de închiriere realizate.consumul de manoperă pentru eventuala montare-demonatre a echipamentului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau schimbării echipamentului. Costul unitar fizic (CTU ) costuri variabile (Cv ) costuri fixe echivalente (C F ) e e CTU = CV + C F a) Costuri variabile Prin costuri variabile se înţeleg acele costuri generate de folosirea utilajelor şi care depind de cantităţile de lucrări.

.costul manoperei suplimentare.tariful orar de închiriere. precum şi de distanţele de transport de la bază la şantier. sunt costuri generate de folosirea utilajelor dar care nu depind de durata de închiriere şi respectiv de cantitatea de lucrări ci depind de numărul şi de tipul utilajelor folosite.orele de lucru efective. în lei/oră. Costurile fixe sunt costuri pe utilaje implicate de operaţiunile de montare-demontare. NTM .131 . în om-ore/ UM R . pentru a dispune de un criteriu unitar de apreciere a eficienţei utilajelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Oi . în lei/ UM R . NTM . în lei/ore. cm = . În cadrul cheltuielilor unitare nu se operează cu costurile fixe ci cu costurile fixe echivalente.costul mediu orar al consumului de combustibili lubrifianţi şi materiale de întreţinere. Deci: Cv = Oi ⋅ toi + OL ⋅ cc + Ole ⋅ cm sau   t c CV = Cle  ci + c + cm   K K   l p Kl Costurile fixe echivalente Costurile fixe C F . în lei/oră. Cheltuielile echivalente rezultă prin multiplicarea cheltuielilor fixe cu un coeficient de chivalenţă: e CF = CF ⋅ K e pag. va fi mai mare sau mai mică funcţie de tipul dimensional şi productivitatea utilajului analizat.norma tehnică de consum de manoperă suplimentară (necuprinsă în tariful de închiriere). . cm CM S S CM . Pierderea cheltuielilor implicate de costurile fixe în cheltuielile unitare.costul mediu orar al manoperei suplimentare.orele de închiriere  Oi =    Ole   Kl ⋅ K p   toi Ole cc . care se ia din catalogul de preţuri pentru indicatorul de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări în care este încadrat articolul de deviz. îmbarcare-debarcare şi transport.

pag.4. C MD . max) selectionate (NTU min . K e3 = = 1. 2. K e 2 = > 1. lubrifianţi şi materiale de întreţinere şi se determină: în lei/h pentru stabilirea costurilor unitare. cheltuielile cu chiria pe perioada montării-demontării.max ) Ke .durata montării (conform normativ) exprimată în zile. C F = 2 CMD + CiMD + Ctr ( ) Costul montării demontării se ia din tarif. Ci cheltuielile cu transportul.) Exemplu: având trei excavatoare E1 . în zile. Costul chiriei pe perioada montării-demontării se calculează cu relaţia: CiMD = ( Z M + Z D ) ⋅ 8 ⋅ tci în care: ZM ZD . NTU 3 NTU 3 NTU 3 Cheltuielile fixe se compun din: cheltuielile de montare-demontare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ke = NTU ⋅ i ≥1 NTU (cap.coeficientul de echivalenţă. . . acest criteriu are importanţa cea mai mare.132 . E2 E3 cu capacităţile q1 < q2 < q3 şi normele de timp NTU 1 > NTU 2 > NTU 3 rezultă: K e1 = NTU 3 NTU 1 NTU 2 > 1. Necesarul de energie este exprimat de fapt prin consumul de combustibili. Ctr MD . în Kg combustibil convenţional/ UM R pentru stabilirea consumului specific de energie.durata demontării. Calculul necesarului specific de energie şi resurse energetice ( Et ) În actuala conjunctură economică.4.norma de timp a utilajului cu capacitatea maximă dintre cele în care: NTU (cap. dominată de criza mondială de energie.

.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ET Ed Ei . lubrifianţi şi materiale de întreţinere.consumul specific de combustibil convenţional corespunzător consumului de combustibil.c. (coeficientul de transformare în combustibil convenţional K i = pci ) pcc pi pcc ( Pcc = 7000 Kcal / Kg ) . de un anumit tip.c.c.necesarul indirect de energie.c. pentru reparaţii şi întreţinere zilnică. în Kg c.c. utilizate la maşinile de construcţii şi combustibilul convenţional..4 sunt prezentate echivalenţele între principalele tipuri de combustibili şi lubrifianţi. lubrifianţi.numărul de ore de lucru. în ccc = ∑ ci ⋅ K i i =1 n în care: ci Ki .consumul orar de resurse energetice (combustibil.c. însoţire). . în Kg/oră. Kg. Tabel 2. în ore. .133 . Dar: .c. Necesarul direct de energie se determină cu relaţia: Ed = OL ⋅ ccc în care: OL ccc Kg..necesarul total de energie şi resurse energetice./oră. .4 pag. în Kg c..c.echivalentul caloric al resursei energetice de tip 1. îmbărcare-debarcare.necesarul direct de energie. Etr .necesarul de energie pentru transport şi operaţii auxiliare transportului (montare-demontare.puterea calorică a combustibilului convenţional În tabelul 2. în Kg. . materiale de întreţinere).puterea calorică a resursei energetice de tipul i. pentru lucru.

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Echivalenţa calorică a combustibililor şi lubrifianţilor Nr. crt. Combustibil Denumire combustibil clasic UM energie Kg c.c./UM Uleiuri minerale Benzină Vaseline tehnice Motorine t t t t 2100 1670 1580 1580 kWh/UM 17100 13600 11400 12900 echivalent de

Necesarul indirect de energie este în funcţie de numărul de reparaţii de un anumit tip, efectuate între două reparaţii capitale:

Ei = f (nr.reparatii : I z , I p , RT , RC1 , RC2 , RK )
Determinarea lui Ei este destul de dificilă şi nu întotdeauna concretizată ceea ce face să nu se considere în studii. Se impune stabilirea unor indici de consum energetic pe tipuri de reparaţii. Necesarul de energie pentru transport se determină în funcţie de modul de transport şi numărul de mijloace de transport folosite, corespunzător tipului de maşini şi utilaje transportate. Pentru utilajele de construcţii care se deplasează prin autopropulsie se determină necesarul energetic cu relaţia:
Q Etr =

2D ⋅ cc vm
În cazul când efectuarea transportului implică şi mijloace auto de transport, necesarul de

energie al acestora se determină cu relaţia:
A Etr =

Pe ⋅ ccu 100
Pe
- parcursul echivalent realizat de mijlocul de transport, în Km

în care:

echivalenţi;

Ccu

- consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, în Kg c.c./100

Km echivalenţi; În mod curent se poate scrie:

ccu = cm ⋅ γ m ⋅ K m + cu ⋅ γ u ⋅ K u
în care:
pag.134

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

cm cu

- consumul mediu normat de motorină, în litri/100Km echivalenţi; - consumul mediu normat de ulei mineral, în litri/100Km echivalenţi;

γ m , γ u - densitatea motorinei, respectiv uleiului, în Kg/l;
K m , K u - echivalentul caloric al motorinei respectiv al uleiului.
Parcursul echivalent se determină cu relaţia simplificată:

Pe = 2 ⋅ D ⋅ Di
în care: - distanţa de transport, în Km; - coeficient care ţine seama de categoria de drum pe care se execută

D

Di

transportul (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valorile coeficienţilor de drum Categoria de drum I (N) II (K) III (T) IV (L) V (E) VI (H) Coeficient de drum, Di Notare valoare 0.9 1.0 1.1 1.2 1.4 1.6
pag.135

D1 D2 D3 D4 D5 D6

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În cazul participării la transport a mai multor mijloace de transport de tipuri diferite, se aplică relaţia generalizată:
A Etr =

Pe n ∑ mi ⋅ c1 cu 100 i =1 n
mi
- numărul de tipuri de mijloace de transport folosite; - numărul de mijloace de transport de un anumit tip (tipul i); - consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, corespunzător

în care:

ccu

mijlocului de transport de tipul i , în kg c.c/100Km echivalenţi; Necesarul specific de energie se evaluează cu relaţia:

Esp =

ET Q
În funcţie de efectul economic preconizat a se obţine, prin aplicarea soluţiei de mecanizare,

2.4.5. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice mecanizate la criteriile de selectare se utilizează rezultatul economic al procesului complex. Prin compararea acestora rezultă varianta de soluţie cea mai eficientă.

Fig. 2.3 – Echivalenţa tehnologică între variantele de mecanizare

Relaţia de calcul a normei specifice în cazul variantelor de procese complexe este următoarea:
pag.136

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

 pi i   ∑ Vkj   n  n  k =1  ⋅ c = x ⋅ c Ni = ∑ p j ∑ ij j i j =1 j =1 i ∑Vkj
k =1

în care:

Ni
i Vkj

- norma specifică a procesului complex i ; - valoarea criteriului j ; pentru varianta cea mai eficientă de mecanizare

a procesului simplu K , din cadrul variantei de proces complex i

(i = 1...m; j = 1...n; k = 1... pi ) ;

xij m n
pi
complex.

- ponderea criteriului j în procesul complex i ; - numărul de variante de procese complexe; - numărul de criterii luate în consideraţie; - numărul de procese simple corespunzătoare fiecărei variante de proces

În diagramele din figura 2.4 se prezintă variaţia parametrilor criteriilor tehnico-economice prezentate pe tipuri de utilaje funcţie de productivitatea acestora şi cantitatea de lucrări executate.

pag.137

conform schemei de analiză prezentată în continuare.tipuri de utilaje.138 . Se va alege varianta optimă ca valoare maximă a sumei coeficienţilor adimensionali aferenţi. Esp . costuri specifice şi energia totală consumată.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. În urma analizei parametrilor menţionaţi se determină coeficienţi de performanţă a unei variante de mecanizare în raport cu valoarea maximă a parametrului analizat.productivitatea utilajului Se observă că atunci când productivitatea utilajului este mare. P .4 – Diagrame de variaţie a valorilor criteriilor tehnico-economice A. În felul acesta rezultă parametrii adimensionali pentru numărul de maşini-zile. manopera specifică.cost unitar fizic. chiar şi la o cantitate mare de lucrări executate. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare pag. manopera specifică. t N sp . C . Cu . Ole .ore de lucru efectiv. care se pot însuma pentru fiecare veriantă de mecanizare în parte. 2.energia specifică.manoperă specifică. consumul specific şi costurile aferente scad. B.

139 . ∑ 3) pag. ∑ 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Criteriu tehnico economic Varianta (Vi ) Vmax 1 2 3 Xi = 1 Vi Vmax 2 3 N mz M sp CTU Et Vapt = min (∑1.

efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat.1 . se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. nivelarea la profil a materialului. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. 3. pag. Fig.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. 3. 3. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. 1%. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. în mişcare şi în staţii centrale fixe.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎN FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă.1). fărmiţarea în granule sub 5mm. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului... umezirea şi amestecarea la umed. cu 0.5 .140 . în funcţie de metoda de execuţie.

De obicei. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 .Prepararea amestecului în staţii fixe pag.alimentator.malaxor.3). 3. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare.tractor. 6 . materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. 5 .2 . 2 . Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig.elevator cu cupe. 3. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. 8 .pulverizarea liantului. 3 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial.2). din care este alimentat malaxorul.scarificator. 3. scarificarea.141 . 4 .3 .calibru pentru dozarea agregatelor. Fig. Fig. 3. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. 7 . În metoda amestecării în staţii fixe (fig.

6% sub limita de fărmiţare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 . Fig. 3.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4.5). 4 .4 . În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. 3.. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. 3 . greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig..Repartizator de ciment. pentru uniformizarea gradului de umiditate. Fig.buncăr de agregate. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. trebuie să fie peste 55%.4). tractat pag. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. Gradul de fărmiţare al amestecului.5 .142 .elevator cu cupe.malaxor xu palete. 3.introducerea liantului. Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. Stropirea materialului se face cu o zi înainte. 3. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. 2.

. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. În figura 3. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec.6. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: acoperirea cu un strat de nisip de 1. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. pag. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.. În general.. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30.. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare..143 . Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. După ce omogenizarea amestecului este perfectă.15cm.. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat..

Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea.binder.beton asfaltic 3. 3. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. balasturile argiloase.pământ stabilizat cu ciment. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. 2 . Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment.Drum cu asize stabilizate 1 . Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate.2 . mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă.. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide. 3 .6 .15 cm.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite.. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. În felul acesta. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var.144 . grosimea stratului stabilizat este de 10. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. În figura 3. pag. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.

145 . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE VAR CAMION DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DOZAJ % DE AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. Fig. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul cu 10%. argila se amestecă cu monomerii care vor da polimerul. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. În acest scop. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. o substanţă preparată prin pag. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. balasturi.4.120 . La tratarea pământurilor argiloase.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. fie creşterea coeziunii. Pe de altă parte. distilarea lemnului de brad. căile de acces la diverse obiective etc. rezultate foarte bune dă vinsolul. pistele pentru avioane grele. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. mai mic sau egal 3.8). Se pot folosi materiale ca: nisipuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. Stabilizarea chimică [3] Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. 3. 3.8 .

natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. pământul din zona drumului etc. precum şi de considerente economice. pag. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive.121 . Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. la lucrările cu volum redus etc. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate.6. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. la lărgirea drumurilor existente. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. piatra spartă. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. 3. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. dar costul lor este ridicat. cât şi necoezive. deşeurile de carieră. În general. ci chiar în aceeaşi zonă. Deoarece sub încărcările date de trafic. de la un strat la altul.

iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. cu putere aglomerată. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. împreună cu materialul existent. observând ca piatra să nu sfărâme. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. se udă şi se cilindrează. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. execuţia se face în două straturi. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. Se nivelează la şablon. se poate folosi şi sortul 80/125mm. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. în cantitate de 20Kg/m2. fără intermediul unui substrat de nisip.122 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. Dacă piatra provine din roci mai slabe. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. În general grosimea materialului de pag. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. la început cu un compresor de 120 kN. iar apoi cu un compresor de 120kN. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. Grosimea minimă a stratului. După cilindrare. în mai multe reprize. care se cilindrează. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. grosimea necesară pentru fundaţie. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. Dacă este nevoie de o grosime mai mare.

astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. având înălţimea 14. se aşează cu mâna pietrele. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. una lângă alta cu vârfurile în sus. Aceste porţiuni se vor reface. După împănare. În timpul cilindrării. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul..123 . pag. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. 2 – nisip pilonat. blocajul se cilindrează uşor. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. cu funcţia de strat filtrant. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. 3. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. Fig..9).18cm. După aşternerea materialului. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Cantitatea de nisip ca fi limitată. 3. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Dacă la cilindrare apar tasări mari. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului.

În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. pag. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm.124 . care se cilindrează.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE NIVELAREA PAT CALE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .

pag.113 .1). compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎI FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. 3. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. fărmiţarea în granule sub 5mm. 3. nivelarea la profil a materialului. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă... 1%.5 . se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. în funcţie de metoda de execuţie. în mişcare şi în staţii centrale fixe. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. cu 0.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. umezirea şi amestecarea la umed. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig.

tractor. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă.aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial. 8 .114 . Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. Fig. 3. 3. 5 . De obicei. din care este alimentat malaxorul.1 .Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc.2). în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. 2 . 3. pag.scarificator. În metoda amestecării în staţii fixe (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.alimentator.2 .Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 .calibru pentru dozarea agregatelor. scarificarea. Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. 6 .malaxor. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. 4 . 3 .pulverizarea liantului. materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. 3. 7 .3).elevator cu cupe.

elevator cu cupe. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm.4).4 . Fig. 4 .buncăr de agregate. 3. 3 . pag.3 . 3.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. Gradul de fărmiţare al amestecului.malaxor xu palete.introducerea liantului. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. pentru uniformizarea gradului de umiditate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. 2. Stropirea materialului se face cu o zi înainte. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. trebuie să fie peste 55%.Prepararea amestecului în staţii fixe 1 . greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig.115 . Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. 3.6% sub limita de fărmiţare...

. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator.. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris.Repartizator de ciment. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10.5). Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: pag. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. În general. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme.15cm. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. Fig. 3. tractat Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. 3. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne.116 . după fiecare stropire urmând o amestecare la umed.5 . se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.

6. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide.. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru. Fig. - Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. 3..Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. În figura 3.6 . În figura 3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - acoperirea cu un strat de nisip de 1..7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. 2 .binder.117 .2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate.. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea..Drum cu asize stabilizate 1 .40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: pag.pământ stabilizat cu ciment. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare. 3 . stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.2 . se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30. În felul acesta.beton asfaltic 3.

.118 . În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. - la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. grosimea stratului stabilizat este de 10. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. pag. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului.. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice.15 cm. balasturile argiloase. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment. Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DE DOZAJ % DESCĂRCARE VAR CAMION AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. argila se amestecă cu monomerii pag. Stabilizarea chimică Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea.8). mai mic sau egal cu 10%. fie creşterea coeziunii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. La tratarea pământurilor argiloase. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. 3. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. Pe de altă parte.4. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. 3. În acest scop. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. balasturi. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri.120 rezultate foarte bune dă vinsolul. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. pistele pentru avioane grele. Fig. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. o substanţă preparată prin . distilarea lemnului de brad. 3. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. căile de acces la diverse obiective etc.8 .

Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. cât şi necoezive. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. pag. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. ci chiar în aceeaşi zonă. 3.121 . la lărgirea drumurilor existente. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. pământul din zona drumului etc.6. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. Deoarece sub încărcările date de trafic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor care vor da polimerul. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. În general. precum şi de considerente economice. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. piatra spartă. formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. deşeurile de carieră. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. de la un strat la altul. la lucrările cu volum redus etc. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. dar costul lor este ridicat. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică.

iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. observând ca piatra să nu sfărâme. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. pag. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. execuţia se face în două straturi. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. Grosimea minimă a stratului. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. Dacă piatra provine din roci mai slabe. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. cu putere aglomerată. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. După cilindrare. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm.122 . la început cu un compresor de 120 kN. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. în mai multe reprize. Se nivelează la şablon. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. fără intermediul unui substrat de nisip. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. se udă şi se cilindrează. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. care se cilindrează. în cantitate de 20Kg/m2. se poate folosi şi sortul 80/125mm. iar apoi cu un compresor de 120kN.

După aşternerea materialului. una lângă alta cu vârfurile în sus. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. se aşează cu mâna pietrele. Cantitatea de nisip ca fi limitată. blocajul se cilindrează uşor. Aceste porţiuni se vor reface. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. având înălţimea 14. După împănare. cu funcţia de strat filtrant. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele.. Dacă la cilindrare apar tasări mari.18cm. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura.9).9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. Fig. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. 2 – nisip pilonat.123 . pag. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. 3. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. În timpul cilindrării. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. 3. împreună cu materialul existent. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. grosimea necesară pentru fundaţie. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig.. În general grosimea materialului de completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului.

care se cilindrează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. pag.124 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ NIVELAREA PAT CALE EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .

se încălzesc în uscător la o temperatură de 150. a bitumului şi a amestecului.126 ..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL IV PRINCIPII TEHNOLOGICE DE EXECŢIE A STRATURILOR ASFALTICE ÎN METODA LA CALD ŞI RECE Principalele etape de lucru: prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe.180oC şi se continuă amestecarea. Bitumul nu trebuie să fie supraîncălzit deoarece îşi pierde însuşirea de liant. apoi se cântăresc pe sorturi şi se introduc în malaxor unde se amestecă. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140.. punerea în operă.2.. se recomandă amestecarea filerului cu criblura şi nisipul cel puţin 15s. pag. pentru prevenirea abaterilor care influenţează negativ calitatea produsului. precum şi modul de funcţionare a aparatelor de cântărit. cântărirea elementelor componente şi amestecarea completă a agregatelor cu liant.5. transportul mixturilor asfaltice. Principala greşeală care poate apărea la malaxor constă în cântărirea inexactă a componenţilor. pe când perioada de utilizare a bitumului la drumuri este limitată între 15 mai şi 15 septembrie din cauza condiţiilor sezoniere nefavorabile...160oC. trebuie controlate continuu temperatura agregatelor minerale. De aici decurge necesitatea unui stocaj anual care trebuie să fie de 1/2 până la 2/3 din consumul total.. Când încălzirea nu este suficientă. Încălzirea bitumului Producţia de bitum în rafinării este continuă. aşternerea şi cilindrarea nu se pot face în bune condiţii. Pentru prepararea unor mixturi asfaltice de bună calitate trebuie să se supravegheze: încălzirea uniformă a materialului. Prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe în metoda la cald [3] Procesul tehnologic al preparării unei mixturi asfaltice este următorul: agregatele. Aici se adaugă filerul rece şi bitumul încălzit la temperatura de 170..0 min. De aceea. afară de filer.150oC. Durata de malaxare este de 1. Când filerul se adaugă rece.

În staţiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se amenajează depozite de bitum sub formă de gropi. substanţa bituminoasă încălzită devine fluidă şi se poate descărca mai uşor. de placaj sau în vagoane cisternă. prevăzute cu instalaţie de încălzire. În felul acesta.1 – Instalaţia pentru producerea mixturilor asfaltice tip L.4. pag. prevăzute cu o serpentină care se poate încălzi cu vapori de apă produşi de o instalaţie aflată în staţia de descărcare. Bitumurile se transportă în butoaie de tablă. din care bitumul este scos prin pompare (fig.127 .4.2).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Bitumurile dure se pot transporta şi sub formă de blocuri. numite bataluri.X.P.

Temperatura liantului necesară unei bune anrobări a agregatelor variază însă cu penetraţia bitumului. Pentru punerea în operă. pompe.2 . mişcarea liantului este asigurată cu ajutorul unor pompe rotative. cu aproximativ 10oC peste temperatura de aşternere. este necesar ca agregatele să aibă o temperatură suficient de ridicată astfel ca liantul să nu se închege brusc când vine în contact cu agregatul.180oC.4..Depozit de bitum 1 – vehicul-cisternă. Cu cât bitumul folosit este mai dur cu atât temperatura lui de lichefiere este mai ridicată.. Uscarea agregatelor minerale Pentru a se obţine o bună anrobare. ci să rămână lichid pag. Temperatura de fabricaţie a asfaltului nu trebuie să ducă la modificarea proprietăţilor liantului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. În general. Pentru transvazarea bitumului este necesară o încălzire localizată care atinge 40 la 60oC. ci necesită o încălzire a sistemului de conducte. a căror înălţime de aspiraţie nu depăşeşte 6. 4 – instalaţie de încălzire Majoritatea lianţilor bituminoşi nu pot fi pompaţi sau descărcaţi la temperatura ambiantă. Încălzirea conductelor este cu atât mai ridicată cu cât panta lor este mai mică. ca la orice lichid vâscos. vane etc. De aceea la amplasarea batalului de bitum în zona staţiilor de cale ferată este foarte avantajos să se profite de configuraţia terenului astfel încât descărcarea din vagoane în depozit în malaxoare sau în autogudronatoare să se facă prin cădere. 2 – batal.128 . 3 – pompă. bitumul se încălzeşte la o temperatură de 160.00 m.

3 Malaxarea constituienţilor [3] pag. temperatura impusă de anrobare şi concepţia care stă la baza funcţionării tamburului uscător. iar producţia scade cu 50%. cât mai ales de radiaţia flăcării. Operaţia de uscare a agregatelor are o foarte mare influenţă asupra randamentului instalaţiei de asfalt şi asupra consumului de combustibil.5%.129 . aceşti indicatori sunt determinaţi în principal de: umiditatea agregatelor. temperatura atmosferică şi cea a agregatelor reci. Încălzirea agregatelor se face într-un tambur rotativ care funcţionează pe principiul în contracurent sau în echicurent. consumul de carburant pe tona de mixtură asfaltică sporeşte de la 6 la 11Kg (fig. În medie. Pentru acest motiv în mişcarea sa de rotaţie. 4. este necesar ca agregatele introduse în malaxor să fie deshidratate. 1 – elevator rece 2 – uscător agregate 2a – ciclon desprăfuitor 2b – injector flacără uscător 3 – elevator cald 4 – sistem ciururi Fig. la ieşirea din uscător materialul trebuie să aibă o temperatură în jur de 135oC şi un conţinut de apă sub 0.15oC sub cea a bitumului. trebuind să fie cu 10.. Încălzirea este dată nu atât de convecţia gazelor calde. pentru a evita formarea spumei şi a împroşcării bitumului în afară..3). de asemenea. Uscarea agregatelor foarte umede costă scump. Intervin. 4. uscătorul cu palete vântură agregatul. făcândul să cadă în flacăra şi gazele calde ale unui arzător cu păcură. Ventilatoarele prevăzute la tamburul uscător activează tirajul. dacă umiditatea agregatelor minerale creşte de la 3 la 8%. Astfel. Cantitatea de păcură consumată depinde într-o mare măsură de umiditatea agregatelor. Pe de altă parte. Ele au rolul de a uşura uscarea şi de efectua desprăfuirea agregatelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor şi să se repartizeze pe suprafaţa acestuia. Temperatura agregatelor depinde de cea a liantului.

Fig. Durata de malaxare trebuie să fie reglată fie manual. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari. mixtura poate fi livrată la 110. Durata de malaxare maximă este de 3 min şi cea minimă de 40s. astfel ca să se efectueze o cât mai bună amestecare a agregatelor cu bitum. fie printr-o rampă de difuzare sub presiune...4. Se începe cu amestecarea la uscat pentru a omogeniza agregatele şi în special pentru a dispersa şi încălzi filerul adiţionat în stare rece. fie automat. Randamentul este dat de raportul dintre capacitatea malaxorului şi timpul de malaxare. sigurul factor asupra căruia se poate acţiona este durata de malaxare. Când se prepară cu gudron. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului. acest procedeu asigură o anrobare completă a granulelor fine.4. până la 40mm. Prin pulverizare sub presiune se obţine în general o distribuire uniformă a bitumului în masa agregatelor şi o mixtură omogenă.130 2 . Apoi se adaugă bitumul fie prin simpla deversare a rezervorului dozator sub forma unei lamele subţiri la suprafaţa agregatelor din malaxor. forma şi înclinarea paletelor.. ameliorând lucrabilitatea şi permiţând realizarea unor economii de liant. – Malaxor pentru mixtură asfaltică Paletele trebuie să poată fi înlocuite uşor. pe măsura uzării lor. pag. În acest stadiu al fabricaţiei.4). Un malaxor bine conceput trebuie să asigure o anrobare perfectă cu un randament maxim.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Malaxoarele cele mai răspândite sunt cele cu ax orizontal prevăzute cu palete (fig. excesul de malaxare duce la scăderea inutilă a randamentului şi în anumite cazuri poate chiar să dăuneze calităţii anrobatelor. Malaxarea insuficientă se manifestă prin eterogenitatea distribuţiei liantului în amestec. Cel mai perfecţionat procedeu este sistemul “impact” care pulverizează bitumul la o presiune ridicată ( 20daN / cm ) sub formă de ceaţă..150oC.120oC. 4.

000 t. 4 – tambur uscător. cu introducerea agregatelor în malaxor pe şarje. 6. Malaxarea se poate face în instalaţii cu funcţionare în flux discontinuu sau continuu.4. Având o legătură automată între liant şi agregate. pentru a lucra în condiţii economice trebuie să prelucreze cantităţi mari de agregate.elevator rece. Ele se pretează în cazul posturilor fixe şi pot fi montate pe verticală.5 – Schema funcţionării unei instalaţii în flux continuu: 1 – predozatoare. foarte mobile şi. Totodată. 7 – alimentator. cu agregate mai puţin corespunzătoare.5). costul este strâns legat de randamentul zilnic.controlul granulozităţii. Aceste staţii sunt mobile.1200 t/zi. robuste. pag. convin pe şantierele pe care se schimbă frecvent reţetele de lucru fie de la o zi la alta. Fig. pentru care nu este nevoie decât de una sau două reţete de mixturi (fig. însă mutarea lor dintr-un loc în altul costă mult şi nu se justifică economic decât pentru şantiere de cel puţin 15. astfel încât trebuie să se ia toate măsurile pentru a evita stagnarea producţiei organizând aprovizionarea şi transporturile. 3. cu temperaturi care variază. Reglarea se face aproape imediat... 5 – elevator cald. 2 – alimentator. Pe un şantier cu opriri fracvente. De obicei să caută să se folosească staţii de anrobare capabile de a prepara 500. În schimb instalaţiile cu fabricare continuă sunt simple. La puteri egale. aceste instalaţii sunt în general mai costisitoare ca investiţie şi exploatare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Necesitatea încălzirii agregatelor a condus la folosirea unor instalaţii de asfalt tot mai perfecţionate care. ele convin foarte bine pe şantierele mari. 9 – pompă de liant. dozarea componentelor şi în consecinţă calitatea mixturii se resimte foarte mult.131 . 8 – rezervor de liant. reducând astfel suprafaţa de teren ocupată. Instalaţiile cu fabricare discontinuă nu funcţionează bine decât dacă merg continuu. pe un şantier în care toţi parametrii sunt constanţi şi rezultatele sunt bune. la putere egală. 10 – malaxor. adesea mai economice. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă. 4. Se recomandă ca durata de malaxare să nu coboare sub 60s. Din contră. fie chiar în aceeaşi zi.

3 – clapetă reglabilă. Extragerea materialului din buncărele predozatorului se face continuu cu ajutorul unor benzi transportoare.132 . 1 – buncăr. 3 – arbore motor. însă convenabil proporţionate. având graficul dintre debitul de material şi deschiderea clapetei care corespunde debitului căutat. în paralel sau în serie.detalii. calificarea personalului etc. Predozarea agregatelor se face volumetric (fig. Predozatoarele debitează. Reglarea clapei predozatorului se face prin cântărirea agregatelor după un timp de funcţionare în regim de lucru normal dat.6 – Dozare volumetrică a a gregatelor a – ansamblu. Pentru a se preciza amplitudinea vibraţiilor sau viteza benzii. 4. condiţiile de exploatare. Debitul de material este influenţat de viteza benzii şi de deschiderea clapetei prevăzute la baza predozatoarelor. uşurinţa de întreţinere. care este necesară atât la funcţionarea în regim continuu. Consistenţa bitumului natural trebuie să fie modificată în limite convenabile prin oxidare şi prin adaos de bitum dur de petrol. Fig. astfel încât după fluxare să se obţină un bitum cu penetraţie pag. cât şi în regim discontinuu. Zăcămintele de nisipuri bituminoase din ţara noastră care conţin nisipuri monogranulare fine impregnate cu bitum moale sunt valorificate în prezent prin folosirea lor directă la executarea îmbrăcăminţilor asfaltice la cald. de aceea predozatoarele sunt echipate cu vibratoare pentru a uşura evacuarea materialului. performanţele. Când sunt umede. agregatele fine au tendinţa de a produce înfundarea scurgerii.6). care trebuie să fie condusă comparânduse costul. 2 – agregate. 4. b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Alimentarea regulată şi continuă a instalaţiei precum şi proporţia constantă între diferite sorturi se asigură prin operaţia de predozare. Alegera tipului de instalaţie este o operaţie delicată. se procedează în mod similar. un cordon de materiale neamestecate.

beton de ciment sau îmbrăcăminţi asfaltice vechi etc. nisipul bituminos suferă un proces de oxidare-polimerizare prin evaporarea uleiurilor uşoare şi transformarea structurii sale coloidale care conduce în cele din urmă la creşterea consitenţei btumului natural. În acest fel. Materialele fiind introduse în uscător prin aceeaşi parte cu flacăra injectorului. prin gravitaţie. la aşternere. mixtura nu se mai poate aşterne pe şosea şi cilindra în bune condiţii. la ieşirea din malaxor este indispensabil ca anrobatele fiebinţi să fie stocate într-un buncăr. în proporţie de 0. se înlătură pericolul de autoaprindere deoarece pe măsură ce se încălzeşte. cu pentraţia de 5. Aşternerea îmbrăcăminţilor bituminoase la cald În general îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald se execută din două straturi: stratul de uzură la partea superioară. Trebuie evitate tranşeele de acces în care se colectează apa şi care imobilizează instalaţia după ploaie. Când imbrăcămintea se execută dintr-un singur strat... în aşa fel ca la punctul de lucru temperatura să nu scadă sub 130oC. De obicei.. Dacă transportul se face la distanţe mari şi pe timp rece sau când se aşteaptă averse de plaoie. astfel că masa asfaltului rămâne caldă chiar după 2. pag. Temperatura anrobatelor coboară foarte lent.30% din cantitatea necesară de liant. Prepararea mixturilor cu nisip bituminos se face într-o singură fază. distanţa de transport poate să fie de câţiva zeci de kilometri. Transportul mixturii pentru punerea în operă Pentru a asigura un randament maxim şi a evita pierderile mari de căldură. din care. folosind drept catalizator clorura ferică.. este de 25.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor mijlocie.15mm/10. În plus. în instalaţii mecanice cu flux continuu şi încălzire în echicurent.133 . mixtura se amestecă din nou şi temperatura se uniformizează. Adaosul de bitum dur de petrol. se acoperă bena camionului cu o prelată. este necesar să fie luate măsuri împotriva pierderilor de căldură. stratul de legătură sau binder la partea inferioară..1.0% din greutatea mixturii... materialul bituminos se îndepărtează de contactul cu flacăra rămânând deci ca temperatura amestecului să se realizeze în principal sub acţiunea gazelor fierbinţi. Catalizatorul se introduce în timpul malaxării. Transportul mixturilor bituminoase de la instalaţia de preparare la punctul de lucru se face cu autocamioane basculante. materiale stabilizate. Îmbrăcăminţile asfaltice permanente se aşează pe un strat de bază bine consolidat din macadam.aceasta trebuie să aibe caracteristicile mixturii stratului de uzură. sunt încărcate autocamioanele-basculante. Distanţa de transport maximă se stabileşte astfel ca scăderea de temperatură pe traseu să nu fie mai mare de 20oC. Se poate recurge şi la oxidarea catalitică.3 ore de transport.. Totodată. Sub această temperatură. Este necesar ca distanţa de transport a mixturii fierbinţi să fie redusă la minimum.5.

120kN).. pag. când îmbrăcămintea se aşează pe îmbrăcăminţi vechi. când bitumul serveşte ca lubrifiant.8) sau manual.. pentru cilindrarea asfaltului sunt indicate compresoarele tandem.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Stratul de binder este obligatoriu de executat.. Pentru compactare se folosesc compresoare cu feţe netede sau cu pneuri. În cazul aplicării pe pavaje de piatră cu denivelări. numai după ce suprafaţa este perfect uscată. 3 – grindă vibratoare. Mixtura adusă la punctul de lucru se răspândeşte în grosime uniformă cu finisoare mecanice (fig.. Înainte de aplicarea mixturii pe şosea.7 – Repartizator-finisor pentru mixturi bituminoase: 1 – buncăr. 4. pe pavele de piatră sau pe un strat stabilizat cu ciment. Dintre cele netede. 4 – placă nivelatoare. se prevede o egalizare cu mixtură asfaltică. 4.80kN). apoi mai grele (100.134 . Fiecare strat se cilindrează separat înainte de a se răci mixtura asfaltică. la început mai uşoare (60. 2 – şnec. stratul de bază trebuie curăţat şi amorsat cu bitum tăiat sau cu emulsie de bitum. Aplicarea se face Fig.7 şi 4.

în jurul gurilor de scurgere. operaţia de compactare a materialului aşternut se încheie prin câteva treceri cu un compresor tandem de 60. de grosimea stratului şi de penetraţia bitumului. Cilindrarea se face de la margine spre axă. un rol important îl au temperatura mixturii. 4. cu trei rulouri netede. De exemplu. în diferite combinaţii. mecanice sau de mână...2000kN iar pentru eliminarea urmelor lăsate de trecerea pneurilor.. succesiuni de utilaje. pag. Nu este permisă staţionarea unui cilindru compresor pe o mixtură care nu s-a răcit.135 ..80kN. care asigură o aşezare forţată a materialului plastic..finisor Trebuie reţinut faptul că betoanele asfaltice la cald nu se pot executa în condiţii bune decât numai pe vreme caldă şi uscată. Se pot folosi. În procesul de compactare a mixturilor bituminoase.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. pe lângă numărul de treceri succesive. schimbarea sensului de mers efectuându-se prograsiv pentru a se evita vălurirea suprafeţei. după ce mixtura s-a răcit puţin se trece cu un cilindru compresor de 120. dar udarea trebuie redusă la minimum pentru ca să nu se răcească brusc faţa superioară a stratului de asfalt.8 – Repartizator . mixturile bituminoase pot fi compactate la cald numai în limite de temperatură destul de restrânse. de aceea şi în acest caz urmează o cilindrarea puternică cu cilindri copresori. În general. care depind de sezonul de lucru. imediat în urma finisorului. viteza de deplasare a compresorului şi presiunea de compactare. În lungul bordurilor. Grinda vibratoare a finisorului nu asigură decât o îndesare uşoară a materialului. Apoi se execută compactarea de bază folosind compactorul cu pneuride 150. Tamburele sau pneurile compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fiebinte de ele.140kN. al capacelor de vizitare şi în locurile greu accesibile compactarea se face prin batere cu maiuri metalice fiebinţi. decalate sistematic. cu viteza redusă şi fără şocuri..

. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri multiple se obţine un grad ridicat şi uniform de compactare. 4. În exemplu dat în figura 49.10). trebuie reglată presiunea din pneuri pe măsura creşterii gradului de compactare. Viteza de mers a compactorului poate să ajungă la sfârşitul compactării până la 29 Km/oră.grosimea strtului.a se remarcă faptul că½ oră de la aternere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Trebuie observat că atunci când mixtura asfaltică se aşterne într-un strat subţire. 2oC. la ş compactarea este puţin eficace.. Pentru a nu se produce refularea mixturii între pneuri este necesar să fie reglată presiunea din pneuri în funcţie de temperatură.136 .9 . Fig.9).a . iar sub temperatura de 110 oC compactarea asfaltului nu se poate face în condiţii bune. S-a constatat însă că acest inconvenient dispare atunci când temperatura pneurilor se apropie de o temperatură de echilibru situată în jur de 70 oC.4. tipul de lanţ şi felul agregatelor (fig.temperatura ambiantă pag. însă pentru evitarea formării de făgaşe. de curenţii de aer şi de temperatura ambiantă (fig. care depinde la rândul său de temperatura anrobatelor. temperatura materialului scade foarte rapid.4.influenţa temperaturii la compactarea mixturilor bituminoase: h .22oC . Când compactarea se face direct cu compactoare cu pneuri sau dacă temperatura mixturii este prea ridicată se produce lipirea mixturii de pneuri.

în special la mijlocul stratului temperatura scade mult mai puţin decât în cazul stratului subţire de uzură.12).11 se prezintă şi tehnologia de aşternere a mixturilor asfaltice în metoda la rece. 4. de aceea grosimea stratului de uzură din mixturi bituminoase trebuie să nu depăşească 2 sau 3 ori dimensiunea maximă a agregatului. în acest caz. permiţând astfel o compactare eficace (fig.10 .137 . Pentru straturi de bază însă. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Compactarea în straturi groase poate duce la aparitia de neregularităţi în profilul în lung. grosimea stratului ce se compactează poate fi sensibil sporită întrucât. În figura 4.4.

138 .11 .Tehnologia de execuţia a macadamului penetrat cu emulsie bituminoasă pag. 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

Fig.Rulou vibrator pentru mixturi bituminoase: pag.Scăderea temperaturii asfaltului după aşternere în funcţie de grosimea stratului Au fost obţinute rezultate bune şi cu rulouri tandem vibratoare.139 . 4. 4. În figura 4.12 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.13 se arată schema de lucru a ruloului vibrator. Caracteristicile acestui compresor sunt amplitudinea vibraţiei şi frecvenţa rotaţiei masei excentrice.13 . însoţită de diagrama parametrilor de compactare.

. De asemenea.5 şi 4 cm. Pentru acesta se taie marginea stratului executat şi se amorsează cu bitum tăiat. 4.strat de uzură din beton asflatic.efectul ruloului vibrator de 10t. Îmbrăcămintea de asfalt cilindrat trebuie etanşată cu nisip bitumat... Sectoarele executate în zone umede sau pe vreme rece. grosimea stratului de uzură variază între 2. b .3Kg/m2. Panta transversală variază între 2 şi 2.5 cm.. în locul nisipului bitumat se vor aplica tratamente superficiale.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . iar a stratului de binder între 3 şi 4. sub un dreptar de 3m. aşezat paralel cu axa. Fig. iar acostamentele sunt prevăzute cu benzi de consolidare. Straturile cu grosimi mai mari se execută în grosime de 4..decalarea rostului de lucru. pentru a se evita ca sudura între cele două părţi să fie făcută în aceeaşi secţiune (fig.7mm. Profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale. Rosturile de lucru la cele două straturi suprapuse se decalează faţă de axa drumului. Se prezintă în continuare schema tehnologică de lucru: pag.efectul ruloului static este de 10t Grosimea îmbrăcăminţii se stabileşte în funcţie de intensitatea şi felul traficului. Se preferă nisipul de concasaj. în cantitate de 2.strat de uzură de asfalt turnat. Suprafaţa îmbrăcăminţii trebuie să rămână cât mai netedă.140 . Îmbrăcăminţile de asfalt cilindrat sunt încadrate conform STAS.sudarea rostului de lucru. precum şi de tipul mixturii folosite. 1 . 4.5%. 1' . nu trebuie să depăşească 5. Denivelările în lungul drumului. b . 2 . racordate în treimea mijlocie.a). De regulă.14.7cm şi nu au strat de legătură. astfel de tratamente se aplică şi pe porţiunile ce rămân poroase.Aşternerea asfaltului pe jumătate din lăţimea căii: a . Îmbrăcăminţile formate numai dintr-un singur strat vor avea o grosime de cel puţin 4 cm.. trebuie asigurată sudura la rostul de lucru.binder. Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii.14 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ 1 2 3 4 RECEPTIE 5 6 7 8 9 RUTIERĂ RAMPA PULVERIZ ARE BITUM BENA STRUCTURA 7 FAZA TEHNOLOGICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI AŞTERNEREA STRATURILOR ASFALTICE AMORSAR E AŞTERNE RE MIXTURĂ ASFALTIC Ă COMPACTA RE CURĂŢAR E SUPRAFAŢ Ă AMORSA RE AŞTERN ERE BINDER COMPACT ARE UZURĂ NIVELARE OPERAŢIA EXECUTATĂ PROFILARE COMPACT ARE FINISARE AUTOGREDE UTILAJUL FOLOSIT R CILINDRU COMPACT OR STROPITO R BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACTO R PERII MECANICE STROPIT OR BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACT OR .

(a) FÂŞII LONGIT. LONGIT.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ZIG-ZAG LONGITUDIN AL SCHEMA TEHNOLOGICĂ LUCRU DE FÂŞII LONGIT. CICLIC (a) CURĂŢARE AMORSARE AŞTERNER E COMPACTA RE DRESSING .

8 mm.161 . Anrobatele sunt transportate cu ajutorul camioanelor basculante la punctul de lucru. Fig. Concomitent se pulverizează emulsia. agregate 3..15 . pag. materialele trec la dozare şi de aici în malaxor. cu ajutorul elevatorului rece. Compactarea se efectuează după ce s-a produs ruperea emulsiei (culoarea acesteia se schimbă din cafeniu în negru).4..Instalaţie fixă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi asfaltice. 15%. se amorsează şi se aştern anrobatele cu lama autograderului sau cu repartizatoarefinisoare.. 4. Se recomandă folosirea compactoarelor de 60 . bitum rezidual.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 4.80 kN. 5%.. 75%. se compactează dinspre margine spre axă. apoi se continuă compactarea cu compactoare cu pneuri.25 mm. transportul şi aşternerea mixturilor în metoda la rece [3] Schema unei instalaţii fixe este indicată în figura 4. În cazul îmbrăcăminţilor executate în două straturi se recomandă în stratul inferior: agregate 8. Se curăţă suprafaţa. 10%. Din buncărele de agregate. Prepararea. nisip 0.3mm...15.

162 . distribuitor de apă. Fig.17). 4. distribuitor de emulsie. în staţiile când se cere o producţie 25. grosimea stratului se poate regla cu ajutorul lamei nivelatoare. Fabricarea anrobatelor cu emulsii la rece necesită instalaţii mult simplificate faţă de cele utilizate la prepararea anorbatelor la cald. Emulsia stocată în rezervoarele de depozitare a instalaţiei este de asemenea dozată. Anrobarea în staţii fixe se face utilizând betonierele obişnuite.16 .. mai mică sau când se anrobează agregate cu granule mari pag. Amestecarea are loc în malaxor iar anrobatele fabricate sunt repartizate direct pe drum.16.40 mm.. rezervor de emulsie. Prepararea în instalaţii mobile se face conform schemei instalaţiei mobile Motopaver indicată în fig.Instalaţie mobilă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului cu cupe şi dozate corespunzător în debit constant la malaxorul cu palete. buncăre pentru nisip. Instalaţia este formată din rezervor pentru apă. 45.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Procesul tehnologic. 4. Tehnologia covoarelor asfaltice ultrasubţiri [3] Prepararea şlamului bituminos să face în instalaţii speciale montate pe un camion (fig. 4.

Instalaţie pentru producerea şi aşternerea şlamului bituminos Amestecul se realizează în malaxorul cu şnec elicoidal.17 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Instalaţia prezentată în figura 4. Se obţine astfel un mortar asfaltic în stare fluidă.17 permite aşternerea a 2000m / h .163 . dozajul mediu fiind de circa 10 . 2 2 pag. 4. care este distribuit imediat direct pe suprafaţa de tratat.11kg mortar pe 1m .

Variantele prezentate şi în figura 5. remodelare fără trecerea materialului prin malaxor. Dozarea constituienţilor se face prin încercări de laborator. În figura 5.164 . Această tehnologie se aplică în cazul în care structura materială a mixturii asflatice este corespunzătoare.1 se prezintă schema tehnologică de lucru pentru reprofilarea straturilor asfaltice. care prezintă denivelări la suprafaţa carosabilă. însă au apărut deformaţii permanente datorită unor suprasarcini date de vehicule grele în perioadele călduroase ale anului.1 corespunde tehnologiei de lucru în metoda pe loc utilizând combine rutiere de mare performanţă. sau cu trecerea materialului prin malaxor cu adaos de materiale de aport. adaosul de materiale pentru ameliorarea din îmbrăcămintea asfaltică. pag. ceea ce înseamnă termoreprofilare. Reutilizarea materialului existent presupune aplicare câtorva operaţii tehnologice: frezarea şi mărunţirea materialului din îmbrăcămintea asfaltică. ceea ce înseamnă reciclare. malaxarea şi reaşternerea stratului asfaltic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL V SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU RECICLAREA ŞI REGENERAREA STRATURILOR ASFALTICE UZATE În ultima perioadă s-a dezvoltat tehnologia reciclării şi regenerării îmbrăcăminţilor asfaltice degradate în exploatare din necesitatea reutilizării zestrei drumului existent pentru eficientizarea lucrărilor şi datorită scăderii depozitelor de agregate naturale de calitate. Remodelarea suprafeţei carosabile se face în două variante tehnologice şi anume.

Reprofilarea prin remodelare a .secţiunea transversală înainte şi după reciclare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. b.fluxul de material şi elementele componente ale maşinii în procesul de remodelare pag.165 .1 .5.

Pentru a se obţine o bună legătură cu mixtură de aport. această soluţie de reabilitare este de circa două ori mai puţin costisitoare decât aplicarea unui covor asfaltic de 4cm grosime. ceea ce reprezintă un important avantaj economic.166 . Ambele materiale bituminoase trebuie să fie compactate simultan imediat în spatele maşinii. 2 2 pag. Termoreprofilarea Permite refacerea benzilor lente destinate treficului greu care se văluresc repede. Sub aspect energetic. se încălzeşte mai întâi îmbrăcămintea rutieră existentă peste care se aplică un strat de uzură de circa 2cm. Termoregenerarea asfaltului În cazul în care se doreşte modificarea caracteristicilor stratului de rulare prin corecţia suprafeţei cu material de regenerare. În varianta sa americană. fără a retuşa ansamblul şoselei. reciclarea asfaltului în metoda pe loc sau în staţii fixe. În figura 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Funcţie de starea tehnică a părţii carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică. se pot aplica mai multe tehnologii de lucru şi anume: termoregenerarea asfaltului prin adaosul de materiale de aport în vederea modificării reţetei. termoreprofilarea în cazul îmbrăcăminţilor asfaltice cu denivelări. Cantitatea de mixtură care se elimină este de cel mult 30kg / cm . este necesar să se dispună de o cantitate suficientă de material scarificat şi destul de cald. fisurate prin îmbătrânirea bitumului. procedeul se foloseşte mai des la autostrăzile cu îmbrăcăminţi din asfalt. Adaosul de mixtură nouă este de cel puţin 40kg / m . dacă trebuie decapată o cantitate mai mare. se procedează la o frezare prealabilă.2 se prezintă schema constructivă pentru o combină rutieră care realizează operaţia de termoregenerare a îmbrăcăminţii asflatice uzate în metoda pe loc.

trebuie respectate cotele obligatorii impuse la intersecţii şi de asigurarea înălţimii libere sub poduri.vaporizator. Reprofilarea după un profil tangent poate conduce la creşterea consumului de materiale. 2 .3).rezervor gaz. 8 . În schimb. adoptarea unui profil secant poate conduce la grosimi inferioare limitei critice (fig.şnec repartizator asfalt nou.panouri încălzitoare. Când îmbrăcămintea veche se păstrează înainte de reprofilare se face amorsarea suprafeţei. este necesar să se scarifice îmbrăcămintea veche. 7 .lamă nivelatoare. 3 . pag.Schema unei combine rutiere de termoregenerare 1 .echipament recepţie material regenerare.2 .şnec repartizator-reprofilare asfalt vechi.167 .placă vibrantă precompactoare. iar materialul rezultat să se folosească la reprofilare.5. Dacă se realizează un nou strat de bază. 9 . 6 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5 . În plus. 4 . Nevoia de a compensa defectele atât în sens transversal cât şi longitudinal antrenează variaţii în jurul grosimii medii de consolidare.echipament scarificare.rezervor carburant. 10 . 5.

168 .3 . Maşina poate fi eventual înzestrată cu o pompă dozatoare de bitum permiţând introducerea în malaxor a pag. Combina rutieră pentru reciclarea asfaltului se prezintă în figura 5. Mixtura asfaltică reciclată în acest mod este pusă în lucrare cu un şnec de repartiţie şi o grindă vibratoare.4. Aceasta presupune refacerea structurii asfaltului la care materialul frezat din vechea îmbrăcăminte se utilizează parţial funcţie de calităţile reziduale. se aplică tehnologia reciclării. 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. unde materialul frezat din îmbrăcăminteauzată se malaxează pe loc cu mixtura asfaltică de aport.Reprofilarea şi refacerea bombamentului Reciclarea asfaltului în metoda pe loc În cazul în care este nevoie de refacerea structurală a îmbrăcăminţii asfaltice datorită pierderii integrale a caracteristicilor iniţiale.

12 .rezervor carburant.Combina de reciclat pe loc 1 . De aceea execuţia reciclării asfaltului trebuie asistată tehnic în permanenţă de personal de specialitate şi cu încercări de laborator specifice. 11 . 5 . 4 .buncăr stocaj.placă vibrantă precompactoare În acest mod în loc de două straturi succesive. se poate aplica reciclarea în staţii fixe (fig. nu va fi posibil să se adauge bitum nou în cantitate suficientă fără a se ajunge la un exces de liant şi a se provoca prin urmare fenomen de exsudaţie. Fig. fără să fie dată o corecţie granulară. 3 . 2 .echipament recepţie material aport. 5. pentru a compensa caracteristicile bitumului durificat recuperat din şosea. După operaţia de reciclare a pag. ce presupun deplasarea materialului frezat din cale la staţia fixă de preparare a mixturilor asfaltice.vaporizator.rezervor gaz.şnec repartitoramestecător asfalt vechi cu asfalt nou. Posibilităţile reale de a corecta compoziţia asfaltului prin reciclare sunt limitate deoarece orice modificare a agregatelor va influenţa dozajul necesar de liant şi vice-versa.malaxor pe loc a materialului vechi cu asfalt nou.şnec repartitor material regenerat. 7 . 6 . se obţine un singur strat de rulare de grosime ceva mai mare.5.lamă nivelatoare. cum se realizează prin termoprofilare. 10 . Costurile cresc datorită cheltuielilor de transport.panouri încălzitoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor unei cantităţi de bitum strict necesară. De exemplu dacă într-un asfalt dat numai bitumul este îmbătrânit. Reciclarea în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice În cazul în care nu se dispune de combine rutiere de mare productivitate.169 . care presupune un timp de execuţie mai îndelungat.5). 9 .echipament scarificare.4 . precum şi a materialelor de aport. 8 .

pag. Operaţia în sine presupune studii de laborator pentru fixarea reţetei optime de mixtură asfaltică reciclată.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor mixturii asfaltice. Complectarea acestora cu studii pe sectoare experimentale sau prin teste rapide pe modele la scară redusă permit anticiparea duratei de serviciu a stratului reciclat. În acest sens se fac teste specifice pe constituienţi şi pe amestecuri în proporţii diferite de materiale reciclate şi materialele de aport. Se recomandă efectuarea de teste clasice de identificare a caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete. aceasta este încărcată din nou în autobasculantă în vederea transportului la locul de repunere în strat. dar şi prin încercări complexe care pun în evidenţă viabilitatea noii structuri asfaltice.170 .

5.171 .Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.5 . în staţii centralizate pag.

"in situ" pag.172 .6 se poate observa reducerea numărului de operaţii de lucru în cazul folosirii combinelor rutiere în metoda pe loc. 5. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figura 5. tocmai prin reducerea relaţiilor de transport a materialelor.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.6 .

5.6. 5.7).predozatoare.tambur uscător-malaxor. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţiune discontinuă.11).bandă transportoare cu sistem de cântărire. 4 . care foloseşte până la 30% materiale reciclate (fig.buncăr materiale reciclate. 5. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. 5 .7 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figurile ce urmează se prezintă detalii constructive pentru instalaţii de reciclare în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice în următoarele variante [ 2] : -flux tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate (fig. Fig. prevăzută cu sisteme de cântărire-dozare continuă.Schema fluxului tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate 1 . 5. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare discontinuă. cu dozarea materialelor reciclate (fig.173 .7). 5. care foloseşte 100% materiale reciclate (fig. 2 . -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. 5. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţionare discontinuă care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. Toate aceste variante de instalaţii pentru reciclarea materialelor asflatice diferă din punct de vedere constructiv al amplasării principalelor echiapamente din lanţul tehnologic urmate de materialul frezat şi de materialul folosit pentru optimizarea reţetei.9).alimentator materiale reciclate. 5. 3 .8).colector praf cu sistem de recuperarea a fânului pag.10).

5.9 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.tambur uscător-malaxor. folosind până la 40% materiale reciclate pag. Fig. 5.buncăr materiale reciclate.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă prevăzute cu sisteme de cântărire-dozare continuă. 4 . 2 .bandă transportoare cu sistem de cântărire.8 . 3 .174 .predozatoare. 5 .alimentator materiale reciclate.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 100% materiale reciclate 1 .

10 . 7 . 8 . 5 .sistem transfer bitum.buncăr materiale reciclate 10 .predozator.colector praf cu sistem de reciclare a fânului. 4 .7 . 2 . 12 .alimentator malaxor. 15 . 4 tambur arzător pentru materiale reciclate. 11 . 8 . 11 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă cu dozarea materialelor înaintea malaxării. 13 .10 . 6 cântar agregate.alimentator cu sistem de cântărire a materialelor reciclate.elevator materiale reciclate.sistem de transfer a bitumului.malaxor.tambur arzător.elevator.elevator filer.ciur. 5.buncăr materiale reciclate.cântar filer. 9 . 5 . pag. folosind până la 50% materiale reciclate 1 .predozator.elevator. 2 . 6 . Fig. 9 .bandă transportoare.bandă transportoare cu sistem de cântărire.elevator. 3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 1 . 3 .14 .175 .turn malaxare.uscător.bandă transportoare cu sistem de cântărire.uscător agregate minerale.

12 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 7 . Fig. 6 .4 . 7 pag.uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate. 5.8 .bandă alimentare cu grilă de sortare. 6 . 2 .sistem alimentare bitum.bandă alimentare cu sistem de cântărire.predozatoare.11 .buncăr reciclare. 5. 2 . 9 . 3 .elevator.sistem de dozare a amestecului.elevator.uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate.alimentator reciclate.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . 11 . 3 .176 . 5 . 10 .pompă bitum.colector praf cu sistem reciclare a fânului.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . 5 .malaxor.predozatoare. 4 .bandă transportoare cu sistem de cântărire şi grilă de presortare.turn malaxare.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor buncăr materiale reciclate. 9 .177 . prevăzut cu sistem de uscare contracurent şi cu trapă pentru accesul materialului frezat.alimentator cu sistem de cântărire a amterialelor reciclate.8 .colector praf cu sistem reciclare a fânului.sistem de control dozare a amestecului.13 se prezintă un detaliu pentru un tambur uscător-malaxor.10 . pag. În figura 5.

1 . b . 5.sistem de rotire (coroană dinţatăpag. 2 .M.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.zonă de schimb termic.Tabur uscător tip E.13 . 4 .178 .zonă de malaxare.C. 3 . cu sistem de uscare contracurent (pantent internaţional) a .bandă alimentare agregate. c .C.tambur uscător malaxor.sistem de sprijinire.zonă de combustie.

materiale reciclate. -malaxarea forţată cu suspensie apă-ciment.bandă alimentare .material cu emulsie bituminoasă.gură alimentare materiale reciclate.nivelare cu şnec repartitor. Recilarea la rece În ultima perioadă se dezvoltă şi se foloseşte din ce în ce mai mult reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate. -amestecarea materialului frezat cu agregatul de aport din buncărul combinei. 6 . Deşi sunt mai costisitoare prezintă un mare avantaj şi anume. Reciclarea la rece răspunde şi problemelor legate de protejarea mediului înconjurător prin eliminarea deşeurilor şi reducerea considerabilă a materialelor noi din cariere şi balstiere. 7 arzător.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor pinion).Maşină pentru reciclarea la rece pag. Fig. care se recomandă a fi utilizată numai în perioadele călduroase ale anului. posibilitatea de a fi aplicată o perioadă mai lungă dintr-un an faţă de reciclarea la cald. 5 . la care principalele operaţii tehnologice de lucru sunt: -recepţia materialului frezat de un echipament antemergător.14.179 . -pulverizare .14 .amestecarea amestecului de agregate . -profilare . Combina rutieră de reciclare la rece a asfaltului este prezentată în figura 5. -compactare cu grindă vibrantă de înaltă compactare. 5.

30 cm şi depind de structura cerută a drumului. În cazul limitării nivelului suprafeţei de uzură se impun măsuri speciale pentru menţinerea acestuia după reciclare. Ultimul strat recialat la rece este supus la mai multe prelucrări de suprafaţă sau în funcţie de volumul traficului este acoperit cu un strat de uzură. pag.180 . Adâncimile de lucru sunt în general între 20 . În cazul unor structuri cu mai multe straturi bituminoase poate fi necesară frezarea stratului superior înainte de aplicarea procesului de reciclare la rece urmând ca materialul recuperat să fie recirculat la fabricarea mixturilor asfaltice în staţii. De regulă este reciclat întregul strat de asfalt până la nivelul stratului de bază. Dacă este necesar să se optimizeze structura granulometrică se fac încercări de laborator pe epruvete. pentru identificarea reţetei optime a mixturii asfaltice reciclate la rece.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Cu ajutorul procedeului de reciclare la rece în structura drumului sunt realizate straturi de bază coezive sau necoezive.

. sau periodică (ciclică). -după comenzile dozatorului: manual.6 compartimente (pentru numărul corespunzător de sorturi). dar nu poate depăşi 2 luni. în buncăr de buzunar sau buncăr serie. sau în saci de 50kg.1 Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului [ 4] Depozitarea materialelor componente ale betonului Depozitarea agregatelor de consum se face în condiţiile evitării amestecării sorturilor. admiţându-se abateri de cel mult ± 1% (fig. -după modul de funcţionare: cu funcţionare continuă. apropierea agregatelor şi alimentarea dozatorului se realizează de regulă cu draglina cu comandă manuală sau automată. pag. Dozarea cimentului se face de regulă gravimetric. alimentarea făcându-se cu încărcătorul frontal cu cupă sau cu transportorul cu bandă.2. de tip turn sau amplasare în paralel.. respectiv atunci când se manipulează pneumatic. excluzând astfel riscurile amestecării sorturilor şi umezirii. Dozarea materialelor componente ale betonului Dozarea componentelor betonului se face cu mijloace specifice numite dozatoare care se pot clasifica: -după modul dozării: în volum – volumetric şi în greutate – gravimetric. la sol. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ŞI PROCEDEE PERFORMANTE DE BETONARE 6. a poluării şi a segregării şi anume: în silozuri cu pereţi despărţitori interiori.6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL VI UTILAJE. În cazul depozitării cimentului în silozuri lângă betonieră. semiautomat şi automat. în instalaţii în formă de stea cu 4.1). dozarea se face cu instalaţia gravimetrică prezentată detaliat în figura 6.181 . Cimentul se depozitează în zilozuri metalice pe sorturi. cu pereţi despărţitori. Adaosurile se depozitează pe tipuri în recipienţi sau cuve prevăzute uneori cu agitatori. Durata de depozitare a cimentului este în principal în funcţie de tipul acestuia şi de condiţiile de depozitare. stivuiţi şi protejaţi corespunzător.

Dozarea volumetrică se admite numai la lucrări izolate. pag.3 se prezintă tipurile de dozatoare pentru agregate clasificate după modul de funcţionare continuă şi respectiv perioadică. se întrerupe cu contact şi funcţionarea transportului cu melc 2. pentru a cântări doza dorită iar atunci când acesta este atinsă şi cântarul 7 se echilibrează. în volum de maximum 500m pentru elemente de beton şi beton armat de clasă cel mult egală cu Bc 15 sau pentru lucrări cu volum redus (max 3 10m3 ) pentru clasele de beton mai mari de Bc 15.182 . În figura 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6.1 – Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru ciment Sistemul de cântărire se reglează înainte. Dozarea agregatelor se face gravimetric. implicit admisia cimentului în cupa de dozare 6. abaterile fiind cel mult ± 2% .

2 – transport elicoidal (melc).2 – Dozatorul gravimetric cu melc. pentru ciment: 1 – motor electric. 7 – cântar pag. 4 – siloz.183 . 5 – dispozitiv de dozare. 6 – cupa de dozare. 3 – capul de cântărire.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6.

introducându-se în recipientul fix de pag. se cântăresc prin adiţionare în cantităţile necesare dein fiecare sort. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire (fig. folosind pe rând manetele 6 ce acţionează asupra şiberelor 4. de unde.Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru agregate Dozatorul gravimetric pentru agregat. pe sorturi.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. care închid şi deschid orificiile 3.6.184 . agregatele depozitate la sol. . în stea.3. 6.4) are următorul mod de funcţionare: cu ajutorul unei lopeţi mecanice sau dragline 11. se aglomerează deasupra plăcii orizontale 2.

Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului şi sunt similare cu cele ce înregistrează consumul menajer. o parte din apa de amestecare va fi introdusă prin soluţiile diluate ale acestor adaosuri şi deci va scădea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei. S – cadran indicator pentru greutatea cântărită. 6 – manete pentru acţionarea şiberelor. 3 – orificii. 9 – diagrame verticale. prevăzută cu un robinet de alimentare.4. De aici.185 . 4 – şibere. 5 – perete frontal. abaterea maximă admisă fiind de ± 1% . prin acţionarea manetei 7. dar de o precizie mult mai mare. 11 – lopata mecanică pag. Fig. Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare. toate agregatele se descarcă în schipul malaxorului sau direct în malaxor. Dozarea aditivilor se face pe baza prescripţiilor speciale. 2 – placa orizontală.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cântărire 1. scurgerea fiind dirijată direct în malaxor. 10 – platforma. În cazul folosirii acestor adaosuri active. Ele se montează la o conductă racordată în reţeaua de alimentare cu apă a şantierului.recipientul de cânărire. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire: 1.6. – Dozator gravimetric pentru agregate. 7 – menetă pentru închiderea şi deschiderea recipientului (1).

dar dozarea cu precizie a materialelor componente ale betonului şi reglarea timpului de malaxare sunt dificil de realizat şi din această cauză. pe pereţii interiori ai acesteia. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă. fiind fixate mai mul palete. cad din nou la partea inferioară.186 . Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare periodică. În timpul rotirii tobei. materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime. Malaxoarele cu acţiune periodică se caracterizează prin aceea că prepararea amestecului de beton se face ciclic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxarea (amestecarea betonului) Prin malaxare trebuie să se asigure un amestec cât mai omogen. prin introducerea periodică în tobă a unor anumite cantităţi de materiale componente (dozate conform reţetei). pe toată durata funcţionării utilajului. malaxoarele se împart în următoarele grupe principale: -cu amestecare prin cădere liberă. scop în care este necesar ca traiectoriile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului să se întâlnească între ele cât mai frecvent. alunecând de pe paletă. sau amestecare forţată şi vibrare). Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă totativă. După sistemul (metoda) de amestecare a componentelor. Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta. -cu amestecare forţată. Acestea pot fi clasificate în principal după continuitatea procesului de amestecare şi respectiv. ele nu mai sunt eficiente în cazul când este necesară schimbarea frecventă a reţetei betonului. după care ciclul se repetă. După continuitatea procesului de amestecare. amestecarea lor şi descărcarea betonului preparat se fac continuu. după care. -cu amestecare (acţiune) continuă. pag. -cu amestecare combinată (prin cădere liberă şi forţată. sistemul (metoda) de malaxare. Specificul malaxoarelor cu acţiune continuă constă în aceea că introducerea materialelor componente. Amestecarea betonului se face mecanizat. malaxoarele pot fi: -cu amestecare (acţiune) periodică (ciclică). malaxarea acestora şi descărcarea amestecului gata preparat. amestecare prin cădere liberă şi vibrare. folosindu-se utilaje numite malaxoare sau betoniere.

dublutronconice (fig. Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare sunt mai mici şi uzura organelor de malaxare este mai redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată. ceea ce face ca ele să fie eficient folosite la betoane cu agregate mari.5e). 6.5d). 6. reversibile cu ax fix inclinat – autoetoniere (fig. 6. 6. dublutronconice (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice şi au puteri şi mase specifice mai mici decât ale celor cu amestecare forţată.5a). Malaxoare cu acţiune continuă: b). malaxoare cu acţiune periodică: basculante.187 .5c). triplutronconice (fig. După construcţia tobei de amestecare şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se deosebesc următoarele tipuri: a). pag.5b). reversibile cu ax fix orizontal. cilindrice cu ax orizontal. 6. verticale gravitaţionale. în formă de pară (fig.

prin rotirea arborilor şi în unele cazuri şi a cuvei. 6. mortarelor şi betoanelor asfaltice care necesită o bună omogenizare. Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase cu agregate mărunte.188 .5 – Scheme constructive ale malaxoarelor cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă. în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete. Puterile specifice. pag. masele specifice ca şi uzura paletelor (la aceste malaxoare) sunt mai mari decât la cele cu amestecare prin cădere liberă. paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.

turbomalaxoare.189 .40 1. pag.caracteristici tehnice (fabricaţie SCHWING/Stetter) .stea la sol . după poziţia axei longitudinale.buncăr de buzunar Comadă mecanică Comadă electrică Acţionare: Acţionare: motor diesel motor electric 600/400 750/500 375/250 560/375 750/500 • • • • • • • • • • • • • • • • • Clasificare După construcţia cuvei de amestecare. planetare.Baustellenmischer - Tip malaxor Beton/şarjă la l FM 600/400 400 FM 750/500 500 18 FM 250E 150 10 FM 375E 375 15 FM 500E 500 20 Productivitate medie (beton) până 15 m3 / h Mărime malaxor (capacitate umplere/beton) l Sorturi de agregate max 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxoare cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă .50 Înălţime de descărcare beton m Depozitare agregate în: .35 4 1.50 4 1.6. în echicurent. se deosebesc următoarele tipuri de malaxoare: cu acţiune periodică: cu ax vertical (fig.40 4 1.6): în contracurent.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cu ax orizontal (fig.190 . 6. Fig. 6. amestecare forţată şi ax vertical pag.7).6 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.

amestecare forţată şi ax orizontal cu acţiune continuă: (fig.191 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.7 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică. 6. 6.8) pag.

se roteşte în sens contrar. Calitatea betoanelor preparate în asemenea malaxoare este foarte bună. cu ajutorul căruia. este antrenată prin fricţiune de către materialele componente ale betonului. o a doua cuvă este introdusă sub arborele cu palete. Modul de lucru al malaxorului este următorul: materialele componente ale betonului dozate. se ridică arborele cu palete şi se descarcă betonul din cuvă prin bascularea acesteia.192 . 6. care se rotesc într-un sens. se introduc în cuvă iar apoi se coboară braţul cu palete în interiorul cuvei şi se execută malaxarea. Malaxoarele în contracurent sunt prevăzute cu unul sau doi arbori cu palete.8 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune continuă şi amestecare forţată Alcătuire şi funcţionare Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax vertical Malaxoarele în echicurent se caracterizează prin aceea că atât arborele cu palete cât şi cuva de amestecare se rotesc în acelaşi sens. în timp ce cuva de amestecare. Materialele componente ale betonului sunt încărcate pe la partea superioară a pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Braţul cu palete susţine atât arborele vertical prevăzut cu 4 palete cât şi 2. La unele modele. După terminarea malaxării. pe care se află montată conroana dinţată exterioară. cuva este montată pe suport detaşabil. montată liber pe un pivot central. Arborele cu palete este acţionat de la motor electric prin intermediul unei transmisii iar cuva. În perioada de deplasare a cuvei pline.3 palete fixe. dar timpul de descărcare. pentru prepararea unei noi şarje de amestec. în special la betoanele vârtoase este mare. după determinarea malaxării unei şarje de beton şi ridicarea arborelui cu palete poate fi deplasată la obiect şi descărcată.

unde se descarcă prin basculare. în funcţie de capacitatea cuvei. preparându-se amestecuri de foarte bună calitate. Turbomalaxoarele sunt destinate în principal preparării betanelor vârtoase. poziţionate excentric. asigurându-se prepararea unor betoane vârtoase de foarte bună calitate. în timpi de malaxare sub un minut. Datorită traiectoriilor complexe ale paletelor se realizează o amestecare intensivă a materialelor.. Malaxoarele planetare sunt destinate preparării tuturor reţetelor de betoane plastice sau vârtoase. sunt aşezate la diferite distanţe de axa rotorului.50secunde. pentru aevita ruperea braţelor (sau sfarâmarea agregatelor) în cazul în care între palete şi cuvă s-a înţepenit o piatră. realizându-se astfel deplasări foarte rapide ale materialelor componente ale betonului. în timp ce fiecare stea cu palete se roteşte şi în jurul axei proprii. În timpul malaxării cuva de amestecare se ridică aşa ca o cupă.24). dar asemenea malaxoare nu pot asigura prepararea unor betoane vârtoase de calitate corespunzătoare.. cuva de amestecare este fixă. la aceste malaxoare.193 . Vitezele tangenţiale ale paletelor exterioare ating de regulă 3. în timpi de malaxare de 30. paletele de amestecare sunt prinse de rotor prin intermediul unor braţe.. spre partea superioară a unui cadru de susţinere. dar greutăţi specifice mult mai reduse/ Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax orizontal Malaxoarele cu un singur arbore orizontal se caracterizează prin monterea pe arbore a unei palete elicoidale şi a mai multor palete plane.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cuvei.0 m/s. atât în plan orizontal cât şi în cel vertical.. ele să măture întreaga suprafaţă interioară a cuvei. iar zona centrală este izolată de restul cuvei printr-un cilindru de tablă. Turbomalaxoarele au puteri instalate comparabile cu ale malaxoarelor planetare. iar betonul este decărcat prin partea inferioară centrală a acesteia. Organul de malaxare este alcătuit din următoarele părţi componente:un suport montat rigid pe arborele central vertical. Paletele sunt aşezate sub anumite unghiuri faţă de rezele lor de rotire şi. Paletele individuale şi stelele cu palete se rotesc împreună cu suportul în jurul arborelui central vertical. Cuva acestor malaxoare este fixă. prin rotirea acestuia. Puterile specififce şi greutăţile specifice ale acestor malaxoare sunt însă mai mari decât ale tuturor celorlalte tipuri de malaxoare cu ax vertical. pe la partea inferioară prin deschiderea unui sector sircular. paletele (în număr de 3. sunt înclinate cu un unghi β faţă de planul vertical. palete individuale fixate pe suport şi una din două stele cu palete. pag. astfel încât. braţele sunt prevăzute cu amortizoare (la unele modele chiar bratele sunt executate din foi de arcuri de oţel). Se obţine betoane plastice de bună calitate. în acelaşi timp. Alimentarea cuvei se efectuează pe la partea ei superioară iar descărcarea.

deci când. apă şi eventual aditivi. de calitate. Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o decofrare a elementelor din beton armat. agregate. În aceste condiţii.194 . Malaxoarele cu doi arbori orizontali cu palete se caracterizează prin faptul că cei doi arbori se rotesc în sensuri diferite iar descărcarea betonului preparat se face pe partea centrală. Malaxoarele cu acţiune continuă Malaxoarele cu acţiune continuă au productivităţi sporite faţă de cele cu acţiune periodică. pag. se asigură acoperirea unor cheltuieli de investiţii şi exploatare. Datorită existenţei celor două sisteme de palete. a creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice etc. prin deschiderea unei clape.1. respectiv de asiguarea riguroasă a cantităţilor de ciment.3. precum şi aşezării lor. a transportului materialelor. a utilizarii la capacitate a staţiei. se realizează o malaxare foarte intensivă. cât şi de gradul de omogenizare prin malaxare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Descărcarea betonului se mai poate face la partea inferioară a cuvei. dirijarea transportului de beton la beneficiar. prin deshciderea unei clape sub formă de sector cilindric. date prin reţetă. inferioară a cuvei. Melcul sau respectiv paletele de pe arbori asigură în acelaşi timp malaxarea şi deplasarea longitudinală a materialelor de la pâlnia de alimentare (prevăzută la una din extremităţi) spre orificiul sau buncărul de descărcare (prevăzut la cealaltă estremitate).3. dar sunt complicate din punct de vedere constructiv. după cca 30 de secunde de amestecare. Prepararea centralizată a betonului Proprietăţile betonului depind în foarte mare măsură de prepararea acestuia. prin eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului. prepararea betonului conform reţetei stabilite. a utilizării la capacitate a staţiei. ceea ce face să se obţină betoane vârtoase. Malaxoare cu amestecare combinată Malaxoarele cu amestecare combinată asigură calităţi superioare de amestecuri. O centrală de beton trebuie să asigure recepţia şi gospodărirea materialelor componente ale betonului. 6. a reducerii manoperei. garantarea şi certificarea betonului livrat. La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor. procesul de hidratare a cimentului se intensifică şi cresc omogenitatea betonului preparat şi rezistenţele lui la rupere în primele trei zile de la turnare. precum şi o lungime mai mare decât acestea. a reducerii manoperei. a transportului materialelor. prepararea centralizată oferă şi posibilitatea mecanizării depozitelor.

instalţie pneumatică. electrică de acţionare şi comandă etc. laborator central pentru stabilirea calităţii materialelor componente ale betonului şi a calităţii betonului proaspăt. după schema tehnologică de organizare. la cetralele de beton sunt necesare următoarele secţii: depozit de agregate cu instalaţii de primire. fixe(staţionare). în centrale de beton: într-o treaptă de ridicare a materialelor.9. pag. evacuare şi încălzire. materialele componente ale betonului sunt ridicate o singură dată iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin “cădere liberă” (gravitaţional). distribuire. Centrale de beton într-o treaptă În cazul acestor centrale. schema de funcţionare a unei astfel de centrale se prezintă în figura 6.195 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Unităţile de construcţii pot avea producţia de beton organizată în staţii de betoane care au în componenţă una sau mai multe centrale de beton. iar în funcţie de gradul de mobilitate la transport şi de montare-demonatre în centrale de beton: mobile. în două trepte de ridicare a materialelor. Agregatele transportate pe sorturi din depozitul de rezervă sunt distribuite cu pâlnia rotativă 1 în compartimentele depozitului de consum (secţia de buncăre). Centralele de beton se pot clasifica. Pentru asigurarea procesului tehnologic cu cilcu complet. instalaţii speciale pentru alimentarea cu apă şi producerea aburilor. instalaţii pentru prepararea soluţiilor de aditivi precum şi pentru alte adaosuri. depozit de ciment cu instalaţiile de încărcare-descărcare şi transport: turn de preparare (amestecare).

dozare. Agregatele şi cimentul sunt cântărite cu ajutorul dozatoarelor 5.mijloace de transport beton Etajul IV – distribuirea materialelor. 10 –buncăre pentru betonul proaspăt.9 – Schema de lucru a unei centrale de beton. 4 – ciclon de separare a cimentului de aer. Materialele dozate conform reţetei (agregate. Etaj II – dozarea materialelor. Parter – livrarea betonului proaspăt Cimentul este transportat pneumatic din depozitul de rezervă (sau direct din mijloacele de transport) în silozurile depozitului de consum prevăzute cu ciclon de separare a cimentului de aer 4.196 . Etaj I – malaxarea materialelor. 3 – sistem pneumatic. 5 – dozatoare. 11. apă şi aditivi) se descarcă în buncărul colector 8 şi apoi în malaxoarel 9. 9 – malaxoare. malaxare. 8 – buncăr colector pentru materiale dozate. Etaj III – secţia de buncăre. 7 – rezervor de apă . într-o treaptă de ridicare a materialelor: 1 – pâlnie rotativă. 6 – recipienţi aditivi. 6. ciment. 2 – elevator cu melc.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. pag. descărcare şi livrare este condus automat cu ajutorul unui calculator de proces. Întregul proces tehnologic de alimentare cu componente. Betonul preparat se descarcă apoi în mijloacele de transport 11 prin intermediul buncărelor tampon 10.

-eficienţa sub aspect economic (alcătuirea şi acţionările centarle fiind simple. -obţinerea unor betoane la calitatea cerută. -posibilitatea amplasării aproape de consumator. După efectuarea cântăririi. Se realizează ridicarea agregatelor şi a cimentului din depozitele de consum 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton într-o treaptă se mai caracterizează prin aceea că: asigură condiţii pentru obţinerea unor amestecuri de calitate şi a unei productivităţi ridicate. este necesar să fie utilizate intensiv (2-3 schimburi/24ore). asigură economie de spaţiu şi se pretează la automatizare completă. după dozare în malaxor. Aceste centrale au însă preţ de cost ridicat. -funcţionarea temporară pe acelaşi ampasament (alcătuirea centralei este astfel concepută încât să permită demontarea pe un alt amplasament cu cheltuieli relativ mici. în dozatoarele 3. au caracter permanent sau de lungă durată de funcţionare pe acelaşi amplasament (cele cu caracter de lungă durată trebuie să aibă structura de rezistenţă demontabilă. -suprafaţa ocupată de centrală mai mare. în două trepte distincte: din depozite de consum în dozatoare şi respectiv cu schipul. dozată pag. dau naştere la dificultăţi la montaj (înălţimea lor ajungând la 30m) şi la cheltuieli considerabile (în cazul demontării şi remontării pe un alt amplasament). permiţând reducerea cheltuielilor de transport. pentru a putea fi remontate pe un alt amplasament).10. respectiv 2. la capacitatea proiectată şi să funcţioneze un timp cât mai îndelungat pe acest amplasament. -capacitatea de producţie:mică şi mijlocie. -amplasarea depozitelor în imediata apropiere a malaxorului. Centrale de beton în două trepte Aceste centrale de beton se caracterizează prin: -ridicarea materialelor solide componente ale betonului. Apa . Pentru a le spori eficienţa economică. materialele menţionate se descarcă în buncărul (schipul) 7 cu care sunt apoi transportate şi descărcate în malaxorul 8. structura de susţinere a malaxorului este mai mică şi mai ieftină decât la centrale de beton într-o treaptă). au posibilitatea funcţionării continue pe toată durata anului.197 . Dezavantajele centralelor de beton în două trepte faţă de cele într-o treaptă sunt: -productivitatea medie anuală mai mică. Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor se prezintă în figura 6. respectiv 4.

liberă 250/375 375/565 500/750 750/1125 . 3 – dozatoare de agregate.198 . Betonul preparat ajunge apoi în mijlocul de transport 10 prin intermediul buncărului. 6.10 – Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor: 1 – depozit de consum deagregate. 4 – dozatoare de ciment. 10 – mijloace de transport beton Centrale de beton mobile Aceste centrale (relativ uşor de deplasat de la un şantier la altul) sunt în general de tipul în două trepte ridicate a materialelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor automat în dozatorul 5 şi eventual aditivii dozaţi în 6 se introduc tot în malaxorul 8.11).11 Centrale de beton fixe (staţionare) pag. 2 – depozit de consum de ciment.amestecare liberă . 5 – dozatoare de apă.forţată 500/750 750/1125 1000/1500 25-150 . alimentarea dozatoarelor de agregate realizându-se de regulă cu ajutorul draglinei manuale sau automate. Fig. 7 – buncăr (schip) 8 – malaxor pentru beton proaspăt.amestecare forţată Fig. Centrale de beton mobile Alimentare cu draglina manuala draglina automata transportor cu bandă Sistem Amestecare Capacitate malaxor liberă/forţată . 6. 6. sau a transportorului cu bandă (fig.amestecare forţată 8 –25 30-60 6 –20 25-50 Depozit agregate (m3 ) Productivitatea pentru beton proaspăt ( m / h) Productivitate pentru beton 3 ( m 3 / h) .amestecare liberă . 6 – dozatoare de aditivi.

tabelele 2.14) pag. 6. agregatele sunt preluate pentru a fi dozate şi apoi transportate prin intermediul unui transportor cu bandă direct în malaxor şi într-un buncăr amplasat deasupra malaxorului. de unde sunt apoi descărcate gravitaţional în malaxor. Dacă necesarul de agregate nu poate fi suficient din buncărul tip buzunar. Dintr-un astfel de depozit. se poate recurge la amplasarea în serie (fig.6 şi 2.7) Astfel. centralele de beton staţionare pot fi cu: a). transportate în buncărul intermediar.199 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton fixe se clasifică la rândul lor în funcţie de sistemul de malaxare a materialelor componente ale betonului şi de modul de depozitare a agregatelor (fig.6. În figura 6.13 se prezintă o centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea. pentru opt sorturi şi deschiderea de 240oC.12). Agregatele sunt dozate sub depozitul activ(partea înnegrită) şi prin intermediul transportorului cu bandă. Depozitare agregate la sol în instalaţiile în formă de stea.

7) silozuri pluricelulare Sistem Amestecare Capacitate malaxor (l) forţată/liberă 500/750 750/1125 1000/1500 1250/1875 2000/3000 3000/4500 forţată 750/1125 3000/4500 40-120 100-900 (200-450) 65-150 Depozit agregate Productivitate pentru beton proaspăt 400-3500 30-80 125-500 30-150 185-300 ( m 3 / h) Productivitate pentru beton întărit ( m / h) 3 50-120 25-120 150-240 Fig.6) Depozitare agregate în: stea la sol buncăr de buzunar siloz BUncăre serie Vertical (tab.12 – Clasificarea centralelor de beton fixe (staţionare) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Centrale fixe de beton cu malaxoare cu ax Orizontal (tab.6.6.6.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 6.13 – Centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea la sol (fabricaţie Stetter) .

.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.16 se prezintă o secţiune printr-un turn de amestecare. Alimentarea cu agregate se face cu transportorul cu bandă sa cu un utilaj cu cupă. evidenţiindu-se fluxul de agregate. Silozurile pluricelulare se identifică în totalitate un “depozitul activ” şi sunt amplasate în cadrul turnurilor de amestecare. respectiv: aducerea acestora cu autobasculanta şi descărcarea în depozitul de rezerva.6. În figura 6. în cadrul turnurilor de amestecare.6. Fig. deoarece capacităţile de depozitare/buncăr sunt relativ reduse. Se recomandă acolo unde distanţa până la locul de livrare a agregatelor este mică.15 – Centrala de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre serie (fabricaţie Stetter) c) Depozitare agregate în silozuri pluricelulare. transportul agregatelor cu transportorul cu banda în silozurile pluricelulare (de consum). 6.15). Buncărele serie permit depozitarea fiecărui sort de agregate într-un buncăr.14 – Centrală de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre de buzunar “în serie: (fabricaţie Stetter) b). deasupra malaxoarelor. ele au tot dispozitivul “activ”. Depozitare agregate în buncăre serie (fig.

disponibilitatea centralei. A .65. .coeficient de obţinere a betonului (0.. .16 – Centrala de beton fixă cu turn de amestecare şi depozitare a agregatelor de consum în silouri pluricelulare (fabricaţie Stetter) Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orară a unei centrale de beton se calculează cu relaţia: Po = n ⋅ q ⋅ k ⋅ A în care: n q (m3 ) .numărul de cicluri de preparare pe oră.70) pentru betoanele vibrate.capacitatea de încărcare a malaxoarelor centralei cu materile uscate k . . 6.0..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

În prima fază a procesului de întărire a betonului..numărul de ore program al centralei de beton pe an.numărul de ore pe schimb iar productivitatea anuală Pa se determină pentru un coeficient de folosire f : Pa = f ⋅ ha ⋅ P0 în care ha . din care rezultă durata ciclului tc care la (orice tip de centrală) însumează timpul de descărcare a materialelor componente ale betonului dozate cu dozatoarele respective.7 ⋅ hs ⋅ P0 în care H s . C o . Pentru asigurarea calităţilor cerute betonului la punctul de turnare este necesar ca în timpul transportului să se evite modificarea consistenţei şi a omogenităţii betonului. Transportul betonului [3] De la staţia de preparare la locul de punere în lucru betonul este transportat de autocamioane besculante.. ceea ce conduce la scăderea lucrabilităţii betonului.4. timpul de malaxare şi de descărcare a betonului preparat. betonului Durata maximă admisă admisă între prepararea betonului şi punerea în operă. 6. Durata admisă între prepararea şi turnarea betonului depinde de temperatura amestecului şi este arătată în tabelul 6..7: Ps = 0.+20 +5..2. Astfel: n= 3600 tc Productivitatea medie pe schimb Ps se calculează pentru un coeficient de folosire de 0. Distanţa la care se transportă betonul se fixează aşa încât să nu se producă segregarea betonului şi operaţia de turnare a betonului să se poată termina înainte de începerea prizei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de cicluri de preparare pe oră (n) se determină cu ajutorul ciclogramei de funcţionare a centralei de beton. min +20 +10. începutul prizei marchează modificarea consistenţei amestecului.+10 45 60 90 Temperatura proaspăt.

care pe lângă asigurarea unui plan de separaţie între dala de beton şi de fundaţie are şi rolul de a împiedica scurgerea laptelui de ciment în fundaţie. Fundaţia îmbrăcăminţilordin beton de ciment poate fi împitruire existentă. În cazul drumurilor noi. scarificată şi reprofilată. Benele autocamioanelor care transportă beton trebuie să fie bine curăţite după fiecare descărcare şi spălare cu jet puternic de apă cel puţin o dată la fiecare schimb de lucru. Betonul se toarnă în cofraje laterale sau longrine metalice. În cazul transporturilor efectuate la distaţe mari. diminuându-se astfel rezistenţa betonului. La punctul de lucru se verifică execuţia fundaţiei. betonul se descarcă chiar pe locul de punere în lucru. se prevede ca panta transversală a patului şi a fundaţiei să fie aceeaşi ca a îmbrăcăminţii. pentru realizarea unei grosimi constante a dalei. Prepararea betonului se face adeseori în betoniere care se pot deplasa în lungul şantierului. pentru a se evita modificarea raportului a / c adoptat la prepararea betonului. Omogenizarea amestecului în timpul transportului se asigură prin evitarea segregării betonului prin folosirea unor recipiente etanşe care să nu permită scurgerea laptelui de ciment. pe suprafaţa fundaţiei se aşterne un strat de egalizare din nisip curat de 2 cm grosime. Fundaţia se execută şi se lasă în circulaţie cel puţin o lună înainte de turnarea îmbrăcăminţii.17). astfel încât eventualele tasări ce se vor produce în exploatare să fie cât mai uniforme.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Folosirea unui beton la care a început priza este contraindicată deoarece prin turnarea şi compactare se distrug legăturile care au apărut în structura pietrei de ciment. Turnarea betonului [3] 6. În aceste cazuri.15cm. Aceste cofraje servesc în plus drept cale pentru susţinerea şi deplasarea maşinilor cu care se face aşternerea şi vibrarea betonului.. Suprafaţa fundaţiei trebuie să permită mişcarea liberă a dalelor la contracţie şi dilatare.6..20cm sau din materiale stabilizate în grosime de 10.. . În acest scop. La compactarea fundaţiei se urmăreşte în special ca să se realizeze un strat suport omogen. folosită pe şantier în suluri. Peste stratul de egalizare se aşează foi de hârtie groasă. pe timp de ploaie sau de arşiţă. fundaţia se poate realiza din balast îngrosime de 15.3. aşezate la cotă şi bine fixate cu crampoane (fig. fiind montate pe şenile sau pe roţi ce semişcă direct pe longrinele cofraj care servesc pentru deplasarea vibrofinisoarelor. este necesar ca mijloacele folosite să fie protejate cu prelate sau capace uşoare.

Când se prevede armarea dalelor. este necesar ca turnarea betonului să fie însoţită de o operaţie de îndesare. a cofrajelor şi a armăturilor să se întocmească procese-verbale de lucrări ascunse.17 – Cofraj din longrină fixată cu crampoane După montarea longrinelor. -o planşă se toarnă în întregime. Pentru executarea vibrării se folosesc vibratoare de suprafaţă. armătura se aşează deasupra stratului inferior sau la 5 cm de la faţa îmbrăcăminţii. Aceste maşini complexe repartizează. se trasează şi se montează dispozitivele destinate realizării rosturilor transversale. .18). Cele mai bune rezultate se obţin la lucrările de beton rutiere cu maşini finisoare care acţionează pe întreaga lăţime dintre longrine. La turnarea betonului trebuie avute în vedere următoarele reguli generale: -betonul trebuie turnat în cofraje înainte de începerea prizei. Betonul descărcat din autocamioane este repartizat între longrine în faţa vibrofinisorului. Îndesarea betonului proaspăt se face prin vibrare. 6. Este necesar ca după verificarea fundaţiei. având o adâncime de acţiune redusă însă o suprafaţă relativ mare pe care se transmit vibraţiile. deoarece se separă agregatul mare din masa amestecului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. -este interzis a se adăuga apă în amestecul de beton sosit la locul de turnare în scopul măririi lucrabilităţii.6. fără întreruperea lucrului. Pentru obţinerea unei structuri compacte. vibrează şi nivelează betonul (fig. -nu se permite întinderea betonului prin tregere cu grebla sau aruncare cu lopata. acest procedeu asigură realizarea unui beton compact şi omogen.

osia şasiului Lângă longrine. 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. . ajungând la 8000 per/min şi chiar mai mult. Deplasarea vibratorului de la o poziţie la alta poate fi făcută pe baza următoarelor observaţii: betonul nu se mai tasează. cu atât acţiunea vibrării se extinde şi asupra elementelor mai fine.18 – Schema de lucru a vibrofinisorului: 1 – repartizator. Operaţia de vibrare necesită o supraveghere continuă din partea personalului de control întrucât existenţa unor zone slab compactate are o influenţă hotărâtoare asupra durabilităţii îmbrăcăminţii. 6.. în special a cosnistenţei betonului.. lângă rosturi şi la supralărgiri în curbă cu R < 50m se folosesc maiuri şi plăci vibratoare.4000per/min acţionează asupra granulelor mari. Încetează apariţia bulelor de aer care ies din masa betonului. Tehnologia modernă a betonului recurge la vibratoare cu frecvenţe tot mai înalte. 2 – masă vibratoare cu excentric. fiecare strat se vibrează de două ori. ceea ce impune ca aşternerea iniţială a betonului să se facă cu o grosime mai mare decât cea prescrisă. Prin vibrare stratul de beton îşi micşorează volumul cu circa 15%. Efectul vibrării depinde de frecvenţă. Frecvenţele reduse de 3000. tehnologia începe să atribuie granulozităţii o mai mică importanţă. suprafaţa betonului a devenit plană şi se observă apariţia unui strat superficial de mortar fin. La grosimi mai mari. Cu cât frecvenţa plăcii creşte. În mod obişnuit. Timpul necesar pentru menţinerea vibratorului într-o poziţie este cuprins de regulă între 15 şi 40s. iar reparaţiile ulterioare sunt foarte costisitoare. Vibrofinisoarele curente pot compacta straturi de 10. capabile să compacteze straturi până la 25cm grosime. O durată de compacatre diferită de acest interval impune reeaxaminarea compoziţiei.12 cm grosime.. Bazându-se pe astfel de mijloace perfecţionate. vibrarea trebuie făcută în două straturi sau se folosesc vibratoare mai puternice .. 3 – lamă nivelatoare.

rosturi de dilatare. care are drept scop îndepărtarea excesului de mortar. limita şi dirija procesul de fisurare datorat contracţiei care apare în timpul prizei şi întăririi cimentului şi variaţiilor importante de volum din temperatură. se trece la operaţia de finisare. Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi ambiante mai mari de + 5 C . În timpul punerii în lucru şi al finisării suprafeţei îmbrăcăminţii nu se admite circulaţia oamenilor peste betonul proaspăt. intervenţia unor condiţii atmosferice nefavorabile etc. 6. Executarea rosturilor [3] Pentru a preveni. Toate operaţiile manuale se efectuează numai de pe punţi întinse peste îmbrăcăminte. După turnarea betonului şi vibrarea fiecărei dale. se trece în sens transversal cu un rulou metalic de peste 200daN greutate pentru eliminarea denivelărilor longitudinale.19). După prima trecere a vibratorului.. îmbrăcămintea din beton de ciment se fragmentează prin rosturi dispuse longitudinal şi transversal drumului în dale sau planşe (fig. apar şi alte rosturi suplimentare impuse de condiţiile de execuţie şi de accidente neprevăzute ca: lipsa de beton. care se stabilesc de executant. eventualele denivelări se completează cu beton înaintea celei de a doua vibrări. Apoi peste suprafaţa betonului să dă cu perii de piassava din axă spre marginea îmbrăcăminţii. În acest scop. 6. ridicat la suprafaţă prin vibrare şi realizarea unei supafeţe plane suficient de rugoase. aşa ca să rezulte striuri şi totodată să fie îndepărtat surplusul de mortar.rosturi de contracţie .4. se face verificarea suprafaţării cu ajutorul dreptarelor. Pe lângă rosturile impuse de necesitatea evitării unor solicitări suplimentare. 2 .rost longitudinal de contact.Dispoziţia în plan a rosturilor la îmbrăcămintea de beton: 1 . Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La cel mult o jumătate de oră de la terminarea vibrării stratului de rezistenţă se aşterne betonul de uzură. prevăzute prin proiectul lucrării. o 6.19 . 3 . Se urmăreşte ca timpul ce se scurge de la prepararea betonului până la turnarea şi finisarea suprafeţei unei dale să nu depăşească intervalul de timp necesar începerii prizei cimentului.

Gujoanele se încastrează într-una din dale iar în cealată gujonul care culisează se unge cu bitum. astfel încât să permită deplasarea longitudinală a dalelor. Scândura rămâne înglobată în beton şi trebuie să fie din lemn de esenţă moale. în general.20).20 . montate paralel cu axa drumului. se aplică peste scândură o garnitură metalică. Pentru executarea. fără a se zdrobi. Rosturile de dilataţie. pentru a se asigura conlucrarea dalelor adiacetnte şi aîmpiedica denivelările sau alunecările acestora. distanţa dintre rosturile de dilataţie variază între 24 şi 36m. Între capul gujonului. când execuţia se face într-un singur strat. peste hârtia întinsă pe stratul de nisip de egalizeze aşează vertical o scândură pe muchie de grosime egală cu lăţimea rostului şi cu lăţimea stratului inferior. rosturile de dilataţie se armează cu gujoane din OL38. 2 Fig. pentru ca betonul să nu adere de oţel. care se scoate din rost după terminarea prizei (fig. Cealaltă jumătate a gujonului se încastrează în .6. când îmbrăcămintea se execută în două straturi sau cu 4. şi fundul degetarului se lasă un spaţiu de 20mm care se umple cu câlţi sau plută. cu diametru de 20mm şi lungimea de 700mm.scândură de rost Pentru a evita denivelarea capetelor dalelor vecine sub sarcini. care la o compresiune de 50daN / cm să-şi poată reduce grosimea la jumătate. la jumătatea grosimii dalei. iar la capăt se montează un degetar cu diametru mai mare ca al gujonului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ţinând seama că rosturile creează discontinuităţi sau zone slabe în structura îmbrăcăminţii. Pentru realizarea părţii superioare a rostului. trecând liber prin scândura de rost. precum şi amenajării resturilor. unsă cu bitum pe feţele laterale.. Scândurile se ţin 24 ore în apă înainte de folosire pentru ca să se umfle şi să nu sugă apa din beton. Sunt rosturi întregi dispuse perpendicular pe axa drumului care permit deplasarea dalelor la schimbările datorate variaţiilor de temperatură. este necesar să se acorde o deosebită atenţie poziţiei..6.5 cm mai mică decât grosimea îmbrăcăminţii. în special când terenul este sensibil la apă.Garnitură metalică pentru executarea rostului de dilataţie: 1 .

4 .6.degetar Golul rămas după scoaterea garniturii metalice se curăţă.mastic bituminos. În ţara noastră.gujon. Astfel pregătită. Pentru a permite funcţionarea rostului.21 . . fiind mai mare spre mijlocul dalei.21).secţiune longitudinală.Armarea rosturilor de dilataţie: a . se amortizează şi se umple ulterior cu mastic bituminos. gujoanele trebuie montate perfect paralel cu axa drumului şi cu linia roşie. 1 . Prezintă inconvenientul că nu permite vibrarea betonului în imediata vecinătate a rostului. scândura se introduce pe lat într-un tipar în care. Pe una din muchiile scândurii se bat cuie şi se împleteşte o plasă din sârmă cu ochiurile de 5mm pe înălţimea de 60mm. 2 . În plan. 6. Procedeul permite suprimarea operaţiei de colmatare ulterioară a rosturilor prin utilizarea scândurilor de rost având gata fixat masticul bituminos. 3. 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor betonul planşei alăturate (fig. se toarnă mastic de bitum (fig.22). pentru a nu se deranja poziţia verticală a scândurii.dispoziţia în plan. Gujoanele se aşează cu degetarele alternativ când într-o planşă când în cealaltă. pe partea cu plasa de sârmă. Fig.scândură de esenţă moală. se foloseşte în ultimul timp un rost prefabricat. distanţa dintre gujoane variază între 10 şi 30 cm. b.

rosturile aparente se execută prin tăierea betonului imediat după întărirea cu ajutorul unor discuri circulare cu lăţimea de 4.plasă de sârmă.cuie.. ele se execută pe 1/3 din grosimea dalei sau pe grosimea stratului de uzură (fig. În funcţie de condiţiile atmosferice între 6 şi 20 ore după turnare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.22 .. rostul de contracţie se realizează dintr-o foaie de carton bitumat.grosimea dalei de beton Rostul de contracţie se realizează prin intermediul unei scânduri de 10. Eforturile din contracţie ce apar în primele 24 ore de la turnare fac ca dala să fisureze sub rost pe toată grosimea.12mm grosime.mastic bituminos turnat pe plasa de sârmă Rosturile de contracţie. 6. 3 . Operaţia de tăiere a rostului de contracţie după întărirea betonului se face cu discuri abrazive (carborundum) sau armate cu tungsten. Când turnarea rostului se face cu întârziere faţă .2.5mm. În mod obişnuit.scândură de lemn. introdusă în betonul proaspăt cu ajutorul unui cuţit vibrator de 2.. Uneori.. Fig.3mm lăţime.00.00 şi 6. aşezată între longrine: la începutul prizei scândura se scoate din beton. 2 .23).. 4 .6.Rost de dilataţie prefabricat: 1 . iar golul rămas se umple ulterior cu mastic bituminos.Rost de contracţie: h . Acestea sunt rosturi transversale aparente care se execută numai pe o parte din grosimea îmbrăcăminţii şi au rolul de a preveni. Distanţa dintre rosturile de contracţie variază între 4. diamant şi necesită un mare consum de apă.23 . localiza şi dirija formarea fisurilor datorate întăririi betonului şi contracţiei la scăderea de temperatură.. În ultimul timp.

se introduce o garnitură de 8mm grosime.5 m distanţă una de alta (fig.25).24). După vibrarea betonului.6..Rost de contact Rosturile longitudinale. Rosturile de încovoiere. Astfel de întreruperi se fac de obicei în dreptul unui rost de dilataţie. garnitura se scoate. iar rostul creat se colmatează cu mastic bituminos (fig. Se execută ca rosturi întregi fie sub formă de rosturi de dilataţie. rosturile de lucru apar la întreruperea unei zile de muncă. se amenajează în acea secţiune un rost de lucru. fie sub formă de rosturi de contact.Rost longitudinal prevăzut cu ancore: . Aceste rosturi apar între două fâşii de beton ce se toarnă decalat în timp.25 .. este recomandabil să se prevadă ancore din cupoane oţel-beton cu diametru 14. la 1. Rosturi de lucru sau de contact. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de momentul cel mai potrivit apar fisuri şi deci nu este suficient de întărit muchia rostului se macină. Pentru a se preveni lunecarea dalelor spre acostamente şi lărgirea rostului axial.24 . 6. usă cu bitum tăiat sau ulei ars. defecţiunea greu de reparat ulterior. 6.16mm şi lungimea grosimii dalei. dacă nu este încă posibil. La partea superioară. Deoarece rosturile de contracţie se amplasează la distanţe mici practica dovedeşte că ele pot prelua şi funcţia rosturilor de încovoiere astfel încât îmbrăcămintea din beton de ciment apare secţionată în sens transversal numai de rosturi de contracţie şi de dilataţie. Fig. faţa laterală a dalei turnate se unge cu bitum tăiat. Ele se execută aparent. pe grosimea stratului de uzură. În sens transversal.Aceste rosturi au rolul de a localiza fisurile care apar din eforturile de încovoiere date de variaţiile de temperatură şi tasările inegale ale fundaţiei. separându-se planşele alăturate prin ungere cu bitum sau aşezarea unei foi de carton bitumat.6.

5 Kg / m bitum tăiat.26 . pe şinele longrinelor. Imediat după ce betonul proaspăt s-a zvântat se stropeşte uniform 0. b. llungimea curbei Uneori pentru a se înlătura pericolul denivelării planşelor adiacente. 6. prima stropire cu apă trebuie făcută după 2 până la 12 ore de la turnare. După îndepărtarea acestui strat protector. În funcţie de temperatura mediului înconjurător. betonul se stropeşte încă câteva zile. se poate adopta profilul rostului cu lambă şi uluc (fig.26). În cursul primelor trei zile stropirea se face la fiecare trei ore.. rosturile îmbrăcăminţilor de beton reprezintă puncte deosebit de slabe dacă nu sunt executate îngrijit.grosimea dalei de beton.dispoziţia ancorelor în curbe. în restul zilelor este suficient de trei ori pe zi. pentru evitarea evaporării apei din beton. Fig. Corturile sunt susţinute de ferme şi se pot deplasa în urma vibrofinisorului. 2 . Durata pe care trebuie să se aplice măsurile de protejare ulterioară este de minimum 7 zile în cazul folosirii cimenturilor portland şi de minimum 14 zile în cazul cimenturilor metalurgice.6.. Este necesar ca organele de control să verifice modul de realizare a rostului şi pregătirea continuării betonării. cu cenuşă sau tras.3cm grosime care. Tratarea bitumului după turnare [3] În primele zile ale întăririi betonului se iau măsuri de protejare împotriva evaporării rapide a apei şi acţiunii de spălare a mortarului de către ploi care pot diminua rezistenţa finală scontată. Dacă temperatura este sub +15oC intervalul la care este necesar să se facă stropirea betonului după turnare se măreşte. Suprafeţele de beton de dimensiuni foarte mari pot fi protejate prin acoperire cu o peliculă de bitum. h .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . se menţine permanent umed timp de 10 zile. Protejarea se face cu ajutorul unor corturi joase de pânză. prevăzute cu despărţituri pentru a împiedica formarea curenţilor de aer.armarea rostului longitudinal. acoperişurile se mută mai departe şi betonul se acoperă cu un strat de nisip de 2. După 24 de ore.Rost longitudinal cu lambă şi uluc După cum s-a menţionat anterior. iar la +5oC se renunţă la aplicare acestei măsuri.

5 şi 6 . 3.previbratoare.placă de nivelare secundară a betonului. Dacă turnarea şi întărirea betonului s-au făcut la temperaturi medii mai mari de +15oC.27 şi 6. Datorită acestui fapt.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pelicula de bitum nu permite evaporarea apei din beton. 6. orice solicitare sau vibraţii produse în masa betonului pot să distrugă primele legături dintre formaţiile cristaline apărute în procesul de hidratare a cimentului. Execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu maşini cu cofraje glisante Toate maşinile cu cofraje glisante fabricate în prexent sunt automatizate şi comandate electronic. 2 o Fig. este indicat să se acopere lucrarea cu materiale care să împiedice spălarea stratului superficial de mortar de ciment.placa de nivelare primară a betonului.28. 2. . a mijloacelor de transport. 6.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Augrade": 1 . 7 . îmbrăcămintea să dă în circulaţie după 21 zile de la execuţie. când se folosesc cimentul Pa şi după 28zile când se foloseşte cimentul M. 4 . Dacă în primele două zile după turnarea betonului intervine o ploaie. urmărindu-se ca cel puţin în primele trei zile de la turnare temperatura betonului să nu scadă sub +2oC.grinzi de nivelare oscilante transversal.răspânditor mecanic cu şnec elicoidal. când lucrările de turanrea betonului sunt surprinse de o coborâre bruscă a temperaturii mediului înconjurător până la valori de 0 C este necesar să se ia măsuri de izolare termică a betonului. având sistemul de control integrat în echipamentul de bază al maşinii. Izolarea termică se poate realiza cu panouri de stufit sau rogojini. precum şi depozitarea de materiale înainte ca betonul să fi atins rezistenţa indicată. În perioada de primăvară şi toamnă.placa de finisare suspendată. Până la atingerea rezistenţei de 12daN / cm . Principiile de funcţionare şi alcătuirea schematică a maşinilor cu cofraje glisante sunt prezentate în fig.27 . nu trebuie să se permită circulaţia lucrătorilor. asigurând un regim umed de întărire. După două ore de la stropire se acoperă suprafaţa de nisp fin în grosime de 5mm. Îmbrăcămintea de beton se poate da în circulaţie dacă rezistenţa la întindere din încovoiere a betonului atinge 80% din valoarea prescrisă.

3 . Stratul suport trebuie să fie umezit în prealabil pentru anu se pierde apa din betonul proaspăt.placa de împingere (mulare). 5 .previbratoare.placă de nivelare suspendată.placă de nivelare auxiliară. vibrarea este asigurată în masa betonului cu ajutorul unor baterii de previbratoare. considerate mai eficace în cazul grosimii dalei mai mari de 15-20cm decât vibrarea de suprafaţă. 6.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Gunter und Zimmerman": 1 .28 . La ambele tipuri de maşini.tub vibrant transversal. . 2 . Descărcarea betonului se face de obicei direct pe stratul suport în două cordoane în cazul lăţimilor mari. 4 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI NIVELARE PROFILARE COMPACTAR E FINISARE PREGĂTIREA EXECUŢIEI ETANŞAREA FUNDAŢIEI POZARE BLOCHEŢI LONGRINE AUTOMACARA 5tf MONTARE LONGRINE MONTARE ELEMENTE ROST FINISOR BETON TURNARE BETON CIMENT TURNARE BETON FINISARE SUPRAFAŢĂ MAŞINĂ TĂIAT ROSTURI TĂIERE ROST UTATĂ SIT AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR REMORCA TRACTATĂ MANUAL RULOU PERII CORTURI JOASE NOLOGICĂ Fig. .7.Schema tehnologică de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment .

unghiul de înclinare a echipamentului.timpul pierdut în ciclu.viteza medie de deplasare.este numărul de treceri necesare. Nivelarea cu buldozere şi autogredere se realizează prin deplasarea acestora după o schemă în zigzag sau circulară. . Nivelarea mecanică a suprafeţelor Prin nivelare se asigură o suprafaţă plană definitivă a terenului şi platformelor. în grade.suprapunerea fâşiilor. în m. . . Vm ti t0 l θ s . sunt nivelarea şi tazularea.lungimea sectorului de lucru. în m/min.timpul de întoarcere. care au denivelări până la 20cm precum şi corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora. . în m. în minute. Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei nivelate este necesar ca nivelarea să fie urmată de o compacatre de finisare. a). cu cuţitul aşezat la nivelul suprefeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor. Aceste activităţi au rolul de a asigura profilarea definitivă a lucrării.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL VII EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FINISARE LA DRUMURI [2] Finisarea suprafeţelor orizontale şi a taluzelor lucrărilor de terasamente Principalele activităţi care se efectuează după executarea lucrărilor de săpatură sau de umplutură în vederea finisării platformelor şi taluzelor. în m.lăţimea echipamentului. Norma de timp a utilajelor la nivelare se acalculează cu relaţia:  L  n  V + ti + t o    m  NTU = 0. . Nivelarea constă în tăierea dâmburilor şi împingerea în goluri a pământului săpat folosind în acest scop buldozere sau autogredere. .6 L(? sin θ − s )kc k s kt în care: [ore / 100m 2 ] n L . . în minute.

kt .coeficient de utilizare a timpului de lucru. pe taluz sau pe coronament în funcţie de panta şi lăţimea taluzului (fig. Taluzarea mecanică a debleelor şi rambleelor Prin taluzare se asigură profilarea definitivă a taluzelor rezultate în urma săpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee. 4 treceri). ale utilajului.8) . . k s = 0. 7. executarea săpăturii şi a nivelării taluzelor prin treceri succesive (max.4 − 0.0.coeficient de variaţie a rezistenţei la săpare în funcţie de categoria de II III teren (k s = 1. La taluzare se execută de regulă săparea unui strat de pământ cu grosimea maximă de 40cm în vederea finisării suprafeţelor taluzurilor şi aducerea lor la înclinările prevăzute în proiect.coeficient de neuniformitate a ciclului (kc = 0. activitatea presupune următoarele faze: montarea şi reglarea lamei la înclinaţiile necesare. Fig.85.7. k sIV = 0. b). În cazul taluzării cu autogrederul.Poziţii de deplasare a autogrederului la taluzare la piciorul taluzului şi pe coronament pe taluz În ultimele două cazuri se iau măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii utilajului şi au productivitatea redusă din cauza neutilizării integrale a lungimii echipamentului.9.6) . a buldozerelor sau a excavatoarelor cu braţ telescopic. ceea ce face să nu se aplice decât în situaţii în care nu se poate face deplasarea la piciorul taluzului (în special în cazul umpluturilor în ramblee cu înălţimi mari respectiv lăţimi mari de taluz). k s = 0. .1). Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor kc ks I . împrăştierea cu ajutorul lamei sau strângerea în grămezi a surplusului de pământ de pe platformă în vederea înlăturării lui.1 . Taluzarea cu autogrederul se poate realiza prin deplasarea acetuia la piciorul taluzului.

2 .îndepărtarea de taluz. taluzarea se face concomitent cu lucrările de săpare sau de umplutură pe măsura asigurării lăţimii de lucru corespunzătoare pe mai multe niveluri. 20o). adunat la picioarul taluzului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La taluzele cu lăţimi mari care depăşesc lungimea lamei. Taluzarea cu buldozerul este indicată numai în cazurile în care unghiul taluzului este mai mic decât panta maximă pe care poate urca buldozerul în condiţii economice (max. este îndepărtat cu autogrederul şi strâns în grămezi pentru a fi încărcat în mijloacele de transport sau împrăştiat pe platformă (fig.Scheme tehnologice de îndepărtare a pământului săpat la taluzare cu două autogredere: a . b. Ca şi în cazul autogrederului.7.7. Pământul rezultat din taluzare. 7.3) este recomandată în special în cazul taluzelor cu lăţimi mari. când taluzul are lăţimea mai mare decât raza . Fig.2). Taluzarea cu excavator cu braţ telescopic (fig.strângere în grămezi şi încărcare.

Schema de lucru la taluzarea cu excavator telescopic .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de săpare maximă a excavatorului se organizează lucrul pe două sau mai multe niveluri cu înălţimi corespunzătoare.7.3 . Fig.

DOMSA A.C. Suprastructura drumurilor Curs I.IONESCU .B. Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului S.ZAFIU Terasamente .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor BIBLIOGRAFIE S.C.JERCAN J.B. PĂUCA P. DOROBANŢU C. Mecanzarea lucrărilor de construcţii Curs I.B.Curs I.C.

Longitudinal . screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL a. c.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞĂTOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL BULDOZER APARATE TOPO PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT a. Abataj transv. excavator c. buldozer b. Longitudinal b.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ CUŢIA 1 2 3 4 SE REIA RĂRILOR DE CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT LUTURI A EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ NOLOGICĂ DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal DE Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder FÂŞII LONGITUDINALE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL Autocisterna Cilindru compactor UMECTARE COMPACTARE RAŢIA CUTATĂ AJUL FOLOSIT EMA NOLOGICĂ RU .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->