DICU MIHAI

UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR

BUCUREŞTI

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Prefaţă

Lucrarea intitulată: "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", reprezintă un suport de curs pentru studenţii anului IV specialitatea Drumuri din cadrul Facultăţii de Căi ferate, Drumuri şi Poduri. În mare parte, este o lucrare în stilul personal al autorului, a unor cursuri de specialitate editate în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Prezentul manual este organizat şi inspirat din programa analitică propusă de prof.dr.ing. Romanescu Constantin, precum şi din notele de curs elaborate în perioada când răspundea de această disciplină. Scopul lucrării este acela de a iniţia cunoştinţele studenţilor din anii terminali cu elemente de tehnologie, vizionate în cadrul programelor de practică tehnologică şi care vor fi completate la curs cu casete video de specialitate. Lucrarea nu are pretenţia că a prezentat întreg domeniul de tehnologie a lucrărilor de drumuri şi de aceea a fost intitulată "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", tocmai pentru a răspunde scopului menţionat.

AUTORUL

pag.2

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

CAPITOLUL 1

1.1 Tehnologia lucrărilor de drumuri

Această materie se ocupă de analiza modului de realizare a lucrărilor de terasamente şi de suprastructură a drumului. Tehnologia lucrărilor reprezintă schema logică în care se înlănţuie operaţii specializate pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabileşte ordinea prin care intră în acţiune diversele utilaje de construcţii specilizate pe tipuri de lucrări. Lanţul de utilaje de construcţii operaţionale în fronturi de lucru, poartă denumirea de sistemă de maşini. Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaştere a proiectelor şi a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situaţie (fig.1), a profilului longitudinal (fig.2) şi a profilelor transversale (fig.3), se studiază tabloul de calcul a volumelor de terasamente (tab.1), ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemăsurătoarea lucrărilor. Pornind de la proiect, contructorul ce participă la o licitaţie de obţinere a unei lucrări de drumuri, îşi stabileşte modul de compensare a teresamentelor prin întocmirea diagramei LALANNE (fig.8) şi îşi completează tabloul de mişcare a pămăntului (tab.2). Analizând tabloul de mişcare a pământului funcţie de distanţele de transport şi productivitatea utilajelor care sapă precum şi cele care realizează straturile de umplutură, constructorul va întocmi schema tehnologică de lucru prin alcătuirea sistemei de maşini în varianta sa optimă. Pentru aceasta va folosi METODA MULTICRITERIALĂ PENTRU ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE, ce va face obiectul prelegerilor de curs, viitoare.

Fig. 1 - Plan de situaţie

pag.3

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 2 - Profil în lung

Fig. 3 - Profil transversal tip 1 - fundaţie; 2 - strat de bază; 3- îmbrăcăminte; 4 - strat de uzură; 5 - bordură; 6 - bandă de încărcare; 7 - trepte de înfrăţire; 8 - rigolă; 9 - parapet Tabel 1 Calculul terasamentelor Metoda distanţelor aplicabile
Distanţa medie Poziţia Nr. profil kilometrică km+m 6+850.00 25.00 2 875.00 10.00 3 885.00 12.00 Ti 1 4 897.00 11.00 10.50 115.5 0 7+007.00 4.40 5.60 17.80 1.75 3.15 22.00 242.00 3.85 42.35 11.00 6.80 1.10 74.80 12.10 12.50 137.50 2.30 25.30 0.75 8.25 17.50 5.40 4.80 94.50 84.00 21.00 367.50 1.80 31.50 1.20 21.00 dintre Suprafeţe m m
2

Volume m
3

Distanţa

profiluri

Ampriză

Taluz R

Taluz D

1

m

12.50

3.90

2.30

48.75

28.75

17.00

212.50

1.15

14.375

0.95

11.875

1.2 Organizarea lucrărilor de terasamente
pag.4

4. şi cele din sectoarele de umplutură precum şi cu varianta optimă de mecanizare a lucrărilor. 4.Mişcarea transversală a pământului Pentru a realiza o lucrare economică. se acţionează încă din faza de proiectare. prisosul fiind folosit în lungul drumului (fig. la ce distanţă şi cu ce utilaj se transportă. Pentru mişcarea transversală a pământului.b). pentru realizarea corpului drumului. completată cu detalierea procedeelor de lucru în sectoarele de săpătură. restul fiind adus din alte profile din lungul drumului (fig.c) Fig. Terasamentele reprezintă volume de pământ limitate de profile transversale analizate în faza de proiectare.5 . respectiv în ce profil de umplutură se foloseşte. cazul în care volumul de săpătură din profil este mai mic decât necesarul de umplutură din acelaşi profil. cazul în care necesarul de umplutură este mai mic decât volumul de săpătură. Pentru executarea lor trebuie să se ştie cum este utilizat pământulrezultat din săpături. 4. Această etapă de studiu. când traseul propus trebuie să conţină cât mai multe profile transversale la care suprafeţele de rambleu să fie egale cu cele de debleu.a). reprezintă proiectul tehnologic de execuţie a terasamentelor. pag. Mişcarea pământurilor pentru realizarea corpului drumului se efectuează atât în sens transversal cât şi în lungul drumului. denumită şi compensare în acelaşi profil se poate întâlni trei cazuri posibile şi anume: cazul ideal când întregul volum de pământ săpat este folosit pentru realizarea necesarului de umplutură (fig. 4 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Lucrările de terasamente sunt definite ca toalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură executate în lungul drumului.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Depozitele de pământ suplimentar precum şi camerele de împrumut crează şi ele cheltuieli suplimentare, care trebuie să fie cât mai mici. Soluţiile cele mai economice le reprezintă depozitarea pământului lângă ampriza drumului sub formă de “CAVALIERI” (fig.5), sau depozite pe taluzul de rambleu, care duc la sporirea stabilităţii umpluturilor (fig.6).

Fig. 5 - Depozite de pământ 1 - săpătură; 2- cavalier

Fig. 6 - Depozite pe taluzuri de împlinire Pe acelaşi principiu, mai ales la traseele de drum din zonele de şes, se pot utiliza camere de împrumut din aceeaşi secţiune transversală (fig.7).

Fig.7 - Camere de împrumut Atunci când nu este posibilă aplicarea acestor soluţii tehnice, solicitarea unor terenuri la factorii de decizie locali, pentru amplasarea depozitelor de pământ sau pentru realizarea unor gropi

pag.6

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

de împrumut se face numai după întocmirea epurei LALANNE şi a momentelor de transport (fig. 8,9).

Fig.8 - Epura mişcării pământului

Figura 9 - Compensarea terasamentelor în epură Pe epură apar sectoare în cadrul cărora se realizează transportul cu acelaşi mijloc de transport. Totodată, pentru a nu avea prea multe categorii de preţuri pentru acelaşi mijloc de transport se determină o distanţă medie generală pentru toate volumele transportate. Distanţa medie de transport este media geometrică a disanţelor parţiale ale diverselor cantităţi de săpătură transportate. Această distanţă se determină făcând rapotul dintre suma momentelor de transport şi suma volumelor transportate cu un anumit mijloc de transport. Reamintim că momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi distanţa de transport aferentă. Din epura LALANNE se poate determina în final volumul de pământ necesar sau în prisos ce trebuie adus din groapa de împrumul sau dus în depozit. Aceste zone se găsesc la distanţa (D) de sectorul de drum în execuţie. Necesarul de autobasculante pentru transportul pământului (N) se determină din condiţia, ca utilajul de săpat-încărcat să lucreze în flux continuu. Astfel în timp ce un
pag.7

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

mijloc de transport se află la încărcat (N-1) autobasculante se găsesc pe traseu unele încărcate altele descărcate (fig. 10).

Figura 10 - Moment de transport

Tabel 2
Volume m3 Dist. între profiluri Compensări în acelaşi profil m3 Transport Profil în care se transportă Necesar umplutură, m3 Distanţă de transport, m buldozerul cu

Transport auto

Prisos săpătură, m3

de

Cantitatea, m3

Poziţia Km.

Depozit, m3

Împrumut, m3

trasport, m3

de trasport, m Moment
3

Umplutura

Cantitatea

Nr. profil

Săpătură

1

6+850.0 25.00

60.0

25.5

27.5

32.5

-

-

-

-

-

-

-

2

875.0 10.0

91.0

82.250

8.75 0

-

-

-

-

-

-

-

-

3

885.0 12.0

74.80

-

-

74.80

-

-

-

-

-

-

-

Ti 1 4

897.00 7-007.0 -

112.20 -

272.5

-

112.20 -

272.5

-

-

Ti 1

10

112.20

1122.0

Execuţia lucrărilor de terasamente Prin lucrări de terasamente înţelegem totalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură pe direcţia axului drumului în vederea realizării corpului său.

pag.8

Moment

m3

m

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 11 După cum se observă, ciclul de lucru este SĂPĂTURĂ- TRANSPORT- UMPLUTURĂ, lucrările desfăşurându-se pe operaţii specifice cu utilaje de construcţii specializate. Lucrări pregătitoare execuţiei terasamentelor [1] Lucrările de terasamente sunt precedate întotdeauna de o serie de lucrări pregătitoare pentru asigurarea unei execuţii corecte, continue şi cu productivitate sporită. Cele mai importante lucrări pregătitoare sunt: verificarea şi restabilirea traseului; defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri; doborârea arborilor şi scoaterea rădăcinilor; asanarea zonei; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea profilelor transversale; amenajarea drumurilor de acces.

pag.9

se curăţă de arbuşti şi tufişuri. 12). Axa traseului astfel materializată este înscrisă într-o tabelă care se predă constructorului. Martorii se fixează pe obiective fixe aflate în apropierea traseului (socluri de clădiri.14). aceştia se reperează lateral amprizei cu martori (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Verificarea: restabilirea traseului [1] Pe baza planului de situaţie şi a profilului în lung se restabilesc aliniamentele şi curbele traseului proiectat. tangentele de intrare şi ieşire din curbe.10 . înlesnind astfel şi uscarea acestor suprafeţe (fig. pag.13.). Defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri [1] Pentru a uşura circulaţia vehiculelor de transport şi lucrul maşinilor care execută terasamentele. a gropilor de împrumut şi a depozitelor. sau prin borne de beton. bisectoarele.martori. Fig. punctele intermediare ale aliniamentelor lungi etc. suprafaţa ce reprezintă ampriza drumului. cu ajutorul reperelor care au servit la întocmirea proiectului cu ocazia studiilor pe teren. Pentru a putea reconstitui poziţia punctelor principale ale traseului (vârfurile de unghi. 12: Poziţia martorilor pe traseu: M 1 şi M 2 . precum şi a drumurilor de acces.) în cazul distrugerii picheţilor în timpul execuţiei. copaci mari etc.

Organizarea tehnologică a suprafeţelor de lucru pag. Tăietor de tufişuri Fig. 15. 13.11 . Maşină de scos rădăcini Organizarea tehnologică a sufrafeţelor de lucru Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 14.

. Lungimea sectorului se stabileşte astfel încăt să rezulte un număr întreg de fâşii ( n.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ar F . Ls .sectoare. lăţimi reduse.fâşia de lucru.dimensiuni sector. L0 . l0 .dimensiuni tehnologice.lăţimea de trecere a echipamentului de lucru.este lăţimea fâşiei de lucru.000 = PE PE .dimensiuni obiecte. se prezintă schema tehnologică de deplasare a defrişatorului în fâşii s transversale cu toate elementele caracteristice unei scheme de mecanizare. .obiecte cu lungimi mari şi . . lt .12 NUM 10. n f ) : nf = Ls lf Norma de timp a utilajului la defrişarea mecanică se determină în funcţie de productivitatea de exploatere a acestuia cu relaţia matematică: NTU = în care: pag.suprapunerea fâşiilor. Fe S0 lf si ls . Pentru siguranţa acoperirii întregii suprafeţe a sectorului de lucru fâşiile se suprapun astfel încât se poate scrie relaţia: l f = le − s în care: lf le .lăţime echipament. .suprapunerea fâşiilor de lucru. Lt . În figura 16. b.obiecte cu lungimi şi lăţimi comparabile. s t .lăţimea reală a fâşiei. .spaţiu tehnologic. .

Schema tehnologică de deplasare a defrişătorului în fâşii transversale Considerând două situaţii de lucru şi anume: maşina taie numai tufişuri. rezultă că se pot aplica două relaţii de calcul pentru productivităţi: t   103 bv KT − 1  60  2  ( m / h) P= 1 n1 respectiv: t nt   103 bv KT − 1 − 2 2 4  60 60 ⋅ 10  2  ( m / h) P2 = n1 în care: b v pag.productivitatea de exploatere orară. PE .13 .viteza de deplasare în timpul lucrului în km / h . 2 Fig. exprimată în m / h .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NUM este numărul de unităţi de măsură naturale (m 2 ) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă ( UM R = ha conform indicator de deviz Ts ).lăţimea fâşiei de lucru (l f ) . . în metri. maşina taie şi arbori mai groşi (izolaţi).16 . .

prin împingerea cu lama ridicată la maximum.17). . se coboară lama şi se împinge spre locul de depozitare (fig.b). Când arborele a fost dezrădăcinat. în minute. ramurile uscate şi toate resturile vegetale rămase în urma utilajelor se strâng cu grebla şi se depozitează în afară zonei drumului.densitatea arborilor groşi pe suprafaţă. în buc / ha . .95) . Frunzele.numărul de treceri pe acelaşi loc ( n = 1 − 3) .timpul necesar pentru doborârea unui arbore. . pentru a împiedica răsturnarea lor peste buldozer (fig.17.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor KT n1 t1 n2 t2 .80 − 0. pot fi scoase cu maşini speciale pentru scos rădăcini (fig. care nu au dimensiuni prea mari.17. . în minute.a). Doborârea arborilor şi scoaterea buturugilor [1] Doborârea arborilor este o operaţie care se execută de echipele de muncitori specialişti.timpul unei întoarceri la capătul sectorului. Arborii cu diametru mic se doboară cu ajutorul unui buldozer. se stivuieşte şi se inventariază în vederea valorificării.coeficient de folosire a timpului de lucru ( K T = 0. pag.14 . Corespunzător acestor două relaţii rezultă normele de timp următoare: NTU = 10n1 t   b ⋅ v K T − 1  60   (ore/ha) respectiv: NTU = 10n1 (ore/ha) t1 n2t 2   b ⋅ v K T − −  60 6 ⋅ 105   Rădăcinile tufişurilor şi arbuştilor. Materialul lemnos doborât se scoate în afara amprizei.

2 metri înălţime se scot numai buturugile. dacă au diametru mic. Buturugile arborilor mari se scot de obicei cu ajutorul explozivilor (fig. pag. Prin această metodă se pot scoate arbori întregi.. Doborârea arborilor Arborii de diametru mare se taie cât mai aproape de nivelul terenului. atunci îndepărtarea ei se realizează numai cu ajutorul explozivilor. cât şi mecanizat.15 . iar rădăcinile pot rămâne în pământ la ramblee de peste 2 metri înălţime nu se scot nici buturugile şi nici rădăcinile la deblee se scot obligatoriu atât buturugile. Dacă buturuga este puternic ancorată în pământ prin rădăcini. Obişnuit.. Astfel: la ramblee mai mici de 1 metru înălţime se scot atât buturugile cât şi rădăcinile la ramblee de 1. 17. 2. Artificierul introduce în gaura de mină explozibilul. dacă este necesar. buturugile şi rădăcinile se scot ulterior..). cât şi rădăcinile. 18). Fig.5. apoi burează şi provoacă explozia. excavator etc.2 ori diametrul D al buturugii. buturugile se trag cu ajutorul unui cablu şi al unei maşini puternice (buldozer..fitil. Extragerea buturugilor: 1-dinamită. Se execută sub buturugă o gaură de mină înclinată la 450 şi cu adâncimea de 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 18. Buturugile se pot extrage atât manual.

deoarece procesul de evacuare a apelor şi uscare a pământului este. Lucrările de asanare se execută din timp. 19. spre a evita stagnarea şi băltirea apelor pe terenurile agricole învecinate sau alte proprietăţi. pe ampriză şi zonele din imediata apropiere trebuie prevăzute lucrări pentru menţinerea terenului în stare uscată. Este indicat ca doborârea arborilor şi mai ales scoaterea buturugilor să fie făcută în perioada când pământul nu este îngheţat. canale de evacuare şi drenuri. Lemnul rezultat din scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se adună şi se depozitează în afara amprizei. Deoarece pădurile contribuie mult la apărarea drumurilor împotriva înzăpezirii şi a mediului înconjurător împotriva poluării este necesar să fie îndepărtaţi numai arborii de pe zona strict necesară. cu acordul procedurilor legale de specialitate. urmând să fie folosit la îmbrăcarea taluzurilor. 19.b).a).16 . Asanarea amprizei [1] Înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Buturugile arborilor mai mici (diametrul sub 30 cm) se scot introducând lama buldozerului sub buturugă şi manevrând dispozitivul de ridicare a lamei. care evacuează apele în aval de limitele amprizei. El este îndepărtat de pe ampriză atât la ramblee (fig. Totodată. cât şi la deblee (fig. Extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal [1] Pământul vegetal conţine un procent ridicat de particule fine şi vegetale. în general. lent. se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă. în vederea brăzduirii sau însămânţării lor. ceea ce le face puternic compresibil şi deci mai puţin recomandabil la executarea terasamentelor. Locurile mlăştinoase se asanează cu ajutorul unei reţele de şanţuri. pag.

.40 cm şi grosimea de 6. vânt. pag.3 metri lungime cu latura de 20.. deoarece comportă un volum sporit de muncă manuală. topirea zăpezii etc.Extragerea pământului vegetal Pământul vegetal se decapează pe o grosime de 10.10 cm care se stivuiesc cu iarba în jos. pentru a fi folosit la îmbrăcarea taluzurilor... Brazdele se folosesc la protejarea taluzurilor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.. În figura 20 se prezintă tehnologia de decapare a terenului vegetal precum şi operaţia inversă de tapetare a taluzelor noi în vederea stăpânirii efectelor de eroziune a lor sub acţiunea agenţilor naturali (ploi.. Dacă suprafaţa amprizei este înierbată.17 .). la punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri slab productive sau neproductive... dar sistemul este din ce în ce mai rar folosit.30 cm cu lama buldozerului sau autogrederului şi se depozitează în afara amprizei drumului. se udă şi se acoperă cu rogojini ca să nu se usuce. Se obţin fâşii de 2.19 . se pot extrage brazde cu ajutorul unor cuţite speciale care execută tăieturi verticale în sens transversal şi longitudinal.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 20. b. Scheme tehnologice de săpare a stratului vegetal cu buldozeru cu depozitare lângă amplasament.cu transport la distanţă pag.18 .

precum şi lucrările de artă aferente. 21). iar în curbe la distanţe de 5. Pentru profilul de debleu se face o şablonare identică după cum urmează: Fig. 21. precum şi reperele de ax şi de nivel restabilite pe teren. Operaţia de pichetare are la bază elementele ce rezultă din planul de situaţie. În aliniament picheţii se amplasează la distanţe de 20. este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente să fie pichetate profilele transversale de pe traseu..19 . Şablonarea terasamentelor de rambleu. din şipci de lemn. Şablonarea terasamentelor de debleu.50 metri. profile transversale curente.10 metri.. Şabloanele de nivel şi cele care indică înclinarea taluzurilor se realizează simplu. Metoda cea mai simplă de pichetare a profilului transversal constă în materializarea pe teren cu ţăruşi simpli de lemn a marginilor amprizei şi cu ajutorul şabloanelor care dau şi înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pichetarea profilului transversal [1] Pentru realizarea corectă a lucrărilor de terasamente şi pentru a înlesni controlul execuţiei. profilul longitudinal. după gradul de denivelare a terenului. Fig. pag... 22. profilul transversal tip.

Pentru frontul de lucru înalt: excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă excavatoare cu mai multe cupe.20 . Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal. utilaje pentru afânarea şi scarificarea pământului poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului terenului. din acest punct de vedere. În figura 23 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul. transportă şi nivelează. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje. la nivelul terenului. utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă şi încarcă. se recomandă folosirea următoarelor utilaje: Pentru frontul de lucru la nivelul terenului: buldozere screpere şi autoscrepere autogredere gredere elevatoare. sub nivelul terenului concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente. respectiv dificultatea la săpare. utilaje care sapă. din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii. Pentru frontul de lucru în adâncime: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă graifăre dragline Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă excavatoare cu echipament de draglină pag. realizat cu o serie de utilaje dependente între ele. distanţe de transport consistenţa pământului de săpat. Alegerea utilajelor de săpat depinde de: posibilităţile de lucru ale utilajelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1] Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar. În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor excavatoare cu echipament de graifăr.Utilaje care sapă şi încarcă pag. Fig.21 . 23.

22 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Utilaje care sapă şi încarcă pământul în mijloacele de transport Din acestă categorie fac parte: excavatoarele.Parametrii tehnologici ai excavatoarelor pag. graifărul şi grederul elevator. Fig. draglina.24 .

Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat. deoarece au o mare capacitate de producţie şi pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături. Excavatoare. Excavator cu lingură dreaptă Fig.23 . Fig. Excavaţie frontală a săpăturilor cu excavatorul pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a). 25. 26. în special la cele de volum mare.

24 . c.sub nivelul de circulaţie. Fig. b. pag. iar în figura 27 tipuri de abataje după poziţia nivelului de circulaţie al excavatorului faţă de nivelul de ciculaţie al autobasculantei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă şi excavatorul cu lingură întoarsă. În figură 26 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului: deasupra nivelului de circulaţie.mixt. 27.

săpătura se execută în trepte. la alt nivel. La lucrările concentrate. 2 m . În pământurile consistente. longitudinal (fig. de aceea cupa se umple mai repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică. 29 c.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.25 .la niveluri diferite. prin săparea directă pe întreaga secţiune a profilului transversal. cu volume mari. în pământurile slab coezive..2.25 . După executarea unei curse..b).00. până ce realizează săpătura pe întregul profil transversal. prin curse consecutive în lungul debleului. Pământul săpat este încărcat îm mijloace de transport (1) care se deplasează pe un drum paralel cu cel al excavatorului (2). metoda frontală se aplică în trepte (fig. Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0. 30). pe trepte corespunzătoare înălţimii de umplere a cupei. înălţimea frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere. Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului. se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1.. În baza acestor considerente.00 . pag. deoarece este nevoie de un front de lucru mai înalt. Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele procedee: frontal (fig. 28. 29. chiar în stâncă derocată în prealabil. stratul tăiat este mai gros. La lucrările de săpături se folosesc excavatoare pe pneuri.la acelaşi nivel. având capacitate a cupei 0. b.25 m 3 3 care se deplasează cu uşurinţă. cu condiţia ca blocurile derocate să aibă volumul mai mic decât cupa execavatorului.a.d). Tipuri de abataje după poziţia reciprocă între nivelul de circulaţie al excavatorului şi autobasculante: a. grosimea stratului care se taie este mică. pământul săpat fiind încărcat în mijloacele de transport (1) care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului (2) pentru adâncimi mari. a.1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice categorie de teren.. excavatorul se întoarce începând o nouă cursă. se defineşte drept înălţime normală de umplere.

26 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor pag.

numărul de cicluri pe minut.. în m . .0. 0..90). 3 ..9). în secţiunea transversală se lucrează în mai multe trepte de săpare. aşa cum se prezintă în figura 30.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.capacitatea cupei.27 .Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă În cazul abatajelor adânci.coeficientul de utilizare a maşinii (0. 31 . Fig.Metoda de lucru în trepte Fig.. . 29. 30 . în care: n c K1 K2 pag. .Metode de lucru în sens longitudinal Productivitatea excavatoarelor se calculează cu următoarea relaţie: P = 60 ⋅ n ⋅ c ⋅ K ⋅ K 2 ⋅ K a .8 .coeficientul de umplere a cupei (0.70 .

Excavator cu lingură întoarsă Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3. Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă. Se foloseşte pentru executarea de tranşee. 32 .. În tabelul următor se prezintă ciclurile de lucru ale excavatorului [ 2] . gropi lungi de fundaţie. şanţuri pentru conducte. respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport.. după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă. Fig. a.0. drenuri.coeficientul de afânare a pământului (0. canale. 32). etc.95).2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii. Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase.28 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ka . (fig.. pag.7 .. cât şi în terenuri argiloase neîngheţate.5m sub nivelul de staţionare.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 3 Scheme structurale ale ciclurilor la excavatoare Nr.timp de săpare. t0 . t 45 .timp de ridicare cupă plină.timp de rotire şi coborâre cu cupa goală.timp de rotire cu cupa goală.timp de rotire cu cupa plină. t0 .timp de descărcare. Schema structurală a ciclului Tip echipament Componenta ciclului Tc = t12 + t 23 + t33' + t34 + t 45 + t0 t12 . Tc = t12 + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 t12 .timp de săpare şi ridicare cupă. Tc = t12 + t 22' + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 4. t 45 .timp de rotire cu cupă plină. t 23 . t 23 .timp pierdut în ciclu.timp de descărcare. t 45 .timp de rotire cu cupa plină. t34 . Cupă inversă t34 .timp pierdut în ciclu. t 44' . t0 . t56 .timp de săpare. Graifer t12 . 1.timp de coborâre cupa goală. t 55' .timp de rotire cu cupa goală. Draglină t34 .29 . 3.timp de descărcare.timp de coborâre cupă.timp pierdut în ciclu.timp de coborâre cupă. t 23 . pag. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 45 + t55' + t56 + t0 t12 .timp de ridicare cupa plină.timp de săpare. Cupă dreaptă t33' . t 22' . crt. 2.

80 ).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor t 23 . t 45 . se pot comasa diverşi timpi ai ciclului (rotire cu ridicare cupă sau rotire cu coborâre cupă etc. Norma de timp unitară (NTU). t0 .30 . Pentru reducerea normei de timp a excavatorului în condiţiile unei scheme tehnologice date. se bazează pe o serie de parametri de lucru ai excavatorului: . t34 . utilizată în stabilirea variantei optime de mecanizare.).timp pierdut în ciclu. corespunzător săpării şi descărcării unei cupe de pământ inclusiv reducerea la poziţia iniţială a echipamentului. pe grupe de capacităţi sunt prezentate în tabelul 4.timp de ridicare cu cupa plină. Durata ciclului (T0 ) reprezintă suma timpilor componenţi şi procesului de săpare cu excavatorul.coeficient de folosire a timpului de lucru în cadrul schimbului.timp de rotire cu cupa goală. pag. . t 44' . . k0 km kr . Valorile medii ale coeficieţilor pentru diferite categorii de pământ.coeficient care ţine seama de variaţia unghiului de rotire.coeficient care ţine seama de gradul de calificare al mecanicului.timp de descărcare.9 sau în mijloacele de transport k d = 0. În tabelul 4 sunt prezentate schemele structurale ale duratelor ciclurilor pentru diversele tipuri de echipamente de excavator.coeficient de variaţie a duratei ciclului în funcţie de categoria terenului. În cazul cel mai general se poate aplica relaţia simplificată: NTU = Tc ⋅ k a 36q ⋅ ku ⋅ kT 3 (ore/100m ) în care prin kT s-a notat coeficientul global de timp ( kT = kc ⋅ k d ⋅ k0 ⋅ k s ⋅ k m ⋅ k r ) . .coeficient care ţine seama de condiţii de descărcare a pământului în kc kd cupă (în depozit k d = 0.timp de rotire cupă plină.

82 0.0? 0.00 0.Clasificarea abatajelor după deplasarea excavatorului faţă de taluz.80 q > 1.80 0.83 1.78 0.80 0.97 0.82 0.80 III 0.81 1.80 II 0.92 0.12 0. a .82 0.78 0.82 0.91 1.93 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabelul 4 Valorile medii ale coeficienţilor de calcul a NTU pentru excavatoare Capacitate Categorie teren q < 0.78 0.03 0.10 0.12 0.25m 3 I 1.80 1.78 1.78 0.90 ku ka kc k0 ks km Fig.16 0.95 0.97 0.25m 3 I 1.85 1.00 0.92 0.10 0.90 III 0.82 0.8m 3 I 1.87 0.97 0.89 1.16 0.87 0.95 0.78 0. b.abataj lateral. se aplică diverse tehnologii de lucru: pag.78 III 0.92 0.8? 1.78 II 0.95 0.00 0.90 II 0.16 0.abataj frontal În cazul abaterilor de diverse dimensiuni în secţiune transversală.82 0.33.8m 3 ≤ q ≤ 1.31 .87 0.

Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă a.abataje laterale.b .e .32 .abataj frontal lateral Fig. 35.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 34 .Clasificarea abatajelor după lăţime: pag. d.abataj frontal îngust. c.

0.. Pământul este ridicat într-un buncăr. Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator. RS .36). care sapă şi încarcă pământul în mijloace de transport (fig.Excavator cu mai multe cupe Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de 50..abataj larg.lăţimea cupei. Draglina.25 cm.33 .abataj îngust. M lc . depozite sau mijloace de transport. A .. la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea de 15.500 m .. Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru.raza minimă de scăpare a. Fig.. de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportoare.37) pag.abataj combinat. Capacitatea unei cupe este de 0. iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m.200. Al .150 m / h la tipurile uşoare şi de 200. 3 3 3 b). Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee.500 m / h la cele grele. având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul apelor (fig. pentru o înclinare a taluzurilor de 45o..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ai . 36 ..3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă..

a).b).. frontal (fig. în care caz draglina se deplasează în prelungirea marginii tranşei. Datorită lungimii mari a braţului. 39. însă din camere de împrumut situate pe ambele părţi ale drumului (fig. pag.Draglina Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii.Metoda de lucru cu draglina Cu draglina se pot executa ramblee până la înălţimea de 5m.25.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. decât în pământuri uşoare şi mijlocii. se poate lungi braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină. 39) Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri: lateral (fig. din care cauză draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune. 37 . care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă. 38 . 39.50m Fig. în care caz draglina se deplasează paralel cu axul săpăturii.1. În cazul pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare. la marginea laterală a excavaţiei. draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din camerele laterale.. La excavatoarele universale.34 . Cupa are apacitatea de 0.

frontal Fig. 39 . pag. Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de braţul excavatorului (fig. b. care se pot închide şi deschide. apucând pământul ce trebuie săpat.abataj lateral cu descărcare în autobasculante c).35 .abataj frontal cu descărcare în depozite laterale. Cupa are două sau patru fălci mobile.Organizarea săpăturilor cu draglina a. Graifărul. [1] .lateral.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.c . abataj lateral cu descărcare în depozit.Scheme tehnologice de săpare cu draglina a .41) . 40 .

. În acest caz maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele sensuri ale drumului..41 . 3 Fig. Pământul se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanţa de maximum 9m şi înălţime de 3m de la nivelul săpăturii.50m (fig.Graifăr d) Grederul elevator. astfel că se recomandă numai în cazul lucrărilor de volum mare..42). la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-un plug în formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportoare. puţuri. Este o maşină rutieră de săpat. Fig. Cu ajutorul grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii. pentru a lucra productiv şi economic. iar lungimea fâşiei săpate la o trecere a maşinii între 20 şi 25 cm. etc.36 . [1] Tipurile obişnuite pot săpa 300 . care se depozitează sau se încarcă în vehicule. Adâncimea de tăiere a plugului variază între 15 şi 30 cm.Greder elevator pag.42 . 400 m / h . sub înălţimea de 1. Pentru înclinarea maximă de 27oC a benzii transportoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil. grederul elevator poate executa direct rambleuri mici.

50 m. care poate lua diferite poziţii. prevăzut cu echipament de lucru de tipul lamă orientabilă. până la rambleu (fig. 20 cm în funcţie de natura pământului. Buldozerul este un tractor puternic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. la o distanţă de până la 40 . pag. nivelarea pământului rezultat din săpătură. orientate de sus în jos.Buldozer Debleele de adâncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee.37 . pe şenile sau pneuri. prin săparea pământului în straturi succesive... curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal. deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa 30m).2. nivelarea terenurilor accidentale. în straturi uniforme. a) Buldozerul. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri. Fig. pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere . screperul tractat şi autogrederul. transportă şi nivelează Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt buldozerul. 43 . ondulate.. cu gropi etc.3. Acest utilaj poate săpa pe o adâncime de 10 .44).2 Utilaje care sapă.. pot fi executate în întregime cu buldozerul..

în m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.unghiul taluzului natural al pământului în mişcare (ϕ = 30 ) . . .lungimea lamei. Pentru a calcula volumul pământului săpat dintr-o singură trecere se poate folosi următoarea relaţie: l ⋅ h2 vp = 2tgϕ în care: l h .. pentru a nu pierde stabilitatea buldozerului în timpul lucrului. 0 ϕ Coeficientul de pierdere este în funcţie de distanţa de transport ( Ld ) şi se determină cu relaţia: k p = 1− 5 Ld 1000 pag.înălţarea lamei. în m.44 .35o.Lucru cu buldozerul în profil mixt Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depăşească 30..38 .

lungimea lamei. . în grade. pe când la distanţe de 100m. .. Pentru a spori productivitatea. la distanţa de 10m. Profilul mixt se realizează prin treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului. productivitatea scade la 4 m / h . în m.Tăierea straturilor în dinţi de ferăstrău Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.45 .viteza medie de lucru.39 . în m / s .timpul necesar pentru întoarcere. în m.3.porţiunea de nivelare ce se acoperă prin trecerea următoare. n α Executarea rambleelor mici (sub 1m înălţime) cu pământul din camere de împrumut presupune săparea şi transportul pământului pe fâşii perpendiculare pe axa drumului. când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanţe scurte (fig.46) pag. Acest utilaj este foarte productiv pe distanţe mici de transport (de exemplu. . în s.numărul de treceri pentru nivelare pe acelaşi loc. asigurând astfel o deplasare mai uşoară a buldozerului. .unghiul de înclinare al lamei în plan. este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se facă sub forma dinţilor de ferăstrău (fig..lungimea sectorului de nivelat. care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă şi pământ. în m. productivitatea este de 43 m / h . ti . Productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 p= V ⋅ K1 ⋅ K a ⋅ K d 3 [ m / h] t l L a .5m) vmed .0. în care: (a > 0. depozitarea pe ampriza viitorului rambleu şi nivelarea apoi prin mişcari paralele cu axa drumului (fig.45).35).

şanţuri largi.în două faze înclinat.într-o fază în zigzag. 2 .săpare cu deplasare laterală în buclă închisă Fig.cu lama dreaptă.în două faze mixt pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. b . l. 5 . 46 .săpare în zig-zag. b .şanţuri înguste.cu lama înclinată.Schema de mecanizare la săparea pământului cu buldozere a . 4 .Scheme de mecanizare la umplerea şanţurilor cu buldozere: a . 47 .40 . 3 .

deplasarea în paralel. l .deplasarea între dâmburi.lamă. c.tranşee pag.pierderi.deplasarea în tranşee.volumul prismei). 2 .prisma de pământ din faţa lamei (p . 3 . Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea reducerii normei de timp a buldozerelor se pot aplica metode de deplasare a pământului care să ducă la reduceea pierderilor [ 2] . 4 . V p .volumul prismei. 48. d .dâmburi. 49 – Metode de deplasare a pământului a .Secţiunea aproximativă a prismei de pământ formată în faţa lamei Fig.41 . b .

timpul de săpare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale cazuri următoarea expresie: Tc = t s + tt + t d + t g + t f + t0 în care: (sec) ts tt td . tt . . Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea pământului. . . t d şi t g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare corespunzătoare.este adâncimea de săpare. tg ti t0 Calculul timpilor t s . Grederul [1] . Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu lungimea de 3. .42 .60m şi înălţimea de 0. . 50). Poate fi tractat sau autopropulsat (autogreder). în m.timp pierdut în cadrul ciclului.coeficient de neuniformitate a grosimii stratului.timpul de transport prin împingere a pământului. . Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de pământ din faţă lamei cu relaţia: h2 = Ls = l ⋅ hs ⋅ k h 2hs ⋅ k h ⋅ tgϕ Vp în care: hs kh . realizându-se prin treceri succesive pentru ca. pag.50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu. b).timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare.timpul de revenire la poziţia de începere a săpării. la deplasarea pământului lama să se poată încărca mai bine (fig.timpul de depozitare.

5' . etc.52) decaparea pământului de la început pe toată adâncimea. precum şi a altor materiale (balast. şanţuri. Cu autogrederele se mai poate realiza următoarele lucrări: deblee până la 0.4'.Grederul Cu ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pământului în straturi.51. împrăştierea şi aşternerea pământului în straturi subţiri.51) Fig. pentru a realiza în acelaşi timp şi o platformă pe care să se poată deplasa (fig.53).Execuţia rambleelor cu grederul Grederul este folosit şi în executarea profilurilor mixte prin două procedee: decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pământului tăiat în partea de umplutură a profilului (fig.50 . ramblee până la 1.).2'.7 m adâncime.2.52.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. rigole şi alte dispozitive de scurgere a apelor. 1'. Fig.etapele execuţiei lucrărilor de umplutură pag. profilarea patului drumului şi a platformelor. nisip.43 .3.5 .3'.etapele execuţiei lucrărilor de săpături.0m înălţime.4.Execuţia profilurilor mixte cu grederul: 1. de la marginea interioară spre cea exterioară (fig.

astfel. În funcţie de operaţia pe care o execută. V2 .timpul de întoarcere a autogrederului la capătul sectorului de . lama grederului se foloseşte în diferite poziţii. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.  n1 n2 n3  2 L + +  + 2t (n1 + n2 + n3 ) V V V  2 3  1 [ m 3 / h] în care: L F . . 70o).vitezele de deplasare în timpul operaţiilor de tăiere.. Pentru săpare lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de până la 70o în funcţie de natura pământului. transport şi 2 Kt V1 . pentru săparea pământurilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă.60o). lama trebuie să aibă o înclinare mai puţin accentuată (45 . scarificarea şi afînarea terenurilor tari şi foarte tari. t pag.53 – Decaparea pământului pe toată adâncimea nivelarea taluzurilor şi finisări de terasamente.. tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor.coeficient de utilizare a timpului de lucru. aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc.suprafaţa secţiunii transversale.. Productivitatea autogrederelor se determină cu relaţia: P= 1000 L ⋅ F ⋅ K t . V3 finisare. .44 . de forma reliefului şi de natura pământului.. în km / h . în m . lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunţată (60 . Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operaţii de finisare. iar pentru săparea pământurilor şi a celor nisipoase uscate.lungimea sectorului de lucru. în m.

. prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor lucru. 30 cm. în m .45 . grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare.numărul de treceri pentru tăierea pământului. . Screperul. cu consistenţă mijlocie. transportă..săpături. este mult întrebuinţat la lucrările de terasamente.coeficientul de suprapunere a trecerilor de tăiere (în medie 1. 2A Ks A n2 = n1 l0 Kd .distanţa medie de transport. Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară. în funcţie de tipul screperului. deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă. pag. Se poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru.7). n1 . n2 . l n3 = n2 . Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare.coeficient de suprapunere a trecerilor la deplasarea pământului 2 l0 l Kd (în medie 1. în m . .15). în m .umpluturi c). 1'. fără a necesita amenajarea drumurilor speciale.2' . deplasarea acetuia n1 = FK s . săpând pe o adâncime de 15 .2 . aşterne pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin treceri repetate. Lucrează foarte bine pământuri uşoare. 54 – Executarea de săpături şi umpluturi cu grederul în teren accidentat: 1.distanţa de deplasarea la o singură trecere. . Screperul poate urca rampe până la 20%.suprafaţa secţiunii brazdei în pământ compact. n3 şi finisarea: . Fig.. Screperul lucrează bine în pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede.

46 .durata unui ciclu umplerea cupei.coeficientul de umplere a cupei (0. 2.volumul cupei. inclusiv deplasarea dus- K2 t întors).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Screperul este productiv pe distanţe de transport mici (de exemplu.9 . având cupa de 1.Screper care: V K1 . . 55 – Executarea rambleelor mici cu buldozerul Fig..coefientul de utilizare a maşinii (0...5 m .8 . 1.1). 56 .. .5 . în m 3 . 3 pag. în h ..coeficientul de afânare a pământului în cupă. La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere: screpere mari. 0. în pământuri uşoare un screper cu cupă de 6 m are o productivitate de 12 m / h la distanţa de 100m şi de 2 m / h la distanţa de 1000m). t Fig.9). productive pentru transportul pământului săpat până la 200m.. Ka . productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 3 P= V ⋅ K1 ⋅ K 2 ⋅ K a 3 [ m / h] .

57 – Execuţia debleelor cu screpetul pag.. cu depunerea pământului în depozite laterale sau ramblee cu înălţimi până la 1. săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat (fig.8 m .. având cupa de 6..0 ..500m. Screperul se foloseşte la următoarele lucrări de terasamente: deblee.. 3 3 Fig.Pentru executarea de ramblee mai înalte decât 1.50m cu pământ din camere laterale de împrumut se recomandă o schemă de mişcare în opt (fig. cu pământul săpat din camera de împrumut (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor screpere mijlocii. 1..15 m .. 57).. productive pentru transportul pământului săpat până la 700. screpere mari.47 . 58).5 m..800m. având cupa de 10.55). productive pentru transportul pământului săpat până la 400..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 58 – Execuţia rambleelor mai înalte de 1,50m, cu screperul Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin deplasarea pământului pe distanţa ( DT ) [ 2] . grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm, iar stratul descărcat de 200-300mm; viteza de săpare să fie de 2-4km/h, iar descărcarea de 5-8km/h; razele minime de viraj 5-6m.

Fig.59 – Deferenţa de nivel dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe egale (fig.59) pe tot parcursul lucrului prin corespondenţa între straturi; pentru micşorarea rezistenţelor la săpare, tăierea pământului se face numai în linie dreaptă aplicându-se diverse metode pentru mărirea eficacităţii şi anume: săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii stratului în timpul săpării (fig. 60)

pag.48

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 60 – Metode de tăiere cu screpere a - grosime medie constantă; b - grosime descrescătoare continuu; c,d - tăiere în trepte alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu interspaţii (fig.61)

Fig. 61- Ordinea de săpare a fâşiilor a - în şah; b – cu interspaţii Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică cele mai mari rezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza de săpare, utilaje ajutătoare care pot efectua împingerea sau tractarea screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai

pag.49

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

multe screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de lucru în zig-zag sau eliptice (fig.62).

Fig.62- Modul de lucru al tractoarelor împingătoare a - schema în zig-zag simplă; b - screpere multiplă în zig-zag; c- schema eliptică în trepte 1 - tractor împingător; 2 - screpere în timpul săpării; 3- screpere în timpul deplasării plin; 4,6 traiectoria tractorului împingător; 5 - traiectoria screperului plin; 7 - traiectoria screperului gol Tabel 5 Numărul de screpere deservite de un tractor ajutător
TRACTAT Distanţa de transport a pământului m 100 250 500 700 capacitate cupă, 3-5 2 4 5 AUTOPROPULSAT

m3
6-8 2 3 4 6 8-15 2 3 4 6

≥ 1000

pag.50

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de transport şi condiţiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor. Acestea pot fi comasate în două grupe principale de scheme şi anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurare în buclă, în spirală şi respectiv în zig-zag (fig.63).

Fig. 63- Schema de deplasare a screperului: a - în buclă; b- în zig-zag; c- cliptică; d - în spirală; e - în opt Condiţiile de utilizare a acestor scheme sunt: Schema în buclă: săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale; transportul pământului la mai mult de 200m; săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţi. Schema în zig-zag: gropile de împrumut situate de ambele părţi sau pe o singură parte a rambleului; lucrările cu volum mare de pământ; lungimi mari ale frontului de lucru. Schema eliptică: executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale; rambleu de înălţime mică şi front de lucru de cca. 100m. Schema în spirală: schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţi ale rambleului; lăţimi mari de rambleu;
pag.51

numărul de săpări din cadrul unui ciclu. exprimată în m . .durata ciclului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor descărcarea pământului în fâşii transversale. Tc = ns t s + t p + nd t d + tg + t0 în care: ns .timpul pierdut (t0 = 3 − 10 min) .timpul de transport plin.timpul necesar pentru o săpare. . ts tp nd td . Schema în opt: în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci.timpul de transport gol.52 . Schemele eliptice au dezavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maşinii ceea ce duce la uzuri diferenţiate în sistemul de deplasare. tg t0 Cantitatea de pământ săpată într-un ciclu se determină cu relaţia: Q = ns ⋅ q . Pentru calculul normei de timp a screperelor se aplică relaţia: NTU = în care: Tc ⋅ k a 36Q ⋅ ku ⋅ kt (ore / UN R ) Tc . . pag. lungimea de descărcare ( Ld ) / viteza de deplasare la descărcare (vd ). . în secunde.număr de descărcări din cadrul unui ciclu ( ns = nd ) . . Pentru calculul timpilor ciclului se aplică relaţia generală în funcţie de spaţiu şi viteză: 3 t= L V Corespunzător fiecărui timp al ciclului se vor lua în consideraţie distanţele şi vitezele de lucru specific tehnologiei şi schemei de lucru şi anume: lungimea de săpare ( Ls ) / viteza de săpare (vs ) .timpul de descărcare. în care q reprezintă capacitatea nominală a screperului.

cu deplasare circulară.52).64 Fig. Fig. Norma de timp a scarificatorului poate fi raportată atât la volum (ore/100m ) cât şi la suprafaţă (ore/ 100m ). b.cu deplasare în zig-zag Scarificarea se face în una sau mai multe treceri (de regulă două treceri perpendiculare).53 .65 – Scheme tehnologice de scarificare a .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În cazul în care rezistenţa la tăiere a pământului este mare se face o operaţie suplimentară de SCARIFICARE. Echipamentul de scarificator este montat de buldozer (fig. după cum urmează: 2 3 NTU V = sau 100 ⋅ f c ⋅ n 100(t s + ti )n = 60 ⋅ V ⋅ kt 60(le − s ) Ls ⋅ hs ⋅ kt 100(t s + ti )n 60(le − s ) Ls ⋅ kt (ore / 100m 3 ) NTU S = (ore / 100m 2 ) în care: pag. folosind relaţiile stabilite pe baza figurii 64.

. .durata ciclului. în minute. Utilajul specializat de încărcare a pământului este autoîncărcătorul. în m sau m . În tabelul 6 se prezintă tehnologia de lucru cu acest utilaj [ 2] pag. în minute.norma de timp a utilajului raportată la volum. .timpul de săpare  t s =  3 2 V n kt ts   Ls   . NTU S suprafaţă.numărul de treceri peste acelaşi loc.8) .coeficientul de utilizare a timpului de lucru ( kt = 0. Vs   Fig. .54 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU V .66 – Dimensiunile de calcul a normei de timp pentru scarificare Încărcarea pământului cu autoîncărcător. respectiv la Tc .cantitatea de lucrare executată într-un ciclu.

crt. de la locul de staţionare la locul de încărcare (timp de aşteptare I I . frontal Nr. rp ) t 3 2 Procedeul în V 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. t dp ) 4m Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocului de transport (timp de descărcare a cupei. ta ) 1 Procedeul pendular 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului (timp de descărcare a cupei. td ) 5 Deplasarea înapoi sau înainte a mijloacelor de transport de la locul de încărcare la locul de staţionare (timp de aşteptare 6 II. TaII ) 5m Deplasarea în faţă către locul de săpare şi coborârea cupei (timp de deplasare în gol. td ) 5 Deplasarea înapoi pe traiectoria la 15o (timpul de retragere gol. tp) 5m 4m Deplasarea înainte sau înapoi a mijlocului de transport. tg ) t) 8m 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare Deplasarea înapoi. perpendicular pe frontul de lucru şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. 0 Procedeul tehnologic 1 Schema tehnologică de lucru 2 Fazele unui ciclu 3 1 2 3 4 Umplerea cupei (timpul de săpare Drum faze 5 parcurs pe ts ) Deplasarea înapoi şi săltarea cupei (timpul de retragere. plin.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 6 Procedee tehnologice de lucru cu încărcătorul de pneuri. t rg ) 4m .

Nivelare şi săpare strat 4 vegetal directă cu descărcare Ridicarea cupei şi deplasarea înainte către mijlocul de transport (timpul de deplasare plin. Deplasarea înainte. (timpul de deplasare plin. perpendicular pe frontul de lucru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol.Dicu Mihai 6 Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor deplasarea înainte. t rp ) 14m 3 Deplasarea înainte paralel cu frontul de lucru. 8m t dg ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. perpendicular pe frontul de lcuru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. tp) 2m 3 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. ts ) 10m Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei pe o traiectorie la 45o (timpul de retragere plin. 5 6 td ) t rg ) 10m 10m Deplasarea înapoi pe o traiectorie la 45o (timpul de etragere gol. t dg ) ts ) lm 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. t dp ) 3 Procedeul în X 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. td ) .

bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. t rp ) t dp ) 10m 3 Nivelare şi săpare strat 5 vegetal cu descărcare prin manevră 5 6 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 4 Deplasarea înapoi şi trecerea îm fâşia următoare de lucru (timpul de deplasare gol. perpendicular pe frontul de lucru. ts ) lm l+7cm Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. t rg ) 15m 10m Deplasarea înainte. pentru intrarea în abataj (frontul de lucru. perendicular pe frontul de lucru. t dg ) . td ) Deplasarea înapoi pe traiectoria de 15o (timpul de retragere în gol. l+4m tg ) 2m 5 Coborârea cupei şi deplasarea înainte. t rp ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare.

Numărul N de autocamioane necesare pentru deservirea unui excavator se stabileşte în ipoteza că în timp ce un vehicul străbate ciclul de transport şi descărcare. td tm L . Transportul auto Este tipul de transport cel mai des folosit la lucrările de terasamente pentru drumuri.timpul de încărcare a unui autocamion. în s.distanţa medie de transport.timpul de descărcare a unui autocamion. Pentru pământuri se folosesc în special autocamioanele cu benă basculantă. completând astfel modul de mecanizare prin descărcarea mecanizată a pământului. Alegerea justă a mijlocului de transport este în funcţie de distanţă.Transportul cu autobasculante este cel mai răspândit datorită capacităţii lor de transport variate.timpul de manevră care se ia 15 . deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fără remorci şi a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri uşor amenajate.. în s.1 . ajungând până la 50 m . iar tractoarele cu şenile pot circula pe orice fel de teren. vitezei mari de deplasare. ( N − 1) vehicule pot fi încărcate: 3 ( N − 1)ti = 2L + td + tm v 1  2L  N =1+  + td + tm  li  v  unde: ti . a. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului Transportul pământului se poate face cu mijloace auto sau pe bandă rulantă. . . exploatării şi întreţinerii uşoare. În prezent se construiesc autobasculante de diferite capacităţi. de cantitatea şi felul materialului. Tendinţa modernă constă în dezvoltarea largă a transportului auto. ca şi de calea pe care se poate circula. cu declivitate mare până la 10%. accesibilităţii în aproape orice punct de lucru. 20s.. în special pe considerente de simplitate şi autonomie.

în m / s . Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor. Pentru transport sunt folosite remorcile pe pneuri cu una sau două osii şi bena basculantă. mărind forţa de tracţiune a tractorului.viteza medie de transport.în spaţii largi a. 40 m şi se pot deplasa fără dificultăţi pe teren accidentat. . 68 – Transportul cu dumpere a . de putere mare şi viteză de deplasare mică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor v . Deosebit de eficace sunt semiremorcile pe pneuri care reazemă pe partea din spate direct pe tractor. de care se fixează prin intermediul unui pivot. se transmite tractorului o parte din masa remorcii şi a pământului transportat.. de tipul autovehiculelor. În acest scop se pot folosi tractoare pe pneuri de putere mică şi cu viteză de deplasare mare. 68) 3 Fig. a. unde posibilitatea de întoarcere a altor vehicule este anevoioasă sau inexistentă.în spaţii strâmte. În acest mod. b. iar cel de descărcare. fiind eficiente când distanţa de transport nu depăşeşte 5 Km (fig.3 Transportul pământului cu tractoare cu remorci este eficace în condiţii dificile de teren şi când distanţa de transport nu depăşeşte 2 km. Dumperele au capacitatea benelor de 1 . Ele se pot deplasa cu aceeaşi viteză înainte şi înapoi fără a se întoarce la capătul sectorului de lucru. Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă.. dar şi de starea drumurilor.Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putând efectua transportul materialului în locuri strîmte.2 . cât şi tractoare pe şenile.

27o. descărcarea pământului de pe bandă se face prin jgheaburi.lăţimea benzii. în kN / m . cu un consum relativ mic de energie..20m şi poate lucra pe rampe cu înclinarea până la 20.69 – Bandă rulantă Încărcarea benzii nu se face direct.05b în cazul benzilor drepte şi S = 0. pentru distanţe de transport de 200. de la 1. 69).suprafaţa prismei de pământ de pe bandă ( S = 0.5 la 4 m/s. Lăţimea benzii variază după necesităţi de la 0. în m / s . . . Fig. în m.. care foloseşte pentru transport o bandă cauciucată (fig.greutatea volumică a pământului. b v .30 la 1.300m. Productivitatea unui transport este: P = 3600 S ⋅ v ⋅ γ [kN / h] în care: S . ci prin intermediul unei pâlnii de încărcare alimentate de un buncăr sau direct de cupa excavatorului. Viteza de transport a benzii variază în funcţie de puterea motorului folosit.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului cu banda transportoare Transportul pământului cu banda rulantă se caracterizează printr-o funcţionare continuă. unitară şi de mare productivitate. Instalaţia se prezintă sub forma unei construcţii simple.11b în cazul benzilor sub formă de canal).. 3 γ ..viteza de înaintare a benzii.

care deservesc direct excavatoarele la frontul de lucru.6 . . 70 – Instalaţii de transport cu bandă rulantă 1. Tot pământul este transportat în depozitul de la capătul benzii C.buncăre. 7 -bandă fixă Instalaţiile de transport pe bandă rulantă pot fi fixe sau mobile sau o combinaţie a acestora (fig.. O bandă rulantă fixă AB colectează pământul adus de mai multe benzi mobile. 70).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Execuţia terasamentelor în umplutură .

.5. situate în afara drumului.. 71 – Taluzarea rambleelor mici .80 pentru argilele prăfoase şi nisipoase. putând fi executate cu pământul rezultat din şanţurile laterale. precum şi de natura pământului din care se realizează umplutura şi sunt specificate în profilul transversal tip. mijlocii.1 Profile transversale în umplutură [1] Profilul transversal de rambleu sau umplutură este caracterizat de faptul că platforma drumului se găseşte. eventual lărgite. 0. fie din camere de împrumut.50m.70 . înălţimea rambleului este de minimum 1.80 m pentru argilenisipoase sau prăfoase. cu înălţimea de la 0.50m pentru nisipurile fine sau argiloase şi de 1. pe sectoarele unde apele stagnează timp îndelungat.60 m pentru nisipuri fine sau argiloase şi de 0. rambleul trebuie să aibă cota de execuţie cu minimum 0.3. Elementele geometrice şi forma drumului în profil transversal se stabilesc în funcţie de intensitatea şi importanţa traficului şi de viteza de proiectare. cu înălţimea peste 12m. deasupra nivelului terenului natural cel puţin cu înalţimea dispozitivului de scurgere de la profilul în debleu.50 . umpluturile sunt: mici. Realizarea platformei în rambleu se face prin execuţia unor umpluturi din pământ adus fie din lungul drumului din prisosul de săpătură. se impune o înălţime minimă a rambleului şi anume: în regiunile de şes cu scurgere insuficientă a apelor şi unde există pericolul ascensiunii apelor subterane. înălţimea h trebuie să fie de minimum 0. După înălţimea cotei de execuţie h din axa drumului. 0.50m la 2m. Pentru a feri patul drumului de apele care stagnează în apropiere sau a celor provenite prin ascensiune capilară... când se întocmesc proiecte speciale. cu o înălţime până la 0. înalte. în vecinătatea lucrărilor de artă şi în zonele inundabile. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. Fig.50m deasupra nivelului apelor maxime. putând fi executate şi cu pământ din debleuri. cu înălţimea variind între 2 şi 12 m executate cu pământ din debleuri şi din gropi de împrumut. foarte înalte. ce determină clasa tehnică a drumului. gropi sau camere laterale de împrumut situate în apropierea drumului.

cu nisipuri mijlocii şi mari se pot realiza umpluturi cu h = 8..72 – Taluzarea rambleelor înalte Rambleele cu înălţimi până la 6m se execută în general cu taluzuri de 2:3.. condiţionează înălţimea maximă la care poate fi executat. Înclinarea taluzurilor de rambleu al căror picior se execută în albia majoră a unui râu se ia de 1:2. 72).72).10m . Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege mai mici decât panta taluzului natural al pământului folosit. redarea terenului în circuitul agricol (fig. pentru a împiedica alunecarea.Rambleu cu taluzul sub apă . Fig.. Dacă rambleul se execută din material pietros.12m pot fi realizate numai din pământuri pietroase sau balast. 73 .. 73). astfel: cu argile prăfoase şi argile nisipoase se execută umpluturi până la 6m înălţime. Rambleele mici care se construiesc prin deplasarea laterală a pământului din camere de împrumut se execută cu taluzuri de 1:3. şi cu înclinarea 1:3 pentru diferenţa de înălţime până la teren (fig.1:5 pentru a permite buna funcţionare a utilajelor şi în acelaşi timp. înclinarea taluzurilor poate fi mai aspră..1:4. umpluturile cu h = 10. cu nisipuri fine şi nisipuri argiloase se execută umpluturi cu h = 7m. după natura pământului folosit (fig...Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Natura pământului din care se execută corpul rambleului. măsurată de la muchia platformei.. de obicei între 1:0. cu taluz 2:3. Fig. Rambleele cu înălţimi mai mari decât cele mai sus menţionate se execută cu taluzuri cu înclinarea 2:3 pe înălţimea admisă ha .75 şi 1:1.25.

proiectele vor cuprinde măsuri necesare pentru nivelarea . inclusiv decaparea stratului de pământ vegetal pe lăţimea de minimum 1m şi cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor. 76) sau se pot fixa locuri concentrate de extragere a pământului necesar.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amenajarea amprizei pentru execuţia umpluturilor cuprinde următoarele operaţii impuse de necesitatea asigurării stabilităţii umpluturii: decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0. În cazul în care la proiectarea terasamentelor sunt necesare surse suplimentare de pământ. executarea unor trepte de înfrăţire. iar panta transversală a terenului depăşeşte 1:5(fig. evitându-se degradarea terenurilor fertile. când înălţimea împlinirilor este mare.. amplasamentul acestora se stabileşte în conformitate cu legile privind fondul funciar şi de comun acord cu organele centrale şi cele locale. în aceste situaţii.20m. contrabanchete. Fig.75). 74 – Trepte de înfrăţire executarea de ziduri de sprijin. când terenul are înclinarea până la 1:3 (fig.75 – Asigurarea stabilităţii rambleelor 1 – zid de sprijin de rambleu. 2 – contrabanchetă Pământul necesar executării rambleului provine din săpăturile pentru crearea debleelor. când terenul este orizontal sau cu înclinare mică. inclusiv trepte de înfrăţire şi decaparea pământului vegetal. contraforţi etc.74). În acest sens este posibil de amenajat camere de împrumut (fig. 0.10 . Fig...

se desfiinţează. Tehnologia execuţiei rambleelor Pământul necesar executării rambleului este adus cu mijloace de transport la frontul de lucru al umpluturilor. la amplasarea gropilor de împrumut.3.2. 76 – Amenajarea camerelor de împrumut 1. . Execuţia rambleului impune o atenţie deosebită nu numai pentru calitatea pământului pus în operă. se împrăştie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisă. pentru asigurarea scurgerii apelor şi pentru fertilizarea acestor terenuri. dar şi pentru modul de execuţie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pământ. după terminarea lucrărilor. cu înclinarea de 45 spre taluz pentru scurgerea apelor. natura pământului şi utilajele cu care se transportă pământul. Pentru circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere este necesar ca pe taluzurile rambleelor să se prevadă rampe de acces cu o declivitate de cel mult 10% care.5. În zonele de deal şi de munte. Rambleele se execută în straturi având înclinarea de 4% de la axa drumului spre taluzuri şi a căror grosime prescrisă variază cu posibilităţile utilajului de compactare. şi se compactează fiecare strat. Pământul transportat se descarcă pe ampriză. se ţine seama de necesitatea asigurării stabilităţii terasamentelor. Fig. Operaţiile se repetă până se ating cotele prevăzute în proiect.

. modificând în acelaşi timp şi axa drumului (fig. În ambele cazuri umpluturile se realizează tot în straturi orizontale..80 . pământul este tratat cu praf de var. Este obligatoriu ca pământurile folosite să aibă umiditatea optimă de compactare..50m să se realizeze cu material mai mărunt. evitându-se astfel tasările inegale.50 şi să fie respectate unele reguli.00 m straturi de nisip de 0. -în regiunile accidentate în care se întrebuinţează pentru ramblee piatra provenită din derocări. Din motive economice. Practic umpluturile se execută din orice tip de pământ. şi anume: -pământurile coezive care după punerea în operă au fost înmuiate prin ploi sau circulaţie.. cu înclinări de 2.3% de la axă spre taluz. În cazul extinderii lucrărilor de terasamente la modernizarea drumurilor existente. iar pentru înfrăţirea acestora cu umplutura existentă. indicele de consistenţă să fie mai mare de 0. păstrând platforma la acelaşi nivel.. a argilelor umede sau îngheţate.77). este bine ca umplutura să se execute pe o singură parte a construcţiei existente. -straturilor de pământ argilos li se intercalează pe înălţimea rambleului la fiecare 0. sau prin ridicarea nivelului platformei. a pământurilor cu ghips sau sărate. a turbelor.78).20 . umpluturile se por realiza simetric faţă de axă (fig. sau îndepărtat. nu trebuie acoperite cu alt strat de pământ decât după ce s-au uscat la umiditate optimă de compactare.40 m grosime. pe circa 1. Dacă din considerente constructive nu se poate astepta acest interval de timp. 1. ce se poate compacta. cu excepţia mîlurilor..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pământurile cu care se execută umpluturile trebuie să fie corespunzătoare lucrărilor de terasamente. trebuie să se efectueze trepte de înfrăţire pe taluzul iniţial. este necesar ca partea superioară a umpluturii. 0. -marginile dinspre taluz ale straturilor se realizează din pământuri mai permeabile pentru a permite eliminarea umidităţii din corpul rambleului.

78 – Extinderea lucrărilor de tersamente prin modificarea axei 1. simetric faţă de axă Fig. 77 – Extinderea lucrărilor de terasamente.3.3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 79 .5.Mecanizarea lucrărilor de umplură Fig.Soluţii tehnologice de mecanizare a lucrărilor de terasamente .

5. redobândind cu timpul starea de îndesare iniţială (fig. respectiv îşi măresc volumul iniţial datorită creşterii volumului de goluri. Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. greutatea volumică scade. Lucrul mecanic folosit pentru compactare se consumă în cea mai mare parte pentru învingerea coeziunii şi a frecării dintre granule. înlesnind aşezarea perticulelor solide astfel încât. Fig. de faptul că. astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită. a numărului de particule solide din unitatea de volum. 80 .4 Factorii care influenţează compactarea [1] Umiditatea joacă un rol foarte important în procesul de compactare. toate pământurile se înfoiază.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. ce nu poate fi controlat şi poate provoca. Fenomenul este un proces de lungă durată şi neuniform. 80). apa joacă rolul de lubrifiant. Într-o anumită poziţie. iar în consecinţă. atât infrastructura cât şi suprastructura drumului se realizează în aceeaşi campanie de lucru. Prin săpare. Prin operaţia de compactare a pământului. . se urmăreşte realizarea simultană a următoarelor efecte: sporirea greutăţii volumice a pământului ca urmare a creşterii prin îndesare. datorită tasărilor neuniforme. sub greutatea proprie. terasamentele trebuie să fie compactate artificial. în detrimentul volumului de goluri umplut cu apă şi aer. a influenţei factorilor climatici şi în special a circulaţiei se tasează.Tasarea rambleelor necompactate Ţinând seama de ritmul actual de execuţie. Aceste pământuri. aşezate în rambleu fără nici o operaţie suplimentară. a pătrunderii granulelor mai mici în spaţiile dintre granulele mai mari. în urma sarcinilor aplicate.3. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se mărească numărul de contacte dintre granule printr-o reaşezare a acestora. eliminând o anumită cantitate de aer şi apă liberă. respectiv dificultăţi în circulaţie. în mod obişnuit. degradarea sistemului rutier. acestea să ocupe un loc cu cât mai multe puncte de reazem în structura pământului.

. apreciind şi numărul de treceri necesare. precum şi de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective.. prin scăderea permeabilităţii. curba granulometrică. Capacitatea de a se compacta a unui pământ depinde de natura şi umiditatea pământului. ritmul de execuţie. umiditatea etc. coeziunea.6 daN / cm .4 . de felul utilajului de compactare. -condiţiile locale de lucru (volumul de lucru. de grosimea stratului supus compactării. Compactarea mecanică a terasamentelor Pământul necesar realizării corpului rambleului este aşezat în straturi şi compactat succesiv cu ajutprul unor utilaje speciale pentru alegerea cărora se au în vedere următoarele: caracteristicile pământului (coeziv sau necoeziv. evitarea tasării ulterioare a terasamentelor şi a straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier. Compactarea pământului poate fi realizată prin: circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere. diminuarea influenţei apei asupra pământului. cu maşini care exercită o presiune statică. nivelarea pământului şi o oarecare compactare prin simpla trecere a maşinilor rutiere. 2 2 . modul de deformaţie şi de elaticitate etc.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Acest fapt determină o creştere corespunzătoare a carcateristicilor mecanice. Totuşi dacă circulaţia este dirijată uniform pe toată lăţimea platformei şi stratul de pământ are grosimi de 10 . 15 cm. constituie factorul cel mai important. de 5 .. a umidităţii de saturare şi a sensibilităţii la apă. 6 daN / cm . 0.. -gradul de compactare care trebuie realizat. Prescripţiile tehnice recomandă utilajele adecvate pentru compactare. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare. iar la vehiculele cu roţi. mărimea frontului de lucru. anotimpul în care se execută lucrările).. unghiul de frecare internă. se realizează sfărâmarea bulgărilor. screperelor şi a altor vehicule cu şenile presiunea specifică exercitată pe teren este de 0. Prin trecerea tractoarelor. Compactarea pământului prin circulaţia vehiculelor..)..

84) şi cu trei axe şi trei tambure (fig. Fig. adică prin umplerea cilindrilor cu apă sau nisip. cu o greutate de circa 20kN care poate fi mărită prin lestare.82 . daN / cm 2 din suprafaţa piciorului.Garnituri de tăvălugi cilindri compresori autopropulsaţi. 81 . 81). Greutatea cilindrilor compresori poate fi mărită după necesităţi prin lestare. 85). iar pentru cei cu picior de oaie. Cilindri compresori cu feţe netede sunt de două feluri: tăvălugi remorcaţi de un tractor (fig. cu două axe şi trei tambure (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Compactarea pământului cu maşini care exercită presiune statică (cilindri compresori). Presiunea specifică a cilindrilor compresori cu feţe netede şi a celor cu pneuri multiple se exprimă în daN / cm de lăţime a tamburului sau pneului. care pot fi cu două axe şi două tambure (fig. Se pot folosi şi garnituri de mai mulţi tăvălugi (fig. sau pot fi alcătuite şi din mai multe pneuri. Tamburele compresorilor pot fi metalice. 82). Capacitatea lor de compactare este dată de greutatea maşinii şi de presiune specifică exercitată asupra pământului.Tăvălugi remorcaţi Fig. . cu feţe netede sau cu proieminenţe numite picior de oaie. Aceştia realizează compactarea pământului prin rularea lor şi sub acţiunea greutăţii transmise de tambure.83).

. Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă şi redusă la adâncimi de 15. 83 . iar ritmul de compactare este lent. Sunt utilizaţi la cilindrarea pământurilor pietroase.Compactoare cu rulouri netede cu teri axe şi trei tambure La lucrările de compactare a tersamentelor se folosesc mai ales cilindri compresori cu două axe care au un tambur nivelator în faţă şi două roţi compactoare în spate. Sporirea numărului de treceri nu măreşte grosimea stratului compactat. 85 . Cilindri compresori cu feţe netede se deplasează în lungul 3 .. plăci de bătătorit.Compactoare cu rulouri netede cu două tambure Fig.Compactoare cu rulouri netede cu două axe şi trei tambure Fig. 80 m / h ). Deoarece în urma lor rămâne o suprafaţă netedă şi plană. 84 . a straturilor de piatră spartă etc.. etc.. sunt folosiţi şi la finisarea suprafeţelor compactate cu alte utilaje (picior de oaie.).25 cm la 6 până la 8 treceri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Productivitatea acestor utilaje este redusă (70 .

Cilindrii picior de oaie dau o compactare mai puternică şi mai uniformă... la fiecare trecere benzile alăturate trebuind să se suprapună pe 15.20cm (fig.lăţimea fâşiei compactate. în kN . Lucrează foarte bine în pământuri argiloase cu umiditatea mai mică decât w optim... în m.25 cm.lucrul mecanic prescris (5. cu lungimea de 18.86). Dacă pământul este umed.15 kN ⋅ km / m ).. printr-o mişcare înainte şi înapoi. cu un număr de treceri mai mic decât cilindrii cu feţe netede.70 daN / cm ).. el aderă pe suprafaţa piciorului de oaie. iar efectul compactării este astfel redus. Cifra 1000 rezultă din transformarea kilometrilor în metri. în m. numite picioare de oaie.. 3 b h . Fig. . Compactarea pământului se produce datorită presiunii specifice foarte mari (40.Tipuri de proieminenţe picior de oaie . Nu compactează bine pământurile nisipoase.. Cilindrarea se începe de la margine spre mijlocul platformei. 87 . Cilindri compresori picior de oaie sunt tăvălugi alcătuiţi dintr-un tambur pe suprafaţa căruia sunt fixate nişte proieminenţe (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor axei.grosimea stratului elementar compactat. pe fronturi lungi. 87).Suprapunerea benzilor cilindrate Numărul de treceri N necesare pentru realizarea unui anumit grad de compactare se poate stabili pe baza lucrului mecanic prescris: N= unde: 1000 ⋅ l ⋅ b ⋅ h . P P L . 86 .greutatea cilindrului compresor. . 2 Fig.

60 cm prin 2 până la 6 treceri.. Fig. compactarea este terminată. având osia din faţă de 3 sau 5 pneuri şi pe osia din spate 4 sau 6 pneuri. chiar dacă umiditatea este mai mare decât umiditatea optimă de compactare. pentru a-i mări greutatea. Compactoarele cu pneuri sunt remorcate sau autopropulsate. expulzând cu uşurinţă aerul din pori. Pe o osie este fixată o cutie care poate fi încărcată cu nisip sau cu alte materiale.. Fig. cât şi prin frământarea pământului. pământul se îndeasă şi..Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Pentru a spori productivitatea cilindrilor compresori cu pneuri se recomandă ca pământul aşternut pentru compactare să fie cilindrat în prealabil cu cilindri uşori. 50cm grosime prin 6 până la 8 treceri. Sunt prevăzute cu un grup de 2-4 roţi cu pneuri pe osia din faţă care este şi directoare. Pe măsura trecerii peste acelaşi strat. şi un grup de 4-6 roţi cu pneuri pe osia din spate.Tipuri de proeminenţe picior de oaie Aceste compactoare acţionează atât prin presarea. cu feţe netede. 88 . 89 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Cilindri compresori picior de oaie pot compacta straturi de 30 . Pot fi şi pe două osii. în momentul când picioarele pătrund numai o treime din lungimea lor. . Compactoarele cu pneuri autopropulsate au aceleaşi carcateristici ca şi cele remorcate. Pot fi folosite la compactarea pământurilor coezive sau puţin coezive în straturi de 40.. 88) sunt alcătuite dintr-o osie pe care sunt montate 4 până la 8 roţi cu pneuri. Cele remorcate (fig. pentru ca roţile din spate să calce printre urmele celor din faţă.

91 . acţiunea de vibrare având efect până la adâncimea de 1. Astfel. Cu ajutorul plăcilor vibratoare se pot compacta pământuri nisipoase cu grosimea de 15 . particulele mici ocupând golurile dintre particulele mari. prevăzute cu una sau mai multe plăci vibratoare.90 În figura 90 se prezintă modul de lucru cu cilindrul compactor. sub acţiunea cărora coeziunea pământului şi frecarea dintre particule devin mai mici.. acţionată de un motor cu explozie sau electric. Se realizează prin transmiterea în stratul pământului a unor oscilaţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică.Plăci vibratoare Vibrocompactoarele sunt maşini mai grele. astfel încât granulele se mişcă liber unele faţă de altele. efectul de compactare prin vibrare este sporit şi prin presiunea statică asupra stratului de pământ. 25cm prin 4 până la 6 treceri. Pot compacta straturi de pământ de 50 . servind în special la compactarea taluzurilor (fig. vibrocompactoarele şi cilindrii compresori vibratori. Fig. Cilindri compresori vibratori sunt alcătuiţi dintr-un tăvălug tractat prevăzut cu un vibrator. prin intermediul unei greutăţi dispuse excentric. 91).. Fig.. Astfel. fâşiile compactate se suprapun la trecerile succesive cu 30-50cm pentru a nu se forma refulări de materiale între acestea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor c) Compactarea cu maşini vibratoare. Tipurile uşoare sunt manevrate manual.00. Această metodă de compactare se aplică pământurilor necoezive şi slab coezive. O . prin 4 treceri. Pentru vibrare sunt folosite plăcile vibratoare.. Plăcile vibratoare sunt alcătuite dintr-o placă masivă. 70cm grosime.

. maiuri cu explozie. maiuri acţionate pneumatic sau electric. maiuri mecanice autopropulsate.Rulou vibrator pentru pamânturi nisipoase: a . 7 Fig.15 ori mai mare decât un cilindru compresor obişnuit (fig.. b .92 .efectul ruloului static de 10t.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor astfel de maşină are un efect de compactare de 10. .93 – Schema tehnologică de compactare d) Compactarea pământului cu maşini de bătătorit.efectul ruloului vibrator de 10t. Se realizează prin aplicarea de lovituri repetate stratului de pământ de compactat cu unul din următoarele utilaje:plăci bătătoare. 92) Fig.

Mai cu explozie . Au avantajul că pot compacta orice fel de pământ în grosimi de 0.10kN acţionat de un motor cu explozie care-l face să lucreze în salturi (fig. Se utilizează la compactarea terasamentelor pe suprafeţe mici.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Plăcile bătătoare sunt plăci grele metalice sau de beton armat cu o suprafaţă utilă de 1 m . Maşina poate executa 60-70 lovituri pe minut ridicând maiurile la o înălţime de 50 ..... 100 cm şi compactează în special pământurile necoezive sau slab coezive.60 cm grosime. 2 Fig. 95 . Maiurile acţionate pneumatic sau electric sunt utilaje cu capacitate mică de lucru. fiind folosite la compactarea pământului în spaţii restrânse.94 .. Maiurile mecanice autopropulsate sunt montate pe un tractor în grupuri de 4 până la 6 bucăţi.. 40 kN. numite "broaşte".80 .. care sunt ridicate cu ajutorul unei macarale la o înălţime de 1.20m. în greutate de 10 .. în arc de cerc. 1.40 m. 3m de la care sunt lăsate să cadă pe stratul care trebuie compactat (fig. dar sunt costisitoare şi imobilizează un utilaj greu.95).94). Fig.. în straturi de 0. Fiecare lovitură trebuie să se suprapună precedentei cu jumătate din lăţimea plăcii. Compactarea se efectuează pe fâşii.. braţul macaralei deplasându-se de la margini spre centrul platformei. sunt alcătuite dintr-un cilindru de 1.30.. în straturi de 30. puse alternativ în acţiune de motorul tractorului....Plăci bătătoare Maiurile cu explozie .0.

. în profunzime cu cilindrii compactori: NTU = sau Tc ⋅ n (ore / 100m 3 ) 36( B − b) L ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) ( B − b) h ⋅ u ⋅ kt NTU = pentru compactarea de finisare în suprafaţă cu cilindrii compactori: NTU = pentru compactarea în profunzime cu plăci bătătoare grele: NTU = în care: Tc n B .lăţimea de suprapunere a fâşiilor de lucru. în m. Criterii de alegere a procedeului şi a utilajelor de compactare Alegerea procedeelor şi a utilajelor de compactare trebuie făcută în raport cu natura pământului ce urmează a fi compactat.3.6. în m. . cărora le corespunde o anumită stare de coeziune. Factorul cel mai important care impune alegerea tehnologiei de compactare este granulozitatea şi gradul de umiditate al pământului. pământuri amestecate din granule mari şi fine.lungimea sectorului de lucru.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. în m.alcătuite din nisipuri şi pietrişuri.lăţimea de lucru a utilajului. astfel încât să se obţină parametrii de compactare scontaţi cu consumuri minime de energie şi timp. Din acest punct de vedere se deosebesc trei categorii de pământuri: pământuri coezive .durata ciclului de lucru în secunde.5. pământuri granulare .alcătuite din argile şi prafuri. . . b L . Norma de timp a utilajelor se determină cu relaţiile: pentru compactarea primară.numărul de treceri ale utilajului peste acelaşi strat.

Schema de executare a şanţurilor cu autogredere 1.numărul de lovituri pe minut. Executarea lucrărilor de săpătură cu autogrederele [ 2] v D u Autogrederele sunt maşini terasiere cu largi posibilităţi tehnologice de utilizare la lucrările de terasamente. operaţiile executate în cadrul fiecărei faze.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor h kt .latura plăcii de formă pătrată. . prin circularea pe o singură parte sau pe ambele părţi (fig. La săparea pământului este folosit în cazul volumelor mici de lucrări în terenuri de categoria I şi II.coeficientul de utilizare a timpului de lucru.viteza de deplasare. dispuse în straturi mici pe suprafeţe întinse sau pentru executarea de şanţuri cu adâncimea de 0.0. . .grosimea stratului de compactare. datorită mobilităţii foarte mari a echipamentului (lama de greder). 96 . în cm.70 . . Datorită construcţiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat în cadrul lucrărilor de construcţii pentru căi de comunicaţii în special pentru lucrări de finisare. în m.96) Fig.4 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Se prezintă în continuare schema tehnologică de realizare a lucrărilor de terasamente sub forma unui ciclu de lucru ce cuprinde principalele faze de lucru. utilajul specializat folosit la execuţia operaţiei respective şi schema de lucru aplicată. .90m. în km / ora .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞATOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT UTILAJUL FOLOSIT BULDOZER APARATE TOPO a. buldozer excavator screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL Longitudinal Abataj transv. Longitudinal SCHEMA TEHNOLOGICA 1 2 3 4 SE REIA CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT UŢIA LUCRĂRILOR DE UTURI TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ pag.113 .

114 .Dicu Mihai DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder F@ŞII LONGITUDINALE Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor UMECTARE COMPACTARE AŢIA EXECUTATĂ JUL FOLOSIT Autocisterna Cilindru compactor MA TEHNOLOGICĂ DE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL U pag.

Obiectivul propus prin tema lucrării apare ca rezultat final al executării unui complex de operaţii tehnologice. dar deseori contribuie la perfecţionarea acestora. care de asemenea. precum şi organizarea etapelor componente. iar o maşină complexă ce rezolvă mai multe operaţii de lucru poartă denumirea de COMBINĂ RUTIERĂ. În acest sens trebuie întocmite fişe tehnologice care să conţină denumirea şi succesiunea operaţiilor. care se desfăşoară consecutiv sau concomitent.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 2 METODA MULTICRITERIALĂ DE ALEGERE A VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR DE DRUMURI 2. de transport. Metode avansate de organizare a producţiei nu contribuie numai la îmbunătăţirea folosirii utilajelor şi la o mai eficientă aplicare a tehnologiei elaborate. utilajele şi materialele folosite precum şi consumul de manoperă. La rândul lor operaţiile tehnologice sunt alcătuite din procedee simple sau complexe. pag. se pot desfăşura concomitent sau consecutiv. Înlănţuirea utilajelor specializate pe operaţii distincte poartă denumirea de SISTEME DE MAŞINI. Se deosebesc mai multe categorii de procese simple: pregătitoare sau de amenajare. de punere în operă.115 . de prelucrare a materialelor în staţii fixe. solicită acest tip de organizare a lucrărilor. cerinţele faţă de calitatea lucrărilor.1 Definirea sistemei de maşini şi a proceselor tehnologice simple şi complexe Tehnologia lucrărilor de construcţii are drept obiect principal stabilirea metodelor eficiente de realizare a operaţiilor necesare execuţiei propriu-zise. În construcţia de drumuri se foloseşte metoda tehnologică în flux. Organizarea execuţiei pe faze tehnologice este menită să asigure ritmicitatea operaţiilor de lucru prin folosirea eficientă a utilajelor şi echipamentelor specializate. termenele de execuţie. unde frecventa de repetare a operaţiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv.

1. Într-o măsură însemnată. pentru viteze şi coeficienţi teoretici de execuţie ai echipamentului de lucru. adaptaţi prin calcul.2 Productivitatea utilajelor de construcţii [ 2] Productivitatea utilajelor sau a echipamentelor de lucru depinde de rezistenţa la lucru opusă de material (exemplu: rezistenţa la tăiere pentru operaţia de săpare) de caracterul organizării proceselor conexe şi a şantierului în ansamblu şi în fine. frontul de lucru şi modul de transport al materialelor în lungul drumului. realizate de utilajul de lucru specializat.2. Mai multe operaţii tehnologice executate de o combină rutieră se numeşte proces tehnologic complex. Procesul simplu de lucru la care execuţia este mecanizată poartă denumirea de proces tehnologic. 2.1. Caracterul materialelor folosite. productiviatea maşinii depinde şi de experienţa muncitorului care o conduce.2. în condiţiile funcţionării optime (încărcare la capacitate maximă şi personal specializat).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Două sau mai multe procese simple legate între ele organizatoric poartă denumirea de proces complex sau de fază tehnologică. Productivitatea teoretică este un parametru exprimat cantitativ ce reprezintă producţia executată de utilaj în timpul unei ore de funcţionare continuă. de regimul de lucru al maşinii în decursul schimbului. Această productivitate este determinată de parametrii şi însuşirile constitutive ale maşinii.2. deoarece ea se determină cu luarea în consideraţie doar a însuşirilor constructive ale maşinii în condiţii de pag. spre exemplu.2.116 . felul operaţiilor tehnologice. de capacitatea sa de a folosi cât mai complet însuşirile ei constructive şi caracteristicile de funcţionare. Orice proces tehnologic este carcaterizat de productivitatea utilajului sau echipamentul de lucru. Valoarea productivităţii teoretice este mică pentru fiecare echipament de lucru. faza tehnologică de umplutură ce cuprinde operaţia de descărcare. Productivitatea teoretică 2. apoi de nivelare-profilare.3. operaţia de umectare şi în final compoartarea în strat. Procesele simple mai poartă şi denumirea de operaţii tehnologice. anului: Analiza productivităţii unui utilaj are trei forme: 2. zilei. Productivitatea de exploatare 2. au o influenţă esenţială asupra productivităţii lui. în condiţiile unui material teoretic. Faza tehnologică presupune execuţia unei părţi din lucrare.2. Producivitatea tehnică 2.

ca unul din principalii parametrii de caracterizare. în ipoteza unei organizări perfecte a şantierului şi a deservirii utilajului de personal specializat. la care deplasarea se face în secţiune constantă (buldozer) Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A sau [ m 3 / h] [t / h] .cantitatea teoretică de producţie în porţii de material măsurat în cupă. la care deplasarea materialului se face în porţii (cupe) Pt = unde: 3600 ⋅ v ⋅ q' a q' . . ţinându-se seama de condiţiile de lucru în teren. De aceea.suprafaţa teoretică de lucru [ m ] . valoarea productivităţii teroetice se înscrie în cartea tehnică a utilajului. în funcţie de principiul de funcţionare al utilajului. Productivitatea teoretică se calculează cu formule diferite. .viteza teoretică de mişcare a echipamentului.greutatea specifică aparentă a materialului [t / m ] 2 2 Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A ⋅ γ unde: v A γ pentru maşini cu funcţionare continuă.distanţa dintre două porţii de material (între două cupe).117 .2 Productivitatea tehnică este cantitatea de producţie realizată timp de o oră de funcţionare efectivă.viteza teoretică de mişcare [ m / s ] .cantitatea teoretică în unităţi de volum realizată de utilaj [mc] q pentru maşini cu funţionare continuă. 2.durata teoretică a ciclului (ore=h). pentru maşini cu funcţionare ciclică (excavator cu cupe) Pt = q ⋅ tc 3600 tc [mc / l ] . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor execuţie convenţionale.2. v a .

Productivitatea de exploatare este de trei feluri: medie orară medie de schimb medie anuală utilajului. energie. Productivitatea de exploatare se deoasebeşte de productivitatea tehnică prin aceea că întervin pe lângă întreruperile de lucru cu caracter tehnico-constructiv.reprezentând norma de producţie a utilajului. în scopul atingerii productivităţii maxime a întregului proces de execuţie. . care funcţie de cauzele lor por fi grupate astfel: -întreruperi .2. -întreruperi organizatorice. care depind de tehnologia proceselor de lucru sau de anumite caracteristici ale şantierului. -întreruperi din cauze meteorologice. 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Productivitatea tehnică poate fi determinată tot cu formulele menţionate pentru un anumit tip de utilaj specializat pentru execuţia unor operaţii tehnologice bine definite şi are drept scop următoarele: -întocmirea celor mai raţionale scheme de organizare a lucrărilor mecanizate. ..118 . stabileşte distribuirea întregului timp pe o perioadă în care îşi îndeplineşte funcţiile principale (de lucru) sau secundare (de deplasare în frontul de lucru). întreţinerea tehnică sau înlocuirea echipamentului de lucru degradat. Întreruperi în funcţionarea utilajelor au repercursiuni asupra regimului de lucru a utilajului specializat. cea mai bună corelare a lucrului diverselor tipuri de maşini într-un proces mecanizat complex. etc. În procesul de exploatare a utilajului au loc şi operaţii neproductive şi diverse întreruperi de lucru. combustibil.3.reprezentând norma tehnico-economică sau productivitatea anuală a pentru cauze tehnico-constructive. pag. datorită unor lipsuri în organizarea lucrărilor sau datorită necorelării mijloacelor de transport ce deservesc utilajul de lucru. -aprecierea gradului de apropiere a productivităţii de exploatare de productivitatea maximă posibilă şi a rezervelor existente în folosirea diverselor utilaje şi a parcului în întregime. a lipsei pieselor de schimb. ce depind în mare măsură de performanţele utilajului care necesită efectuarea reparaţiilor planificate. care sunt dificil de evitat chiar în cazul unei bune funcţionări a organizării lucrărilor. tehnologic şi meteorologic şi întreruperi datorită condiţiilor concrete de lucru pe şantier. -întreruperi tehnologice. Regimul de lucru al utilajulu specializat.reprezentând norma de deviz a utilajului. precum şi întreruperile de funcţionare datorită diverselor cauze. precum şi deplasarea acestor utilaje în zona de lucru. cum ar fi deplasarea utilajelor în frontul de lucru şi apoi în parcul de maşini.

se deplasează în zona de lucru.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se cunosc două tipuri de regimuri de lucru: -regimul pe schimb care prevede defalcarea întregii durate a schimbului pe perioada de lucru efectiv.). Pentru ca maşinile să lucreze cu eficienţă normală este necesar ca să fie îndeplinită relaţia: n a PE ≤ PE ⇒ PT a T n 2. -regimul anual prevede defalcarea întregului timp calendaristic de lucru a unui an în perioada de timp în care utilajul lucrează efectiv. Productivitatea de exploatare calculată cu relaţia de mai sus se mai număşte productivitate de exploatare normată sau planificată ( PE ) . este în reparaţii sau are întreruperi. uzura maşinii. . perioada de deplasare în frontul de lucru. Coeficneţii K1 sunt de regulă subunitari şi ţin cont de: îndemânarea muncitorului. . Productivitatea în exploatare poate fi exprimată matematic prin relaţia: T PE = PT ⋅ K1 (1) în care: PT . corelarea fluxului tehnologic şi a utilajelor în cadrul sistemei. condiţii de lucru (modul descărcării.numărul de coeficienţi care influenţează utilizarea timpului. precum şi perioada în care lucrează în gol sau care are întreruperi de funcţionare. configuraţia terenului. [UM / ora ] .coeficienţi care afectează mărimea productivităţii prin modificarea n T K1 ciclului de lucru sau a timpului efectiv de lucru.119 . unghiuri de rotire etc. Având în vedere producţia realizată efectiv se poate defini şi productivitatea de exploatare realizată sau efectivă ( PE ) .3 Metode de determinare a cantităţilor de lucrări pag.productivitatea tehnică.

E A eficienţa soluţiei care se aplică. unde: N A . 2. Fig.1. în zona soluţiilor admisibile. este necesar ca din această mulţime de soluţii posibile să se aleagă o soluţie cât mai apropiată desoluţia optimă.120 .număr de soluţii posibile.2. care pot genera o mulţime de soluţii posibile. După stabilirea numărului de activităţi şi analiza succesiunii logico-tehnologice şi organizatorice a acestora cu condiţionările respective. Determinarea cantităţilor de lucrări se face de regulă prin antemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice.1 se prezintă împrăştierea soluţiilor. precum şi funcţie de mijloacele de programare şi de calcul de care se dispune se stabileşte gradul de detaliere a activităţilor respectiv a programului. Pentru aceasta este necesară stabilirea cantităţilor de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice respectiv pe activităţi. 2. În fig 2. respectiv a activităţii.1 – Împrăştierea soluţiilor în funcţie de eficienţa economică pag. în funcţie de natura articolului de deviz. în funcţie de eficienţa economică. N P . apar probleme numeroase şi complexe.3. Stabilirea soluţiilor tehnologice de mecanizare şi preselectarea acestora Pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie în construcţii. Gradul de detaliere a programului şi lista de activităţi Funcţie de scopul urmărit prin programare şi complexitatea procesului tehnologic (numărul activităţilor).2.3.număr de soluţii admisibile.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea normării activităţii maşinilor şi utilajelor în şantiere trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau ce urmează a fi executate. încadrându-se astfel. În vederea obţinerii celor mai bune rezultate tehnico-economice în funcţie de condiţiile concrete de lucru.

se recomandă: -stabilirea tabloului soluţiilor tehnologice de mecanizare posibile de aplicat. corespunzător dotării tehnice sau posibilităţilor de dotare şi de închiriere de care de dispune. pe baza tehnologiilor de execuţie cunoscute sau proiectate şi a listei de activităţi. posibile Cod activ. pentru fiecare activitate în parte (tabelul 2. Tabel 2. În acest sens.1).1 Tabelul soluţiilor tehnologice de mecanizare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pentru a face o analiză cât mai temeinică a condiţiilor tehnico-economice de execuţie mecanizată a unei lucrări de construcţii .121 .180 pag. -formarea sistemelor de maşini pe variante de soluţii tehnologice de desfăşurare a procesului complex. Denumire activitate (proces simplu) Variante tehnologice de mecanizare I Excavatoare II Buldozere III Screpere tractate IV Autoscrepere PS 501 PS 603 01 Săparea mecanică a apământului PS 801 S1202 S 3602 DH 801 DH 1201 S651 LS S1500 LS S1800 LS A1800 L A 3603 ST 3 ST 6 ST 8 AS 11 – 14 AS 20-25 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buldozere Autogredere S 651 LS 04 Împrăştiere şi aducere profil S 1500 LS S 1800 LS A 1800 L A 3602 L AG – 120 AG . este necesar să se inventarieze şi să se studieze toate soluţiile de mecanizare posibil de aplicat.

urmând să rezulte soluţia cu eficienţa cea mai ridicată. după următoarele criterii: parametrii tehnologici de lucru. care se selectează din tabloul de soluţii tehnologice utilajele.86 - 100m3 100m3 7 0.2) împreună cu principalele date tehnico-economice ale lor. Tabel 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea formării variantelor de sisteme de maşini.97 - Pentru fiecare activitate se preselectează mai multe tipuri de utilaje. să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare admisibile. presupune aplicarea sistemului de criterii tehnico-economice constând din: pag. pentru execuţia lucrărilor de construcţii [ 2] Selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor de construcţii. care vor constitui variante de soluţii admisibile. De exemplu. procesul de săpare. în condiţiile unei eficienţe sporite. posibilităţi de procurare. astfel încât. transport şi împrăştiere a pământului.122 .2 Fişa utilajelor selecţionate Utilaje selecţionate (tip şi normată NTU Tarif de închiriere montare/demontare zile Simbol articol de deviz Costuri Cod activ UN R Din indicator 3 capacitate) Calculată Combustibil şi lubrifianţi Montare demontare lei şi Transport lei/utilaj 01 Buldozer S1800 LS Excavator S1202 Autoscreper AS 11-14 100m lei/ora Durată - 16. 2.4 Criteriile tehnico-economice de selectare a sistemelor de maşini şi utilaje. scheme de mecanizare posibil de aplicat. prin asociere combinată. Utilajele preselectate se pot înscrie pe activităţi în fişa utilajelor selecţionate (tabelul 2. din care să se selecteze varianta de aplicat. Aceste variante de soluţii vor fi supuse unei analize comparative pe baza criteriilor tehnicoeconomice. La alcătuirea variantelor de soluţii se vor avea în vedere.79 5250 10284 - 24. atât posibilităţile tehnologice de mecanizare corespunzătoare fiecărui proces simplu (activitate) în parte. cât şi ale procesului complex în ansamblu. asigurarea condiţiilor de asociere a maşinilor.

existenţa altora cu alte performanţe fiind importante în cazul unui proiect tehnologic real. care influenţează varianta de mecanizare în cadrul lanţului de lucru din care fac parte. respectiv lei / ora . se prezintă fazele de lucru necesare execuţiei lucrărilor de terasamente.2 . au valoarea pur didactică. f necesarul specific de energie Esp . ciclul de lucru săpat-transport-umplutură.c. susţinute de o diversitate de utilaje specializate. / UM . poate fi organizat prin mai multe variante de mecanizare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor numărul de maşini-zile necesare pentru executarea lucrării (Nmz ) . 2. urmând ca prin compararea lor să se selecteze varianta cea mai eficientă în vederea aplicării. Variantele constructive prezentate. În schema tehnologică ce urmează. Astfel. exprimat în maşini – zile consumul specific de manoperă ( N sp ) .123 . exprimat în lei / UM . Aceste utilaje se diferenţiază prin caracteristicile constructive şi perfrmanţe de lucru. exprimat în om − ore / UM . costul unitar fizic Cu ( ) sau orar (C ). ( ) o u Fig. exprimat în kWh / UM sau Kgc.Alcătuirea variantelor de soluţii tehnologice de mecanizare pag. Pentru aplicarea acestor criterii se determină valorile lor corespunzătoare variantelor tehnologice.

funcţionarea productivă a acestora se exprimă prin norma de timp a utilajului (NTU ) . este un parametru care se determină pe baza normei de timp a utilajului (NTU ) . Calculul numărului de maşini-zile ( N mz ) Numărul de maşini-zile ( N mz ) . P. în UM / ora. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor. specifice fiecărei lucrări (m 3 . etc. NUM . nu-şi găseşte corespondent în IND şi nici nu poate fi asimilat cu un articol de deviz – NTU se calculează.). pag. m 2 .100m 2 .4. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor În activitatea curentă a maşinilor şi utilajelor de construcţii.S . dar poate fi asimilat cu un articol de deviz similar ca tehnologie şi consumuri . Matematic acesta se exprimă: NTU = în care: NUM PE NTU . ha.norma de timp a utilajului. cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă (100m3 .).S . şi reprezintă timpul de lucru exprimat în zile. Kg .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 2. corespunzător categoriei de lucrări din care face parte – ( NTU se ia din IND ). necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă (UM R ) . necesar unui anumit număr de maşini pentru a efectua o cantitate de lucrare Q . PE . etc. t . P.NTU se ia din IND corespunzător articolului asimilat.1. în ore / UM R . În mod curent se pot întâlni trei situaţii şi anume: procesul simplu ( PS ) respectiv activitatea analizat îşi găseşte un corespondent direct printre articolele de deviz ale indicatorului de norme de deviz (IND ) .124 .numărul de unităţi de măsură naturale (UM ) . nu-şi găseşte un corespondent direct din IND. reprezintă timpul mediu normat.productivitatea de exploatare.

PH 2b . Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini se pot folosi trei noţiuni.125 . lucrări de tuneluri T .varianta de articol de deviz . exprimat în ore.articol (lucrare) . manevre etc. utilaje şi dispozitive). lucrări de construcţii C . Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q ⋅ NTU Având în vedere şi posibilitatea de depăşire a normei. lucrări de drumuri D .indicator de norme de deviz comasate pentru lucrări de poduri. care reprezintă timpul cât maşina se afla la dispoziţia şantierului. Exemplu: P PH . Indicatoarele de norme de deviz (IND ) . ore închiriere (Oi ) . care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q . incluzând şi timpul de funcţionare în afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasării între punctele de lucru mers în gol.). manoperă şi utilaje. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU sunt folosite pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculului necesarului de mijloace de muncă (maşini. Indicatoarele de norme de deviz sunt împărţite în capitole de lucrări. reprezintă acte normative republicane cuprinzând norme de consum specifice lucrărilor dintr-o anumită categorie de lucrări de construcţii (lucrări de terasamente TS . capitolului. Acestea sunt reglementate unitar pe ţară prin intermediul "Indicatoarelor de norme de deviz". ore lucru (OL ) .poduri metalice.capitolul . Pentru diferenţierea articolelor de deviz se simbolizează distinct cu simboluri alfa-numerice. pentru materiale.). etc. care reprezintă timpul mediu necesar unei maşini pentru executarea unei anumite cantităţi de lucrare Q . în funcţie de elementele ce se înregistrează şi se raportează: Ore lucru efectiv (Ole ) . Norme de consum pentru utilaje exprimă de fapt NTU . Generarea simbolului articolului de deviz se realizează prin asocierea simbolurilor corespunzătoare categoriei de lucrări. capitolele în articole de deviz iar acestea din urmă în variante corespunzătoare diverselor condiţii de lucru.2 . relaţia se poate exprima astfel: pag.montarea tablierelor metalice pentru poduri. articolului şi variantei de articol în ordinea enunţată. exprimat în ore.montarea tablierelor metalice pentru poduri având grinzile principale cu inimă plină. PH .

K p = 0. pag.numărul de schimburi pe zi. Se cunoaşte că în cursul unei zile.9. în afara timpului de lucru (pregătirea introducerii în lucru.6 − 0.cantitatea de lucrări. în care: Pentru calculul orelor de lucru se aplică un coeficient de corecţie asupra Qle : QL = Kl Qle Kl .0.coeficientul de utilizare a timpului unui schimb.coeficient ce ţine seama de timpul cât maşina stă la dispoziţia şantierului..75) şi se stabileşte pe baza normativelor ICCPDC pentru activitatea utilajelor de construcţii (tabelul 2.orele de lucru pe care le poate realiza o maşină pe zi.. .2) . în ore.durata schimbului. Cei doi coeficienţi au valori subunitare ( K1 = 0. revizii tehnice.reprezintă coeficientul de lucru. . discontinuităţi ale programului – maşină etc.75 − 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Qle = Q ⋅ NTU Q ⋅ NUM = PE ⋅ id id Q id .indicele de depăşire a normei (id = 1. timpul de lucru al unei maşini este fixat pe baza regimului de lucru prin orele de lucru efectiv pe zi: Ole z Ole z = d s ∑ K is i =1 ns în care: Ole . întreruperi tehnologice neprevăzute.1. în UM R . Prin afectarea orelor de lucru cu un coeficient de folosire a timpului de program ( K p ) se determină orele de închiriere. Oi : Oi = Kp OL Kp . care ţine cont de timpii de funcţionare ai maşinii în afara procesului tehnologic efectiv. Ole . .).126 ds Ki ns . .3). OL şi Oi se găsesc într-un raport dimensional funcţie de valorile coeficienţilor kl şi K p .

ore de lucru efective pe zi.indice de depăşire a normei.127 .cantitatea de lucru. . . PE z Ole id Tabel 2.număr de maşini. dA Folosind această relaţie se pot determina N m şi d A . .productivitatea efectivă. . existând în acest sens două posibilităţi: se alege numărul de utilaje şi atunci se calculează durata activităţii: dA = Q ⋅ NTU z N m ⋅ Ole ⋅ id Q ⋅ NUM Q ⋅ NTU = z z N m ⋅ Ole ⋅ id N m ⋅ PE ⋅ Ole ⋅ id Q .norma unitară pe maşină. se alege durata activităţii şi se calculează numărul de utilaje: Nm = în care: NUM .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de maşini-zile mai poate fi exprimat astfel: N mz = N m ⋅ d A în care: Nm . Nm .durata activităţii.numărul de maşini.3 Coeficienţi de utilizare a timpului pentru principalele grupe de utilaje pag.

80-0.88 0.70 0.75 0.70 0.88 0.80 0.95 0.30 0.90 0.95 0.90 0.80 0.80 0. Valori coeficienţi Grupe de utilaje Excavatoare cu acţionare hidraulică Excavatoare cu acţionare mecanică şi electrică Excavatoare cu echipament de marcă Excavator cu mai multe cupe Buldozere şi scarificatoare Defrişătoare Screpere şi autoscrepere Gredere şi autogredere Cilindri compactori autopropulsaţi Cilindri compactori tractaţi Plăci compactoare vibratoare Macarale turn Macarale mobile cu braţ Marcarale portal Mijloace de transport auto Betoniere Centrale de beton Pompe de beton.80 0.95 0.80 0.90 0.83 Numărul de utilaje se alege având în vedere: -posibilităţile de procurare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Nr.60 0.128 . mortar şi injecţii Instalaţii de cofraje glisante Instalaţii de foraj pentru piloţi Instalaţii ELSE şi KELY Sonete universale cu berbeci Utilaje şi instalaţii pentru reparaţii şi lucrări de drumuri Maşini pentru lucrări de cale ferată Electropompe pentru lucrări de epuismente Graifer plutitor Drăgi fluviale şi maritime nepropulsate Şalande autopropulsante şi remorchere Maşini.80 0.80 0.80 0.87 0.8-0.70 0.95 0.89 0.85 0. pag.50-0.65-0.87 0.75 0.89 0.85 0.95 0.75 0.87 0.90 0.95 0.85 0.87 0.70 0.88 0.75 0.82 0.81 0.85 0.92 0.85 0.85 0.89 0.75 0.95 0.90 0. utilaje şi instalaţii pentru lucrări de finisaje Kt 0.83 0.87 0.80 0.70 0.85 0.80 0.85 0.90 0. crt.75 Kl 0.95 0.75 0.70 0.75 0.90 0.95 0.80 0.90 0.87 0.85 0.80 0.80 0.85 0.75 0.65 0.88 0.89 0.88 0.89 0.80 0.62-0.70 0.90 0.9 Kp 0.80 0.88 0.85 0.90 0.81-0.

manopera indirectă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor -folosirea unui număr cât mai mic de utilaje. dar care nu este cuprinsă în tariful de închiriere. în UM R sau UM .4. om-ore. pag. a experienţei acumulate sau prin date statistice. exprimat în om-ore/ UM R sau om-ore/ UM .cantitatea de lucrare.pe baza analizei unor factori. Consumul total de manoperă aferent folosirii utilajelor în şantiere se calculează cu relaţia: M T = M d + M s + M i + ( M tr + M md ) K e în care: Md . pentru efectuarea unor operaţii auxiliare necesare bunei funcţionări a acesteia. reprezentată de consumul de manoperă pentru reparaţii şi întreţienere. .129 . -asigurarea unor durate de activitate în concordanţă cu importanţa lor în procesul tehnologic şi ţinând cont de interdependenţa dintre acestea.consumul de manoperă corespunzător orelor de închiriere (manoperă directă).se utilizează atunci când durata este cerută de beneficiar sau de foruri superioare. -durata activităţii apreciată .manopera suplimentară prevăzută în IND reprezentată prin consumul de manoperă Ms implicat de folosirea maşinii în procesul tehnologic. -asigurarea unui ritm de execuţie corespunzător cu durata de execuţie a lucrării. sau formaţia de muncitori în cazul instalaţiilor complexe). reprezentat de prestaţia personalului muncitor care deserveşte maşina (mecanicul deservent şi ajutorul când este cazul. se poate exprima pe baza consumului specific de manoperă. .consumul specific de manoperă. Mi corespunzătoare orelor de lucru. determinat cu relaţia: M sp = MT Q M sp . Calculul necesarului specific de manoperă ( M sp ) Eficienţa economică sub aspectul utilizării resurselor umane prin mecanizarea lucrărilor de construcţii. MT consumul total de manoperă pentru realizarea unei cantităţi de lucrare.2. Durata activităţii poate fi evaluată în două moduri: -durata activităţii impusă . 2. Q .

costul manoperei necuprinsă în tariful de închiriere a utilajului (suplimentară. Se poate scrie: Cv = Ci + Cc1 + Cm dar: Ci = Oi ⋅ tof . respectiv de orele de închiriere realizate. Ci . Cc1 = OL ⋅ cc . Costul unitar fizic (CTU ) costuri variabile (Cv ) costuri fixe echivalente (C F ) e e CTU = CV + C F a) Costuri variabile Prin costuri variabile se înţeleg acele costuri generate de folosirea utilajelor şi care depind de cantităţile de lucrări. costul combustibililor. reclamată de anumite condiţii de lucru).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor M tr . cm = Ole ⋅ cm în care: pag. Pentru calcul componenţelor relaţiei se pot folosi expresiile: d M d = N m ⋅ Oi = d N m ⋅ Q ⋅ NTU Kl ⋅ K p M s = NTM ⋅ Q 2.4.3.consumul de manoperă pentru eventuala montare-demonatre a echipamentului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau schimbării echipamentului.130 . lubrifianţilor şi materialelor de întreţinere Cc1 .coeficient de echivalenţă care ţine cont de numărul de maşini Ke echivalente corespunzător variantei tehnologice. M md .manopera consumată pentru transportul maşinii. Aceste costuri se compun din: costul chiriei utilajului. . Cm .

. în lei/oră.131 . îmbarcare-debarcare şi transport. cm = .orele de închiriere  Oi =    Ole   Kl ⋅ K p   toi Ole cc .costul manoperei suplimentare. NTM . Pierderea cheltuielilor implicate de costurile fixe în cheltuielile unitare. în lei/ UM R . NTM . va fi mai mare sau mai mică funcţie de tipul dimensional şi productivitatea utilajului analizat. În cadrul cheltuielilor unitare nu se operează cu costurile fixe ci cu costurile fixe echivalente.norma tehnică de consum de manoperă suplimentară (necuprinsă în tariful de închiriere).tariful orar de închiriere. Deci: Cv = Oi ⋅ toi + OL ⋅ cc + Ole ⋅ cm sau   t c CV = Cle  ci + c + cm   K K   l p Kl Costurile fixe echivalente Costurile fixe C F .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Oi . în lei/ore. pentru a dispune de un criteriu unitar de apreciere a eficienţei utilajelor.costul mediu orar al consumului de combustibili lubrifianţi şi materiale de întreţinere. . în om-ore/ UM R .costul mediu orar al manoperei suplimentare. precum şi de distanţele de transport de la bază la şantier. care se ia din catalogul de preţuri pentru indicatorul de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări în care este încadrat articolul de deviz. Costurile fixe sunt costuri pe utilaje implicate de operaţiunile de montare-demontare. Cheltuielile echivalente rezultă prin multiplicarea cheltuielilor fixe cu un coeficient de chivalenţă: e CF = CF ⋅ K e pag. cm CM S S CM . în lei/oră. sunt costuri generate de folosirea utilajelor dar care nu depind de durata de închiriere şi respectiv de cantitatea de lucrări ci depind de numărul şi de tipul utilajelor folosite.orele de lucru efective.

K e3 = = 1.norma de timp a utilajului cu capacitatea maximă dintre cele în care: NTU (cap. K e 2 = > 1. Ci cheltuielile cu transportul. . C F = 2 CMD + CiMD + Ctr ( ) Costul montării demontării se ia din tarif.132 .max ) Ke . Necesarul de energie este exprimat de fapt prin consumul de combustibili. în zile. 2.) Exemplu: având trei excavatoare E1 . . Ctr MD . NTU 3 NTU 3 NTU 3 Cheltuielile fixe se compun din: cheltuielile de montare-demontare.coeficientul de echivalenţă.durata demontării.durata montării (conform normativ) exprimată în zile. C MD .4. pag. lubrifianţi şi materiale de întreţinere şi se determină: în lei/h pentru stabilirea costurilor unitare. dominată de criza mondială de energie. în Kg combustibil convenţional/ UM R pentru stabilirea consumului specific de energie. E2 E3 cu capacităţile q1 < q2 < q3 şi normele de timp NTU 1 > NTU 2 > NTU 3 rezultă: K e1 = NTU 3 NTU 1 NTU 2 > 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ke = NTU ⋅ i ≥1 NTU (cap. cheltuielile cu chiria pe perioada montării-demontării. acest criteriu are importanţa cea mai mare.4. max) selectionate (NTU min . Calculul necesarului specific de energie şi resurse energetice ( Et ) În actuala conjunctură economică. Costul chiriei pe perioada montării-demontării se calculează cu relaţia: CiMD = ( Z M + Z D ) ⋅ 8 ⋅ tci în care: ZM ZD .

(coeficientul de transformare în combustibil convenţional K i = pci ) pcc pi pcc ( Pcc = 7000 Kcal / Kg ) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ET Ed Ei .c. ./oră. îmbărcare-debarcare..c.4 pag. Etr . în Kg.c. . însoţire).c.consumul specific de combustibil convenţional corespunzător consumului de combustibil. în ccc = ∑ ci ⋅ K i i =1 n în care: ci Ki .echivalentul caloric al resursei energetice de tip 1. pentru reparaţii şi întreţinere zilnică. în Kg/oră.4 sunt prezentate echivalenţele între principalele tipuri de combustibili şi lubrifianţi. lubrifianţi.necesarul indirect de energie.necesarul total de energie şi resurse energetice..puterea calorică a resursei energetice de tipul i. Dar: .c.c. Tabel 2. pentru lucru. . lubrifianţi şi materiale de întreţinere. în Kg c. în Kg c. .133 .c.necesarul de energie pentru transport şi operaţii auxiliare transportului (montare-demontare. în ore.numărul de ore de lucru. de un anumit tip.consumul orar de resurse energetice (combustibil. utilizate la maşinile de construcţii şi combustibilul convenţional. Kg. Necesarul direct de energie se determină cu relaţia: Ed = OL ⋅ ccc în care: OL ccc Kg.c.puterea calorică a combustibilului convenţional În tabelul 2. ..necesarul direct de energie. materiale de întreţinere).

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Echivalenţa calorică a combustibililor şi lubrifianţilor Nr. crt. Combustibil Denumire combustibil clasic UM energie Kg c.c./UM Uleiuri minerale Benzină Vaseline tehnice Motorine t t t t 2100 1670 1580 1580 kWh/UM 17100 13600 11400 12900 echivalent de

Necesarul indirect de energie este în funcţie de numărul de reparaţii de un anumit tip, efectuate între două reparaţii capitale:

Ei = f (nr.reparatii : I z , I p , RT , RC1 , RC2 , RK )
Determinarea lui Ei este destul de dificilă şi nu întotdeauna concretizată ceea ce face să nu se considere în studii. Se impune stabilirea unor indici de consum energetic pe tipuri de reparaţii. Necesarul de energie pentru transport se determină în funcţie de modul de transport şi numărul de mijloace de transport folosite, corespunzător tipului de maşini şi utilaje transportate. Pentru utilajele de construcţii care se deplasează prin autopropulsie se determină necesarul energetic cu relaţia:
Q Etr =

2D ⋅ cc vm
În cazul când efectuarea transportului implică şi mijloace auto de transport, necesarul de

energie al acestora se determină cu relaţia:
A Etr =

Pe ⋅ ccu 100
Pe
- parcursul echivalent realizat de mijlocul de transport, în Km

în care:

echivalenţi;

Ccu

- consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, în Kg c.c./100

Km echivalenţi; În mod curent se poate scrie:

ccu = cm ⋅ γ m ⋅ K m + cu ⋅ γ u ⋅ K u
în care:
pag.134

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

cm cu

- consumul mediu normat de motorină, în litri/100Km echivalenţi; - consumul mediu normat de ulei mineral, în litri/100Km echivalenţi;

γ m , γ u - densitatea motorinei, respectiv uleiului, în Kg/l;
K m , K u - echivalentul caloric al motorinei respectiv al uleiului.
Parcursul echivalent se determină cu relaţia simplificată:

Pe = 2 ⋅ D ⋅ Di
în care: - distanţa de transport, în Km; - coeficient care ţine seama de categoria de drum pe care se execută

D

Di

transportul (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valorile coeficienţilor de drum Categoria de drum I (N) II (K) III (T) IV (L) V (E) VI (H) Coeficient de drum, Di Notare valoare 0.9 1.0 1.1 1.2 1.4 1.6
pag.135

D1 D2 D3 D4 D5 D6

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În cazul participării la transport a mai multor mijloace de transport de tipuri diferite, se aplică relaţia generalizată:
A Etr =

Pe n ∑ mi ⋅ c1 cu 100 i =1 n
mi
- numărul de tipuri de mijloace de transport folosite; - numărul de mijloace de transport de un anumit tip (tipul i); - consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, corespunzător

în care:

ccu

mijlocului de transport de tipul i , în kg c.c/100Km echivalenţi; Necesarul specific de energie se evaluează cu relaţia:

Esp =

ET Q
În funcţie de efectul economic preconizat a se obţine, prin aplicarea soluţiei de mecanizare,

2.4.5. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice mecanizate la criteriile de selectare se utilizează rezultatul economic al procesului complex. Prin compararea acestora rezultă varianta de soluţie cea mai eficientă.

Fig. 2.3 – Echivalenţa tehnologică între variantele de mecanizare

Relaţia de calcul a normei specifice în cazul variantelor de procese complexe este următoarea:
pag.136

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

 pi i   ∑ Vkj   n  n  k =1  ⋅ c = x ⋅ c Ni = ∑ p j ∑ ij j i j =1 j =1 i ∑Vkj
k =1

în care:

Ni
i Vkj

- norma specifică a procesului complex i ; - valoarea criteriului j ; pentru varianta cea mai eficientă de mecanizare

a procesului simplu K , din cadrul variantei de proces complex i

(i = 1...m; j = 1...n; k = 1... pi ) ;

xij m n
pi
complex.

- ponderea criteriului j în procesul complex i ; - numărul de variante de procese complexe; - numărul de criterii luate în consideraţie; - numărul de procese simple corespunzătoare fiecărei variante de proces

În diagramele din figura 2.4 se prezintă variaţia parametrilor criteriilor tehnico-economice prezentate pe tipuri de utilaje funcţie de productivitatea acestora şi cantitatea de lucrări executate.

pag.137

energia specifică. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare pag. chiar şi la o cantitate mare de lucrări executate.ore de lucru efectiv. costuri specifice şi energia totală consumată. manopera specifică.138 . conform schemei de analiză prezentată în continuare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. consumul specific şi costurile aferente scad. Esp .manoperă specifică. Se va alege varianta optimă ca valoare maximă a sumei coeficienţilor adimensionali aferenţi. manopera specifică. Cu .cost unitar fizic. care se pot însuma pentru fiecare veriantă de mecanizare în parte. Ole . P . 2. B. C . În urma analizei parametrilor menţionaţi se determină coeficienţi de performanţă a unei variante de mecanizare în raport cu valoarea maximă a parametrului analizat.4 – Diagrame de variaţie a valorilor criteriilor tehnico-economice A. În felul acesta rezultă parametrii adimensionali pentru numărul de maşini-zile. t N sp .productivitatea utilajului Se observă că atunci când productivitatea utilajului este mare.tipuri de utilaje.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Criteriu tehnico economic Varianta (Vi ) Vmax 1 2 3 Xi = 1 Vi Vmax 2 3 N mz M sp CTU Et Vapt = min (∑1. ∑ 3) pag.139 . ∑ 2.

1).140 . compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. 3. nivelarea la profil a materialului. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig.5 . în funcţie de metoda de execuţie. 3. 1%. 3. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator.1 .. în mişcare şi în staţii centrale fixe. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎN FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. Fig. cu 0.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. fărmiţarea în granule sub 5mm.. pag. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. umezirea şi amestecarea la umed.

4 . Fig.pulverizarea liantului.malaxor. 3 . din care este alimentat malaxorul. 3.scarificator.elevator cu cupe. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. De obicei. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă.Prepararea amestecului în staţii fixe pag. 6 .Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial. 3. 8 . Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 7 . materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. Fig.141 . 5 . 3.tractor.calibru pentru dozarea agregatelor.3).2 . 2 . Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. fărmiţarea şi compactarea se fac separat.alimentator. scarificarea. În metoda amestecării în staţii fixe (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. 3.2).3 .

3.elevator cu cupe.malaxor xu palete.Repartizator de ciment. 2. Gradul de fărmiţare al amestecului.5 . Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. 3..buncăr de agregate. Fig. pentru uniformizarea gradului de umiditate. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri.6% sub limita de fărmiţare. 3. tractat pag. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. Fig. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. trebuie să fie peste 55%. 4 . Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă.5). 3.introducerea liantului. Stropirea materialului se face cu o zi înainte.4 .142 . 3 . greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig.4).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 . Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig..Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4.

aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.15cm. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri..2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă. În general. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: acoperirea cu un strat de nisip de 1. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză... se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator.6. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane.... la reducere a investiţiilor de ordinul a 30. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse.143 . Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. În figura 3. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. pag. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru.

3 . Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 2 . grosimea stratului stabilizat este de 10.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice..Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate.2 . balasturile argiloase. În figura 3.6 .beton asfaltic 3. 3. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. pag. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.Drum cu asize stabilizate 1 .144 . În felul acesta.15 cm. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului.pământ stabilizat cu ciment.binder.

145 . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE VAR CAMION DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DOZAJ % DE AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

Fig. argila se amestecă cu monomerii care vor da polimerul. o substanţă preparată prin pag. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. balasturi. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. În acest scop. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. căile de acces la diverse obiective etc. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri.4. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. fie creşterea coeziunii.120 . mai mic sau egal 3. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate.8). Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. pistele pentru avioane grele.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul cu 10%. Pe de altă parte. 3. 3. trebuie să aibă un indice de plasticitate redus.8 . rezultate foarte bune dă vinsolul. La tratarea pământurilor argiloase. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. distilarea lemnului de brad. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. Stabilizarea chimică [3] Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. ci chiar în aceeaşi zonă. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. pământul din zona drumului etc. piatra spartă. deşeurile de carieră. la lărgirea drumurilor existente. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. cât şi necoezive.121 . Deoarece sub încărcările date de trafic. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. pag. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. dar costul lor este ridicat. În general. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. 3. precum şi de considerente economice. de la un strat la altul. la lucrările cu volum redus etc. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată.6. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă.

este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. în mai multe reprize. execuţia se face în două straturi. se poate folosi şi sortul 80/125mm. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. Se nivelează la şablon. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur.122 . în cantitate de 20Kg/m2. După cilindrare. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. observând ca piatra să nu sfărâme. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. grosimea necesară pentru fundaţie. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. fără intermediul unui substrat de nisip. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. care se cilindrează. Dacă piatra provine din roci mai slabe. împreună cu materialul existent. În general grosimea materialului de pag. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. cu putere aglomerată. se udă şi se cilindrează. Grosimea minimă a stratului. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. iar apoi cu un compresor de 120kN. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. la început cu un compresor de 120 kN. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris.

Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Cantitatea de nisip ca fi limitată. pag. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. având înălţimea 14. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. una lângă alta cu vârfurile în sus.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. După împănare. 3. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. După aşternerea materialului. 3..9). 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip.123 . Aceste porţiuni se vor reface. Fig. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă.18cm. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. cu funcţia de strat filtrant. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. Dacă la cilindrare apar tasări mari. 2 – nisip pilonat. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. În timpul cilindrării. se aşează cu mâna pietrele. blocajul se cilindrează uşor. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă..

În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam. care se cilindrează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm.124 . pag.

CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE NIVELAREA PAT CALE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎI FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. 3. 3. umezirea şi amestecarea la umed. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. nivelarea la profil a materialului.113 . pag. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent.5 .1). compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. cu 0. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete.. în funcţie de metoda de execuţie. fărmiţarea în granule sub 5mm. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. în mişcare şi în staţii centrale fixe.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. 1%. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat..

2).2 . 6 .tractor.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 . 2 . De obicei. 5 . 4 .1 . 3 . materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. În metoda amestecării în staţii fixe (fig. Fig. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 8 . din care este alimentat malaxorul.calibru pentru dozarea agregatelor. 3.114 . Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. pag. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. 3.pulverizarea liantului.scarificator.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc.malaxor.3). Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. scarificarea.aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial.elevator cu cupe. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 3. 3.alimentator. 7 .

trebuie să fie peste 55%.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 3. 2.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4. 4 . pentru uniformizarea gradului de umiditate.6% sub limita de fărmiţare.Prepararea amestecului în staţii fixe 1 .elevator cu cupe.3 . greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig.introducerea liantului. 3 . O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare.115 . În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. pag. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. 3..4 . Gradul de fărmiţare al amestecului. Fig.malaxor xu palete. 3.buncăr de agregate.. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. Stropirea materialului se face cu o zi înainte. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri.4).

Fig. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris.5 . după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier. În general.15cm. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. 3..Repartizator de ciment. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. tractat Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. 3..116 . Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: pag. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă.5). Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare.

stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat.6 . Fig. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. 3 .40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici.binder.2 . se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă.. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. În figura 3.6.. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru..Drum cu asize stabilizate 1 .2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă. - Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. În felul acesta. În figura 3. 2 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - acoperirea cu un strat de nisip de 1. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.beton asfaltic 3.pământ stabilizat cu ciment. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: pag...Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite.117 . 3. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea.

.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. grosimea stratului stabilizat este de 10. balasturile argiloase..118 . doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment.15 cm. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. - la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. pag. Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DE DOZAJ % DESCĂRCARE VAR CAMION AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

argila se amestecă cu monomerii pag. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. 3. o substanţă preparată prin . experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. distilarea lemnului de brad. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. Pe de altă parte. fie creşterea coeziunii. Stabilizarea chimică Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. mai mic sau egal cu 10%. balasturi.8). De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. La tratarea pământurilor argiloase. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. 3.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. Fig. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ.8 .120 rezultate foarte bune dă vinsolul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. căile de acces la diverse obiective etc.4. pistele pentru avioane grele. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. În acest scop. 3. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate.

Deoarece sub încărcările date de trafic. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. precum şi de considerente economice. pag. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. cât şi necoezive. 3. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. dar costul lor este ridicat. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. de la un strat la altul. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. la lărgirea drumurilor existente. deşeurile de carieră. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. ci chiar în aceeaşi zonă.6. la lucrările cu volum redus etc. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. piatra spartă. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor care vor da polimerul. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. pământul din zona drumului etc. În general. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului.121 . Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede.

Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. Grosimea minimă a stratului. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. execuţia se face în două straturi. pag. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. în mai multe reprize.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. Dacă piatra provine din roci mai slabe. care se cilindrează. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. iar apoi cu un compresor de 120kN. se poate folosi şi sortul 80/125mm. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris.122 . cu putere aglomerată. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. se udă şi se cilindrează. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. fără intermediul unui substrat de nisip. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. la început cu un compresor de 120 kN. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. observând ca piatra să nu sfărâme. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. în cantitate de 20Kg/m2. După cilindrare. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. Se nivelează la şablon. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor.

9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. În timpul cilindrării. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. 3. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. având înălţimea 14. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire.. una lângă alta cu vârfurile în sus. cu funcţia de strat filtrant. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. Fig. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Dacă la cilindrare apar tasări mari. pag. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. 3. În general grosimea materialului de completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului.9).18cm. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Aceste porţiuni se vor reface.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. grosimea necesară pentru fundaţie. După aşternerea materialului. Cantitatea de nisip ca fi limitată. împreună cu materialul existent. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. După împănare. 2 – nisip pilonat.. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul.123 . blocajul se cilindrează uşor. se aşează cu mâna pietrele.

124 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. care se cilindrează. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. pag. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam.

CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ NIVELAREA PAT CALE EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC.

Pentru prepararea unor mixturi asfaltice de bună calitate trebuie să se supravegheze: încălzirea uniformă a materialului. De aici decurge necesitatea unui stocaj anual care trebuie să fie de 1/2 până la 2/3 din consumul total.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL IV PRINCIPII TEHNOLOGICE DE EXECŢIE A STRATURILOR ASFALTICE ÎN METODA LA CALD ŞI RECE Principalele etape de lucru: prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe.5. se recomandă amestecarea filerului cu criblura şi nisipul cel puţin 15s. pe când perioada de utilizare a bitumului la drumuri este limitată între 15 mai şi 15 septembrie din cauza condiţiilor sezoniere nefavorabile. De aceea. precum şi modul de funcţionare a aparatelor de cântărit... Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140.160oC. apoi se cântăresc pe sorturi şi se introduc în malaxor unde se amestecă.150oC. Când încălzirea nu este suficientă. aşternerea şi cilindrarea nu se pot face în bune condiţii. Principala greşeală care poate apărea la malaxor constă în cântărirea inexactă a componenţilor. Încălzirea bitumului Producţia de bitum în rafinării este continuă.. Prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe în metoda la cald [3] Procesul tehnologic al preparării unei mixturi asfaltice este următorul: agregatele. transportul mixturilor asfaltice.126 ....2.. a bitumului şi a amestecului. Durata de malaxare este de 1.0 min. punerea în operă. Aici se adaugă filerul rece şi bitumul încălzit la temperatura de 170. pag. Bitumul nu trebuie să fie supraîncălzit deoarece îşi pierde însuşirea de liant. afară de filer. trebuie controlate continuu temperatura agregatelor minerale. pentru prevenirea abaterilor care influenţează negativ calitatea produsului. Când filerul se adaugă rece. se încălzesc în uscător la o temperatură de 150.180oC şi se continuă amestecarea. cântărirea elementelor componente şi amestecarea completă a agregatelor cu liant.

din care bitumul este scos prin pompare (fig. În staţiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se amenajează depozite de bitum sub formă de gropi. În felul acesta. substanţa bituminoasă încălzită devine fluidă şi se poate descărca mai uşor.1 – Instalaţia pentru producerea mixturilor asfaltice tip L.127 .4.2). numite bataluri. de placaj sau în vagoane cisternă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. prevăzute cu instalaţie de încălzire.X. Bitumurile dure se pot transporta şi sub formă de blocuri.4.P. pag. Bitumurile se transportă în butoaie de tablă. prevăzute cu o serpentină care se poate încălzi cu vapori de apă produşi de o instalaţie aflată în staţia de descărcare.

ca la orice lichid vâscos. ci să rămână lichid pag. este necesar ca agregatele să aibă o temperatură suficient de ridicată astfel ca liantul să nu se închege brusc când vine în contact cu agregatul. 2 – batal. cu aproximativ 10oC peste temperatura de aşternere. În general.. a căror înălţime de aspiraţie nu depăşeşte 6.Depozit de bitum 1 – vehicul-cisternă. pompe.4. mişcarea liantului este asigurată cu ajutorul unor pompe rotative. vane etc. 4 – instalaţie de încălzire Majoritatea lianţilor bituminoşi nu pot fi pompaţi sau descărcaţi la temperatura ambiantă.00 m. ci necesită o încălzire a sistemului de conducte.128 . Temperatura liantului necesară unei bune anrobări a agregatelor variază însă cu penetraţia bitumului.180oC. bitumul se încălzeşte la o temperatură de 160. Cu cât bitumul folosit este mai dur cu atât temperatura lui de lichefiere este mai ridicată. Uscarea agregatelor minerale Pentru a se obţine o bună anrobare..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.2 . Pentru transvazarea bitumului este necesară o încălzire localizată care atinge 40 la 60oC. 3 – pompă. Temperatura de fabricaţie a asfaltului nu trebuie să ducă la modificarea proprietăţilor liantului. De aceea la amplasarea batalului de bitum în zona staţiilor de cale ferată este foarte avantajos să se profite de configuraţia terenului astfel încât descărcarea din vagoane în depozit în malaxoare sau în autogudronatoare să se facă prin cădere. Pentru punerea în operă. Încălzirea conductelor este cu atât mai ridicată cu cât panta lor este mai mică.

dacă umiditatea agregatelor minerale creşte de la 3 la 8%. Pentru acest motiv în mişcarea sa de rotaţie. Operaţia de uscare a agregatelor are o foarte mare influenţă asupra randamentului instalaţiei de asfalt şi asupra consumului de combustibil. Încălzirea este dată nu atât de convecţia gazelor calde. este necesar ca agregatele introduse în malaxor să fie deshidratate. 1 – elevator rece 2 – uscător agregate 2a – ciclon desprăfuitor 2b – injector flacără uscător 3 – elevator cald 4 – sistem ciururi Fig. temperatura atmosferică şi cea a agregatelor reci. făcândul să cadă în flacăra şi gazele calde ale unui arzător cu păcură. Încălzirea agregatelor se face într-un tambur rotativ care funcţionează pe principiul în contracurent sau în echicurent. trebuind să fie cu 10. Cantitatea de păcură consumată depinde într-o mare măsură de umiditatea agregatelor. temperatura impusă de anrobare şi concepţia care stă la baza funcţionării tamburului uscător. la ieşirea din uscător materialul trebuie să aibă o temperatură în jur de 135oC şi un conţinut de apă sub 0. cât mai ales de radiaţia flăcării. Astfel. uscătorul cu palete vântură agregatul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor şi să se repartizeze pe suprafaţa acestuia. de asemenea. Uscarea agregatelor foarte umede costă scump. Pe de altă parte. pentru a evita formarea spumei şi a împroşcării bitumului în afară. iar producţia scade cu 50%. Temperatura agregatelor depinde de cea a liantului..5%.3).15oC sub cea a bitumului.3 Malaxarea constituienţilor [3] pag.. aceşti indicatori sunt determinaţi în principal de: umiditatea agregatelor. 4. consumul de carburant pe tona de mixtură asfaltică sporeşte de la 6 la 11Kg (fig. Ele au rolul de a uşura uscarea şi de efectua desprăfuirea agregatelor. Intervin. 4. În medie.129 . Ventilatoarele prevăzute la tamburul uscător activează tirajul.

..4). pag. Durata de malaxare trebuie să fie reglată fie manual. Fig. Un malaxor bine conceput trebuie să asigure o anrobare perfectă cu un randament maxim. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Malaxoarele cele mai răspândite sunt cele cu ax orizontal prevăzute cu palete (fig. Când se prepară cu gudron. fie automat. În acest stadiu al fabricaţiei. Durata de malaxare maximă este de 3 min şi cea minimă de 40s. Malaxarea insuficientă se manifestă prin eterogenitatea distribuţiei liantului în amestec. Se începe cu amestecarea la uscat pentru a omogeniza agregatele şi în special pentru a dispersa şi încălzi filerul adiţionat în stare rece. mixtura poate fi livrată la 110. acest procedeu asigură o anrobare completă a granulelor fine. sigurul factor asupra căruia se poate acţiona este durata de malaxare. fie printr-o rampă de difuzare sub presiune. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari. până la 40mm.4. pe măsura uzării lor.. – Malaxor pentru mixtură asfaltică Paletele trebuie să poată fi înlocuite uşor.. forma şi înclinarea paletelor. Cel mai perfecţionat procedeu este sistemul “impact” care pulverizează bitumul la o presiune ridicată ( 20daN / cm ) sub formă de ceaţă. Apoi se adaugă bitumul fie prin simpla deversare a rezervorului dozator sub forma unei lamele subţiri la suprafaţa agregatelor din malaxor. 4.120oC. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140. ameliorând lucrabilitatea şi permiţând realizarea unor economii de liant. excesul de malaxare duce la scăderea inutilă a randamentului şi în anumite cazuri poate chiar să dăuneze calităţii anrobatelor. Prin pulverizare sub presiune se obţine în general o distribuire uniformă a bitumului în masa agregatelor şi o mixtură omogenă.130 2 . Randamentul este dat de raportul dintre capacitatea malaxorului şi timpul de malaxare.150oC. astfel ca să se efectueze o cât mai bună amestecare a agregatelor cu bitum.4.

costul este strâns legat de randamentul zilnic. însă mutarea lor dintr-un loc în altul costă mult şi nu se justifică economic decât pentru şantiere de cel puţin 15.controlul granulozităţii. Ele se pretează în cazul posturilor fixe şi pot fi montate pe verticală. la putere egală.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Necesitatea încălzirii agregatelor a condus la folosirea unor instalaţii de asfalt tot mai perfecţionate care. robuste. pag. pentru care nu este nevoie decât de una sau două reţete de mixturi (fig. cu introducerea agregatelor în malaxor pe şarje. 2 – alimentator. 3. 6. 4 – tambur uscător. dozarea componentelor şi în consecinţă calitatea mixturii se resimte foarte mult. La puteri egale. pe un şantier în care toţi parametrii sunt constanţi şi rezultatele sunt bune. Aceste staţii sunt mobile. foarte mobile şi. pentru a lucra în condiţii economice trebuie să prelucreze cantităţi mari de agregate. 5 – elevator cald. 9 – pompă de liant.5 – Schema funcţionării unei instalaţii în flux continuu: 1 – predozatoare.5). 7 – alimentator.1200 t/zi. 4.. ele convin foarte bine pe şantierele mari. Pe un şantier cu opriri fracvente. convin pe şantierele pe care se schimbă frecvent reţetele de lucru fie de la o zi la alta. Se recomandă ca durata de malaxare să nu coboare sub 60s. Din contră. Instalaţiile cu fabricare discontinuă nu funcţionează bine decât dacă merg continuu. 8 – rezervor de liant. adesea mai economice. În schimb instalaţiile cu fabricare continuă sunt simple. Reglarea se face aproape imediat. cu agregate mai puţin corespunzătoare.4. Malaxarea se poate face în instalaţii cu funcţionare în flux discontinuu sau continuu. De obicei să caută să se folosească staţii de anrobare capabile de a prepara 500.. 10 – malaxor.elevator rece. astfel încât trebuie să se ia toate măsurile pentru a evita stagnarea producţiei organizând aprovizionarea şi transporturile. reducând astfel suprafaţa de teren ocupată. Având o legătură automată între liant şi agregate. Totodată. Fig. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă.131 .000 t. fie chiar în aceeaşi zi. cu temperaturi care variază. aceste instalaţii sunt în general mai costisitoare ca investiţie şi exploatare.

astfel încât după fluxare să se obţină un bitum cu penetraţie pag. care trebuie să fie condusă comparânduse costul. se procedează în mod similar. 2 – agregate. calificarea personalului etc. 1 – buncăr.6). 4. care este necesară atât la funcţionarea în regim continuu. b. condiţiile de exploatare. Consistenţa bitumului natural trebuie să fie modificată în limite convenabile prin oxidare şi prin adaos de bitum dur de petrol. 3 – arbore motor. un cordon de materiale neamestecate. Pentru a se preciza amplitudinea vibraţiilor sau viteza benzii. având graficul dintre debitul de material şi deschiderea clapetei care corespunde debitului căutat.132 . Zăcămintele de nisipuri bituminoase din ţara noastră care conţin nisipuri monogranulare fine impregnate cu bitum moale sunt valorificate în prezent prin folosirea lor directă la executarea îmbrăcăminţilor asfaltice la cald.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Alimentarea regulată şi continuă a instalaţiei precum şi proporţia constantă între diferite sorturi se asigură prin operaţia de predozare. 3 – clapetă reglabilă.detalii. Fig. uşurinţa de întreţinere. Predozarea agregatelor se face volumetric (fig. însă convenabil proporţionate. Debitul de material este influenţat de viteza benzii şi de deschiderea clapetei prevăzute la baza predozatoarelor. Când sunt umede. în paralel sau în serie. cât şi în regim discontinuu. Extragerea materialului din buncărele predozatorului se face continuu cu ajutorul unor benzi transportoare. performanţele. Predozatoarele debitează. Reglarea clapei predozatorului se face prin cântărirea agregatelor după un timp de funcţionare în regim de lucru normal dat. 4. agregatele fine au tendinţa de a produce înfundarea scurgerii. de aceea predozatoarele sunt echipate cu vibratoare pentru a uşura evacuarea materialului. Alegera tipului de instalaţie este o operaţie delicată.6 – Dozare volumetrică a a gregatelor a – ansamblu.

. în proporţie de 0. stratul de legătură sau binder la partea inferioară. Transportul mixturii pentru punerea în operă Pentru a asigura un randament maxim şi a evita pierderile mari de căldură.1. Se poate recurge şi la oxidarea catalitică. materiale stabilizate. Totodată. Temperatura anrobatelor coboară foarte lent. În plus. cu pentraţia de 5... în aşa fel ca la punctul de lucru temperatura să nu scadă sub 130oC. folosind drept catalizator clorura ferică. din care. Este necesar ca distanţa de transport a mixturii fierbinţi să fie redusă la minimum... Prepararea mixturilor cu nisip bituminos se face într-o singură fază. prin gravitaţie.133 .15mm/10. astfel că masa asfaltului rămâne caldă chiar după 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor mijlocie.. mixtura nu se mai poate aşterne pe şosea şi cilindra în bune condiţii. Materialele fiind introduse în uscător prin aceeaşi parte cu flacăra injectorului. la aşternere. distanţa de transport poate să fie de câţiva zeci de kilometri. În acest fel. Sub această temperatură. Dacă transportul se face la distanţe mari şi pe timp rece sau când se aşteaptă averse de plaoie. Catalizatorul se introduce în timpul malaxării. beton de ciment sau îmbrăcăminţi asfaltice vechi etc. sunt încărcate autocamioanele-basculante.aceasta trebuie să aibe caracteristicile mixturii stratului de uzură. este de 25. Distanţa de transport maximă se stabileşte astfel ca scăderea de temperatură pe traseu să nu fie mai mare de 20oC. Aşternerea îmbrăcăminţilor bituminoase la cald În general îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald se execută din două straturi: stratul de uzură la partea superioară. Trebuie evitate tranşeele de acces în care se colectează apa şi care imobilizează instalaţia după ploaie. Adaosul de bitum dur de petrol. De obicei. este necesar să fie luate măsuri împotriva pierderilor de căldură. Îmbrăcăminţile asfaltice permanente se aşează pe un strat de bază bine consolidat din macadam.3 ore de transport. Transportul mixturilor bituminoase de la instalaţia de preparare la punctul de lucru se face cu autocamioane basculante. la ieşirea din malaxor este indispensabil ca anrobatele fiebinţi să fie stocate într-un buncăr. pag. se acoperă bena camionului cu o prelată. materialul bituminos se îndepărtează de contactul cu flacăra rămânând deci ca temperatura amestecului să se realizeze în principal sub acţiunea gazelor fierbinţi..5.30% din cantitatea necesară de liant. în instalaţii mecanice cu flux continuu şi încălzire în echicurent. nisipul bituminos suferă un proces de oxidare-polimerizare prin evaporarea uleiurilor uşoare şi transformarea structurii sale coloidale care conduce în cele din urmă la creşterea consitenţei btumului natural. se înlătură pericolul de autoaprindere deoarece pe măsură ce se încălzeşte. Când imbrăcămintea se execută dintr-un singur strat.. mixtura se amestecă din nou şi temperatura se uniformizează.0% din greutatea mixturii.

. la început mai uşoare (60.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Stratul de binder este obligatoriu de executat. pe pavele de piatră sau pe un strat stabilizat cu ciment.7 şi 4. Aplicarea se face Fig. 4.120kN).134 . 4... pentru cilindrarea asfaltului sunt indicate compresoarele tandem.. Înainte de aplicarea mixturii pe şosea. când îmbrăcămintea se aşează pe îmbrăcăminţi vechi.80kN).7 – Repartizator-finisor pentru mixturi bituminoase: 1 – buncăr. Pentru compactare se folosesc compresoare cu feţe netede sau cu pneuri. 4 – placă nivelatoare. pag. Mixtura adusă la punctul de lucru se răspândeşte în grosime uniformă cu finisoare mecanice (fig. când bitumul serveşte ca lubrifiant. apoi mai grele (100. 3 – grindă vibratoare.8) sau manual. stratul de bază trebuie curăţat şi amorsat cu bitum tăiat sau cu emulsie de bitum. numai după ce suprafaţa este perfect uscată. se prevede o egalizare cu mixtură asfaltică. Dintre cele netede. În cazul aplicării pe pavaje de piatră cu denivelări. Fiecare strat se cilindrează separat înainte de a se răci mixtura asfaltică. 2 – şnec.

în jurul gurilor de scurgere. dar udarea trebuie redusă la minimum pentru ca să nu se răcească brusc faţa superioară a stratului de asfalt. mecanice sau de mână. pag..140kN.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. un rol important îl au temperatura mixturii. În general. Nu este permisă staţionarea unui cilindru compresor pe o mixtură care nu s-a răcit. De exemplu.finisor Trebuie reţinut faptul că betoanele asfaltice la cald nu se pot executa în condiţii bune decât numai pe vreme caldă şi uscată. Tamburele sau pneurile compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fiebinte de ele. cu viteza redusă şi fără şocuri. mixturile bituminoase pot fi compactate la cald numai în limite de temperatură destul de restrânse. de aceea şi în acest caz urmează o cilindrarea puternică cu cilindri copresori. în diferite combinaţii. Se pot folosi. operaţia de compactare a materialului aşternut se încheie prin câteva treceri cu un compresor tandem de 60. care depind de sezonul de lucru.80kN. 4.8 – Repartizator . schimbarea sensului de mers efectuându-se prograsiv pentru a se evita vălurirea suprafeţei. În procesul de compactare a mixturilor bituminoase.. care asigură o aşezare forţată a materialului plastic..135 . Grinda vibratoare a finisorului nu asigură decât o îndesare uşoară a materialului. după ce mixtura s-a răcit puţin se trece cu un cilindru compresor de 120. imediat în urma finisorului. viteza de deplasare a compresorului şi presiunea de compactare. al capacelor de vizitare şi în locurile greu accesibile compactarea se face prin batere cu maiuri metalice fiebinţi. succesiuni de utilaje. pe lângă numărul de treceri succesive. Cilindrarea se face de la margine spre axă. de grosimea stratului şi de penetraţia bitumului. Apoi se execută compactarea de bază folosind compactorul cu pneuride 150. În lungul bordurilor... cu trei rulouri netede. decalate sistematic.2000kN iar pentru eliminarea urmelor lăsate de trecerea pneurilor..

temperatura ambiantă pag.22oC .4. Pentru a nu se produce refularea mixturii între pneuri este necesar să fie reglată presiunea din pneuri în funcţie de temperatură. Când compactarea se face direct cu compactoare cu pneuri sau dacă temperatura mixturii este prea ridicată se produce lipirea mixturii de pneuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Trebuie observat că atunci când mixtura asfaltică se aşterne într-un strat subţire. În exemplu dat în figura 49. trebuie reglată presiunea din pneuri pe măsura creşterii gradului de compactare.grosimea strtului. Fig. însă pentru evitarea formării de făgaşe.10).. temperatura materialului scade foarte rapid.influenţa temperaturii la compactarea mixturilor bituminoase: h . tipul de lanţ şi felul agregatelor (fig. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri multiple se obţine un grad ridicat şi uniform de compactare. la ş compactarea este puţin eficace.9 . 4. Viteza de mers a compactorului poate să ajungă la sfârşitul compactării până la 29 Km/oră. care depinde la rândul său de temperatura anrobatelor.a . de curenţii de aer şi de temperatura ambiantă (fig.a se remarcă faptul că½ oră de la aternere.136 .. S-a constatat însă că acest inconvenient dispare atunci când temperatura pneurilor se apropie de o temperatură de echilibru situată în jur de 70 oC. iar sub temperatura de 110 oC compactarea asfaltului nu se poate face în condiţii bune. 2oC.4.9).

Pentru straturi de bază însă. grosimea stratului ce se compactează poate fi sensibil sporită întrucât. În figura 4. în acest caz.11 se prezintă şi tehnologia de aşternere a mixturilor asfaltice în metoda la rece. în special la mijlocul stratului temperatura scade mult mai puţin decât în cazul stratului subţire de uzură.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Compactarea în straturi groase poate duce la aparitia de neregularităţi în profilul în lung.10 . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.12). de aceea grosimea stratului de uzură din mixturi bituminoase trebuie să nu depăşească 2 sau 3 ori dimensiunea maximă a agregatului.4.137 . permiţând astfel o compactare eficace (fig. 4.

138 .Tehnologia de execuţia a macadamului penetrat cu emulsie bituminoasă pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 4.11 .

însoţită de diagrama parametrilor de compactare.139 . 4. Caracteristicile acestui compresor sunt amplitudinea vibraţiei şi frecvenţa rotaţiei masei excentrice. În figura 4.13 . Fig.Rulou vibrator pentru mixturi bituminoase: pag. 4.Scăderea temperaturii asfaltului după aşternere în funcţie de grosimea stratului Au fost obţinute rezultate bune şi cu rulouri tandem vibratoare.12 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.13 se arată schema de lucru a ruloului vibrator.

4. 4. Se prezintă în continuare schema tehnologică de lucru: pag.strat de uzură de asfalt turnat.Aşternerea asfaltului pe jumătate din lăţimea căii: a . De asemenea. grosimea stratului de uzură variază între 2. racordate în treimea mijlocie. iar acostamentele sunt prevăzute cu benzi de consolidare. Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii.7cm şi nu au strat de legătură.efectul ruloului vibrator de 10t. nu trebuie să depăşească 5..3Kg/m2.7mm. Denivelările în lungul drumului..140 . iar a stratului de binder între 3 şi 4.efectul ruloului static este de 10t Grosimea îmbrăcăminţii se stabileşte în funcţie de intensitatea şi felul traficului.strat de uzură din beton asflatic. Se preferă nisipul de concasaj.14 . Profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale. aşezat paralel cu axa. Pentru acesta se taie marginea stratului executat şi se amorsează cu bitum tăiat. Suprafaţa îmbrăcăminţii trebuie să rămână cât mai netedă. astfel de tratamente se aplică şi pe porţiunile ce rămân poroase. b .5%.. trebuie asigurată sudura la rostul de lucru. precum şi de tipul mixturii folosite.sudarea rostului de lucru. Îmbrăcămintea de asfalt cilindrat trebuie etanşată cu nisip bitumat.a). sub un dreptar de 3m. pentru a se evita ca sudura între cele două părţi să fie făcută în aceeaşi secţiune (fig. b ..binder. în locul nisipului bitumat se vor aplica tratamente superficiale. Straturile cu grosimi mai mari se execută în grosime de 4..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a .5 cm.decalarea rostului de lucru. Panta transversală variază între 2 şi 2..5 şi 4 cm. 1' . Rosturile de lucru la cele două straturi suprapuse se decalează faţă de axa drumului. De regulă. Sectoarele executate în zone umede sau pe vreme rece. 1 . Îmbrăcăminţile formate numai dintr-un singur strat vor avea o grosime de cel puţin 4 cm. 2 . Fig. Îmbrăcăminţile de asfalt cilindrat sunt încadrate conform STAS.14. în cantitate de 2.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ 1 2 3 4 RECEPTIE 5 6 7 8 9 RUTIERĂ RAMPA PULVERIZ ARE BITUM BENA STRUCTURA 7 FAZA TEHNOLOGICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI AŞTERNEREA STRATURILOR ASFALTICE AMORSAR E AŞTERNE RE MIXTURĂ ASFALTIC Ă COMPACTA RE CURĂŢAR E SUPRAFAŢ Ă AMORSA RE AŞTERN ERE BINDER COMPACT ARE UZURĂ NIVELARE OPERAŢIA EXECUTATĂ PROFILARE COMPACT ARE FINISARE AUTOGREDE UTILAJUL FOLOSIT R CILINDRU COMPACT OR STROPITO R BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACTO R PERII MECANICE STROPIT OR BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACT OR .

CICLIC (a) CURĂŢARE AMORSARE AŞTERNER E COMPACTA RE DRESSING . (a) FÂŞII LONGIT.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ZIG-ZAG LONGITUDIN AL SCHEMA TEHNOLOGICĂ LUCRU DE FÂŞII LONGIT. LONGIT.

cu ajutorul elevatorului rece.15. Se curăţă suprafaţa. Compactarea se efectuează după ce s-a produs ruperea emulsiei (culoarea acesteia se schimbă din cafeniu în negru). 75%.15 . nisip 0.161 .Instalaţie fixă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi asfaltice..8 mm. Se recomandă folosirea compactoarelor de 60 . 5%. bitum rezidual..25 mm. pag. 4. apoi se continuă compactarea cu compactoare cu pneuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 4.80 kN. Anrobatele sunt transportate cu ajutorul camioanelor basculante la punctul de lucru. 15%. materialele trec la dozare şi de aici în malaxor.. 10%...3mm. transportul şi aşternerea mixturilor în metoda la rece [3] Schema unei instalaţii fixe este indicată în figura 4. În cazul îmbrăcăminţilor executate în două straturi se recomandă în stratul inferior: agregate 8. se compactează dinspre margine spre axă. Prepararea.. Din buncărele de agregate. Concomitent se pulverizează emulsia. Fig.4. agregate 3. se amorsează şi se aştern anrobatele cu lama autograderului sau cu repartizatoarefinisoare.

buncăre pentru nisip. 45..40 mm. grosimea stratului se poate regla cu ajutorul lamei nivelatoare.17). mai mică sau când se anrobează agregate cu granule mari pag. Fig. în staţiile când se cere o producţie 25. rezervor de emulsie. Tehnologia covoarelor asfaltice ultrasubţiri [3] Prepararea şlamului bituminos să face în instalaţii speciale montate pe un camion (fig. Prepararea în instalaţii mobile se face conform schemei instalaţiei mobile Motopaver indicată în fig. distribuitor de apă. distribuitor de emulsie. Instalaţia este formată din rezervor pentru apă. Emulsia stocată în rezervoarele de depozitare a instalaţiei este de asemenea dozată. 4. 4..16. Fabricarea anrobatelor cu emulsii la rece necesită instalaţii mult simplificate faţă de cele utilizate la prepararea anorbatelor la cald. 4.16 .162 . Amestecarea are loc în malaxor iar anrobatele fabricate sunt repartizate direct pe drum.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Procesul tehnologic.Instalaţie mobilă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului cu cupe şi dozate corespunzător în debit constant la malaxorul cu palete. Anrobarea în staţii fixe se face utilizând betonierele obişnuite.

Instalaţia prezentată în figura 4.17 permite aşternerea a 2000m / h .11kg mortar pe 1m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.17 . Se obţine astfel un mortar asfaltic în stare fluidă. 2 2 pag. dozajul mediu fiind de circa 10 .163 . care este distribuit imediat direct pe suprafaţa de tratat. 4.Instalaţie pentru producerea şi aşternerea şlamului bituminos Amestecul se realizează în malaxorul cu şnec elicoidal.

însă au apărut deformaţii permanente datorită unor suprasarcini date de vehicule grele în perioadele călduroase ale anului. malaxarea şi reaşternerea stratului asfaltic. Variantele prezentate şi în figura 5.1 se prezintă schema tehnologică de lucru pentru reprofilarea straturilor asfaltice. Această tehnologie se aplică în cazul în care structura materială a mixturii asflatice este corespunzătoare. sau cu trecerea materialului prin malaxor cu adaos de materiale de aport. În figura 5. adaosul de materiale pentru ameliorarea din îmbrăcămintea asfaltică. care prezintă denivelări la suprafaţa carosabilă. remodelare fără trecerea materialului prin malaxor.1 corespunde tehnologiei de lucru în metoda pe loc utilizând combine rutiere de mare performanţă. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL V SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU RECICLAREA ŞI REGENERAREA STRATURILOR ASFALTICE UZATE În ultima perioadă s-a dezvoltat tehnologia reciclării şi regenerării îmbrăcăminţilor asfaltice degradate în exploatare din necesitatea reutilizării zestrei drumului existent pentru eficientizarea lucrărilor şi datorită scăderii depozitelor de agregate naturale de calitate. Remodelarea suprafeţei carosabile se face în două variante tehnologice şi anume. Reutilizarea materialului existent presupune aplicare câtorva operaţii tehnologice: frezarea şi mărunţirea materialului din îmbrăcămintea asfaltică. ceea ce înseamnă termoreprofilare. Dozarea constituienţilor se face prin încercări de laborator. ceea ce înseamnă reciclare.164 .

Reprofilarea prin remodelare a .165 .fluxul de material şi elementele componente ale maşinii în procesul de remodelare pag.5.1 .secţiunea transversală înainte şi după reciclare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. b.

Sub aspect energetic. 2 2 pag.2 se prezintă schema constructivă pentru o combină rutieră care realizează operaţia de termoregenerare a îmbrăcăminţii asflatice uzate în metoda pe loc. termoreprofilarea în cazul îmbrăcăminţilor asfaltice cu denivelări. Termoreprofilarea Permite refacerea benzilor lente destinate treficului greu care se văluresc repede. Termoregenerarea asfaltului În cazul în care se doreşte modificarea caracteristicilor stratului de rulare prin corecţia suprafeţei cu material de regenerare. este necesar să se dispună de o cantitate suficientă de material scarificat şi destul de cald.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Funcţie de starea tehnică a părţii carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică. se încălzeşte mai întâi îmbrăcămintea rutieră existentă peste care se aplică un strat de uzură de circa 2cm. procedeul se foloseşte mai des la autostrăzile cu îmbrăcăminţi din asfalt. În varianta sa americană. Cantitatea de mixtură care se elimină este de cel mult 30kg / cm . Adaosul de mixtură nouă este de cel puţin 40kg / m . Pentru a se obţine o bună legătură cu mixtură de aport. Ambele materiale bituminoase trebuie să fie compactate simultan imediat în spatele maşinii. ceea ce reprezintă un important avantaj economic. această soluţie de reabilitare este de circa două ori mai puţin costisitoare decât aplicarea unui covor asfaltic de 4cm grosime. dacă trebuie decapată o cantitate mai mare. fără a retuşa ansamblul şoselei. se procedează la o frezare prealabilă. fisurate prin îmbătrânirea bitumului. În figura 5. reciclarea asfaltului în metoda pe loc sau în staţii fixe.166 . se pot aplica mai multe tehnologii de lucru şi anume: termoregenerarea asfaltului prin adaosul de materiale de aport în vederea modificării reţetei.

şnec repartizator asfalt nou.3). este necesar să se scarifice îmbrăcămintea veche.rezervor gaz. 9 .Schema unei combine rutiere de termoregenerare 1 . trebuie respectate cotele obligatorii impuse la intersecţii şi de asigurarea înălţimii libere sub poduri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 4 . 3 . 5. adoptarea unui profil secant poate conduce la grosimi inferioare limitei critice (fig. În schimb. Dacă se realizează un nou strat de bază. Reprofilarea după un profil tangent poate conduce la creşterea consumului de materiale. Nevoia de a compensa defectele atât în sens transversal cât şi longitudinal antrenează variaţii în jurul grosimii medii de consolidare.şnec repartizator-reprofilare asfalt vechi.lamă nivelatoare. Când îmbrăcămintea veche se păstrează înainte de reprofilare se face amorsarea suprafeţei.placă vibrantă precompactoare. În plus. 5 .5.echipament scarificare. 7 .rezervor carburant. iar materialul rezultat să se folosească la reprofilare.2 .vaporizator.echipament recepţie material regenerare. pag. 2 . 10 .panouri încălzitoare. 6 . 8 .167 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. se aplică tehnologia reciclării. Aceasta presupune refacerea structurii asfaltului la care materialul frezat din vechea îmbrăcăminte se utilizează parţial funcţie de calităţile reziduale. 5.4.3 .Reprofilarea şi refacerea bombamentului Reciclarea asfaltului în metoda pe loc În cazul în care este nevoie de refacerea structurală a îmbrăcăminţii asfaltice datorită pierderii integrale a caracteristicilor iniţiale.168 . unde materialul frezat din îmbrăcăminteauzată se malaxează pe loc cu mixtura asfaltică de aport. Maşina poate fi eventual înzestrată cu o pompă dozatoare de bitum permiţând introducerea în malaxor a pag. Combina rutieră pentru reciclarea asfaltului se prezintă în figura 5. Mixtura asfaltică reciclată în acest mod este pusă în lucrare cu un şnec de repartiţie şi o grindă vibratoare.

Fig.5). 12 . 5 . 4 . 11 .malaxor pe loc a materialului vechi cu asfalt nou.şnec repartitoramestecător asfalt vechi cu asfalt nou. fără să fie dată o corecţie granulară.rezervor carburant.169 . cum se realizează prin termoprofilare. După operaţia de reciclare a pag.lamă nivelatoare.rezervor gaz. se poate aplica reciclarea în staţii fixe (fig.echipament scarificare. se obţine un singur strat de rulare de grosime ceva mai mare. precum şi a materialelor de aport.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor unei cantităţi de bitum strict necesară. Costurile cresc datorită cheltuielilor de transport.4 . Posibilităţile reale de a corecta compoziţia asfaltului prin reciclare sunt limitate deoarece orice modificare a agregatelor va influenţa dozajul necesar de liant şi vice-versa. De aceea execuţia reciclării asfaltului trebuie asistată tehnic în permanenţă de personal de specialitate şi cu încercări de laborator specifice. pentru a compensa caracteristicile bitumului durificat recuperat din şosea. 2 . 9 . 8 .echipament recepţie material aport.buncăr stocaj.Combina de reciclat pe loc 1 .5. Reciclarea în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice În cazul în care nu se dispune de combine rutiere de mare productivitate.placă vibrantă precompactoare În acest mod în loc de două straturi succesive. 6 . 7 .şnec repartitor material regenerat. ce presupun deplasarea materialului frezat din cale la staţia fixă de preparare a mixturilor asfaltice.panouri încălzitoare. De exemplu dacă într-un asfalt dat numai bitumul este îmbătrânit. 5.vaporizator. 10 . 3 . care presupune un timp de execuţie mai îndelungat. nu va fi posibil să se adauge bitum nou în cantitate suficientă fără a se ajunge la un exces de liant şi a se provoca prin urmare fenomen de exsudaţie.

aceasta este încărcată din nou în autobasculantă în vederea transportului la locul de repunere în strat. Operaţia în sine presupune studii de laborator pentru fixarea reţetei optime de mixtură asfaltică reciclată.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor mixturii asfaltice. dar şi prin încercări complexe care pun în evidenţă viabilitatea noii structuri asfaltice. Complectarea acestora cu studii pe sectoare experimentale sau prin teste rapide pe modele la scară redusă permit anticiparea duratei de serviciu a stratului reciclat. În acest sens se fac teste specifice pe constituienţi şi pe amestecuri în proporţii diferite de materiale reciclate şi materialele de aport. Se recomandă efectuarea de teste clasice de identificare a caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete. pag.170 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.171 .5 .Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate. în staţii centralizate pag. 5.

5.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate. Fig.172 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figura 5. tocmai prin reducerea relaţiilor de transport a materialelor.6 se poate observa reducerea numărului de operaţii de lucru în cazul folosirii combinelor rutiere în metoda pe loc. "in situ" pag.6 .

2 .7). -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţiune discontinuă. care foloseşte 100% materiale reciclate (fig.10).11). cu dozarea materialelor reciclate (fig. 5.8).9). prevăzută cu sisteme de cântărire-dozare continuă. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. 5. 5. 5.predozatoare.tambur uscător-malaxor. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare discontinuă.colector praf cu sistem de recuperarea a fânului pag. 5. Fig. Toate aceste variante de instalaţii pentru reciclarea materialelor asflatice diferă din punct de vedere constructiv al amplasării principalelor echiapamente din lanţul tehnologic urmate de materialul frezat şi de materialul folosit pentru optimizarea reţetei.buncăr materiale reciclate. care foloseşte până la 30% materiale reciclate (fig.bandă transportoare cu sistem de cântărire. care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţionare discontinuă care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figurile ce urmează se prezintă detalii constructive pentru instalaţii de reciclare în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice în următoarele variante [ 2] : -flux tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate (fig.6. 5.173 . -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. 4 .alimentator materiale reciclate.7). 3 . 5. 5 .Schema fluxului tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate 1 .7 .

2 .alimentator materiale reciclate.tambur uscător-malaxor.174 . 5. folosind până la 40% materiale reciclate pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 100% materiale reciclate 1 .predozatoare. 3 . 5.buncăr materiale reciclate.8 . Fig.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă prevăzute cu sisteme de cântărire-dozare continuă.bandă transportoare cu sistem de cântărire.9 . 5 . 4 .

6 .buncăr materiale reciclate 10 . 8 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 1 .elevator materiale reciclate.14 . Fig.10 . 8 .175 . folosind până la 50% materiale reciclate 1 .turn malaxare. 2 .colector praf cu sistem de reciclare a fânului.bandă transportoare cu sistem de cântărire.7 . 10 .alimentator cu sistem de cântărire a materialelor reciclate. 4 . 13 .ciur.sistem transfer bitum.malaxor. 11 . 7 .uscător agregate minerale. 12 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă cu dozarea materialelor înaintea malaxării. pag.uscător. 5 . 2 .predozator.cântar filer. 6 cântar agregate.sistem de transfer a bitumului.elevator filer.buncăr materiale reciclate. 4 tambur arzător pentru materiale reciclate.elevator. 11 .predozator. 5. 9 .elevator. 3 .bandă transportoare cu sistem de cântărire. 3 .alimentator malaxor.elevator. 5 .tambur arzător.bandă transportoare. 15 . 9 .

turn malaxare.colector praf cu sistem reciclare a fânului. 3 . 2 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . 6 . Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.12 .predozatoare.bandă transportoare cu sistem de cântărire şi grilă de presortare. 4 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 .sistem alimentare bitum. 7 . 3 . 2 .alimentator reciclate.bandă alimentare cu sistem de cântărire.4 . 5 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate.buncăr reciclare. 10 .176 . 6 .8 .bandă alimentare cu grilă de sortare. 5.elevator. 5.sistem de dozare a amestecului. 9 .elevator.11 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate. 5 .pompă bitum. 7 pag.predozatoare.malaxor. 11 .

În figura 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor buncăr materiale reciclate.10 .sistem de control dozare a amestecului. prevăzut cu sistem de uscare contracurent şi cu trapă pentru accesul materialului frezat. pag.177 . 9 .13 se prezintă un detaliu pentru un tambur uscător-malaxor.8 .colector praf cu sistem reciclare a fânului.alimentator cu sistem de cântărire a amterialelor reciclate.

C. cu sistem de uscare contracurent (pantent internaţional) a . 5.bandă alimentare agregate.zonă de schimb termic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.M.sistem de sprijinire. b . 3 . 1 .zonă de combustie.178 .sistem de rotire (coroană dinţatăpag. 2 . 4 .tambur uscător malaxor.Tabur uscător tip E.C.13 . c .zonă de malaxare.

-profilare . -amestecarea materialului frezat cu agregatul de aport din buncărul combinei. -compactare cu grindă vibrantă de înaltă compactare. 5.materiale reciclate.material cu emulsie bituminoasă. la care principalele operaţii tehnologice de lucru sunt: -recepţia materialului frezat de un echipament antemergător.179 . Recilarea la rece În ultima perioadă se dezvoltă şi se foloseşte din ce în ce mai mult reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate. 7 arzător. Fig. Reciclarea la rece răspunde şi problemelor legate de protejarea mediului înconjurător prin eliminarea deşeurilor şi reducerea considerabilă a materialelor noi din cariere şi balstiere.Maşină pentru reciclarea la rece pag. care se recomandă a fi utilizată numai în perioadele călduroase ale anului.gură alimentare materiale reciclate. 5 . Deşi sunt mai costisitoare prezintă un mare avantaj şi anume.amestecarea amestecului de agregate .bandă alimentare . -pulverizare . Combina rutieră de reciclare la rece a asfaltului este prezentată în figura 5. -malaxarea forţată cu suspensie apă-ciment.nivelare cu şnec repartitor.14.14 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor pinion). posibilitatea de a fi aplicată o perioadă mai lungă dintr-un an faţă de reciclarea la cald. 6 .

În cazul limitării nivelului suprafeţei de uzură se impun măsuri speciale pentru menţinerea acestuia după reciclare. pag. Ultimul strat recialat la rece este supus la mai multe prelucrări de suprafaţă sau în funcţie de volumul traficului este acoperit cu un strat de uzură. pentru identificarea reţetei optime a mixturii asfaltice reciclate la rece. De regulă este reciclat întregul strat de asfalt până la nivelul stratului de bază.180 .30 cm şi depind de structura cerută a drumului. În cazul unor structuri cu mai multe straturi bituminoase poate fi necesară frezarea stratului superior înainte de aplicarea procesului de reciclare la rece urmând ca materialul recuperat să fie recirculat la fabricarea mixturilor asfaltice în staţii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Cu ajutorul procedeului de reciclare la rece în structura drumului sunt realizate straturi de bază coezive sau necoezive. Dacă este necesar să se optimizeze structura granulometrică se fac încercări de laborator pe epruvete. Adâncimile de lucru sunt în general între 20 .

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ŞI PROCEDEE PERFORMANTE DE BETONARE 6.1 Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului [ 4] Depozitarea materialelor componente ale betonului Depozitarea agregatelor de consum se face în condiţiile evitării amestecării sorturilor.1). pag. apropierea agregatelor şi alimentarea dozatorului se realizează de regulă cu draglina cu comandă manuală sau automată. cu pereţi despărţitori..6 compartimente (pentru numărul corespunzător de sorturi). de tip turn sau amplasare în paralel. dozarea se face cu instalaţia gravimetrică prezentată detaliat în figura 6. -după modul de funcţionare: cu funcţionare continuă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL VI UTILAJE. -după comenzile dozatorului: manual.2. a poluării şi a segregării şi anume: în silozuri cu pereţi despărţitori interiori. admiţându-se abateri de cel mult ± 1% (fig. respectiv atunci când se manipulează pneumatic. sau periodică (ciclică).6.181 . excluzând astfel riscurile amestecării sorturilor şi umezirii. semiautomat şi automat. Adaosurile se depozitează pe tipuri în recipienţi sau cuve prevăzute uneori cu agitatori. stivuiţi şi protejaţi corespunzător. sau în saci de 50kg.. dar nu poate depăşi 2 luni. Cimentul se depozitează în zilozuri metalice pe sorturi. Dozarea cimentului se face de regulă gravimetric. la sol. Durata de depozitare a cimentului este în principal în funcţie de tipul acestuia şi de condiţiile de depozitare. Dozarea materialelor componente ale betonului Dozarea componentelor betonului se face cu mijloace specifice numite dozatoare care se pot clasifica: -după modul dozării: în volum – volumetric şi în greutate – gravimetric. în buncăr de buzunar sau buncăr serie. în instalaţii în formă de stea cu 4. alimentarea făcându-se cu încărcătorul frontal cu cupă sau cu transportorul cu bandă. În cazul depozitării cimentului în silozuri lângă betonieră.

abaterile fiind cel mult ± 2% . pentru a cântări doza dorită iar atunci când acesta este atinsă şi cântarul 7 se echilibrează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. În figura 6. se întrerupe cu contact şi funcţionarea transportului cu melc 2. pag.1 – Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru ciment Sistemul de cântărire se reglează înainte.182 . în volum de maximum 500m pentru elemente de beton şi beton armat de clasă cel mult egală cu Bc 15 sau pentru lucrări cu volum redus (max 3 10m3 ) pentru clasele de beton mai mari de Bc 15. Dozarea agregatelor se face gravimetric. implicit admisia cimentului în cupa de dozare 6.3 se prezintă tipurile de dozatoare pentru agregate clasificate după modul de funcţionare continuă şi respectiv perioadică. Dozarea volumetrică se admite numai la lucrări izolate.

5 – dispozitiv de dozare.2 – Dozatorul gravimetric cu melc.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. 3 – capul de cântărire. pentru ciment: 1 – motor electric. 2 – transport elicoidal (melc). 4 – siloz.183 . 6 – cupa de dozare. 7 – cântar pag.

3.4) are următorul mod de funcţionare: cu ajutorul unei lopeţi mecanice sau dragline 11.184 . 6. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire (fig. folosind pe rând manetele 6 ce acţionează asupra şiberelor 4. în stea. care închid şi deschid orificiile 3. de unde. agregatele depozitate la sol.Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru agregate Dozatorul gravimetric pentru agregat. pe sorturi. se aglomerează deasupra plăcii orizontale 2.6. introducându-se în recipientul fix de pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. . se cântăresc prin adiţionare în cantităţile necesare dein fiecare sort.

4. 3 – orificii. Ele se montează la o conductă racordată în reţeaua de alimentare cu apă a şantierului. În cazul folosirii acestor adaosuri active.6. 11 – lopata mecanică pag. 5 – perete frontal. S – cadran indicator pentru greutatea cântărită. De aici.recipientul de cânărire.185 . – Dozator gravimetric pentru agregate. toate agregatele se descarcă în schipul malaxorului sau direct în malaxor. scurgerea fiind dirijată direct în malaxor. dar de o precizie mult mai mare. Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului şi sunt similare cu cele ce înregistrează consumul menajer. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire: 1. prevăzută cu un robinet de alimentare. 7 – menetă pentru închiderea şi deschiderea recipientului (1). Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare. Dozarea aditivilor se face pe baza prescripţiilor speciale. 2 – placa orizontală. 4 – şibere. o parte din apa de amestecare va fi introdusă prin soluţiile diluate ale acestor adaosuri şi deci va scădea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei. Fig. 9 – diagrame verticale. abaterea maximă admisă fiind de ± 1% . 10 – platforma. 6 – manete pentru acţionarea şiberelor. prin acţionarea manetei 7.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cântărire 1.

pe pereţii interiori ai acesteia. dar dozarea cu precizie a materialelor componente ale betonului şi reglarea timpului de malaxare sunt dificil de realizat şi din această cauză. pag. folosindu-se utilaje numite malaxoare sau betoniere. Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă totativă. sau amestecare forţată şi vibrare). ele nu mai sunt eficiente în cazul când este necesară schimbarea frecventă a reţetei betonului. Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare periodică. În timpul rotirii tobei. prin introducerea periodică în tobă a unor anumite cantităţi de materiale componente (dozate conform reţetei). cad din nou la partea inferioară. fiind fixate mai mul palete. malaxoarele pot fi: -cu amestecare (acţiune) periodică (ciclică). pe toată durata funcţionării utilajului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxarea (amestecarea betonului) Prin malaxare trebuie să se asigure un amestec cât mai omogen. malaxoarele se împart în următoarele grupe principale: -cu amestecare prin cădere liberă. Malaxoarele cu acţiune periodică se caracterizează prin aceea că prepararea amestecului de beton se face ciclic. materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime.186 . după care. amestecarea lor şi descărcarea betonului preparat se fac continuu. După sistemul (metoda) de amestecare a componentelor. sistemul (metoda) de malaxare. scop în care este necesar ca traiectoriile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului să se întâlnească între ele cât mai frecvent. malaxarea acestora şi descărcarea amestecului gata preparat. Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta. -cu amestecare combinată (prin cădere liberă şi forţată. amestecare prin cădere liberă şi vibrare. -cu amestecare forţată. după care ciclul se repetă. Specificul malaxoarelor cu acţiune continuă constă în aceea că introducerea materialelor componente. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă. alunecând de pe paletă. După continuitatea procesului de amestecare. -cu amestecare (acţiune) continuă. Amestecarea betonului se face mecanizat. Acestea pot fi clasificate în principal după continuitatea procesului de amestecare şi respectiv.

reversibile cu ax fix inclinat – autoetoniere (fig.5b).5e).187 .5c). 6. 6. verticale gravitaţionale. ceea ce face ca ele să fie eficient folosite la betoane cu agregate mari. 6. După construcţia tobei de amestecare şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se deosebesc următoarele tipuri: a).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice şi au puteri şi mase specifice mai mici decât ale celor cu amestecare forţată.5d). în formă de pară (fig. reversibile cu ax fix orizontal. pag. cilindrice cu ax orizontal. triplutronconice (fig. dublutronconice (fig. malaxoare cu acţiune periodică: basculante.5a). 6. 6. Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare sunt mai mici şi uzura organelor de malaxare este mai redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată. Malaxoare cu acţiune continuă: b). dublutronconice (fig.

Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase cu agregate mărunte. Puterile specifice. masele specifice ca şi uzura paletelor (la aceste malaxoare) sunt mai mari decât la cele cu amestecare prin cădere liberă. pag. prin rotirea arborilor şi în unele cazuri şi a cuvei.188 . mortarelor şi betoanelor asfaltice care necesită o bună omogenizare. 6. în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente.5 – Scheme constructive ale malaxoarelor cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă.

6.caracteristici tehnice (fabricaţie SCHWING/Stetter) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxoare cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă .189 .buncăr de buzunar Comadă mecanică Comadă electrică Acţionare: Acţionare: motor diesel motor electric 600/400 750/500 375/250 560/375 750/500 • • • • • • • • • • • • • • • • • Clasificare După construcţia cuvei de amestecare.50 4 1. în echicurent.35 4 1.40 4 1.50 Înălţime de descărcare beton m Depozitare agregate în: . se deosebesc următoarele tipuri de malaxoare: cu acţiune periodică: cu ax vertical (fig.stea la sol .40 1. planetare. după poziţia axei longitudinale.Baustellenmischer - Tip malaxor Beton/şarjă la l FM 600/400 400 FM 750/500 500 18 FM 250E 150 10 FM 375E 375 15 FM 500E 500 20 Productivitate medie (beton) până 15 m3 / h Mărime malaxor (capacitate umplere/beton) l Sorturi de agregate max 1. turbomalaxoare. pag.6): în contracurent.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cu ax orizontal (fig. amestecare forţată şi ax vertical pag.6 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică. 6.190 . 6. Fig.7).

6.8) pag. 6.191 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. amestecare forţată şi ax orizontal cu acţiune continuă: (fig.7 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.

pentru prepararea unei noi şarje de amestec. cu ajutorul căruia. după determinarea malaxării unei şarje de beton şi ridicarea arborelui cu palete poate fi deplasată la obiect şi descărcată. în timp ce cuva de amestecare. dar timpul de descărcare.192 .3 palete fixe. se roteşte în sens contrar. se introduc în cuvă iar apoi se coboară braţul cu palete în interiorul cuvei şi se execută malaxarea. Calitatea betoanelor preparate în asemenea malaxoare este foarte bună. 6. montată liber pe un pivot central.8 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune continuă şi amestecare forţată Alcătuire şi funcţionare Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax vertical Malaxoarele în echicurent se caracterizează prin aceea că atât arborele cu palete cât şi cuva de amestecare se rotesc în acelaşi sens. pe care se află montată conroana dinţată exterioară. este antrenată prin fricţiune de către materialele componente ale betonului. care se rotesc într-un sens. în special la betoanele vârtoase este mare. Malaxoarele în contracurent sunt prevăzute cu unul sau doi arbori cu palete. Braţul cu palete susţine atât arborele vertical prevăzut cu 4 palete cât şi 2. cuva este montată pe suport detaşabil. Materialele componente ale betonului sunt încărcate pe la partea superioară a pag. În perioada de deplasare a cuvei pline. o a doua cuvă este introdusă sub arborele cu palete. Arborele cu palete este acţionat de la motor electric prin intermediul unei transmisii iar cuva. La unele modele.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. După terminarea malaxării. Modul de lucru al malaxorului este următorul: materialele componente ale betonului dozate. se ridică arborele cu palete şi se descarcă betonul din cuvă prin bascularea acesteia.

spre partea superioară a unui cadru de susţinere.24). paletele (în număr de 3. Se obţine betoane plastice de bună calitate. În timpul malaxării cuva de amestecare se ridică aşa ca o cupă. în timpi de malaxare de 30.193 . unde se descarcă prin basculare.. palete individuale fixate pe suport şi una din două stele cu palete. paletele de amestecare sunt prinse de rotor prin intermediul unor braţe.50secunde. în timpi de malaxare sub un minut. poziţionate excentric. în acelaşi timp. în timp ce fiecare stea cu palete se roteşte şi în jurul axei proprii. Paletele individuale şi stelele cu palete se rotesc împreună cu suportul în jurul arborelui central vertical. sunt aşezate la diferite distanţe de axa rotorului. ele să măture întreaga suprafaţă interioară a cuvei. Puterile specififce şi greutăţile specifice ale acestor malaxoare sunt însă mai mari decât ale tuturor celorlalte tipuri de malaxoare cu ax vertical. dar greutăţi specifice mult mai reduse/ Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax orizontal Malaxoarele cu un singur arbore orizontal se caracterizează prin monterea pe arbore a unei palete elicoidale şi a mai multor palete plane. Datorită traiectoriilor complexe ale paletelor se realizează o amestecare intensivă a materialelor.. atât în plan orizontal cât şi în cel vertical.0 m/s. iar zona centrală este izolată de restul cuvei printr-un cilindru de tablă. braţele sunt prevăzute cu amortizoare (la unele modele chiar bratele sunt executate din foi de arcuri de oţel). iar betonul este decărcat prin partea inferioară centrală a acesteia. pe la partea inferioară prin deschiderea unui sector sircular. realizându-se astfel deplasări foarte rapide ale materialelor componente ale betonului. cuva de amestecare este fixă. Turbomalaxoarele sunt destinate în principal preparării betanelor vârtoase. prin rotirea acestuia. Vitezele tangenţiale ale paletelor exterioare ating de regulă 3. astfel încât. asigurându-se prepararea unor betoane vârtoase de foarte bună calitate. pentru aevita ruperea braţelor (sau sfarâmarea agregatelor) în cazul în care între palete şi cuvă s-a înţepenit o piatră. Malaxoarele planetare sunt destinate preparării tuturor reţetelor de betoane plastice sau vârtoase. sunt înclinate cu un unghi β faţă de planul vertical.. Cuva acestor malaxoare este fixă. Organul de malaxare este alcătuit din următoarele părţi componente:un suport montat rigid pe arborele central vertical. Alimentarea cuvei se efectuează pe la partea ei superioară iar descărcarea. Paletele sunt aşezate sub anumite unghiuri faţă de rezele lor de rotire şi. în funcţie de capacitatea cuvei. dar asemenea malaxoare nu pot asigura prepararea unor betoane vârtoase de calitate corespunzătoare. Turbomalaxoarele au puteri instalate comparabile cu ale malaxoarelor planetare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cuvei.. pag. la aceste malaxoare. preparându-se amestecuri de foarte bună calitate.

pag. a creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice etc. se asigură acoperirea unor cheltuieli de investiţii şi exploatare. cât şi de gradul de omogenizare prin malaxare. prin deshciderea unei clape sub formă de sector cilindric. inferioară a cuvei. În aceste condiţii. date prin reţetă. prin deschiderea unei clape.3. a utilizării la capacitate a staţiei. apă şi eventual aditivi. Melcul sau respectiv paletele de pe arbori asigură în acelaşi timp malaxarea şi deplasarea longitudinală a materialelor de la pâlnia de alimentare (prevăzută la una din extremităţi) spre orificiul sau buncărul de descărcare (prevăzut la cealaltă estremitate). procesul de hidratare a cimentului se intensifică şi cresc omogenitatea betonului preparat şi rezistenţele lui la rupere în primele trei zile de la turnare. Malaxoare cu amestecare combinată Malaxoarele cu amestecare combinată asigură calităţi superioare de amestecuri. dar sunt complicate din punct de vedere constructiv. după cca 30 de secunde de amestecare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Descărcarea betonului se mai poate face la partea inferioară a cuvei. a utilizarii la capacitate a staţiei. Malaxoarele cu acţiune continuă Malaxoarele cu acţiune continuă au productivităţi sporite faţă de cele cu acţiune periodică. prepararea betonului conform reţetei stabilite. prepararea centralizată oferă şi posibilitatea mecanizării depozitelor. a reducerii manoperei. prin eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului. O centrală de beton trebuie să asigure recepţia şi gospodărirea materialelor componente ale betonului. Datorită existenţei celor două sisteme de palete. se realizează o malaxare foarte intensivă.1. 6.3. de calitate. a reducerii manoperei. Prepararea centralizată a betonului Proprietăţile betonului depind în foarte mare măsură de prepararea acestuia. precum şi o lungime mai mare decât acestea. respectiv de asiguarea riguroasă a cantităţilor de ciment. Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o decofrare a elementelor din beton armat. La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor. garantarea şi certificarea betonului livrat. a transportului materialelor. a transportului materialelor. precum şi aşezării lor. dirijarea transportului de beton la beneficiar.194 . agregate. Malaxoarele cu doi arbori orizontali cu palete se caracterizează prin faptul că cei doi arbori se rotesc în sensuri diferite iar descărcarea betonului preparat se face pe partea centrală. ceea ce face să se obţină betoane vârtoase. deci când.

electrică de acţionare şi comandă etc. Pentru asigurarea procesului tehnologic cu cilcu complet. fixe(staţionare). Centralele de beton se pot clasifica. pag. schema de funcţionare a unei astfel de centrale se prezintă în figura 6. depozit de ciment cu instalaţiile de încărcare-descărcare şi transport: turn de preparare (amestecare). la cetralele de beton sunt necesare următoarele secţii: depozit de agregate cu instalaţii de primire. în centrale de beton: într-o treaptă de ridicare a materialelor. Centrale de beton într-o treaptă În cazul acestor centrale. instalţie pneumatică. în două trepte de ridicare a materialelor. distribuire. după schema tehnologică de organizare. materialele componente ale betonului sunt ridicate o singură dată iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin “cădere liberă” (gravitaţional). instalaţii speciale pentru alimentarea cu apă şi producerea aburilor. instalaţii pentru prepararea soluţiilor de aditivi precum şi pentru alte adaosuri. laborator central pentru stabilirea calităţii materialelor componente ale betonului şi a calităţii betonului proaspăt.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Unităţile de construcţii pot avea producţia de beton organizată în staţii de betoane care au în componenţă una sau mai multe centrale de beton. evacuare şi încălzire. Agregatele transportate pe sorturi din depozitul de rezervă sunt distribuite cu pâlnia rotativă 1 în compartimentele depozitului de consum (secţia de buncăre). iar în funcţie de gradul de mobilitate la transport şi de montare-demonatre în centrale de beton: mobile.9.195 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. descărcare şi livrare este condus automat cu ajutorul unui calculator de proces. Agregatele şi cimentul sunt cântărite cu ajutorul dozatoarelor 5. 6 – recipienţi aditivi.9 – Schema de lucru a unei centrale de beton. 10 –buncăre pentru betonul proaspăt. 7 – rezervor de apă . ciment. Materialele dozate conform reţetei (agregate.196 .mijloace de transport beton Etajul IV – distribuirea materialelor. Parter – livrarea betonului proaspăt Cimentul este transportat pneumatic din depozitul de rezervă (sau direct din mijloacele de transport) în silozurile depozitului de consum prevăzute cu ciclon de separare a cimentului de aer 4. Etaj III – secţia de buncăre. malaxare. Întregul proces tehnologic de alimentare cu componente. pag. Etaj I – malaxarea materialelor. dozare. 2 – elevator cu melc. într-o treaptă de ridicare a materialelor: 1 – pâlnie rotativă. 9 – malaxoare. 5 – dozatoare. 8 – buncăr colector pentru materiale dozate. 6. Betonul preparat se descarcă apoi în mijloacele de transport 11 prin intermediul buncărelor tampon 10. 3 – sistem pneumatic. Etaj II – dozarea materialelor. apă şi aditivi) se descarcă în buncărul colector 8 şi apoi în malaxoarel 9. 11. 4 – ciclon de separare a cimentului de aer.

permiţând reducerea cheltuielilor de transport.10. Apa . în dozatoarele 3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton într-o treaptă se mai caracterizează prin aceea că: asigură condiţii pentru obţinerea unor amestecuri de calitate şi a unei productivităţi ridicate. dozată pag. după dozare în malaxor. Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor se prezintă în figura 6. asigură economie de spaţiu şi se pretează la automatizare completă. -posibilitatea amplasării aproape de consumator.197 . structura de susţinere a malaxorului este mai mică şi mai ieftină decât la centrale de beton într-o treaptă). -obţinerea unor betoane la calitatea cerută. -amplasarea depozitelor în imediata apropiere a malaxorului. este necesar să fie utilizate intensiv (2-3 schimburi/24ore). Centrale de beton în două trepte Aceste centrale de beton se caracterizează prin: -ridicarea materialelor solide componente ale betonului. la capacitatea proiectată şi să funcţioneze un timp cât mai îndelungat pe acest amplasament. materialele menţionate se descarcă în buncărul (schipul) 7 cu care sunt apoi transportate şi descărcate în malaxorul 8. respectiv 2. Aceste centrale au însă preţ de cost ridicat. Pentru a le spori eficienţa economică. -capacitatea de producţie:mică şi mijlocie. dau naştere la dificultăţi la montaj (înălţimea lor ajungând la 30m) şi la cheltuieli considerabile (în cazul demontării şi remontării pe un alt amplasament). Dezavantajele centralelor de beton în două trepte faţă de cele într-o treaptă sunt: -productivitatea medie anuală mai mică. au caracter permanent sau de lungă durată de funcţionare pe acelaşi amplasament (cele cu caracter de lungă durată trebuie să aibă structura de rezistenţă demontabilă. Se realizează ridicarea agregatelor şi a cimentului din depozitele de consum 1. -funcţionarea temporară pe acelaşi ampasament (alcătuirea centralei este astfel concepută încât să permită demontarea pe un alt amplasament cu cheltuieli relativ mici. După efectuarea cântăririi. -eficienţa sub aspect economic (alcătuirea şi acţionările centarle fiind simple. în două trepte distincte: din depozite de consum în dozatoare şi respectiv cu schipul. -suprafaţa ocupată de centrală mai mare. pentru a putea fi remontate pe un alt amplasament). respectiv 4. au posibilitatea funcţionării continue pe toată durata anului.

6.11 Centrale de beton fixe (staţionare) pag.amestecare liberă .liberă 250/375 375/565 500/750 750/1125 . Fig.11).forţată 500/750 750/1125 1000/1500 25-150 . 5 – dozatoare de apă. 7 – buncăr (schip) 8 – malaxor pentru beton proaspăt. 3 – dozatoare de agregate.198 .amestecare forţată Fig. 6. 4 – dozatoare de ciment. 6 – dozatoare de aditivi. 10 – mijloace de transport beton Centrale de beton mobile Aceste centrale (relativ uşor de deplasat de la un şantier la altul) sunt în general de tipul în două trepte ridicate a materialelor.amestecare forţată 8 –25 30-60 6 –20 25-50 Depozit agregate (m3 ) Productivitatea pentru beton proaspăt ( m / h) Productivitate pentru beton 3 ( m 3 / h) .10 – Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor: 1 – depozit de consum deagregate. 2 – depozit de consum de ciment. Centrale de beton mobile Alimentare cu draglina manuala draglina automata transportor cu bandă Sistem Amestecare Capacitate malaxor liberă/forţată .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor automat în dozatorul 5 şi eventual aditivii dozaţi în 6 se introduc tot în malaxorul 8. sau a transportorului cu bandă (fig. 6. Betonul preparat ajunge apoi în mijlocul de transport 10 prin intermediul buncărului.amestecare liberă . alimentarea dozatoarelor de agregate realizându-se de regulă cu ajutorul draglinei manuale sau automate.

agregatele sunt preluate pentru a fi dozate şi apoi transportate prin intermediul unui transportor cu bandă direct în malaxor şi într-un buncăr amplasat deasupra malaxorului. centralele de beton staţionare pot fi cu: a).14) pag. Agregatele sunt dozate sub depozitul activ(partea înnegrită) şi prin intermediul transportorului cu bandă. Dintr-un astfel de depozit. tabelele 2. În figura 6. Depozitare agregate la sol în instalaţiile în formă de stea. Dacă necesarul de agregate nu poate fi suficient din buncărul tip buzunar.6. se poate recurge la amplasarea în serie (fig.13 se prezintă o centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea. de unde sunt apoi descărcate gravitaţional în malaxor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton fixe se clasifică la rândul lor în funcţie de sistemul de malaxare a materialelor componente ale betonului şi de modul de depozitare a agregatelor (fig. transportate în buncărul intermediar.199 . pentru opt sorturi şi deschiderea de 240oC. 6.12).7) Astfel.6 şi 2.

6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Centrale fixe de beton cu malaxoare cu ax Orizontal (tab.12 – Clasificarea centralelor de beton fixe (staţionare) .6.7) silozuri pluricelulare Sistem Amestecare Capacitate malaxor (l) forţată/liberă 500/750 750/1125 1000/1500 1250/1875 2000/3000 3000/4500 forţată 750/1125 3000/4500 40-120 100-900 (200-450) 65-150 Depozit agregate Productivitate pentru beton proaspăt 400-3500 30-80 125-500 30-150 185-300 ( m 3 / h) Productivitate pentru beton întărit ( m / h) 3 50-120 25-120 150-240 Fig.6) Depozitare agregate în: stea la sol buncăr de buzunar siloz BUncăre serie Vertical (tab.6.

6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.13 – Centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea la sol (fabricaţie Stetter) .

6. Se recomandă acolo unde distanţa până la locul de livrare a agregatelor este mică.16 se prezintă o secţiune printr-un turn de amestecare. respectiv: aducerea acestora cu autobasculanta şi descărcarea în depozitul de rezerva.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. în cadrul turnurilor de amestecare. evidenţiindu-se fluxul de agregate. deoarece capacităţile de depozitare/buncăr sunt relativ reduse. Silozurile pluricelulare se identifică în totalitate un “depozitul activ” şi sunt amplasate în cadrul turnurilor de amestecare. transportul agregatelor cu transportorul cu banda în silozurile pluricelulare (de consum). Fig.6.15 – Centrala de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre serie (fabricaţie Stetter) c) Depozitare agregate în silozuri pluricelulare. deasupra malaxoarelor. Buncărele serie permit depozitarea fiecărui sort de agregate într-un buncăr. Depozitare agregate în buncăre serie (fig. .14 – Centrală de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre de buzunar “în serie: (fabricaţie Stetter) b). ele au tot dispozitivul “activ”.6. Alimentarea cu agregate se face cu transportorul cu bandă sa cu un utilaj cu cupă. În figura 6.15).

70) pentru betoanele vibrate.numărul de cicluri de preparare pe oră. .coeficient de obţinere a betonului (0.16 – Centrala de beton fixă cu turn de amestecare şi depozitare a agregatelor de consum în silouri pluricelulare (fabricaţie Stetter) Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orară a unei centrale de beton se calculează cu relaţia: Po = n ⋅ q ⋅ k ⋅ A în care: n q (m3 ) .. 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.65. A ..disponibilitatea centralei.0. . .capacitatea de încărcare a malaxoarelor centralei cu materile uscate k .

4.. În prima fază a procesului de întărire a betonului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de cicluri de preparare pe oră (n) se determină cu ajutorul ciclogramei de funcţionare a centralei de beton. 6. C o .7 ⋅ hs ⋅ P0 în care H s . începutul prizei marchează modificarea consistenţei amestecului. Pentru asigurarea calităţilor cerute betonului la punctul de turnare este necesar ca în timpul transportului să se evite modificarea consistenţei şi a omogenităţii betonului. Astfel: n= 3600 tc Productivitatea medie pe schimb Ps se calculează pentru un coeficient de folosire de 0. din care rezultă durata ciclului tc care la (orice tip de centrală) însumează timpul de descărcare a materialelor componente ale betonului dozate cu dozatoarele respective.2.numărul de ore pe schimb iar productivitatea anuală Pa se determină pentru un coeficient de folosire f : Pa = f ⋅ ha ⋅ P0 în care ha .. min +20 +10.+20 +5. Durata admisă între prepararea şi turnarea betonului depinde de temperatura amestecului şi este arătată în tabelul 6. Transportul betonului [3] De la staţia de preparare la locul de punere în lucru betonul este transportat de autocamioane besculante. betonului Durata maximă admisă admisă între prepararea betonului şi punerea în operă. Distanţa la care se transportă betonul se fixează aşa încât să nu se producă segregarea betonului şi operaţia de turnare a betonului să se poată termina înainte de începerea prizei.. ceea ce conduce la scăderea lucrabilităţii betonului. timpul de malaxare şi de descărcare a betonului preparat.numărul de ore program al centralei de beton pe an..+10 45 60 90 Temperatura proaspăt.7: Ps = 0.

Fundaţia îmbrăcăminţilordin beton de ciment poate fi împitruire existentă. Omogenizarea amestecului în timpul transportului se asigură prin evitarea segregării betonului prin folosirea unor recipiente etanşe care să nu permită scurgerea laptelui de ciment. În acest scop. Aceste cofraje servesc în plus drept cale pentru susţinerea şi deplasarea maşinilor cu care se face aşternerea şi vibrarea betonului.20cm sau din materiale stabilizate în grosime de 10.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Folosirea unui beton la care a început priza este contraindicată deoarece prin turnarea şi compactare se distrug legăturile care au apărut în structura pietrei de ciment. scarificată şi reprofilată. fiind montate pe şenile sau pe roţi ce semişcă direct pe longrinele cofraj care servesc pentru deplasarea vibrofinisoarelor. betonul se descarcă chiar pe locul de punere în lucru. se prevede ca panta transversală a patului şi a fundaţiei să fie aceeaşi ca a îmbrăcăminţii. La punctul de lucru se verifică execuţia fundaţiei. La compactarea fundaţiei se urmăreşte în special ca să se realizeze un strat suport omogen.. astfel încât eventualele tasări ce se vor produce în exploatare să fie cât mai uniforme. pentru realizarea unei grosimi constante a dalei.15cm. care pe lângă asigurarea unui plan de separaţie între dala de beton şi de fundaţie are şi rolul de a împiedica scurgerea laptelui de ciment în fundaţie. Turnarea betonului [3] 6.. Fundaţia se execută şi se lasă în circulaţie cel puţin o lună înainte de turnarea îmbrăcăminţii. aşezate la cotă şi bine fixate cu crampoane (fig. În cazul drumurilor noi. Prepararea betonului se face adeseori în betoniere care se pot deplasa în lungul şantierului. Benele autocamioanelor care transportă beton trebuie să fie bine curăţite după fiecare descărcare şi spălare cu jet puternic de apă cel puţin o dată la fiecare schimb de lucru. diminuându-se astfel rezistenţa betonului.. În cazul transporturilor efectuate la distaţe mari. . În aceste cazuri. fundaţia se poate realiza din balast îngrosime de 15.3. folosită pe şantier în suluri. pentru a se evita modificarea raportului a / c adoptat la prepararea betonului. Suprafaţa fundaţiei trebuie să permită mişcarea liberă a dalelor la contracţie şi dilatare.17). Peste stratul de egalizare se aşează foi de hârtie groasă. pe suprafaţa fundaţiei se aşterne un strat de egalizare din nisip curat de 2 cm grosime. Betonul se toarnă în cofraje laterale sau longrine metalice. este necesar ca mijloacele folosite să fie protejate cu prelate sau capace uşoare.6. pe timp de ploaie sau de arşiţă.

-o planşă se toarnă în întregime. -nu se permite întinderea betonului prin tregere cu grebla sau aruncare cu lopata.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. se trasează şi se montează dispozitivele destinate realizării rosturilor transversale. Cele mai bune rezultate se obţin la lucrările de beton rutiere cu maşini finisoare care acţionează pe întreaga lăţime dintre longrine. Pentru executarea vibrării se folosesc vibratoare de suprafaţă. La turnarea betonului trebuie avute în vedere următoarele reguli generale: -betonul trebuie turnat în cofraje înainte de începerea prizei. Este necesar ca după verificarea fundaţiei. Betonul descărcat din autocamioane este repartizat între longrine în faţa vibrofinisorului. a cofrajelor şi a armăturilor să se întocmească procese-verbale de lucrări ascunse.6. 6. Când se prevede armarea dalelor. vibrează şi nivelează betonul (fig. deoarece se separă agregatul mare din masa amestecului. acest procedeu asigură realizarea unui beton compact şi omogen. fără întreruperea lucrului. având o adâncime de acţiune redusă însă o suprafaţă relativ mare pe care se transmit vibraţiile.18). .17 – Cofraj din longrină fixată cu crampoane După montarea longrinelor. armătura se aşează deasupra stratului inferior sau la 5 cm de la faţa îmbrăcăminţii. Aceste maşini complexe repartizează. Pentru obţinerea unei structuri compacte. Îndesarea betonului proaspăt se face prin vibrare. este necesar ca turnarea betonului să fie însoţită de o operaţie de îndesare. -este interzis a se adăuga apă în amestecul de beton sosit la locul de turnare în scopul măririi lucrabilităţii.

Frecvenţele reduse de 3000. 6. 3 – lamă nivelatoare. fiecare strat se vibrează de două ori. Efectul vibrării depinde de frecvenţă. suprafaţa betonului a devenit plană şi se observă apariţia unui strat superficial de mortar fin. Bazându-se pe astfel de mijloace perfecţionate. .. La grosimi mai mari. Operaţia de vibrare necesită o supraveghere continuă din partea personalului de control întrucât existenţa unor zone slab compactate are o influenţă hotărâtoare asupra durabilităţii îmbrăcăminţii. 2 – masă vibratoare cu excentric.osia şasiului Lângă longrine. lângă rosturi şi la supralărgiri în curbă cu R < 50m se folosesc maiuri şi plăci vibratoare. capabile să compacteze straturi până la 25cm grosime. În mod obişnuit. Cu cât frecvenţa plăcii creşte.4000per/min acţionează asupra granulelor mari.18 – Schema de lucru a vibrofinisorului: 1 – repartizator. 4.. Prin vibrare stratul de beton îşi micşorează volumul cu circa 15%. Deplasarea vibratorului de la o poziţie la alta poate fi făcută pe baza următoarelor observaţii: betonul nu se mai tasează... ceea ce impune ca aşternerea iniţială a betonului să se facă cu o grosime mai mare decât cea prescrisă. tehnologia începe să atribuie granulozităţii o mai mică importanţă. Timpul necesar pentru menţinerea vibratorului într-o poziţie este cuprins de regulă între 15 şi 40s. Încetează apariţia bulelor de aer care ies din masa betonului. ajungând la 8000 per/min şi chiar mai mult. cu atât acţiunea vibrării se extinde şi asupra elementelor mai fine.12 cm grosime. vibrarea trebuie făcută în două straturi sau se folosesc vibratoare mai puternice . Tehnologia modernă a betonului recurge la vibratoare cu frecvenţe tot mai înalte. O durată de compacatre diferită de acest interval impune reeaxaminarea compoziţiei. iar reparaţiile ulterioare sunt foarte costisitoare. Vibrofinisoarele curente pot compacta straturi de 10.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. în special a cosnistenţei betonului.

o 6. se face verificarea suprafaţării cu ajutorul dreptarelor. După turnarea betonului şi vibrarea fiecărei dale. Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi ambiante mai mari de + 5 C . 6. eventualele denivelări se completează cu beton înaintea celei de a doua vibrări. În timpul punerii în lucru şi al finisării suprafeţei îmbrăcăminţii nu se admite circulaţia oamenilor peste betonul proaspăt. îmbrăcămintea din beton de ciment se fragmentează prin rosturi dispuse longitudinal şi transversal drumului în dale sau planşe (fig. ridicat la suprafaţă prin vibrare şi realizarea unei supafeţe plane suficient de rugoase. se trece în sens transversal cu un rulou metalic de peste 200daN greutate pentru eliminarea denivelărilor longitudinale.Dispoziţia în plan a rosturilor la îmbrăcămintea de beton: 1 . aşa ca să rezulte striuri şi totodată să fie îndepărtat surplusul de mortar.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La cel mult o jumătate de oră de la terminarea vibrării stratului de rezistenţă se aşterne betonul de uzură. intervenţia unor condiţii atmosferice nefavorabile etc. Executarea rosturilor [3] Pentru a preveni. Apoi peste suprafaţa betonului să dă cu perii de piassava din axă spre marginea îmbrăcăminţii. se trece la operaţia de finisare. Se urmăreşte ca timpul ce se scurge de la prepararea betonului până la turnarea şi finisarea suprafeţei unei dale să nu depăşească intervalul de timp necesar începerii prizei cimentului. prevăzute prin proiectul lucrării. După prima trecere a vibratorului. apar şi alte rosturi suplimentare impuse de condiţiile de execuţie şi de accidente neprevăzute ca: lipsa de beton.rost longitudinal de contact. Toate operaţiile manuale se efectuează numai de pe punţi întinse peste îmbrăcăminte. În acest scop..4. 2 .19). Fig.19 . care are drept scop îndepărtarea excesului de mortar. Pe lângă rosturile impuse de necesitatea evitării unor solicitări suplimentare.rosturi de dilatare. 3 .rosturi de contracţie . 6. care se stabilesc de executant. limita şi dirija procesul de fisurare datorat contracţiei care apare în timpul prizei şi întăririi cimentului şi variaţiilor importante de volum din temperatură.

.5 cm mai mică decât grosimea îmbrăcăminţii. distanţa dintre rosturile de dilataţie variază între 24 şi 36m. precum şi amenajării resturilor. iar la capăt se montează un degetar cu diametru mai mare ca al gujonului. pentru ca betonul să nu adere de oţel. peste hârtia întinsă pe stratul de nisip de egalizeze aşează vertical o scândură pe muchie de grosime egală cu lăţimea rostului şi cu lăţimea stratului inferior. în special când terenul este sensibil la apă. cu diametru de 20mm şi lungimea de 700mm. Pentru executarea. care la o compresiune de 50daN / cm să-şi poată reduce grosimea la jumătate. Între capul gujonului. unsă cu bitum pe feţele laterale. în general. trecând liber prin scândura de rost. 2 Fig. când îmbrăcămintea se execută în două straturi sau cu 4. Sunt rosturi întregi dispuse perpendicular pe axa drumului care permit deplasarea dalelor la schimbările datorate variaţiilor de temperatură. fără a se zdrobi.scândură de rost Pentru a evita denivelarea capetelor dalelor vecine sub sarcini. Cealaltă jumătate a gujonului se încastrează în . se aplică peste scândură o garnitură metalică. când execuţia se face într-un singur strat.6.20).20 .Garnitură metalică pentru executarea rostului de dilataţie: 1 . astfel încât să permită deplasarea longitudinală a dalelor. pentru a se asigura conlucrarea dalelor adiacetnte şi aîmpiedica denivelările sau alunecările acestora. Scândurile se ţin 24 ore în apă înainte de folosire pentru ca să se umfle şi să nu sugă apa din beton. Rosturile de dilataţie. Scândura rămâne înglobată în beton şi trebuie să fie din lemn de esenţă moale.6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ţinând seama că rosturile creează discontinuităţi sau zone slabe în structura îmbrăcăminţii. montate paralel cu axa drumului. şi fundul degetarului se lasă un spaţiu de 20mm care se umple cu câlţi sau plută.. Gujoanele se încastrează într-una din dale iar în cealată gujonul care culisează se unge cu bitum. este necesar să se acorde o deosebită atenţie poziţiei. Pentru realizarea părţii superioare a rostului. care se scoate din rost după terminarea prizei (fig. rosturile de dilataţie se armează cu gujoane din OL38. la jumătatea grosimii dalei.

gujoanele trebuie montate perfect paralel cu axa drumului şi cu linia roşie. Astfel pregătită.21 .22). 2 .21). Pe una din muchiile scândurii se bat cuie şi se împleteşte o plasă din sârmă cu ochiurile de 5mm pe înălţimea de 60mm.dispoziţia în plan. Fig. Pentru a permite funcţionarea rostului. b. Gujoanele se aşează cu degetarele alternativ când într-o planşă când în cealaltă. pentru a nu se deranja poziţia verticală a scândurii.Armarea rosturilor de dilataţie: a .6. se foloseşte în ultimul timp un rost prefabricat.degetar Golul rămas după scoaterea garniturii metalice se curăţă.secţiune longitudinală. În plan. 6. 4 . pe partea cu plasa de sârmă. scândura se introduce pe lat într-un tipar în care. fiind mai mare spre mijlocul dalei. 1 .gujon. 6.mastic bituminos. În ţara noastră. distanţa dintre gujoane variază între 10 şi 30 cm.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor betonul planşei alăturate (fig. Prezintă inconvenientul că nu permite vibrarea betonului în imediata vecinătate a rostului. Procedeul permite suprimarea operaţiei de colmatare ulterioară a rosturilor prin utilizarea scândurilor de rost având gata fixat masticul bituminos. 3.scândură de esenţă moală. se toarnă mastic de bitum (fig. se amortizează şi se umple ulterior cu mastic bituminos. .

diamant şi necesită un mare consum de apă. rosturile aparente se execută prin tăierea betonului imediat după întărirea cu ajutorul unor discuri circulare cu lăţimea de 4. 4 .2. Operaţia de tăiere a rostului de contracţie după întărirea betonului se face cu discuri abrazive (carborundum) sau armate cu tungsten. Distanţa dintre rosturile de contracţie variază între 4.. În ultimul timp. Eforturile din contracţie ce apar în primele 24 ore de la turnare fac ca dala să fisureze sub rost pe toată grosimea... Acestea sunt rosturi transversale aparente care se execută numai pe o parte din grosimea îmbrăcăminţii şi au rolul de a preveni.plasă de sârmă. iar golul rămas se umple ulterior cu mastic bituminos.23 .22 .12mm grosime. ele se execută pe 1/3 din grosimea dalei sau pe grosimea stratului de uzură (fig. Când turnarea rostului se face cu întârziere faţă .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. introdusă în betonul proaspăt cu ajutorul unui cuţit vibrator de 2.grosimea dalei de beton Rostul de contracţie se realizează prin intermediul unei scânduri de 10. Uneori.cuie.scândură de lemn. 3 . Fig.3mm lăţime. rostul de contracţie se realizează dintr-o foaie de carton bitumat.Rost de dilataţie prefabricat: 1 .6...mastic bituminos turnat pe plasa de sârmă Rosturile de contracţie.23).00 şi 6. În funcţie de condiţiile atmosferice între 6 şi 20 ore după turnare.5mm. În mod obişnuit..00.Rost de contracţie: h . localiza şi dirija formarea fisurilor datorate întăririi betonului şi contracţiei la scăderea de temperatură. aşezată între longrine: la începutul prizei scândura se scoate din beton. 2 . 6.

25). se introduce o garnitură de 8mm grosime.6. În sens transversal. la 1. Fig. fie sub formă de rosturi de contact.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de momentul cel mai potrivit apar fisuri şi deci nu este suficient de întărit muchia rostului se macină.25 . Pentru a se preveni lunecarea dalelor spre acostamente şi lărgirea rostului axial.Aceste rosturi au rolul de a localiza fisurile care apar din eforturile de încovoiere date de variaţiile de temperatură şi tasările inegale ale fundaţiei. Astfel de întreruperi se fac de obicei în dreptul unui rost de dilataţie.24 .. rosturile de lucru apar la întreruperea unei zile de muncă. pe grosimea stratului de uzură. Se execută ca rosturi întregi fie sub formă de rosturi de dilataţie. se amenajează în acea secţiune un rost de lucru. 6. separându-se planşele alăturate prin ungere cu bitum sau aşezarea unei foi de carton bitumat. Fig. Rosturi de lucru sau de contact. iar rostul creat se colmatează cu mastic bituminos (fig.6. Deoarece rosturile de contracţie se amplasează la distanţe mici practica dovedeşte că ele pot prelua şi funcţia rosturilor de încovoiere astfel încât îmbrăcămintea din beton de ciment apare secţionată în sens transversal numai de rosturi de contracţie şi de dilataţie.24).16mm şi lungimea grosimii dalei. este recomandabil să se prevadă ancore din cupoane oţel-beton cu diametru 14.. faţa laterală a dalei turnate se unge cu bitum tăiat. Ele se execută aparent. Rosturile de încovoiere.Rost de contact Rosturile longitudinale. 6. La partea superioară.5 m distanţă una de alta (fig. dacă nu este încă posibil. garnitura se scoate. După vibrarea betonului. defecţiunea greu de reparat ulterior. Aceste rosturi apar între două fâşii de beton ce se toarnă decalat în timp. usă cu bitum tăiat sau ulei ars.Rost longitudinal prevăzut cu ancore: .

Este necesar ca organele de control să verifice modul de realizare a rostului şi pregătirea continuării betonării. acoperişurile se mută mai departe şi betonul se acoperă cu un strat de nisip de 2. prevăzute cu despărţituri pentru a împiedica formarea curenţilor de aer. Suprafeţele de beton de dimensiuni foarte mari pot fi protejate prin acoperire cu o peliculă de bitum. se poate adopta profilul rostului cu lambă şi uluc (fig. În funcţie de temperatura mediului înconjurător.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . se menţine permanent umed timp de 10 zile. betonul se stropeşte încă câteva zile.Rost longitudinal cu lambă şi uluc După cum s-a menţionat anterior.6.5 Kg / m bitum tăiat. 6.26).26 .. pentru evitarea evaporării apei din beton. Corturile sunt susţinute de ferme şi se pot deplasa în urma vibrofinisorului.3cm grosime care.dispoziţia ancorelor în curbe. h . în restul zilelor este suficient de trei ori pe zi. După îndepărtarea acestui strat protector. În cursul primelor trei zile stropirea se face la fiecare trei ore. Imediat după ce betonul proaspăt s-a zvântat se stropeşte uniform 0. Durata pe care trebuie să se aplice măsurile de protejare ulterioară este de minimum 7 zile în cazul folosirii cimenturilor portland şi de minimum 14 zile în cazul cimenturilor metalurgice. După 24 de ore. pe şinele longrinelor. cu cenuşă sau tras. 2 . Tratarea bitumului după turnare [3] În primele zile ale întăririi betonului se iau măsuri de protejare împotriva evaporării rapide a apei şi acţiunii de spălare a mortarului de către ploi care pot diminua rezistenţa finală scontată..grosimea dalei de beton.armarea rostului longitudinal. Fig. Dacă temperatura este sub +15oC intervalul la care este necesar să se facă stropirea betonului după turnare se măreşte. iar la +5oC se renunţă la aplicare acestei măsuri. llungimea curbei Uneori pentru a se înlătura pericolul denivelării planşelor adiacente. prima stropire cu apă trebuie făcută după 2 până la 12 ore de la turnare. rosturile îmbrăcăminţilor de beton reprezintă puncte deosebit de slabe dacă nu sunt executate îngrijit. b. Protejarea se face cu ajutorul unor corturi joase de pânză.

urmărindu-se ca cel puţin în primele trei zile de la turnare temperatura betonului să nu scadă sub +2oC. având sistemul de control integrat în echipamentul de bază al maşinii.28. 2 o Fig. precum şi depozitarea de materiale înainte ca betonul să fi atins rezistenţa indicată.placa de finisare suspendată.placa de nivelare primară a betonului. Dacă în primele două zile după turnarea betonului intervine o ploaie. 6. nu trebuie să se permită circulaţia lucrătorilor. a mijloacelor de transport. Principiile de funcţionare şi alcătuirea schematică a maşinilor cu cofraje glisante sunt prezentate în fig. Îmbrăcămintea de beton se poate da în circulaţie dacă rezistenţa la întindere din încovoiere a betonului atinge 80% din valoarea prescrisă. orice solicitare sau vibraţii produse în masa betonului pot să distrugă primele legături dintre formaţiile cristaline apărute în procesul de hidratare a cimentului. asigurând un regim umed de întărire. îmbrăcămintea să dă în circulaţie după 21 zile de la execuţie. când se folosesc cimentul Pa şi după 28zile când se foloseşte cimentul M. când lucrările de turanrea betonului sunt surprinse de o coborâre bruscă a temperaturii mediului înconjurător până la valori de 0 C este necesar să se ia măsuri de izolare termică a betonului. Până la atingerea rezistenţei de 12daN / cm . Izolarea termică se poate realiza cu panouri de stufit sau rogojini.27 şi 6. 5 şi 6 . Dacă turnarea şi întărirea betonului s-au făcut la temperaturi medii mai mari de +15oC.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pelicula de bitum nu permite evaporarea apei din beton. 7 .placă de nivelare secundară a betonului. 3. Datorită acestui fapt. 2.grinzi de nivelare oscilante transversal.răspânditor mecanic cu şnec elicoidal. În perioada de primăvară şi toamnă. Execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu maşini cu cofraje glisante Toate maşinile cu cofraje glisante fabricate în prexent sunt automatizate şi comandate electronic. 6. este indicat să se acopere lucrarea cu materiale care să împiedice spălarea stratului superficial de mortar de ciment.previbratoare.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Augrade": 1 . . 4 . După două ore de la stropire se acoperă suprafaţa de nisp fin în grosime de 5mm.27 .

La ambele tipuri de maşini.tub vibrant transversal. 3 .placa de împingere (mulare).previbratoare.placă de nivelare suspendată. Stratul suport trebuie să fie umezit în prealabil pentru anu se pierde apa din betonul proaspăt. vibrarea este asigurată în masa betonului cu ajutorul unor baterii de previbratoare.placă de nivelare auxiliară.28 . 6. 2 . considerate mai eficace în cazul grosimii dalei mai mari de 15-20cm decât vibrarea de suprafaţă. 5 . Descărcarea betonului se face de obicei direct pe stratul suport în două cordoane în cazul lăţimilor mari. . 4 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Gunter und Zimmerman": 1 .

.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI NIVELARE PROFILARE COMPACTAR E FINISARE PREGĂTIREA EXECUŢIEI ETANŞAREA FUNDAŢIEI POZARE BLOCHEŢI LONGRINE AUTOMACARA 5tf MONTARE LONGRINE MONTARE ELEMENTE ROST FINISOR BETON TURNARE BETON CIMENT TURNARE BETON FINISARE SUPRAFAŢĂ MAŞINĂ TĂIAT ROSTURI TĂIERE ROST UTATĂ SIT AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR REMORCA TRACTATĂ MANUAL RULOU PERII CORTURI JOASE NOLOGICĂ Fig.7.Schema tehnologică de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment .6.

.6 L(? sin θ − s )kc k s kt în care: [ore / 100m 2 ] n L . în grade. Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei nivelate este necesar ca nivelarea să fie urmată de o compacatre de finisare. . Nivelarea cu buldozere şi autogredere se realizează prin deplasarea acestora după o schemă în zigzag sau circulară. . în minute. cu cuţitul aşezat la nivelul suprefeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor. .timpul de întoarcere. Aceste activităţi au rolul de a asigura profilarea definitivă a lucrării.lăţimea echipamentului. Nivelarea constă în tăierea dâmburilor şi împingerea în goluri a pământului săpat folosind în acest scop buldozere sau autogredere.suprapunerea fâşiilor. în m. . Vm ti t0 l θ s . în m. a). Nivelarea mecanică a suprafeţelor Prin nivelare se asigură o suprafaţă plană definitivă a terenului şi platformelor.unghiul de înclinare a echipamentului. în m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL VII EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FINISARE LA DRUMURI [2] Finisarea suprafeţelor orizontale şi a taluzelor lucrărilor de terasamente Principalele activităţi care se efectuează după executarea lucrărilor de săpatură sau de umplutură în vederea finisării platformelor şi taluzelor.este numărul de treceri necesare.lungimea sectorului de lucru. care au denivelări până la 20cm precum şi corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora. în m/min. .viteza medie de deplasare. Norma de timp a utilajelor la nivelare se acalculează cu relaţia:  L  n  V + ti + t o    m  NTU = 0. în minute.timpul pierdut în ciclu. sunt nivelarea şi tazularea. .

pe taluz sau pe coronament în funcţie de panta şi lăţimea taluzului (fig.85.coeficient de neuniformitate a ciclului (kc = 0. Taluzarea mecanică a debleelor şi rambleelor Prin taluzare se asigură profilarea definitivă a taluzelor rezultate în urma săpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee. 4 treceri). kt . k s = 0. .1). activitatea presupune următoarele faze: montarea şi reglarea lamei la înclinaţiile necesare. ceea ce face să nu se aplice decât în situaţii în care nu se poate face deplasarea la piciorul taluzului (în special în cazul umpluturilor în ramblee cu înălţimi mari respectiv lăţimi mari de taluz).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor kc ks I . k sIV = 0. ale utilajului.6) . împrăştierea cu ajutorul lamei sau strângerea în grămezi a surplusului de pământ de pe platformă în vederea înlăturării lui.9. Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor. a buldozerelor sau a excavatoarelor cu braţ telescopic. executarea săpăturii şi a nivelării taluzelor prin treceri succesive (max.7. .Poziţii de deplasare a autogrederului la taluzare la piciorul taluzului şi pe coronament pe taluz În ultimele două cazuri se iau măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii utilajului şi au productivitatea redusă din cauza neutilizării integrale a lungimii echipamentului. 7.1 .0. În cazul taluzării cu autogrederul. La taluzare se execută de regulă săparea unui strat de pământ cu grosimea maximă de 40cm în vederea finisării suprafeţelor taluzurilor şi aducerea lor la înclinările prevăzute în proiect.8) . b). k s = 0.4 − 0.coeficient de utilizare a timpului de lucru. Fig. Taluzarea cu autogrederul se poate realiza prin deplasarea acetuia la piciorul taluzului.coeficient de variaţie a rezistenţei la săpare în funcţie de categoria de II III teren (k s = 1.

7.Scheme tehnologice de îndepărtare a pământului săpat la taluzare cu două autogredere: a . b.7.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La taluzele cu lăţimi mari care depăşesc lungimea lamei.strângere în grămezi şi încărcare.7.2 . Pământul rezultat din taluzare. când taluzul are lăţimea mai mare decât raza . Taluzarea cu excavator cu braţ telescopic (fig.îndepărtarea de taluz. este îndepărtat cu autogrederul şi strâns în grămezi pentru a fi încărcat în mijloacele de transport sau împrăştiat pe platformă (fig. Taluzarea cu buldozerul este indicată numai în cazurile în care unghiul taluzului este mai mic decât panta maximă pe care poate urca buldozerul în condiţii economice (max. Fig.2). taluzarea se face concomitent cu lucrările de săpare sau de umplutură pe măsura asigurării lăţimii de lucru corespunzătoare pe mai multe niveluri. adunat la picioarul taluzului.3) este recomandată în special în cazul taluzelor cu lăţimi mari. 20o). Ca şi în cazul autogrederului.

7.3 . Fig.Schema de lucru la taluzarea cu excavator telescopic .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de săpare maximă a excavatorului se organizează lucrul pe două sau mai multe niveluri cu înălţimi corespunzătoare.

ZAFIU Terasamente .B.Curs I.C.JERCAN J.C.DOMSA A. DOROBANŢU C. Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului S.IONESCU .B. PĂUCA P.C. Suprastructura drumurilor Curs I.B.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor BIBLIOGRAFIE S. Mecanzarea lucrărilor de construcţii Curs I.

Abataj transv. screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL a. Longitudinal b. buldozer b. c.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞĂTOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL BULDOZER APARATE TOPO PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT a. Longitudinal . excavator c.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ CUŢIA 1 2 3 4 SE REIA RĂRILOR DE CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT LUTURI A EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ NOLOGICĂ DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal DE Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder FÂŞII LONGITUDINALE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL Autocisterna Cilindru compactor UMECTARE COMPACTARE RAŢIA CUTATĂ AJUL FOLOSIT EMA NOLOGICĂ RU .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful