DICU MIHAI

UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR

BUCUREŞTI

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Prefaţă

Lucrarea intitulată: "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", reprezintă un suport de curs pentru studenţii anului IV specialitatea Drumuri din cadrul Facultăţii de Căi ferate, Drumuri şi Poduri. În mare parte, este o lucrare în stilul personal al autorului, a unor cursuri de specialitate editate în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Prezentul manual este organizat şi inspirat din programa analitică propusă de prof.dr.ing. Romanescu Constantin, precum şi din notele de curs elaborate în perioada când răspundea de această disciplină. Scopul lucrării este acela de a iniţia cunoştinţele studenţilor din anii terminali cu elemente de tehnologie, vizionate în cadrul programelor de practică tehnologică şi care vor fi completate la curs cu casete video de specialitate. Lucrarea nu are pretenţia că a prezentat întreg domeniul de tehnologie a lucrărilor de drumuri şi de aceea a fost intitulată "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", tocmai pentru a răspunde scopului menţionat.

AUTORUL

pag.2

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

CAPITOLUL 1

1.1 Tehnologia lucrărilor de drumuri

Această materie se ocupă de analiza modului de realizare a lucrărilor de terasamente şi de suprastructură a drumului. Tehnologia lucrărilor reprezintă schema logică în care se înlănţuie operaţii specializate pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabileşte ordinea prin care intră în acţiune diversele utilaje de construcţii specilizate pe tipuri de lucrări. Lanţul de utilaje de construcţii operaţionale în fronturi de lucru, poartă denumirea de sistemă de maşini. Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaştere a proiectelor şi a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situaţie (fig.1), a profilului longitudinal (fig.2) şi a profilelor transversale (fig.3), se studiază tabloul de calcul a volumelor de terasamente (tab.1), ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemăsurătoarea lucrărilor. Pornind de la proiect, contructorul ce participă la o licitaţie de obţinere a unei lucrări de drumuri, îşi stabileşte modul de compensare a teresamentelor prin întocmirea diagramei LALANNE (fig.8) şi îşi completează tabloul de mişcare a pămăntului (tab.2). Analizând tabloul de mişcare a pământului funcţie de distanţele de transport şi productivitatea utilajelor care sapă precum şi cele care realizează straturile de umplutură, constructorul va întocmi schema tehnologică de lucru prin alcătuirea sistemei de maşini în varianta sa optimă. Pentru aceasta va folosi METODA MULTICRITERIALĂ PENTRU ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE, ce va face obiectul prelegerilor de curs, viitoare.

Fig. 1 - Plan de situaţie

pag.3

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 2 - Profil în lung

Fig. 3 - Profil transversal tip 1 - fundaţie; 2 - strat de bază; 3- îmbrăcăminte; 4 - strat de uzură; 5 - bordură; 6 - bandă de încărcare; 7 - trepte de înfrăţire; 8 - rigolă; 9 - parapet Tabel 1 Calculul terasamentelor Metoda distanţelor aplicabile
Distanţa medie Poziţia Nr. profil kilometrică km+m 6+850.00 25.00 2 875.00 10.00 3 885.00 12.00 Ti 1 4 897.00 11.00 10.50 115.5 0 7+007.00 4.40 5.60 17.80 1.75 3.15 22.00 242.00 3.85 42.35 11.00 6.80 1.10 74.80 12.10 12.50 137.50 2.30 25.30 0.75 8.25 17.50 5.40 4.80 94.50 84.00 21.00 367.50 1.80 31.50 1.20 21.00 dintre Suprafeţe m m
2

Volume m
3

Distanţa

profiluri

Ampriză

Taluz R

Taluz D

1

m

12.50

3.90

2.30

48.75

28.75

17.00

212.50

1.15

14.375

0.95

11.875

1.2 Organizarea lucrărilor de terasamente
pag.4

Mişcarea pământurilor pentru realizarea corpului drumului se efectuează atât în sens transversal cât şi în lungul drumului. 4. cazul în care necesarul de umplutură este mai mic decât volumul de săpătură.c) Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Lucrările de terasamente sunt definite ca toalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură executate în lungul drumului. pag. completată cu detalierea procedeelor de lucru în sectoarele de săpătură. cazul în care volumul de săpătură din profil este mai mic decât necesarul de umplutură din acelaşi profil. Pentru mişcarea transversală a pământului. restul fiind adus din alte profile din lungul drumului (fig. Pentru executarea lor trebuie să se ştie cum este utilizat pământulrezultat din săpături. şi cele din sectoarele de umplutură precum şi cu varianta optimă de mecanizare a lucrărilor.a). prisosul fiind folosit în lungul drumului (fig. denumită şi compensare în acelaşi profil se poate întâlni trei cazuri posibile şi anume: cazul ideal când întregul volum de pământ săpat este folosit pentru realizarea necesarului de umplutură (fig. când traseul propus trebuie să conţină cât mai multe profile transversale la care suprafeţele de rambleu să fie egale cu cele de debleu. Terasamentele reprezintă volume de pământ limitate de profile transversale analizate în faza de proiectare. 4. Această etapă de studiu. se acţionează încă din faza de proiectare. respectiv în ce profil de umplutură se foloseşte.Mişcarea transversală a pământului Pentru a realiza o lucrare economică.5 . 4. la ce distanţă şi cu ce utilaj se transportă. 4 . pentru realizarea corpului drumului.b). reprezintă proiectul tehnologic de execuţie a terasamentelor.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Depozitele de pământ suplimentar precum şi camerele de împrumut crează şi ele cheltuieli suplimentare, care trebuie să fie cât mai mici. Soluţiile cele mai economice le reprezintă depozitarea pământului lângă ampriza drumului sub formă de “CAVALIERI” (fig.5), sau depozite pe taluzul de rambleu, care duc la sporirea stabilităţii umpluturilor (fig.6).

Fig. 5 - Depozite de pământ 1 - săpătură; 2- cavalier

Fig. 6 - Depozite pe taluzuri de împlinire Pe acelaşi principiu, mai ales la traseele de drum din zonele de şes, se pot utiliza camere de împrumut din aceeaşi secţiune transversală (fig.7).

Fig.7 - Camere de împrumut Atunci când nu este posibilă aplicarea acestor soluţii tehnice, solicitarea unor terenuri la factorii de decizie locali, pentru amplasarea depozitelor de pământ sau pentru realizarea unor gropi

pag.6

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

de împrumut se face numai după întocmirea epurei LALANNE şi a momentelor de transport (fig. 8,9).

Fig.8 - Epura mişcării pământului

Figura 9 - Compensarea terasamentelor în epură Pe epură apar sectoare în cadrul cărora se realizează transportul cu acelaşi mijloc de transport. Totodată, pentru a nu avea prea multe categorii de preţuri pentru acelaşi mijloc de transport se determină o distanţă medie generală pentru toate volumele transportate. Distanţa medie de transport este media geometrică a disanţelor parţiale ale diverselor cantităţi de săpătură transportate. Această distanţă se determină făcând rapotul dintre suma momentelor de transport şi suma volumelor transportate cu un anumit mijloc de transport. Reamintim că momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi distanţa de transport aferentă. Din epura LALANNE se poate determina în final volumul de pământ necesar sau în prisos ce trebuie adus din groapa de împrumul sau dus în depozit. Aceste zone se găsesc la distanţa (D) de sectorul de drum în execuţie. Necesarul de autobasculante pentru transportul pământului (N) se determină din condiţia, ca utilajul de săpat-încărcat să lucreze în flux continuu. Astfel în timp ce un
pag.7

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

mijloc de transport se află la încărcat (N-1) autobasculante se găsesc pe traseu unele încărcate altele descărcate (fig. 10).

Figura 10 - Moment de transport

Tabel 2
Volume m3 Dist. între profiluri Compensări în acelaşi profil m3 Transport Profil în care se transportă Necesar umplutură, m3 Distanţă de transport, m buldozerul cu

Transport auto

Prisos săpătură, m3

de

Cantitatea, m3

Poziţia Km.

Depozit, m3

Împrumut, m3

trasport, m3

de trasport, m Moment
3

Umplutura

Cantitatea

Nr. profil

Săpătură

1

6+850.0 25.00

60.0

25.5

27.5

32.5

-

-

-

-

-

-

-

2

875.0 10.0

91.0

82.250

8.75 0

-

-

-

-

-

-

-

-

3

885.0 12.0

74.80

-

-

74.80

-

-

-

-

-

-

-

Ti 1 4

897.00 7-007.0 -

112.20 -

272.5

-

112.20 -

272.5

-

-

Ti 1

10

112.20

1122.0

Execuţia lucrărilor de terasamente Prin lucrări de terasamente înţelegem totalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură pe direcţia axului drumului în vederea realizării corpului său.

pag.8

Moment

m3

m

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 11 După cum se observă, ciclul de lucru este SĂPĂTURĂ- TRANSPORT- UMPLUTURĂ, lucrările desfăşurându-se pe operaţii specifice cu utilaje de construcţii specializate. Lucrări pregătitoare execuţiei terasamentelor [1] Lucrările de terasamente sunt precedate întotdeauna de o serie de lucrări pregătitoare pentru asigurarea unei execuţii corecte, continue şi cu productivitate sporită. Cele mai importante lucrări pregătitoare sunt: verificarea şi restabilirea traseului; defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri; doborârea arborilor şi scoaterea rădăcinilor; asanarea zonei; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea profilelor transversale; amenajarea drumurilor de acces.

pag.9

12). sau prin borne de beton. a gropilor de împrumut şi a depozitelor. cu ajutorul reperelor care au servit la întocmirea proiectului cu ocazia studiilor pe teren. aceştia se reperează lateral amprizei cu martori (fig. precum şi a drumurilor de acces. suprafaţa ce reprezintă ampriza drumului. punctele intermediare ale aliniamentelor lungi etc. Axa traseului astfel materializată este înscrisă într-o tabelă care se predă constructorului.). copaci mari etc.10 . se curăţă de arbuşti şi tufişuri.14). înlesnind astfel şi uscarea acestor suprafeţe (fig. Defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri [1] Pentru a uşura circulaţia vehiculelor de transport şi lucrul maşinilor care execută terasamentele. bisectoarele. Pentru a putea reconstitui poziţia punctelor principale ale traseului (vârfurile de unghi. 12: Poziţia martorilor pe traseu: M 1 şi M 2 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Verificarea: restabilirea traseului [1] Pe baza planului de situaţie şi a profilului în lung se restabilesc aliniamentele şi curbele traseului proiectat.) în cazul distrugerii picheţilor în timpul execuţiei. pag.martori. tangentele de intrare şi ieşire din curbe. Fig. Martorii se fixează pe obiective fixe aflate în apropierea traseului (socluri de clădiri.13.

13.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 14. 15. Organizarea tehnologică a suprafeţelor de lucru pag.11 . Tăietor de tufişuri Fig. Maşină de scos rădăcini Organizarea tehnologică a sufrafeţelor de lucru Fig.

. b. Lt .lăţimea reală a fâşiei.12 NUM 10. . Lungimea sectorului se stabileşte astfel încăt să rezulte un număr întreg de fâşii ( n.000 = PE PE .obiecte cu lungimi mari şi . s t .dimensiuni tehnologice.sectoare.lăţime echipament.spaţiu tehnologic.este lăţimea fâşiei de lucru. l0 . . n f ) : nf = Ls lf Norma de timp a utilajului la defrişarea mecanică se determină în funcţie de productivitatea de exploatere a acestuia cu relaţia matematică: NTU = în care: pag. Pentru siguranţa acoperirii întregii suprafeţe a sectorului de lucru fâşiile se suprapun astfel încât se poate scrie relaţia: l f = le − s în care: lf le . .obiecte cu lungimi şi lăţimi comparabile.suprapunerea fâşiilor. Fe S0 lf si ls .lăţimea de trecere a echipamentului de lucru.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ar F . lăţimi reduse. se prezintă schema tehnologică de deplasare a defrişatorului în fâşii s transversale cu toate elementele caracteristice unei scheme de mecanizare. lt .fâşia de lucru. În figura 16.dimensiuni obiecte. . Ls .dimensiuni sector. L0 . .suprapunerea fâşiilor de lucru.

13 . 2 Fig. . maşina taie şi arbori mai groşi (izolaţi).productivitatea de exploatere orară.viteza de deplasare în timpul lucrului în km / h .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NUM este numărul de unităţi de măsură naturale (m 2 ) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă ( UM R = ha conform indicator de deviz Ts ).16 . în metri. exprimată în m / h .lăţimea fâşiei de lucru (l f ) . . PE .Schema tehnologică de deplasare a defrişătorului în fâşii transversale Considerând două situaţii de lucru şi anume: maşina taie numai tufişuri. rezultă că se pot aplica două relaţii de calcul pentru productivităţi: t   103 bv KT − 1  60  2  ( m / h) P= 1 n1 respectiv: t nt   103 bv KT − 1 − 2 2 4  60 60 ⋅ 10  2  ( m / h) P2 = n1 în care: b v pag.

timpul necesar pentru doborârea unui arbore.numărul de treceri pe acelaşi loc ( n = 1 − 3) .b).17. ramurile uscate şi toate resturile vegetale rămase în urma utilajelor se strâng cu grebla şi se depozitează în afară zonei drumului. .17. Frunzele. .timpul unei întoarceri la capătul sectorului.17). prin împingerea cu lama ridicată la maximum. în buc / ha .coeficient de folosire a timpului de lucru ( K T = 0. Doborârea arborilor şi scoaterea buturugilor [1] Doborârea arborilor este o operaţie care se execută de echipele de muncitori specialişti. Când arborele a fost dezrădăcinat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor KT n1 t1 n2 t2 .densitatea arborilor groşi pe suprafaţă. se coboară lama şi se împinge spre locul de depozitare (fig. .a).14 . pot fi scoase cu maşini speciale pentru scos rădăcini (fig.80 − 0. în minute. pag. se stivuieşte şi se inventariază în vederea valorificării. în minute. . pentru a împiedica răsturnarea lor peste buldozer (fig. care nu au dimensiuni prea mari.95) . Materialul lemnos doborât se scoate în afara amprizei. Corespunzător acestor două relaţii rezultă normele de timp următoare: NTU = 10n1 t   b ⋅ v K T − 1  60   (ore/ha) respectiv: NTU = 10n1 (ore/ha) t1 n2t 2   b ⋅ v K T − −  60 6 ⋅ 105   Rădăcinile tufişurilor şi arbuştilor. Arborii cu diametru mic se doboară cu ajutorul unui buldozer.

Dacă buturuga este puternic ancorată în pământ prin rădăcini. Se execută sub buturugă o gaură de mină înclinată la 450 şi cu adâncimea de 1. dacă au diametru mic. cât şi rădăcinile. 17.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. cât şi mecanizat.15 . apoi burează şi provoacă explozia.). Obişnuit... Buturugile arborilor mari se scot de obicei cu ajutorul explozivilor (fig. 2. 18). Fig.2 metri înălţime se scot numai buturugile.5.2 ori diametrul D al buturugii. buturugile se trag cu ajutorul unui cablu şi al unei maşini puternice (buldozer. Buturugile se pot extrage atât manual. dacă este necesar.fitil. Astfel: la ramblee mai mici de 1 metru înălţime se scot atât buturugile cât şi rădăcinile la ramblee de 1. Doborârea arborilor Arborii de diametru mare se taie cât mai aproape de nivelul terenului. iar rădăcinile pot rămâne în pământ la ramblee de peste 2 metri înălţime nu se scot nici buturugile şi nici rădăcinile la deblee se scot obligatoriu atât buturugile. Artificierul introduce în gaura de mină explozibilul. 18. buturugile şi rădăcinile se scot ulterior.. pag. excavator etc. atunci îndepărtarea ei se realizează numai cu ajutorul explozivilor.. Extragerea buturugilor: 1-dinamită. Prin această metodă se pot scoate arbori întregi.

se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă. Extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal [1] Pământul vegetal conţine un procent ridicat de particule fine şi vegetale. în general. Asanarea amprizei [1] Înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente. ceea ce le face puternic compresibil şi deci mai puţin recomandabil la executarea terasamentelor.a). Este indicat ca doborârea arborilor şi mai ales scoaterea buturugilor să fie făcută în perioada când pământul nu este îngheţat. deoarece procesul de evacuare a apelor şi uscare a pământului este. lent. cu acordul procedurilor legale de specialitate.b). care evacuează apele în aval de limitele amprizei.16 . Deoarece pădurile contribuie mult la apărarea drumurilor împotriva înzăpezirii şi a mediului înconjurător împotriva poluării este necesar să fie îndepărtaţi numai arborii de pe zona strict necesară. urmând să fie folosit la îmbrăcarea taluzurilor. Lemnul rezultat din scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se adună şi se depozitează în afara amprizei. cât şi la deblee (fig. El este îndepărtat de pe ampriză atât la ramblee (fig. 19. pag. canale de evacuare şi drenuri. pe ampriză şi zonele din imediata apropiere trebuie prevăzute lucrări pentru menţinerea terenului în stare uscată.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Buturugile arborilor mai mici (diametrul sub 30 cm) se scot introducând lama buldozerului sub buturugă şi manevrând dispozitivul de ridicare a lamei. Locurile mlăştinoase se asanează cu ajutorul unei reţele de şanţuri. Lucrările de asanare se execută din timp. Totodată. 19. spre a evita stagnarea şi băltirea apelor pe terenurile agricole învecinate sau alte proprietăţi. în vederea brăzduirii sau însămânţării lor.

..40 cm şi grosimea de 6.3 metri lungime cu latura de 20. dar sistemul este din ce în ce mai rar folosit. la punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri slab productive sau neproductive. Se obţin fâşii de 2. se udă şi se acoperă cu rogojini ca să nu se usuce. În figura 20 se prezintă tehnologia de decapare a terenului vegetal precum şi operaţia inversă de tapetare a taluzelor noi în vederea stăpânirii efectelor de eroziune a lor sub acţiunea agenţilor naturali (ploi.10 cm care se stivuiesc cu iarba în jos.. se pot extrage brazde cu ajutorul unor cuţite speciale care execută tăieturi verticale în sens transversal şi longitudinal.. pag. pentru a fi folosit la îmbrăcarea taluzurilor.Extragerea pământului vegetal Pământul vegetal se decapează pe o grosime de 10. vânt.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig..30 cm cu lama buldozerului sau autogrederului şi se depozitează în afara amprizei drumului.).17 . Brazdele se folosesc la protejarea taluzurilor.. topirea zăpezii etc.19 . Dacă suprafaţa amprizei este înierbată.. deoarece comportă un volum sporit de muncă manuală..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.cu transport la distanţă pag. b.18 . 20. Scheme tehnologice de săpare a stratului vegetal cu buldozeru cu depozitare lângă amplasament.

22.. profilul transversal tip. este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente să fie pichetate profilele transversale de pe traseu. Operaţia de pichetare are la bază elementele ce rezultă din planul de situaţie. Fig. după gradul de denivelare a terenului. Şablonarea terasamentelor de rambleu.10 metri. Metoda cea mai simplă de pichetare a profilului transversal constă în materializarea pe teren cu ţăruşi simpli de lemn a marginilor amprizei şi cu ajutorul şabloanelor care dau şi înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei (fig.50 metri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pichetarea profilului transversal [1] Pentru realizarea corectă a lucrărilor de terasamente şi pentru a înlesni controlul execuţiei.. 21. profilul longitudinal. În aliniament picheţii se amplasează la distanţe de 20. 21). Şabloanele de nivel şi cele care indică înclinarea taluzurilor se realizează simplu.. din şipci de lemn. precum şi lucrările de artă aferente. precum şi reperele de ax şi de nivel restabilite pe teren. profile transversale curente.. Pentru profilul de debleu se face o şablonare identică după cum urmează: Fig. pag. Şablonarea terasamentelor de debleu. iar în curbe la distanţe de 5.19 .

utilaje care sapă. distanţe de transport consistenţa pământului de săpat. Pentru frontul de lucru înalt: excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă excavatoare cu mai multe cupe. utilaje pentru afânarea şi scarificarea pământului poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului terenului.20 . la nivelul terenului. sub nivelul terenului concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente. utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă şi încarcă. Alegerea utilajelor de săpat depinde de: posibilităţile de lucru ale utilajelor. se recomandă folosirea următoarelor utilaje: Pentru frontul de lucru la nivelul terenului: buldozere screpere şi autoscrepere autogredere gredere elevatoare. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1] Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar. transportă şi nivelează. Pentru frontul de lucru în adâncime: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă graifăre dragline Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă excavatoare cu echipament de draglină pag. din acest punct de vedere. respectiv dificultatea la săpare. În figura 23 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul. Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal. În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat. realizat cu o serie de utilaje dependente între ele. din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor excavatoare cu echipament de graifăr.Utilaje care sapă şi încarcă pag. Fig. 23.21 .

Fig.24 . draglina. graifărul şi grederul elevator.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Utilaje care sapă şi încarcă pământul în mijloacele de transport Din acestă categorie fac parte: excavatoarele.22 .Parametrii tehnologici ai excavatoarelor pag.

23 . Excavaţie frontală a săpăturilor cu excavatorul pag. în special la cele de volum mare. 25. Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a). 26. deoarece au o mare capacitate de producţie şi pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături. Excavator cu lingură dreaptă Fig. Fig. Excavatoare.

24 . c. În figură 26 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului. 27.sub nivelul de circulaţie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă şi excavatorul cu lingură întoarsă. iar în figura 27 tipuri de abataje după poziţia nivelului de circulaţie al excavatorului faţă de nivelul de ciculaţie al autobasculantei. Fig. b. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului: deasupra nivelului de circulaţie. pag.mixt.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. de aceea cupa se umple mai repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică. a.d). Tipuri de abataje după poziţia reciprocă între nivelul de circulaţie al excavatorului şi autobasculante: a. prin curse consecutive în lungul debleului. până ce realizează săpătura pe întregul profil transversal.25 . 30). La lucrările concentrate. înălţimea frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere. Pământul săpat este încărcat îm mijloace de transport (1) care se deplasează pe un drum paralel cu cel al excavatorului (2). având capacitate a cupei 0. Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului..1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice categorie de teren.. grosimea stratului care se taie este mică. la alt nivel.25 m 3 3 care se deplasează cu uşurinţă. b. stratul tăiat este mai gros. 29. 29 c.00 .la niveluri diferite. excavatorul se întoarce începând o nouă cursă. 28.la acelaşi nivel. longitudinal (fig. După executarea unei curse. pag. metoda frontală se aplică în trepte (fig. prin săparea directă pe întreaga secţiune a profilului transversal. Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0. deoarece este nevoie de un front de lucru mai înalt. cu condiţia ca blocurile derocate să aibă volumul mai mic decât cupa execavatorului. chiar în stâncă derocată în prealabil.25 . La lucrările de săpături se folosesc excavatoare pe pneuri. În pământurile consistente.b). Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele procedee: frontal (fig.2. 2 m . cu volume mari. săpătura se execută în trepte. pământul săpat fiind încărcat în mijloacele de transport (1) care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului (2) pentru adâncimi mari. în pământurile slab coezive...a. pe trepte corespunzătoare înălţimii de umplere a cupei. În baza acestor considerente. se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1. se defineşte drept înălţime normală de umplere.00.

26 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor pag.

8 .. 29..Metoda de lucru în trepte Fig.27 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.capacitatea cupei. 30 .90). 31 ..70 . 3 . în m . . 0. aşa cum se prezintă în figura 30.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă În cazul abatajelor adânci.9).coeficientul de utilizare a maşinii (0.0.Metode de lucru în sens longitudinal Productivitatea excavatoarelor se calculează cu următoarea relaţie: P = 60 ⋅ n ⋅ c ⋅ K ⋅ K 2 ⋅ K a . Fig.numărul de cicluri pe minut. în care: n c K1 K2 pag.coeficientul de umplere a cupei (0. în secţiunea transversală se lucrează în mai multe trepte de săpare.. . .

pag. 32 .28 . drenuri.Excavator cu lingură întoarsă Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3. şanţuri pentru conducte. (fig. Se foloseşte pentru executarea de tranşee.coeficientul de afânare a pământului (0.. a. respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport. În tabelul următor se prezintă ciclurile de lucru ale excavatorului [ 2] . canale. după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă. gropi lungi de fundaţie. etc.95).. cât şi în terenuri argiloase neîngheţate.0.7 .. Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ka ..2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii. 32).5m sub nivelul de staţionare. Fig. Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă.

timp de săpare şi ridicare cupă.timp pierdut în ciclu.timp de rotire cu cupa plină.timp de descărcare. t56 .timp de ridicare cupă plină.timp pierdut în ciclu. Tc = t12 + t 22' + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 4. t 23 .timp de coborâre cupa goală.timp de descărcare.29 .timp de rotire cu cupă plină.timp de rotire cu cupa goală.timp de săpare. Draglină t34 . t34 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 3 Scheme structurale ale ciclurilor la excavatoare Nr. t0 .timp de descărcare.timp de rotire şi coborâre cu cupa goală.timp de săpare. 1. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 t12 . t 55' . t 45 . 2. crt.timp pierdut în ciclu. t 23 . Cupă dreaptă t33' . Graifer t12 . t0 . t 22' .timp de rotire cu cupa goală.timp de rotire cu cupa plină.timp de ridicare cupa plină. Tc = t12 + t 23 + t34 + t 45 + t55' + t56 + t0 t12 . t 44' .timp de coborâre cupă. Schema structurală a ciclului Tip echipament Componenta ciclului Tc = t12 + t 23 + t33' + t34 + t 45 + t0 t12 .timp de săpare. t0 . t 23 . 3. t 45 .timp de coborâre cupă. pag. Cupă inversă t34 . t 45 .

se bazează pe o serie de parametri de lucru ai excavatorului: .timp de ridicare cu cupa plină. . corespunzător săpării şi descărcării unei cupe de pământ inclusiv reducerea la poziţia iniţială a echipamentului. se pot comasa diverşi timpi ai ciclului (rotire cu ridicare cupă sau rotire cu coborâre cupă etc.coeficient care ţine seama de variaţia unghiului de rotire.80 ). În cazul cel mai general se poate aplica relaţia simplificată: NTU = Tc ⋅ k a 36q ⋅ ku ⋅ kT 3 (ore/100m ) în care prin kT s-a notat coeficientul global de timp ( kT = kc ⋅ k d ⋅ k0 ⋅ k s ⋅ k m ⋅ k r ) .timp de rotire cu cupa goală.). Durata ciclului (T0 ) reprezintă suma timpilor componenţi şi procesului de săpare cu excavatorul. t34 . pe grupe de capacităţi sunt prezentate în tabelul 4. .30 . . t0 . Norma de timp unitară (NTU). pag. t 45 .timp de descărcare. În tabelul 4 sunt prezentate schemele structurale ale duratelor ciclurilor pentru diversele tipuri de echipamente de excavator.coeficient de variaţie a duratei ciclului în funcţie de categoria terenului. utilizată în stabilirea variantei optime de mecanizare.timp pierdut în ciclu.coeficient care ţine seama de gradul de calificare al mecanicului. Valorile medii ale coeficieţilor pentru diferite categorii de pământ.coeficient care ţine seama de condiţii de descărcare a pământului în kc kd cupă (în depozit k d = 0.timp de rotire cupă plină.coeficient de folosire a timpului de lucru în cadrul schimbului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor t 23 .9 sau în mijloacele de transport k d = 0. k0 km kr . Pentru reducerea normei de timp a excavatorului în condiţiile unei scheme tehnologice date. t 44' .

00 0.81 1.89 1.80 II 0.16 0. b.92 0.8m 3 I 1.10 0.33.85 1.78 III 0.8? 1.abataj frontal În cazul abaterilor de diverse dimensiuni în secţiune transversală.82 0.abataj lateral.82 0.93 1.16 0.97 0.80 0.00 0.95 0.91 1.95 0.25m 3 I 1.00 0.78 0.97 0.78 1.80 1.78 II 0.82 0.80 0.0? 0.Clasificarea abatajelor după deplasarea excavatorului faţă de taluz.82 0.25m 3 I 1.90 III 0.80 III 0.78 0.78 0.90 ku ka kc k0 ks km Fig. se aplică diverse tehnologii de lucru: pag.83 1.8m 3 ≤ q ≤ 1.87 0. a .95 0.80 q > 1.82 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabelul 4 Valorile medii ale coeficienţilor de calcul a NTU pentru excavatoare Capacitate Categorie teren q < 0.92 0.87 0.90 II 0.12 0.97 0.78 0.82 0.92 0.78 0.16 0.31 .10 0.12 0.03 0.87 0.

35.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă a.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.abataje laterale.abataj frontal îngust.Clasificarea abatajelor după lăţime: pag.abataj frontal lateral Fig. c. 34 .e .32 . d.b .

25 cm. la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea de 15.abataj combinat.200..150 m / h la tipurile uşoare şi de 200. RS . Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee. de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportoare.36).. Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru. Fig. Pământul este ridicat într-un buncăr. iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m. Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator.500 m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ai . având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul apelor (fig..raza minimă de scăpare a. Draglina...3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă.500 m / h la cele grele. Al .33 .37) pag.0... 3 3 3 b).Excavator cu mai multe cupe Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de 50. Capacitatea unei cupe este de 0. pentru o înclinare a taluzurilor de 45o.abataj îngust. M lc . 36 . care sapă şi încarcă pământul în mijloace de transport (fig. depozite sau mijloace de transport.abataj larg..lăţimea cupei. A .

39..b).50m Fig.. draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din camerele laterale.Draglina Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii. care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă. în care caz draglina se deplasează paralel cu axul săpăturii.1. 39) Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri: lateral (fig. pag.34 . Cupa are apacitatea de 0. însă din camere de împrumut situate pe ambele părţi ale drumului (fig. în care caz draglina se deplasează în prelungirea marginii tranşei. La excavatoarele universale.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 39. din care cauză draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune. 37 . Datorită lungimii mari a braţului. la marginea laterală a excavaţiei.Metoda de lucru cu draglina Cu draglina se pot executa ramblee până la înălţimea de 5m. decât în pământuri uşoare şi mijlocii.a).25. În cazul pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare. 38 . se poate lungi braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină. frontal (fig.

Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de braţul excavatorului (fig.abataj lateral cu descărcare în autobasculante c). Cupa are două sau patru fălci mobile. 40 .abataj frontal cu descărcare în depozite laterale. [1] .frontal Fig. pag. Graifărul.Organizarea săpăturilor cu draglina a.c .41) . abataj lateral cu descărcare în depozit. apucând pământul ce trebuie săpat.lateral.35 . 39 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. b. care se pot închide şi deschide.Scheme tehnologice de săpare cu draglina a .

Fig. care se depozitează sau se încarcă în vehicule. sub înălţimea de 1. iar lungimea fâşiei săpate la o trecere a maşinii între 20 şi 25 cm...42). la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-un plug în formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportoare. puţuri. Este o maşină rutieră de săpat.41 . Pentru înclinarea maximă de 27oC a benzii transportoare.Greder elevator pag.36 . 3 Fig..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil. pentru a lucra productiv şi economic. astfel că se recomandă numai în cazul lucrărilor de volum mare. [1] Tipurile obişnuite pot săpa 300 . grederul elevator poate executa direct rambleuri mici. Cu ajutorul grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii. Adâncimea de tăiere a plugului variază între 15 şi 30 cm. etc.42 .Graifăr d) Grederul elevator. 400 m / h .50m (fig. În acest caz maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele sensuri ale drumului. Pământul se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanţa de maximum 9m şi înălţime de 3m de la nivelul săpăturii.

. Acest utilaj poate săpa pe o adâncime de 10 .. 43 . la o distanţă de până la 40 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. prin săparea pământului în straturi succesive. cu gropi etc. pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere . nivelarea pământului rezultat din săpătură. ondulate.3. a) Buldozerul. Fig. transportă şi nivelează Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt buldozerul. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri.. care poate lua diferite poziţii. Buldozerul este un tractor puternic.2 Utilaje care sapă. 50 m..2. orientate de sus în jos. prevăzut cu echipament de lucru de tipul lamă orientabilă. pag. 20 cm în funcţie de natura pământului. pe şenile sau pneuri. în straturi uniforme. deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa 30m). până la rambleu (fig.Buldozer Debleele de adâncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee..44). nivelarea terenurilor accidentale. curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal. screperul tractat şi autogrederul. pot fi executate în întregime cu buldozerul.37 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.44 .înălţarea lamei.unghiul taluzului natural al pământului în mişcare (ϕ = 30 ) .. pentru a nu pierde stabilitatea buldozerului în timpul lucrului. . 0 ϕ Coeficientul de pierdere este în funcţie de distanţa de transport ( Ld ) şi se determină cu relaţia: k p = 1− 5 Ld 1000 pag.lungimea lamei. Pentru a calcula volumul pământului săpat dintr-o singură trecere se poate folosi următoarea relaţie: l ⋅ h2 vp = 2tgϕ în care: l h .. în m. în m.35o.Lucru cu buldozerul în profil mixt Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depăşească 30.38 . .

unghiul de înclinare al lamei în plan. asigurând astfel o deplasare mai uşoară a buldozerului. productivitatea este de 43 m / h . n α Executarea rambleelor mici (sub 1m înălţime) cu pământul din camere de împrumut presupune săparea şi transportul pământului pe fâşii perpendiculare pe axa drumului. este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se facă sub forma dinţilor de ferăstrău (fig. . în m / s . care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă şi pământ.39 . productivitatea scade la 4 m / h .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.35).numărul de treceri pentru nivelare pe acelaşi loc. Profilul mixt se realizează prin treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului.46) pag.timpul necesar pentru întoarcere.5m) vmed . la distanţa de 10m. în m. . Pentru a spori productivitatea. ti .. pe când la distanţe de 100m. când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanţe scurte (fig. în grade.45).. depozitarea pe ampriza viitorului rambleu şi nivelarea apoi prin mişcari paralele cu axa drumului (fig. în m. în s.viteza medie de lucru.lungimea lamei.Tăierea straturilor în dinţi de ferăstrău Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt. . în m.3. Productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 p= V ⋅ K1 ⋅ K a ⋅ K d 3 [ m / h] t l L a .lungimea sectorului de nivelat. . Acest utilaj este foarte productiv pe distanţe mici de transport (de exemplu.45 . în care: (a > 0.0.porţiunea de nivelare ce se acoperă prin trecerea următoare.

b . 2 .într-o fază în zigzag. 47 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.săpare cu deplasare laterală în buclă închisă Fig.Schema de mecanizare la săparea pământului cu buldozere a . 3 .cu lama înclinată.Scheme de mecanizare la umplerea şanţurilor cu buldozere: a .40 . 46 . 5 .în două faze înclinat.şanţuri înguste. b .cu lama dreaptă.şanţuri largi. 4 . l.săpare în zig-zag.în două faze mixt pag.

dâmburi.deplasarea în tranşee.prisma de pământ din faţa lamei (p .pierderi. c. 3 .lamă. V p .41 .tranşee pag.volumul prismei. 2 .deplasarea între dâmburi. 48.Secţiunea aproximativă a prismei de pământ formată în faţa lamei Fig. l . Fig. 4 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea reducerii normei de timp a buldozerelor se pot aplica metode de deplasare a pământului care să ducă la reduceea pierderilor [ 2] . b . 49 – Metode de deplasare a pământului a .volumul prismei). d .deplasarea în paralel.

.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale cazuri următoarea expresie: Tc = t s + tt + t d + t g + t f + t0 în care: (sec) ts tt td . la deplasarea pământului lama să se poată încărca mai bine (fig.timpul de săpare.timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare. pag.60m şi înălţimea de 0. t d şi t g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare corespunzătoare. .42 .timpul de depozitare. realizându-se prin treceri succesive pentru ca. . Grederul [1] . Poate fi tractat sau autopropulsat (autogreder). b). tg ti t0 Calculul timpilor t s .timp pierdut în cadrul ciclului. Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de pământ din faţă lamei cu relaţia: h2 = Ls = l ⋅ hs ⋅ k h 2hs ⋅ k h ⋅ tgϕ Vp în care: hs kh .50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu. 50).timpul de revenire la poziţia de începere a săpării. în m. . Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu lungimea de 3. Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea pământului.coeficient de neuniformitate a grosimii stratului.este adâncimea de săpare. .timpul de transport prin împingere a pământului. tt . .

3'.52. precum şi a altor materiale (balast.Grederul Cu ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pământului în straturi.43 .5' .52) decaparea pământului de la început pe toată adâncimea.2'.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.2.4'.50 .7 m adâncime. ramblee până la 1.etapele execuţiei lucrărilor de săpături. şanţuri.5 . rigole şi alte dispozitive de scurgere a apelor. Cu autogrederele se mai poate realiza următoarele lucrări: deblee până la 0. etc. 1'.Execuţia profilurilor mixte cu grederul: 1.).Execuţia rambleelor cu grederul Grederul este folosit şi în executarea profilurilor mixte prin două procedee: decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pământului tăiat în partea de umplutură a profilului (fig. Fig.4.53).51.51) Fig. pentru a realiza în acelaşi timp şi o platformă pe care să se poată deplasa (fig.etapele execuţiei lucrărilor de umplutură pag.0m înălţime. nisip.3. de la marginea interioară spre cea exterioară (fig. împrăştierea şi aşternerea pământului în straturi subţiri. profilarea patului drumului şi a platformelor.

53 – Decaparea pământului pe toată adâncimea nivelarea taluzurilor şi finisări de terasamente. lama grederului se foloseşte în diferite poziţii.suprafaţa secţiunii transversale. în km / h . V3 finisare. lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunţată (60 .44 . 70o).vitezele de deplasare în timpul operaţiilor de tăiere. V2 . aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc. Pentru săpare lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de până la 70o în funcţie de natura pământului. în m .timpul de întoarcere a autogrederului la capătul sectorului de . scarificarea şi afînarea terenurilor tari şi foarte tari.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. t pag. iar pentru săparea pământurilor şi a celor nisipoase uscate. Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operaţii de finisare.. tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor. transport şi 2 Kt V1 . . Productivitatea autogrederelor se determină cu relaţia: P= 1000 L ⋅ F ⋅ K t .lungimea sectorului de lucru. În funcţie de operaţia pe care o execută. . lama trebuie să aibă o înclinare mai puţin accentuată (45 .coeficient de utilizare a timpului de lucru.. de forma reliefului şi de natura pământului..  n1 n2 n3  2 L + +  + 2t (n1 + n2 + n3 ) V V V  2 3  1 [ m 3 / h] în care: L F . astfel.. . în m. pentru săparea pământurilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă.60o).

umpluturi c).2 . 30 cm. deplasarea acetuia n1 = FK s . Fig. Screperul.2' . este mult întrebuinţat la lucrările de terasamente. Screperul lucrează bine în pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede. în m . Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară.coeficientul de suprapunere a trecerilor de tăiere (în medie 1. .săpături. n2 .distanţa de deplasarea la o singură trecere.. n1 . 1'. aşterne pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin treceri repetate. n3 şi finisarea: . prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. în funcţie de tipul screperului. săpând pe o adâncime de 15 .distanţa medie de transport.15). l n3 = n2 . . . Lucrează foarte bine pământuri uşoare. în m ..numărul de treceri pentru tăierea pământului. 2A Ks A n2 = n1 l0 Kd . . deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă. Screperul poate urca rampe până la 20%.7). . Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare. în m . pag. transportă. Se poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru. cu consistenţă mijlocie.suprafaţa secţiunii brazdei în pământ compact.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor lucru.coeficient de suprapunere a trecerilor la deplasarea pământului 2 l0 l Kd (în medie 1. fără a necesita amenajarea drumurilor speciale.45 . 54 – Executarea de săpături şi umpluturi cu grederul în teren accidentat: 1. grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare.

coeficientul de umplere a cupei (0.9).Screper care: V K1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Screperul este productiv pe distanţe de transport mici (de exemplu.. 3 pag. 0.coeficientul de afânare a pământului în cupă. 1. productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 3 P= V ⋅ K1 ⋅ K 2 ⋅ K a 3 [ m / h] .durata unui ciclu umplerea cupei.5 m .volumul cupei. .9 .46 .5 . La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere: screpere mari. productive pentru transportul pământului săpat până la 200m. .coefientul de utilizare a maşinii (0. 2. în h . în pământuri uşoare un screper cu cupă de 6 m are o productivitate de 12 m / h la distanţa de 100m şi de 2 m / h la distanţa de 1000m).... t Fig... 55 – Executarea rambleelor mici cu buldozerul Fig. inclusiv deplasarea dus- K2 t întors).8 .1). în m 3 . 56 . Ka . având cupa de 1.

..55). 1.800m. având cupa de 6.8 m . cu depunerea pământului în depozite laterale sau ramblee cu înălţimi până la 1..5 m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor screpere mijlocii. având cupa de 10. productive pentru transportul pământului săpat până la 400... 3 3 Fig..15 m . 58)..0 .Pentru executarea de ramblee mai înalte decât 1.50m cu pământ din camere laterale de împrumut se recomandă o schemă de mişcare în opt (fig. Screperul se foloseşte la următoarele lucrări de terasamente: deblee.. 57 – Execuţia debleelor cu screpetul pag. cu pământul săpat din camera de împrumut (fig. productive pentru transportul pământului săpat până la 700. 57). săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat (fig..47 ..500m. screpere mari.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 58 – Execuţia rambleelor mai înalte de 1,50m, cu screperul Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin deplasarea pământului pe distanţa ( DT ) [ 2] . grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm, iar stratul descărcat de 200-300mm; viteza de săpare să fie de 2-4km/h, iar descărcarea de 5-8km/h; razele minime de viraj 5-6m.

Fig.59 – Deferenţa de nivel dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe egale (fig.59) pe tot parcursul lucrului prin corespondenţa între straturi; pentru micşorarea rezistenţelor la săpare, tăierea pământului se face numai în linie dreaptă aplicându-se diverse metode pentru mărirea eficacităţii şi anume: săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii stratului în timpul săpării (fig. 60)

pag.48

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 60 – Metode de tăiere cu screpere a - grosime medie constantă; b - grosime descrescătoare continuu; c,d - tăiere în trepte alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu interspaţii (fig.61)

Fig. 61- Ordinea de săpare a fâşiilor a - în şah; b – cu interspaţii Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică cele mai mari rezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza de săpare, utilaje ajutătoare care pot efectua împingerea sau tractarea screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai

pag.49

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

multe screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de lucru în zig-zag sau eliptice (fig.62).

Fig.62- Modul de lucru al tractoarelor împingătoare a - schema în zig-zag simplă; b - screpere multiplă în zig-zag; c- schema eliptică în trepte 1 - tractor împingător; 2 - screpere în timpul săpării; 3- screpere în timpul deplasării plin; 4,6 traiectoria tractorului împingător; 5 - traiectoria screperului plin; 7 - traiectoria screperului gol Tabel 5 Numărul de screpere deservite de un tractor ajutător
TRACTAT Distanţa de transport a pământului m 100 250 500 700 capacitate cupă, 3-5 2 4 5 AUTOPROPULSAT

m3
6-8 2 3 4 6 8-15 2 3 4 6

≥ 1000

pag.50

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de transport şi condiţiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor. Acestea pot fi comasate în două grupe principale de scheme şi anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurare în buclă, în spirală şi respectiv în zig-zag (fig.63).

Fig. 63- Schema de deplasare a screperului: a - în buclă; b- în zig-zag; c- cliptică; d - în spirală; e - în opt Condiţiile de utilizare a acestor scheme sunt: Schema în buclă: săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale; transportul pământului la mai mult de 200m; săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţi. Schema în zig-zag: gropile de împrumut situate de ambele părţi sau pe o singură parte a rambleului; lucrările cu volum mare de pământ; lungimi mari ale frontului de lucru. Schema eliptică: executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale; rambleu de înălţime mică şi front de lucru de cca. 100m. Schema în spirală: schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţi ale rambleului; lăţimi mari de rambleu;
pag.51

număr de descărcări din cadrul unui ciclu ( ns = nd ) .numărul de săpări din cadrul unui ciclu.timpul necesar pentru o săpare. în secunde. tg t0 Cantitatea de pământ săpată într-un ciclu se determină cu relaţia: Q = ns ⋅ q . . . Schema în opt: în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci. .52 . Tc = ns t s + t p + nd t d + tg + t0 în care: ns .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor descărcarea pământului în fâşii transversale.durata ciclului.timpul pierdut (t0 = 3 − 10 min) .timpul de transport plin. lungimea de descărcare ( Ld ) / viteza de deplasare la descărcare (vd ). exprimată în m . . Pentru calculul timpilor ciclului se aplică relaţia generală în funcţie de spaţiu şi viteză: 3 t= L V Corespunzător fiecărui timp al ciclului se vor lua în consideraţie distanţele şi vitezele de lucru specific tehnologiei şi schemei de lucru şi anume: lungimea de săpare ( Ls ) / viteza de săpare (vs ) . . Schemele eliptice au dezavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maşinii ceea ce duce la uzuri diferenţiate în sistemul de deplasare. Pentru calculul normei de timp a screperelor se aplică relaţia: NTU = în care: Tc ⋅ k a 36Q ⋅ ku ⋅ kt (ore / UN R ) Tc .timpul de descărcare. ts tp nd td . în care q reprezintă capacitatea nominală a screperului.timpul de transport gol. pag.

folosind relaţiile stabilite pe baza figurii 64. Echipamentul de scarificator este montat de buldozer (fig. după cum urmează: 2 3 NTU V = sau 100 ⋅ f c ⋅ n 100(t s + ti )n = 60 ⋅ V ⋅ kt 60(le − s ) Ls ⋅ hs ⋅ kt 100(t s + ti )n 60(le − s ) Ls ⋅ kt (ore / 100m 3 ) NTU S = (ore / 100m 2 ) în care: pag.64 Fig.53 .52). b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În cazul în care rezistenţa la tăiere a pământului este mare se face o operaţie suplimentară de SCARIFICARE.cu deplasare în zig-zag Scarificarea se face în una sau mai multe treceri (de regulă două treceri perpendiculare). Norma de timp a scarificatorului poate fi raportată atât la volum (ore/100m ) cât şi la suprafaţă (ore/ 100m ). Fig.65 – Scheme tehnologice de scarificare a .cu deplasare circulară.

Vs   Fig. Utilajul specializat de încărcare a pământului este autoîncărcătorul. . . În tabelul 6 se prezintă tehnologia de lucru cu acest utilaj [ 2] pag.norma de timp a utilajului raportată la volum. în minute.durata ciclului.timpul de săpare  t s =  3 2 V n kt ts   Ls   . .8) .66 – Dimensiunile de calcul a normei de timp pentru scarificare Încărcarea pământului cu autoîncărcător.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU V . NTU S suprafaţă.54 . în minute.cantitatea de lucrare executată într-un ciclu.coeficientul de utilizare a timpului de lucru ( kt = 0.numărul de treceri peste acelaşi loc. în m sau m . . respectiv la Tc .

TaII ) 5m Deplasarea în faţă către locul de săpare şi coborârea cupei (timp de deplasare în gol. t rg ) 4m . ta ) 1 Procedeul pendular 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului (timp de descărcare a cupei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 6 Procedee tehnologice de lucru cu încărcătorul de pneuri. tg ) t) 8m 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare Deplasarea înapoi. crt. td ) 5 Deplasarea înapoi sau înainte a mijloacelor de transport de la locul de încărcare la locul de staţionare (timp de aşteptare 6 II. perpendicular pe frontul de lucru şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. 0 Procedeul tehnologic 1 Schema tehnologică de lucru 2 Fazele unui ciclu 3 1 2 3 4 Umplerea cupei (timpul de săpare Drum faze 5 parcurs pe ts ) Deplasarea înapoi şi săltarea cupei (timpul de retragere. rp ) t 3 2 Procedeul în V 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. plin. tp) 5m 4m Deplasarea înainte sau înapoi a mijlocului de transport. frontal Nr. de la locul de staţionare la locul de încărcare (timp de aşteptare I I . t dp ) 4m Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocului de transport (timp de descărcare a cupei. td ) 5 Deplasarea înapoi pe traiectoria la 15o (timpul de retragere gol.

(timpul de deplasare plin. td ) . t rp ) 14m 3 Deplasarea înainte paralel cu frontul de lucru. t dp ) 3 Procedeul în X 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. 8m t dg ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. perpendicular pe frontul de lcuru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. ts ) 10m Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei pe o traiectorie la 45o (timpul de retragere plin. tp) 2m 3 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. Deplasarea înainte. perpendicular pe frontul de lucru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. Nivelare şi săpare strat 4 vegetal directă cu descărcare Ridicarea cupei şi deplasarea înainte către mijlocul de transport (timpul de deplasare plin. 5 6 td ) t rg ) 10m 10m Deplasarea înapoi pe o traiectorie la 45o (timpul de etragere gol.Dicu Mihai 6 Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor deplasarea înainte. t dg ) ts ) lm 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare.

t rp ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. td ) Deplasarea înapoi pe traiectoria de 15o (timpul de retragere în gol. perpendicular pe frontul de lucru. pentru intrarea în abataj (frontul de lucru. ts ) lm l+7cm Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. perendicular pe frontul de lucru. t rp ) t dp ) 10m 3 Nivelare şi săpare strat 5 vegetal cu descărcare prin manevră 5 6 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. l+4m tg ) 2m 5 Coborârea cupei şi deplasarea înainte. şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. t rg ) 15m 10m Deplasarea înainte. bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 4 Deplasarea înapoi şi trecerea îm fâşia următoare de lucru (timpul de deplasare gol. t dg ) .

accesibilităţii în aproape orice punct de lucru.1 . . în s. deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fără remorci şi a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri uşor amenajate.timpul de manevră care se ia 15 .timpul de descărcare a unui autocamion. În prezent se construiesc autobasculante de diferite capacităţi. cu declivitate mare până la 10%. de cantitatea şi felul materialului. 20s. iar tractoarele cu şenile pot circula pe orice fel de teren.distanţa medie de transport. .. vitezei mari de deplasare. completând astfel modul de mecanizare prin descărcarea mecanizată a pământului. td tm L . a. Transportul auto Este tipul de transport cel mai des folosit la lucrările de terasamente pentru drumuri.timpul de încărcare a unui autocamion.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului Transportul pământului se poate face cu mijloace auto sau pe bandă rulantă.. Pentru pământuri se folosesc în special autocamioanele cu benă basculantă. exploatării şi întreţinerii uşoare. ( N − 1) vehicule pot fi încărcate: 3 ( N − 1)ti = 2L + td + tm v 1  2L  N =1+  + td + tm  li  v  unde: ti . Tendinţa modernă constă în dezvoltarea largă a transportului auto. în special pe considerente de simplitate şi autonomie.Transportul cu autobasculante este cel mai răspândit datorită capacităţii lor de transport variate. Numărul N de autocamioane necesare pentru deservirea unui excavator se stabileşte în ipoteza că în timp ce un vehicul străbate ciclul de transport şi descărcare. Alegerea justă a mijlocului de transport este în funcţie de distanţă. în s. ajungând până la 50 m . ca şi de calea pe care se poate circula. .

fiind eficiente când distanţa de transport nu depăşeşte 5 Km (fig.. . b. Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor. 68 – Transportul cu dumpere a .în spaţii strâmte. Pentru transport sunt folosite remorcile pe pneuri cu una sau două osii şi bena basculantă. Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă. mărind forţa de tracţiune a tractorului. 68) 3 Fig. de tipul autovehiculelor. unde posibilitatea de întoarcere a altor vehicule este anevoioasă sau inexistentă. 40 m şi se pot deplasa fără dificultăţi pe teren accidentat.Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putând efectua transportul materialului în locuri strîmte. dar şi de starea drumurilor.2 .3 Transportul pământului cu tractoare cu remorci este eficace în condiţii dificile de teren şi când distanţa de transport nu depăşeşte 2 km. În acest scop se pot folosi tractoare pe pneuri de putere mică şi cu viteză de deplasare mare. iar cel de descărcare. cât şi tractoare pe şenile. în m / s . de care se fixează prin intermediul unui pivot. de putere mare şi viteză de deplasare mică.. Ele se pot deplasa cu aceeaşi viteză înainte şi înapoi fără a se întoarce la capătul sectorului de lucru. Dumperele au capacitatea benelor de 1 . a.în spaţii largi a. În acest mod. Deosebit de eficace sunt semiremorcile pe pneuri care reazemă pe partea din spate direct pe tractor. se transmite tractorului o parte din masa remorcii şi a pământului transportat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor v .viteza medie de transport.

Productivitatea unui transport este: P = 3600 S ⋅ v ⋅ γ [kN / h] în care: S .5 la 4 m/s. de la 1.11b în cazul benzilor sub formă de canal).69 – Bandă rulantă Încărcarea benzii nu se face direct.20m şi poate lucra pe rampe cu înclinarea până la 20..30 la 1.. în m. .300m.viteza de înaintare a benzii. Instalaţia se prezintă sub forma unei construcţii simple.lăţimea benzii. pentru distanţe de transport de 200. descărcarea pământului de pe bandă se face prin jgheaburi..27o.05b în cazul benzilor drepte şi S = 0. Fig.suprafaţa prismei de pământ de pe bandă ( S = 0. b v .greutatea volumică a pământului. ci prin intermediul unei pâlnii de încărcare alimentate de un buncăr sau direct de cupa excavatorului. în kN / m . care foloseşte pentru transport o bandă cauciucată (fig. cu un consum relativ mic de energie. în m / s .. Lăţimea benzii variază după necesităţi de la 0. 3 γ . unitară şi de mare productivitate. 69). Viteza de transport a benzii variază în funcţie de puterea motorului folosit. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului cu banda transportoare Transportul pământului cu banda rulantă se caracterizează printr-o funcţionare continuă.

.buncăre. Tot pământul este transportat în depozitul de la capătul benzii C. 70). . O bandă rulantă fixă AB colectează pământul adus de mai multe benzi mobile.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 7 -bandă fixă Instalaţiile de transport pe bandă rulantă pot fi fixe sau mobile sau o combinaţie a acestora (fig. care deservesc direct excavatoarele la frontul de lucru. 70 – Instalaţii de transport cu bandă rulantă 1.6 ..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Execuţia terasamentelor în umplutură .

înalte. înălţimea rambleului este de minimum 1. Elementele geometrice şi forma drumului în profil transversal se stabilesc în funcţie de intensitatea şi importanţa traficului şi de viteza de proiectare. cu înălţimea variind între 2 şi 12 m executate cu pământ din debleuri şi din gropi de împrumut.50m deasupra nivelului apelor maxime. eventual lărgite.80 m pentru argilenisipoase sau prăfoase. După înălţimea cotei de execuţie h din axa drumului.80 pentru argilele prăfoase şi nisipoase. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes. Fig. Pentru a feri patul drumului de apele care stagnează în apropiere sau a celor provenite prin ascensiune capilară. gropi sau camere laterale de împrumut situate în apropierea drumului. când se întocmesc proiecte speciale.. cu înălţimea peste 12m. înălţimea h trebuie să fie de minimum 0.50m la 2m. Realizarea platformei în rambleu se face prin execuţia unor umpluturi din pământ adus fie din lungul drumului din prisosul de săpătură. pe sectoarele unde apele stagnează timp îndelungat.50 . ce determină clasa tehnică a drumului.70 . în vecinătatea lucrărilor de artă şi în zonele inundabile..50m pentru nisipurile fine sau argiloase şi de 1. putând fi executate şi cu pământ din debleuri.50m.. se impune o înălţime minimă a rambleului şi anume: în regiunile de şes cu scurgere insuficientă a apelor şi unde există pericolul ascensiunii apelor subterane.1 Profile transversale în umplutură [1] Profilul transversal de rambleu sau umplutură este caracterizat de faptul că platforma drumului se găseşte. mijlocii. fie din camere de împrumut. umpluturile sunt: mici. 71 – Taluzarea rambleelor mici . foarte înalte.. situate în afara drumului. cu o înălţime până la 0.5.3. 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.60 m pentru nisipuri fine sau argiloase şi de 0. putând fi executate cu pământul rezultat din şanţurile laterale. cu înălţimea de la 0. precum şi de natura pământului din care se realizează umplutura şi sunt specificate în profilul transversal tip. deasupra nivelului terenului natural cel puţin cu înalţimea dispozitivului de scurgere de la profilul în debleu. 0. rambleul trebuie să aibă cota de execuţie cu minimum 0.

condiţionează înălţimea maximă la care poate fi executat. astfel: cu argile prăfoase şi argile nisipoase se execută umpluturi până la 6m înălţime.72 – Taluzarea rambleelor înalte Rambleele cu înălţimi până la 6m se execută în general cu taluzuri de 2:3. redarea terenului în circuitul agricol (fig. înclinarea taluzurilor poate fi mai aspră. Fig.12m pot fi realizate numai din pământuri pietroase sau balast.72). şi cu înclinarea 1:3 pentru diferenţa de înălţime până la teren (fig. de obicei între 1:0... Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege mai mici decât panta taluzului natural al pământului folosit. cu taluz 2:3.25. cu nisipuri fine şi nisipuri argiloase se execută umpluturi cu h = 7m. Rambleele cu înălţimi mai mari decât cele mai sus menţionate se execută cu taluzuri cu înclinarea 2:3 pe înălţimea admisă ha . măsurată de la muchia platformei.1:4.10m . 72). Rambleele mici care se construiesc prin deplasarea laterală a pământului din camere de împrumut se execută cu taluzuri de 1:3. 73 .Rambleu cu taluzul sub apă .. pentru a împiedica alunecarea. după natura pământului folosit (fig.. Dacă rambleul se execută din material pietros. umpluturile cu h = 10. Înclinarea taluzurilor de rambleu al căror picior se execută în albia majoră a unui râu se ia de 1:2... Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Natura pământului din care se execută corpul rambleului. 73).. cu nisipuri mijlocii şi mari se pot realiza umpluturi cu h = 8.75 şi 1:1..1:5 pentru a permite buna funcţionare a utilajelor şi în acelaşi timp.

2 – contrabanchetă Pământul necesar executării rambleului provine din săpăturile pentru crearea debleelor. când terenul este orizontal sau cu înclinare mică.74). contraforţi etc. amplasamentul acestora se stabileşte în conformitate cu legile privind fondul funciar şi de comun acord cu organele centrale şi cele locale. în aceste situaţii. 74 – Trepte de înfrăţire executarea de ziduri de sprijin. proiectele vor cuprinde măsuri necesare pentru nivelarea . 76) sau se pot fixa locuri concentrate de extragere a pământului necesar. când terenul are înclinarea până la 1:3 (fig. iar panta transversală a terenului depăşeşte 1:5(fig. Fig.75). 0. inclusiv trepte de înfrăţire şi decaparea pământului vegetal. evitându-se degradarea terenurilor fertile. executarea unor trepte de înfrăţire. contrabanchete. inclusiv decaparea stratului de pământ vegetal pe lăţimea de minimum 1m şi cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor.75 – Asigurarea stabilităţii rambleelor 1 – zid de sprijin de rambleu. când înălţimea împlinirilor este mare.. Fig..20m. În acest sens este posibil de amenajat camere de împrumut (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amenajarea amprizei pentru execuţia umpluturilor cuprinde următoarele operaţii impuse de necesitatea asigurării stabilităţii umpluturii: decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0.10 . În cazul în care la proiectarea terasamentelor sunt necesare surse suplimentare de pământ..

dar şi pentru modul de execuţie. Pentru circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere este necesar ca pe taluzurile rambleelor să se prevadă rampe de acces cu o declivitate de cel mult 10% care. după terminarea lucrărilor. 76 – Amenajarea camerelor de împrumut 1. Operaţiile se repetă până se ating cotele prevăzute în proiect. la amplasarea gropilor de împrumut. se ţine seama de necesitatea asigurării stabilităţii terasamentelor. cu înclinarea de 45 spre taluz pentru scurgerea apelor. .3. Rambleele se execută în straturi având înclinarea de 4% de la axa drumului spre taluzuri şi a căror grosime prescrisă variază cu posibilităţile utilajului de compactare. natura pământului şi utilajele cu care se transportă pământul. se împrăştie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisă. se desfiinţează. pentru asigurarea scurgerii apelor şi pentru fertilizarea acestor terenuri. Execuţia rambleului impune o atenţie deosebită nu numai pentru calitatea pământului pus în operă. Fig. Pământul transportat se descarcă pe ampriză. Tehnologia execuţiei rambleelor Pământul necesar executării rambleului este adus cu mijloace de transport la frontul de lucru al umpluturilor.2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pământ. În zonele de deal şi de munte. şi se compactează fiecare strat.5.

00 m straturi de nisip de 0. sau îndepărtat. păstrând platforma la acelaşi nivel.78). sau prin ridicarea nivelului platformei. cu excepţia mîlurilor. Practic umpluturile se execută din orice tip de pământ. modificând în acelaşi timp şi axa drumului (fig.40 m grosime. trebuie să se efectueze trepte de înfrăţire pe taluzul iniţial. . nu trebuie acoperite cu alt strat de pământ decât după ce s-au uscat la umiditate optimă de compactare. iar pentru înfrăţirea acestora cu umplutura existentă.. În cazul extinderii lucrărilor de terasamente la modernizarea drumurilor existente.50m să se realizeze cu material mai mărunt. indicele de consistenţă să fie mai mare de 0.. este bine ca umplutura să se execute pe o singură parte a construcţiei existente.3% de la axă spre taluz. 1.. 0.77).. evitându-se astfel tasările inegale. este necesar ca partea superioară a umpluturii. -straturilor de pământ argilos li se intercalează pe înălţimea rambleului la fiecare 0. a pământurilor cu ghips sau sărate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pământurile cu care se execută umpluturile trebuie să fie corespunzătoare lucrărilor de terasamente. Este obligatoriu ca pământurile folosite să aibă umiditatea optimă de compactare.80 . -în regiunile accidentate în care se întrebuinţează pentru ramblee piatra provenită din derocări. pământul este tratat cu praf de var. cu înclinări de 2. Din motive economice.. şi anume: -pământurile coezive care după punerea în operă au fost înmuiate prin ploi sau circulaţie. pe circa 1. ce se poate compacta. umpluturile se por realiza simetric faţă de axă (fig. a turbelor. Dacă din considerente constructive nu se poate astepta acest interval de timp. -marginile dinspre taluz ale straturilor se realizează din pământuri mai permeabile pentru a permite eliminarea umidităţii din corpul rambleului.20 .50 şi să fie respectate unele reguli. În ambele cazuri umpluturile se realizează tot în straturi orizontale. a argilelor umede sau îngheţate.

5. 79 .Mecanizarea lucrărilor de umplură Fig. simetric faţă de axă Fig.3 .Soluţii tehnologice de mecanizare a lucrărilor de terasamente . 78 – Extinderea lucrărilor de tersamente prin modificarea axei 1.3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 77 – Extinderea lucrărilor de terasamente.

Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se mărească numărul de contacte dintre granule printr-o reaşezare a acestora. respectiv îşi măresc volumul iniţial datorită creşterii volumului de goluri. în detrimentul volumului de goluri umplut cu apă şi aer. atât infrastructura cât şi suprastructura drumului se realizează în aceeaşi campanie de lucru. apa joacă rolul de lubrifiant. Fig. sub greutatea proprie. iar în consecinţă. eliminând o anumită cantitate de aer şi apă liberă.4 Factorii care influenţează compactarea [1] Umiditatea joacă un rol foarte important în procesul de compactare. a pătrunderii granulelor mai mici în spaţiile dintre granulele mai mari. datorită tasărilor neuniforme. Într-o anumită poziţie. Prin operaţia de compactare a pământului. 80).5.3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. 80 . a numărului de particule solide din unitatea de volum. Aceste pământuri. în urma sarcinilor aplicate. aşezate în rambleu fără nici o operaţie suplimentară. ce nu poate fi controlat şi poate provoca. acestea să ocupe un loc cu cât mai multe puncte de reazem în structura pământului.Tasarea rambleelor necompactate Ţinând seama de ritmul actual de execuţie. se urmăreşte realizarea simultană a următoarelor efecte: sporirea greutăţii volumice a pământului ca urmare a creşterii prin îndesare. greutatea volumică scade. degradarea sistemului rutier. a influenţei factorilor climatici şi în special a circulaţiei se tasează. Fenomenul este un proces de lungă durată şi neuniform. Prin săpare. înlesnind aşezarea perticulelor solide astfel încât. redobândind cu timpul starea de îndesare iniţială (fig. Lucrul mecanic folosit pentru compactare se consumă în cea mai mare parte pentru învingerea coeziunii şi a frecării dintre granule. astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită. respectiv dificultăţi în circulaţie. toate pământurile se înfoiază. de faptul că. în mod obişnuit. terasamentele trebuie să fie compactate artificial. .

Prin trecerea tractoarelor.. 15 cm. cu maşini care exercită o presiune statică. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare. a umidităţii de saturare şi a sensibilităţii la apă. Compactarea mecanică a terasamentelor Pământul necesar realizării corpului rambleului este aşezat în straturi şi compactat succesiv cu ajutprul unor utilaje speciale pentru alegerea cărora se au în vedere următoarele: caracteristicile pământului (coeziv sau necoeziv. prin scăderea permeabilităţii.. coeziunea. de grosimea stratului supus compactării. iar la vehiculele cu roţi... mărimea frontului de lucru. 2 2 . Capacitatea de a se compacta a unui pământ depinde de natura şi umiditatea pământului. Compactarea pământului prin circulaţia vehiculelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Acest fapt determină o creştere corespunzătoare a carcateristicilor mecanice. anotimpul în care se execută lucrările).. unghiul de frecare internă.. umiditatea etc. diminuarea influenţei apei asupra pământului. Compactarea pământului poate fi realizată prin: circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere. constituie factorul cel mai important. evitarea tasării ulterioare a terasamentelor şi a straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier.). de 5 . ritmul de execuţie. precum şi de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective. modul de deformaţie şi de elaticitate etc. de felul utilajului de compactare. Prescripţiile tehnice recomandă utilajele adecvate pentru compactare. Totuşi dacă circulaţia este dirijată uniform pe toată lăţimea platformei şi stratul de pământ are grosimi de 10 . -condiţiile locale de lucru (volumul de lucru.6 daN / cm . 6 daN / cm .4 . nivelarea pământului şi o oarecare compactare prin simpla trecere a maşinilor rutiere. 0. screperelor şi a altor vehicule cu şenile presiunea specifică exercitată pe teren este de 0.. se realizează sfărâmarea bulgărilor. -gradul de compactare care trebuie realizat. apreciind şi numărul de treceri necesare. curba granulometrică.

care pot fi cu două axe şi două tambure (fig. cu feţe netede sau cu proieminenţe numite picior de oaie. Tamburele compresorilor pot fi metalice.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Compactarea pământului cu maşini care exercită presiune statică (cilindri compresori). Presiunea specifică a cilindrilor compresori cu feţe netede şi a celor cu pneuri multiple se exprimă în daN / cm de lăţime a tamburului sau pneului. cu două axe şi trei tambure (fig. sau pot fi alcătuite şi din mai multe pneuri.Garnituri de tăvălugi cilindri compresori autopropulsaţi. 85).83). daN / cm 2 din suprafaţa piciorului. iar pentru cei cu picior de oaie. .Tăvălugi remorcaţi Fig. Fig. 81 . Aceştia realizează compactarea pământului prin rularea lor şi sub acţiunea greutăţii transmise de tambure. Greutatea cilindrilor compresori poate fi mărită după necesităţi prin lestare. Se pot folosi şi garnituri de mai mulţi tăvălugi (fig. Capacitatea lor de compactare este dată de greutatea maşinii şi de presiune specifică exercitată asupra pământului. Cilindri compresori cu feţe netede sunt de două feluri: tăvălugi remorcaţi de un tractor (fig. cu o greutate de circa 20kN care poate fi mărită prin lestare. 82). adică prin umplerea cilindrilor cu apă sau nisip. 84) şi cu trei axe şi trei tambure (fig. 81).82 .

Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă şi redusă la adâncimi de 15. 80 m / h ).. 83 . sunt folosiţi şi la finisarea suprafeţelor compactate cu alte utilaje (picior de oaie. Sunt utilizaţi la cilindrarea pământurilor pietroase.Compactoare cu rulouri netede cu teri axe şi trei tambure La lucrările de compactare a tersamentelor se folosesc mai ales cilindri compresori cu două axe care au un tambur nivelator în faţă şi două roţi compactoare în spate. Cilindri compresori cu feţe netede se deplasează în lungul 3 ..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.25 cm la 6 până la 8 treceri. etc. 84 . 85 . Productivitatea acestor utilaje este redusă (70 .Compactoare cu rulouri netede cu două tambure Fig..Compactoare cu rulouri netede cu două axe şi trei tambure Fig. Sporirea numărului de treceri nu măreşte grosimea stratului compactat. plăci de bătătorit..). a straturilor de piatră spartă etc. iar ritmul de compactare este lent. Deoarece în urma lor rămâne o suprafaţă netedă şi plană.

printr-o mişcare înainte şi înapoi. Cilindri compresori picior de oaie sunt tăvălugi alcătuiţi dintr-un tambur pe suprafaţa căruia sunt fixate nişte proieminenţe (fig...greutatea cilindrului compresor. cu lungimea de 18. . Cilindrii picior de oaie dau o compactare mai puternică şi mai uniformă. Lucrează foarte bine în pământuri argiloase cu umiditatea mai mică decât w optim. Nu compactează bine pământurile nisipoase. Cilindrarea se începe de la margine spre mijlocul platformei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor axei.Tipuri de proieminenţe picior de oaie .Suprapunerea benzilor cilindrate Numărul de treceri N necesare pentru realizarea unui anumit grad de compactare se poate stabili pe baza lucrului mecanic prescris: N= unde: 1000 ⋅ l ⋅ b ⋅ h . P P L .20cm (fig..70 daN / cm ).lăţimea fâşiei compactate.lucrul mecanic prescris (5. 2 Fig..86). Dacă pământul este umed. în m. Compactarea pământului se produce datorită presiunii specifice foarte mari (40. 3 b h . cu un număr de treceri mai mic decât cilindrii cu feţe netede. la fiecare trecere benzile alăturate trebuind să se suprapună pe 15. pe fronturi lungi.25 cm.15 kN ⋅ km / m ). în kN . numite picioare de oaie. . în m... iar efectul compactării este astfel redus. Cifra 1000 rezultă din transformarea kilometrilor în metri.. Fig. 87 ..grosimea stratului elementar compactat. el aderă pe suprafaţa piciorului de oaie. 86 . 87).

pământul se îndeasă şi. cât şi prin frământarea pământului.Tipuri de proeminenţe picior de oaie Aceste compactoare acţionează atât prin presarea. . expulzând cu uşurinţă aerul din pori. Pe o osie este fixată o cutie care poate fi încărcată cu nisip sau cu alte materiale.. Sunt prevăzute cu un grup de 2-4 roţi cu pneuri pe osia din faţă care este şi directoare.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Pentru a spori productivitatea cilindrilor compresori cu pneuri se recomandă ca pământul aşternut pentru compactare să fie cilindrat în prealabil cu cilindri uşori. compactarea este terminată. pentru ca roţile din spate să calce printre urmele celor din faţă. Pot fi şi pe două osii. în momentul când picioarele pătrund numai o treime din lungimea lor. pentru a-i mări greutatea. Compactoarele cu pneuri autopropulsate au aceleaşi carcateristici ca şi cele remorcate. Pe măsura trecerii peste acelaşi strat.60 cm prin 2 până la 6 treceri. 89 . cu feţe netede. 88 . chiar dacă umiditatea este mai mare decât umiditatea optimă de compactare. şi un grup de 4-6 roţi cu pneuri pe osia din spate. 88) sunt alcătuite dintr-o osie pe care sunt montate 4 până la 8 roţi cu pneuri.. Fig. Cele remorcate (fig. având osia din faţă de 3 sau 5 pneuri şi pe osia din spate 4 sau 6 pneuri.. Compactoarele cu pneuri sunt remorcate sau autopropulsate. 50cm grosime prin 6 până la 8 treceri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Cilindri compresori picior de oaie pot compacta straturi de 30 .. Fig. Pot fi folosite la compactarea pământurilor coezive sau puţin coezive în straturi de 40.

. Cilindri compresori vibratori sunt alcătuiţi dintr-un tăvălug tractat prevăzut cu un vibrator.00.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor c) Compactarea cu maşini vibratoare. Tipurile uşoare sunt manevrate manual. efectul de compactare prin vibrare este sporit şi prin presiunea statică asupra stratului de pământ. 91 . Pentru vibrare sunt folosite plăcile vibratoare.. sub acţiunea cărora coeziunea pământului şi frecarea dintre particule devin mai mici. prin intermediul unei greutăţi dispuse excentric. Cu ajutorul plăcilor vibratoare se pot compacta pământuri nisipoase cu grosimea de 15 . Fig. Pot compacta straturi de pământ de 50 . acţiunea de vibrare având efect până la adâncimea de 1. O . 70cm grosime.90 În figura 90 se prezintă modul de lucru cu cilindrul compactor. particulele mici ocupând golurile dintre particulele mari. prin 4 treceri. acţionată de un motor cu explozie sau electric.Plăci vibratoare Vibrocompactoarele sunt maşini mai grele. 91).. Astfel. servind în special la compactarea taluzurilor (fig. 25cm prin 4 până la 6 treceri. astfel încât granulele se mişcă liber unele faţă de altele. Fig. vibrocompactoarele şi cilindrii compresori vibratori. fâşiile compactate se suprapun la trecerile succesive cu 30-50cm pentru a nu se forma refulări de materiale între acestea.. prevăzute cu una sau mai multe plăci vibratoare. Se realizează prin transmiterea în stratul pământului a unor oscilaţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică. Plăcile vibratoare sunt alcătuite dintr-o placă masivă. Astfel. Această metodă de compactare se aplică pământurilor necoezive şi slab coezive.

Se realizează prin aplicarea de lovituri repetate stratului de pământ de compactat cu unul din următoarele utilaje:plăci bătătoare.92 ..Rulou vibrator pentru pamânturi nisipoase: a . maiuri acţionate pneumatic sau electric. b .15 ori mai mare decât un cilindru compresor obişnuit (fig. maiuri mecanice autopropulsate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor astfel de maşină are un efect de compactare de 10. maiuri cu explozie..efectul ruloului vibrator de 10t. 7 Fig. 92) Fig. .efectul ruloului static de 10t.93 – Schema tehnologică de compactare d) Compactarea pământului cu maşini de bătătorit.

Maiurile acţionate pneumatic sau electric sunt utilaje cu capacitate mică de lucru. puse alternativ în acţiune de motorul tractorului. Au avantajul că pot compacta orice fel de pământ în grosimi de 0.30.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Plăcile bătătoare sunt plăci grele metalice sau de beton armat cu o suprafaţă utilă de 1 m . 95 ..60 cm grosime. 40 kN.80 ..20m. 100 cm şi compactează în special pământurile necoezive sau slab coezive.95).0. Maşina poate executa 60-70 lovituri pe minut ridicând maiurile la o înălţime de 50 .. fiind folosite la compactarea pământului în spaţii restrânse. numite "broaşte". 1. 3m de la care sunt lăsate să cadă pe stratul care trebuie compactat (fig. care sunt ridicate cu ajutorul unei macarale la o înălţime de 1... dar sunt costisitoare şi imobilizează un utilaj greu... 2 Fig... Fig.. Se utilizează la compactarea terasamentelor pe suprafeţe mici..40 m.Mai cu explozie . în straturi de 0. în straturi de 30. Compactarea se efectuează pe fâşii. braţul macaralei deplasându-se de la margini spre centrul platformei. în arc de cerc.94)...Plăci bătătoare Maiurile cu explozie .. sunt alcătuite dintr-un cilindru de 1. Maiurile mecanice autopropulsate sunt montate pe un tractor în grupuri de 4 până la 6 bucăţi. în greutate de 10 .10kN acţionat de un motor cu explozie care-l face să lucreze în salturi (fig.94 . Fiecare lovitură trebuie să se suprapună precedentei cu jumătate din lăţimea plăcii.

Din acest punct de vedere se deosebesc trei categorii de pământuri: pământuri coezive . . b L . în m. astfel încât să se obţină parametrii de compactare scontaţi cu consumuri minime de energie şi timp.6. în m. în profunzime cu cilindrii compactori: NTU = sau Tc ⋅ n (ore / 100m 3 ) 36( B − b) L ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) ( B − b) h ⋅ u ⋅ kt NTU = pentru compactarea de finisare în suprafaţă cu cilindrii compactori: NTU = pentru compactarea în profunzime cu plăci bătătoare grele: NTU = în care: Tc n B .durata ciclului de lucru în secunde. . Norma de timp a utilajelor se determină cu relaţiile: pentru compactarea primară. pământuri granulare . Criterii de alegere a procedeului şi a utilajelor de compactare Alegerea procedeelor şi a utilajelor de compactare trebuie făcută în raport cu natura pământului ce urmează a fi compactat.3.lăţimea de lucru a utilajului.lăţimea de suprapunere a fâşiilor de lucru.lungimea sectorului de lucru.5.alcătuite din nisipuri şi pietrişuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. Factorul cel mai important care impune alegerea tehnologiei de compactare este granulozitatea şi gradul de umiditate al pământului.numărul de treceri ale utilajului peste acelaşi strat.alcătuite din argile şi prafuri. în m. cărora le corespunde o anumită stare de coeziune. . . pământuri amestecate din granule mari şi fine.

datorită mobilităţii foarte mari a echipamentului (lama de greder).96) Fig.0.grosimea stratului de compactare. Executarea lucrărilor de săpătură cu autogrederele [ 2] v D u Autogrederele sunt maşini terasiere cu largi posibilităţi tehnologice de utilizare la lucrările de terasamente. în cm. .4 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Se prezintă în continuare schema tehnologică de realizare a lucrărilor de terasamente sub forma unui ciclu de lucru ce cuprinde principalele faze de lucru.coeficientul de utilizare a timpului de lucru.90m. .latura plăcii de formă pătrată.numărul de lovituri pe minut.70 . dispuse în straturi mici pe suprafeţe întinse sau pentru executarea de şanţuri cu adâncimea de 0. . . utilajul specializat folosit la execuţia operaţiei respective şi schema de lucru aplicată. în km / ora . operaţiile executate în cadrul fiecărei faze. .viteza de deplasare. Datorită construcţiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat în cadrul lucrărilor de construcţii pentru căi de comunicaţii în special pentru lucrări de finisare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor h kt . prin circularea pe o singură parte sau pe ambele părţi (fig. La săparea pământului este folosit în cazul volumelor mici de lucrări în terenuri de categoria I şi II.Schema de executare a şanţurilor cu autogredere 1. 96 . în m.

buldozer excavator screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL Longitudinal Abataj transv.113 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞATOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT UTILAJUL FOLOSIT BULDOZER APARATE TOPO a. Longitudinal SCHEMA TEHNOLOGICA 1 2 3 4 SE REIA CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT UŢIA LUCRĂRILOR DE UTURI TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ pag.

Dicu Mihai DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder F@ŞII LONGITUDINALE Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor UMECTARE COMPACTARE AŢIA EXECUTATĂ JUL FOLOSIT Autocisterna Cilindru compactor MA TEHNOLOGICĂ DE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL U pag.114 .

Obiectivul propus prin tema lucrării apare ca rezultat final al executării unui complex de operaţii tehnologice. unde frecventa de repetare a operaţiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv. În acest sens trebuie întocmite fişe tehnologice care să conţină denumirea şi succesiunea operaţiilor. În construcţia de drumuri se foloseşte metoda tehnologică în flux. Înlănţuirea utilajelor specializate pe operaţii distincte poartă denumirea de SISTEME DE MAŞINI. Se deosebesc mai multe categorii de procese simple: pregătitoare sau de amenajare. solicită acest tip de organizare a lucrărilor. Metode avansate de organizare a producţiei nu contribuie numai la îmbunătăţirea folosirii utilajelor şi la o mai eficientă aplicare a tehnologiei elaborate. care de asemenea. precum şi organizarea etapelor componente. termenele de execuţie. utilajele şi materialele folosite precum şi consumul de manoperă. Organizarea execuţiei pe faze tehnologice este menită să asigure ritmicitatea operaţiilor de lucru prin folosirea eficientă a utilajelor şi echipamentelor specializate. se pot desfăşura concomitent sau consecutiv.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 2 METODA MULTICRITERIALĂ DE ALEGERE A VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR DE DRUMURI 2. de transport. de prelucrare a materialelor în staţii fixe. pag. iar o maşină complexă ce rezolvă mai multe operaţii de lucru poartă denumirea de COMBINĂ RUTIERĂ.115 . de punere în operă. cerinţele faţă de calitatea lucrărilor. care se desfăşoară consecutiv sau concomitent.1 Definirea sistemei de maşini şi a proceselor tehnologice simple şi complexe Tehnologia lucrărilor de construcţii are drept obiect principal stabilirea metodelor eficiente de realizare a operaţiilor necesare execuţiei propriu-zise. dar deseori contribuie la perfecţionarea acestora. La rândul lor operaţiile tehnologice sunt alcătuite din procedee simple sau complexe.

Productivitatea de exploatare 2.1. în condiţiile funcţionării optime (încărcare la capacitate maximă şi personal specializat). spre exemplu. de regimul de lucru al maşinii în decursul schimbului. Valoarea productivităţii teoretice este mică pentru fiecare echipament de lucru.2 Productivitatea utilajelor de construcţii [ 2] Productivitatea utilajelor sau a echipamentelor de lucru depinde de rezistenţa la lucru opusă de material (exemplu: rezistenţa la tăiere pentru operaţia de săpare) de caracterul organizării proceselor conexe şi a şantierului în ansamblu şi în fine. frontul de lucru şi modul de transport al materialelor în lungul drumului.1.2. Faza tehnologică presupune execuţia unei părţi din lucrare. adaptaţi prin calcul. Orice proces tehnologic este carcaterizat de productivitatea utilajului sau echipamentul de lucru. pentru viteze şi coeficienţi teoretici de execuţie ai echipamentului de lucru. Această productivitate este determinată de parametrii şi însuşirile constitutive ale maşinii. faza tehnologică de umplutură ce cuprinde operaţia de descărcare. de capacitatea sa de a folosi cât mai complet însuşirile ei constructive şi caracteristicile de funcţionare. Procesul simplu de lucru la care execuţia este mecanizată poartă denumirea de proces tehnologic. Mai multe operaţii tehnologice executate de o combină rutieră se numeşte proces tehnologic complex. au o influenţă esenţială asupra productivităţii lui. deoarece ea se determină cu luarea în consideraţie doar a însuşirilor constructive ale maşinii în condiţii de pag.2.2. operaţia de umectare şi în final compoartarea în strat. Într-o măsură însemnată. Productivitatea teoretică 2. felul operaţiilor tehnologice. Productivitatea teoretică este un parametru exprimat cantitativ ce reprezintă producţia executată de utilaj în timpul unei ore de funcţionare continuă. în condiţiile unui material teoretic. realizate de utilajul de lucru specializat.116 . apoi de nivelare-profilare.3. 2. Procesele simple mai poartă şi denumirea de operaţii tehnologice. anului: Analiza productivităţii unui utilaj are trei forme: 2. Producivitatea tehnică 2.2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Două sau mai multe procese simple legate între ele organizatoric poartă denumirea de proces complex sau de fază tehnologică.2. Caracterul materialelor folosite. productiviatea maşinii depinde şi de experienţa muncitorului care o conduce. zilei.

. Productivitatea teoretică se calculează cu formule diferite. pentru maşini cu funcţionare ciclică (excavator cu cupe) Pt = q ⋅ tc 3600 tc [mc / l ] . De aceea.cantitatea teoretică de producţie în porţii de material măsurat în cupă. la care deplasarea se face în secţiune constantă (buldozer) Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A sau [ m 3 / h] [t / h] .2 Productivitatea tehnică este cantitatea de producţie realizată timp de o oră de funcţionare efectivă. valoarea productivităţii teroetice se înscrie în cartea tehnică a utilajului.distanţa dintre două porţii de material (între două cupe).117 .greutatea specifică aparentă a materialului [t / m ] 2 2 Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A ⋅ γ unde: v A γ pentru maşini cu funcţionare continuă. . la care deplasarea materialului se face în porţii (cupe) Pt = unde: 3600 ⋅ v ⋅ q' a q' . 2.durata teoretică a ciclului (ore=h). în ipoteza unei organizări perfecte a şantierului şi a deservirii utilajului de personal specializat.suprafaţa teoretică de lucru [ m ] .2.viteza teoretică de mişcare a echipamentului. în funcţie de principiul de funcţionare al utilajului.viteza teoretică de mişcare [ m / s ] . pag. v a .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor execuţie convenţionale. ţinându-se seama de condiţiile de lucru în teren.cantitatea teoretică în unităţi de volum realizată de utilaj [mc] q pentru maşini cu funţionare continuă. ca unul din principalii parametrii de caracterizare.

datorită unor lipsuri în organizarea lucrărilor sau datorită necorelării mijloacelor de transport ce deservesc utilajul de lucru. precum şi deplasarea acestor utilaje în zona de lucru. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Productivitatea tehnică poate fi determinată tot cu formulele menţionate pentru un anumit tip de utilaj specializat pentru execuţia unor operaţii tehnologice bine definite şi are drept scop următoarele: -întocmirea celor mai raţionale scheme de organizare a lucrărilor mecanizate. în scopul atingerii productivităţii maxime a întregului proces de execuţie. . cea mai bună corelare a lucrului diverselor tipuri de maşini într-un proces mecanizat complex.reprezentând norma de deviz a utilajului. combustibil. -întreruperi din cauze meteorologice. cum ar fi deplasarea utilajelor în frontul de lucru şi apoi în parcul de maşini. ce depind în mare măsură de performanţele utilajului care necesită efectuarea reparaţiilor planificate. întreţinerea tehnică sau înlocuirea echipamentului de lucru degradat.2.. pag. -întreruperi tehnologice. care funcţie de cauzele lor por fi grupate astfel: -întreruperi . precum şi întreruperile de funcţionare datorită diverselor cauze. etc. Productivitatea de exploatare este de trei feluri: medie orară medie de schimb medie anuală utilajului.reprezentând norma de producţie a utilajului.reprezentând norma tehnico-economică sau productivitatea anuală a pentru cauze tehnico-constructive. Productivitatea de exploatare se deoasebeşte de productivitatea tehnică prin aceea că întervin pe lângă întreruperile de lucru cu caracter tehnico-constructiv.118 . energie. 2. -aprecierea gradului de apropiere a productivităţii de exploatare de productivitatea maximă posibilă şi a rezervelor existente în folosirea diverselor utilaje şi a parcului în întregime. În procesul de exploatare a utilajului au loc şi operaţii neproductive şi diverse întreruperi de lucru. Întreruperi în funcţionarea utilajelor au repercursiuni asupra regimului de lucru a utilajului specializat. care sunt dificil de evitat chiar în cazul unei bune funcţionări a organizării lucrărilor. stabileşte distribuirea întregului timp pe o perioadă în care îşi îndeplineşte funcţiile principale (de lucru) sau secundare (de deplasare în frontul de lucru). care depind de tehnologia proceselor de lucru sau de anumite caracteristici ale şantierului. a lipsei pieselor de schimb.3. -întreruperi organizatorice. tehnologic şi meteorologic şi întreruperi datorită condiţiilor concrete de lucru pe şantier. Regimul de lucru al utilajulu specializat.

unghiuri de rotire etc. [UM / ora ] .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se cunosc două tipuri de regimuri de lucru: -regimul pe schimb care prevede defalcarea întregii durate a schimbului pe perioada de lucru efectiv.). perioada de deplasare în frontul de lucru. Productivitatea de exploatare calculată cu relaţia de mai sus se mai număşte productivitate de exploatare normată sau planificată ( PE ) . Productivitatea în exploatare poate fi exprimată matematic prin relaţia: T PE = PT ⋅ K1 (1) în care: PT .numărul de coeficienţi care influenţează utilizarea timpului. este în reparaţii sau are întreruperi. Având în vedere producţia realizată efectiv se poate defini şi productivitatea de exploatare realizată sau efectivă ( PE ) .productivitatea tehnică. . configuraţia terenului. -regimul anual prevede defalcarea întregului timp calendaristic de lucru a unui an în perioada de timp în care utilajul lucrează efectiv. corelarea fluxului tehnologic şi a utilajelor în cadrul sistemei. se deplasează în zona de lucru. . Coeficneţii K1 sunt de regulă subunitari şi ţin cont de: îndemânarea muncitorului. precum şi perioada în care lucrează în gol sau care are întreruperi de funcţionare.119 . Pentru ca maşinile să lucreze cu eficienţă normală este necesar ca să fie îndeplinită relaţia: n a PE ≤ PE ⇒ PT a T n 2. condiţii de lucru (modul descărcării. uzura maşinii.coeficienţi care afectează mărimea productivităţii prin modificarea n T K1 ciclului de lucru sau a timpului efectiv de lucru.3 Metode de determinare a cantităţilor de lucrări pag.

2.1. în zona soluţiilor admisibile. Determinarea cantităţilor de lucrări se face de regulă prin antemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice. precum şi funcţie de mijloacele de programare şi de calcul de care se dispune se stabileşte gradul de detaliere a activităţilor respectiv a programului. E A eficienţa soluţiei care se aplică. în funcţie de natura articolului de deviz. Pentru aceasta este necesară stabilirea cantităţilor de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice respectiv pe activităţi.număr de soluţii posibile. În fig 2. Fig. În vederea obţinerii celor mai bune rezultate tehnico-economice în funcţie de condiţiile concrete de lucru. unde: N A . încadrându-se astfel. în funcţie de eficienţa economică.120 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea normării activităţii maşinilor şi utilajelor în şantiere trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau ce urmează a fi executate. este necesar ca din această mulţime de soluţii posibile să se aleagă o soluţie cât mai apropiată desoluţia optimă. care pot genera o mulţime de soluţii posibile. Gradul de detaliere a programului şi lista de activităţi Funcţie de scopul urmărit prin programare şi complexitatea procesului tehnologic (numărul activităţilor). N P . După stabilirea numărului de activităţi şi analiza succesiunii logico-tehnologice şi organizatorice a acestora cu condiţionările respective.2.1 se prezintă împrăştierea soluţiilor.3. Stabilirea soluţiilor tehnologice de mecanizare şi preselectarea acestora Pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie în construcţii. 2. apar probleme numeroase şi complexe. 2.3. respectiv a activităţii.1 – Împrăştierea soluţiilor în funcţie de eficienţa economică pag.număr de soluţii admisibile.

posibile Cod activ.1 Tabelul soluţiilor tehnologice de mecanizare.121 . pe baza tehnologiilor de execuţie cunoscute sau proiectate şi a listei de activităţi. este necesar să se inventarieze şi să se studieze toate soluţiile de mecanizare posibil de aplicat. corespunzător dotării tehnice sau posibilităţilor de dotare şi de închiriere de care de dispune.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pentru a face o analiză cât mai temeinică a condiţiilor tehnico-economice de execuţie mecanizată a unei lucrări de construcţii . Tabel 2. Denumire activitate (proces simplu) Variante tehnologice de mecanizare I Excavatoare II Buldozere III Screpere tractate IV Autoscrepere PS 501 PS 603 01 Săparea mecanică a apământului PS 801 S1202 S 3602 DH 801 DH 1201 S651 LS S1500 LS S1800 LS A1800 L A 3603 ST 3 ST 6 ST 8 AS 11 – 14 AS 20-25 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buldozere Autogredere S 651 LS 04 Împrăştiere şi aducere profil S 1500 LS S 1800 LS A 1800 L A 3602 L AG – 120 AG . se recomandă: -stabilirea tabloului soluţiilor tehnologice de mecanizare posibile de aplicat. -formarea sistemelor de maşini pe variante de soluţii tehnologice de desfăşurare a procesului complex.180 pag.1). pentru fiecare activitate în parte (tabelul 2. În acest sens.

atât posibilităţile tehnologice de mecanizare corespunzătoare fiecărui proces simplu (activitate) în parte. presupune aplicarea sistemului de criterii tehnico-economice constând din: pag. 2. De exemplu.4 Criteriile tehnico-economice de selectare a sistemelor de maşini şi utilaje. să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare admisibile.2 Fişa utilajelor selecţionate Utilaje selecţionate (tip şi normată NTU Tarif de închiriere montare/demontare zile Simbol articol de deviz Costuri Cod activ UN R Din indicator 3 capacitate) Calculată Combustibil şi lubrifianţi Montare demontare lei şi Transport lei/utilaj 01 Buldozer S1800 LS Excavator S1202 Autoscreper AS 11-14 100m lei/ora Durată - 16. care vor constitui variante de soluţii admisibile. prin asociere combinată.122 . din care să se selecteze varianta de aplicat. asigurarea condiţiilor de asociere a maşinilor. Utilajele preselectate se pot înscrie pe activităţi în fişa utilajelor selecţionate (tabelul 2. Tabel 2. scheme de mecanizare posibil de aplicat. La alcătuirea variantelor de soluţii se vor avea în vedere.79 5250 10284 - 24.86 - 100m3 100m3 7 0. astfel încât. în condiţiile unei eficienţe sporite. posibilităţi de procurare. care se selectează din tabloul de soluţii tehnologice utilajele. după următoarele criterii: parametrii tehnologici de lucru. procesul de săpare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea formării variantelor de sisteme de maşini.97 - Pentru fiecare activitate se preselectează mai multe tipuri de utilaje. transport şi împrăştiere a pământului.2) împreună cu principalele date tehnico-economice ale lor. cât şi ale procesului complex în ansamblu. Aceste variante de soluţii vor fi supuse unei analize comparative pe baza criteriilor tehnicoeconomice. pentru execuţia lucrărilor de construcţii [ 2] Selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor de construcţii. urmând să rezulte soluţia cu eficienţa cea mai ridicată.

existenţa altora cu alte performanţe fiind importante în cazul unui proiect tehnologic real. Variantele constructive prezentate. se prezintă fazele de lucru necesare execuţiei lucrărilor de terasamente. poate fi organizat prin mai multe variante de mecanizare. Aceste utilaje se diferenţiază prin caracteristicile constructive şi perfrmanţe de lucru. Astfel.123 . exprimat în om − ore / UM . costul unitar fizic Cu ( ) sau orar (C ). urmând ca prin compararea lor să se selecteze varianta cea mai eficientă în vederea aplicării. Pentru aplicarea acestor criterii se determină valorile lor corespunzătoare variantelor tehnologice. au valoarea pur didactică. 2.c.2 .Alcătuirea variantelor de soluţii tehnologice de mecanizare pag. respectiv lei / ora . ( ) o u Fig. ciclul de lucru săpat-transport-umplutură. susţinute de o diversitate de utilaje specializate. În schema tehnologică ce urmează. exprimat în kWh / UM sau Kgc. care influenţează varianta de mecanizare în cadrul lanţului de lucru din care fac parte. / UM .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor numărul de maşini-zile necesare pentru executarea lucrării (Nmz ) . exprimat în lei / UM . f necesarul specific de energie Esp . exprimat în maşini – zile consumul specific de manoperă ( N sp ) .

etc.norma de timp a utilajului. NUM . ha. etc. necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă (UM R ) . necesar unui anumit număr de maşini pentru a efectua o cantitate de lucrare Q . Calculul numărului de maşini-zile ( N mz ) Numărul de maşini-zile ( N mz ) . Norma de timp a maşinilor şi utilajelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 2. pag. m 2 .S . În mod curent se pot întâlni trei situaţii şi anume: procesul simplu ( PS ) respectiv activitatea analizat îşi găseşte un corespondent direct printre articolele de deviz ale indicatorului de norme de deviz (IND ) .productivitatea de exploatare. şi reprezintă timpul de lucru exprimat în zile.numărul de unităţi de măsură naturale (UM ) . Kg . nu-şi găseşte corespondent în IND şi nici nu poate fi asimilat cu un articol de deviz – NTU se calculează.100m 2 . Matematic acesta se exprimă: NTU = în care: NUM PE NTU . P. în UM / ora. Norma de timp a maşinilor şi utilajelor În activitatea curentă a maşinilor şi utilajelor de construcţii.1.4. corespunzător categoriei de lucrări din care face parte – ( NTU se ia din IND ). dar poate fi asimilat cu un articol de deviz similar ca tehnologie şi consumuri . în ore / UM R .124 . reprezintă timpul mediu normat. cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă (100m3 . specifice fiecărei lucrări (m 3 .S . nu-şi găseşte un corespondent direct din IND.NTU se ia din IND corespunzător articolului asimilat.).). PE . t . P. funcţionarea productivă a acestora se exprimă prin norma de timp a utilajului (NTU ) . este un parametru care se determină pe baza normei de timp a utilajului (NTU ) .

Exemplu: P PH .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU sunt folosite pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculului necesarului de mijloace de muncă (maşini. reprezintă acte normative republicane cuprinzând norme de consum specifice lucrărilor dintr-o anumită categorie de lucrări de construcţii (lucrări de terasamente TS . Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini se pot folosi trei noţiuni. pentru materiale. lucrări de drumuri D . Generarea simbolului articolului de deviz se realizează prin asocierea simbolurilor corespunzătoare categoriei de lucrări.2 .montarea tablierelor metalice pentru poduri având grinzile principale cu inimă plină. articolului şi variantei de articol în ordinea enunţată. lucrări de construcţii C .). Pentru diferenţierea articolelor de deviz se simbolizează distinct cu simboluri alfa-numerice. manoperă şi utilaje. PH 2b . exprimat în ore. lucrări de tuneluri T .varianta de articol de deviz . care reprezintă timpul mediu necesar unei maşini pentru executarea unei anumite cantităţi de lucrare Q . .montarea tablierelor metalice pentru poduri.indicator de norme de deviz comasate pentru lucrări de poduri. utilaje şi dispozitive). exprimat în ore. în funcţie de elementele ce se înregistrează şi se raportează: Ore lucru efectiv (Ole ) .125 . Acestea sunt reglementate unitar pe ţară prin intermediul "Indicatoarelor de norme de deviz". Indicatoarele de norme de deviz sunt împărţite în capitole de lucrări. capitolele în articole de deviz iar acestea din urmă în variante corespunzătoare diverselor condiţii de lucru. Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q ⋅ NTU Având în vedere şi posibilitatea de depăşire a normei. Indicatoarele de norme de deviz (IND ) . care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q . Norme de consum pentru utilaje exprimă de fapt NTU .poduri metalice.capitolul . incluzând şi timpul de funcţionare în afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasării între punctele de lucru mers în gol. etc. ore închiriere (Oi ) . care reprezintă timpul cât maşina se afla la dispoziţia şantierului. manevre etc. PH .articol (lucrare) . ore lucru (OL ) .). relaţia se poate exprima astfel: pag. capitolului.

revizii tehnice.reprezintă coeficientul de lucru.coeficient ce ţine seama de timpul cât maşina stă la dispoziţia şantierului.cantitatea de lucrări. discontinuităţi ale programului – maşină etc. în UM R .9. . Cei doi coeficienţi au valori subunitare ( K1 = 0. . pag.coeficientul de utilizare a timpului unui schimb. care ţine cont de timpii de funcţionare ai maşinii în afara procesului tehnologic efectiv.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Qle = Q ⋅ NTU Q ⋅ NUM = PE ⋅ id id Q id . .orele de lucru pe care le poate realiza o maşină pe zi.indicele de depăşire a normei (id = 1. întreruperi tehnologice neprevăzute.durata schimbului.2) . în ore. . în afara timpului de lucru (pregătirea introducerii în lucru.3).1. OL şi Oi se găsesc într-un raport dimensional funcţie de valorile coeficienţilor kl şi K p .6 − 0.numărul de schimburi pe zi.126 ds Ki ns . K p = 0.. Oi : Oi = Kp OL Kp . Prin afectarea orelor de lucru cu un coeficient de folosire a timpului de program ( K p ) se determină orele de închiriere. Se cunoaşte că în cursul unei zile.0. în care: Pentru calculul orelor de lucru se aplică un coeficient de corecţie asupra Qle : QL = Kl Qle Kl .). timpul de lucru al unei maşini este fixat pe baza regimului de lucru prin orele de lucru efectiv pe zi: Ole z Ole z = d s ∑ K is i =1 ns în care: Ole ..75) şi se stabileşte pe baza normativelor ICCPDC pentru activitatea utilajelor de construcţii (tabelul 2.75 − 0. Ole .

. Nm . . existând în acest sens două posibilităţi: se alege numărul de utilaje şi atunci se calculează durata activităţii: dA = Q ⋅ NTU z N m ⋅ Ole ⋅ id Q ⋅ NUM Q ⋅ NTU = z z N m ⋅ Ole ⋅ id N m ⋅ PE ⋅ Ole ⋅ id Q .ore de lucru efective pe zi.norma unitară pe maşină. dA Folosind această relaţie se pot determina N m şi d A . PE z Ole id Tabel 2.număr de maşini.numărul de maşini. .durata activităţii.127 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de maşini-zile mai poate fi exprimat astfel: N mz = N m ⋅ d A în care: Nm .3 Coeficienţi de utilizare a timpului pentru principalele grupe de utilaje pag.indice de depăşire a normei. se alege durata activităţii şi se calculează numărul de utilaje: Nm = în care: NUM .productivitatea efectivă. .cantitatea de lucru.

90 0.85 0.75 0.80 0.83 0.90 0.90 0.95 0.85 0.30 0.75 0.90 0.95 0.70 0.62-0.89 0.80 0.80 0.90 0.80 0.75 0.50-0.95 0.85 0.75 0. pag.87 0.90 0.89 0.81-0.82 0. mortar şi injecţii Instalaţii de cofraje glisante Instalaţii de foraj pentru piloţi Instalaţii ELSE şi KELY Sonete universale cu berbeci Utilaje şi instalaţii pentru reparaţii şi lucrări de drumuri Maşini pentru lucrări de cale ferată Electropompe pentru lucrări de epuismente Graifer plutitor Drăgi fluviale şi maritime nepropulsate Şalande autopropulsante şi remorchere Maşini.90 0.83 Numărul de utilaje se alege având în vedere: -posibilităţile de procurare.85 0.128 .75 0.80 0.85 0.80 0.89 0.90 0.88 0. crt.70 0.70 0.88 0.65-0.87 0. Valori coeficienţi Grupe de utilaje Excavatoare cu acţionare hidraulică Excavatoare cu acţionare mecanică şi electrică Excavatoare cu echipament de marcă Excavator cu mai multe cupe Buldozere şi scarificatoare Defrişătoare Screpere şi autoscrepere Gredere şi autogredere Cilindri compactori autopropulsaţi Cilindri compactori tractaţi Plăci compactoare vibratoare Macarale turn Macarale mobile cu braţ Marcarale portal Mijloace de transport auto Betoniere Centrale de beton Pompe de beton.80 0.95 0.75 0.88 0.87 0.88 0.80 0.80-0.88 0.95 0.60 0.80 0.87 0.75 Kl 0.9 Kp 0.85 0.75 0.70 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Nr.81 0.95 0.89 0.70 0.85 0.88 0.8-0.80 0.92 0.80 0.70 0.80 0.87 0.80 0.95 0.80 0.90 0.85 0. utilaje şi instalaţii pentru lucrări de finisaje Kt 0.85 0.90 0.65 0.85 0.70 0.89 0.95 0.87 0.75 0.95 0.85 0.80 0.

exprimat în om-ore/ UM R sau om-ore/ UM .129 . Mi corespunzătoare orelor de lucru.cantitatea de lucrare.consumul specific de manoperă. -asigurarea unor durate de activitate în concordanţă cu importanţa lor în procesul tehnologic şi ţinând cont de interdependenţa dintre acestea. om-ore. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor -folosirea unui număr cât mai mic de utilaje. Calculul necesarului specific de manoperă ( M sp ) Eficienţa economică sub aspectul utilizării resurselor umane prin mecanizarea lucrărilor de construcţii.4. -durata activităţii apreciată . reprezentată de consumul de manoperă pentru reparaţii şi întreţienere. -asigurarea unui ritm de execuţie corespunzător cu durata de execuţie a lucrării. Consumul total de manoperă aferent folosirii utilajelor în şantiere se calculează cu relaţia: M T = M d + M s + M i + ( M tr + M md ) K e în care: Md . dar care nu este cuprinsă în tariful de închiriere. Durata activităţii poate fi evaluată în două moduri: -durata activităţii impusă . . pentru efectuarea unor operaţii auxiliare necesare bunei funcţionări a acesteia.manopera indirectă. determinat cu relaţia: M sp = MT Q M sp . reprezentat de prestaţia personalului muncitor care deserveşte maşina (mecanicul deservent şi ajutorul când este cazul.consumul de manoperă corespunzător orelor de închiriere (manoperă directă).pe baza analizei unor factori.manopera suplimentară prevăzută în IND reprezentată prin consumul de manoperă Ms implicat de folosirea maşinii în procesul tehnologic. a experienţei acumulate sau prin date statistice. 2.2. în UM R sau UM . MT consumul total de manoperă pentru realizarea unei cantităţi de lucrare. sau formaţia de muncitori în cazul instalaţiilor complexe). se poate exprima pe baza consumului specific de manoperă. Q . pag.se utilizează atunci când durata este cerută de beneficiar sau de foruri superioare.

manopera consumată pentru transportul maşinii. Pentru calcul componenţelor relaţiei se pot folosi expresiile: d M d = N m ⋅ Oi = d N m ⋅ Q ⋅ NTU Kl ⋅ K p M s = NTM ⋅ Q 2.130 . cm = Ole ⋅ cm în care: pag. M md . Cm . Se poate scrie: Cv = Ci + Cc1 + Cm dar: Ci = Oi ⋅ tof . Costul unitar fizic (CTU ) costuri variabile (Cv ) costuri fixe echivalente (C F ) e e CTU = CV + C F a) Costuri variabile Prin costuri variabile se înţeleg acele costuri generate de folosirea utilajelor şi care depind de cantităţile de lucrări. Ci . reclamată de anumite condiţii de lucru). .coeficient de echivalenţă care ţine cont de numărul de maşini Ke echivalente corespunzător variantei tehnologice. Cc1 = OL ⋅ cc . respectiv de orele de închiriere realizate. costul combustibililor. lubrifianţilor şi materialelor de întreţinere Cc1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor M tr . costul manoperei necuprinsă în tariful de închiriere a utilajului (suplimentară.consumul de manoperă pentru eventuala montare-demonatre a echipamentului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau schimbării echipamentului. Aceste costuri se compun din: costul chiriei utilajului.4.3.

costul manoperei suplimentare. Cheltuielile echivalente rezultă prin multiplicarea cheltuielilor fixe cu un coeficient de chivalenţă: e CF = CF ⋅ K e pag. îmbarcare-debarcare şi transport. NTM .costul mediu orar al manoperei suplimentare. .131 . . sunt costuri generate de folosirea utilajelor dar care nu depind de durata de închiriere şi respectiv de cantitatea de lucrări ci depind de numărul şi de tipul utilajelor folosite. Costurile fixe sunt costuri pe utilaje implicate de operaţiunile de montare-demontare. precum şi de distanţele de transport de la bază la şantier.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Oi . în lei/oră. cm = . cm CM S S CM . în lei/oră.costul mediu orar al consumului de combustibili lubrifianţi şi materiale de întreţinere. În cadrul cheltuielilor unitare nu se operează cu costurile fixe ci cu costurile fixe echivalente. în om-ore/ UM R .orele de lucru efective. va fi mai mare sau mai mică funcţie de tipul dimensional şi productivitatea utilajului analizat.orele de închiriere  Oi =    Ole   Kl ⋅ K p   toi Ole cc .norma tehnică de consum de manoperă suplimentară (necuprinsă în tariful de închiriere). Pierderea cheltuielilor implicate de costurile fixe în cheltuielile unitare. Deci: Cv = Oi ⋅ toi + OL ⋅ cc + Ole ⋅ cm sau   t c CV = Cle  ci + c + cm   K K   l p Kl Costurile fixe echivalente Costurile fixe C F . care se ia din catalogul de preţuri pentru indicatorul de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări în care este încadrat articolul de deviz.tariful orar de închiriere. NTM . în lei/ore. în lei/ UM R . pentru a dispune de un criteriu unitar de apreciere a eficienţei utilajelor.

C F = 2 CMD + CiMD + Ctr ( ) Costul montării demontării se ia din tarif. max) selectionate (NTU min . cheltuielile cu chiria pe perioada montării-demontării.) Exemplu: având trei excavatoare E1 .132 .coeficientul de echivalenţă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ke = NTU ⋅ i ≥1 NTU (cap.durata montării (conform normativ) exprimată în zile. Ci cheltuielile cu transportul. C MD . K e 2 = > 1. dominată de criza mondială de energie.4.norma de timp a utilajului cu capacitatea maximă dintre cele în care: NTU (cap. pag. în Kg combustibil convenţional/ UM R pentru stabilirea consumului specific de energie. . K e3 = = 1. Ctr MD . NTU 3 NTU 3 NTU 3 Cheltuielile fixe se compun din: cheltuielile de montare-demontare. Costul chiriei pe perioada montării-demontării se calculează cu relaţia: CiMD = ( Z M + Z D ) ⋅ 8 ⋅ tci în care: ZM ZD . Calculul necesarului specific de energie şi resurse energetice ( Et ) În actuala conjunctură economică. 2. E2 E3 cu capacităţile q1 < q2 < q3 şi normele de timp NTU 1 > NTU 2 > NTU 3 rezultă: K e1 = NTU 3 NTU 1 NTU 2 > 1. acest criteriu are importanţa cea mai mare. .4.max ) Ke . lubrifianţi şi materiale de întreţinere şi se determină: în lei/h pentru stabilirea costurilor unitare.durata demontării. în zile. Necesarul de energie este exprimat de fapt prin consumul de combustibili.

în Kg/oră. . în ore.c. de un anumit tip.c.numărul de ore de lucru.puterea calorică a combustibilului convenţional În tabelul 2. pentru lucru. Etr .necesarul total de energie şi resurse energetice.c.puterea calorică a resursei energetice de tipul i.necesarul de energie pentru transport şi operaţii auxiliare transportului (montare-demontare. în Kg. ..c. materiale de întreţinere).c.consumul specific de combustibil convenţional corespunzător consumului de combustibil. .c.consumul orar de resurse energetice (combustibil. în Kg c. Dar: .. lubrifianţi şi materiale de întreţinere.c.4 sunt prezentate echivalenţele între principalele tipuri de combustibili şi lubrifianţi. . Necesarul direct de energie se determină cu relaţia: Ed = OL ⋅ ccc în care: OL ccc Kg. pentru reparaţii şi întreţinere zilnică. însoţire).133 .. în Kg c. în ccc = ∑ ci ⋅ K i i =1 n în care: ci Ki .necesarul direct de energie. utilizate la maşinile de construcţii şi combustibilul convenţional.c. lubrifianţi.echivalentul caloric al resursei energetice de tip 1.4 pag. Kg. îmbărcare-debarcare./oră. .necesarul indirect de energie. (coeficientul de transformare în combustibil convenţional K i = pci ) pcc pi pcc ( Pcc = 7000 Kcal / Kg ) . Tabel 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ET Ed Ei .

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Echivalenţa calorică a combustibililor şi lubrifianţilor Nr. crt. Combustibil Denumire combustibil clasic UM energie Kg c.c./UM Uleiuri minerale Benzină Vaseline tehnice Motorine t t t t 2100 1670 1580 1580 kWh/UM 17100 13600 11400 12900 echivalent de

Necesarul indirect de energie este în funcţie de numărul de reparaţii de un anumit tip, efectuate între două reparaţii capitale:

Ei = f (nr.reparatii : I z , I p , RT , RC1 , RC2 , RK )
Determinarea lui Ei este destul de dificilă şi nu întotdeauna concretizată ceea ce face să nu se considere în studii. Se impune stabilirea unor indici de consum energetic pe tipuri de reparaţii. Necesarul de energie pentru transport se determină în funcţie de modul de transport şi numărul de mijloace de transport folosite, corespunzător tipului de maşini şi utilaje transportate. Pentru utilajele de construcţii care se deplasează prin autopropulsie se determină necesarul energetic cu relaţia:
Q Etr =

2D ⋅ cc vm
În cazul când efectuarea transportului implică şi mijloace auto de transport, necesarul de

energie al acestora se determină cu relaţia:
A Etr =

Pe ⋅ ccu 100
Pe
- parcursul echivalent realizat de mijlocul de transport, în Km

în care:

echivalenţi;

Ccu

- consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, în Kg c.c./100

Km echivalenţi; În mod curent se poate scrie:

ccu = cm ⋅ γ m ⋅ K m + cu ⋅ γ u ⋅ K u
în care:
pag.134

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

cm cu

- consumul mediu normat de motorină, în litri/100Km echivalenţi; - consumul mediu normat de ulei mineral, în litri/100Km echivalenţi;

γ m , γ u - densitatea motorinei, respectiv uleiului, în Kg/l;
K m , K u - echivalentul caloric al motorinei respectiv al uleiului.
Parcursul echivalent se determină cu relaţia simplificată:

Pe = 2 ⋅ D ⋅ Di
în care: - distanţa de transport, în Km; - coeficient care ţine seama de categoria de drum pe care se execută

D

Di

transportul (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valorile coeficienţilor de drum Categoria de drum I (N) II (K) III (T) IV (L) V (E) VI (H) Coeficient de drum, Di Notare valoare 0.9 1.0 1.1 1.2 1.4 1.6
pag.135

D1 D2 D3 D4 D5 D6

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În cazul participării la transport a mai multor mijloace de transport de tipuri diferite, se aplică relaţia generalizată:
A Etr =

Pe n ∑ mi ⋅ c1 cu 100 i =1 n
mi
- numărul de tipuri de mijloace de transport folosite; - numărul de mijloace de transport de un anumit tip (tipul i); - consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, corespunzător

în care:

ccu

mijlocului de transport de tipul i , în kg c.c/100Km echivalenţi; Necesarul specific de energie se evaluează cu relaţia:

Esp =

ET Q
În funcţie de efectul economic preconizat a se obţine, prin aplicarea soluţiei de mecanizare,

2.4.5. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice mecanizate la criteriile de selectare se utilizează rezultatul economic al procesului complex. Prin compararea acestora rezultă varianta de soluţie cea mai eficientă.

Fig. 2.3 – Echivalenţa tehnologică între variantele de mecanizare

Relaţia de calcul a normei specifice în cazul variantelor de procese complexe este următoarea:
pag.136

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

 pi i   ∑ Vkj   n  n  k =1  ⋅ c = x ⋅ c Ni = ∑ p j ∑ ij j i j =1 j =1 i ∑Vkj
k =1

în care:

Ni
i Vkj

- norma specifică a procesului complex i ; - valoarea criteriului j ; pentru varianta cea mai eficientă de mecanizare

a procesului simplu K , din cadrul variantei de proces complex i

(i = 1...m; j = 1...n; k = 1... pi ) ;

xij m n
pi
complex.

- ponderea criteriului j în procesul complex i ; - numărul de variante de procese complexe; - numărul de criterii luate în consideraţie; - numărul de procese simple corespunzătoare fiecărei variante de proces

În diagramele din figura 2.4 se prezintă variaţia parametrilor criteriilor tehnico-economice prezentate pe tipuri de utilaje funcţie de productivitatea acestora şi cantitatea de lucrări executate.

pag.137

138 .productivitatea utilajului Se observă că atunci când productivitatea utilajului este mare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.tipuri de utilaje.cost unitar fizic. t N sp . 2. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare pag. costuri specifice şi energia totală consumată. În felul acesta rezultă parametrii adimensionali pentru numărul de maşini-zile. B. manopera specifică. Ole . manopera specifică. chiar şi la o cantitate mare de lucrări executate.manoperă specifică. consumul specific şi costurile aferente scad.ore de lucru efectiv. Se va alege varianta optimă ca valoare maximă a sumei coeficienţilor adimensionali aferenţi. Esp . conform schemei de analiză prezentată în continuare. Cu . În urma analizei parametrilor menţionaţi se determină coeficienţi de performanţă a unei variante de mecanizare în raport cu valoarea maximă a parametrului analizat. C .4 – Diagrame de variaţie a valorilor criteriilor tehnico-economice A.energia specifică. P . care se pot însuma pentru fiecare veriantă de mecanizare în parte.

139 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Criteriu tehnico economic Varianta (Vi ) Vmax 1 2 3 Xi = 1 Vi Vmax 2 3 N mz M sp CTU Et Vapt = min (∑1. ∑ 3) pag. ∑ 2.

3. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. umezirea şi amestecarea la umed. nivelarea la profil a materialului. pag. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă.5 ...Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. 3. 3. în funcţie de metoda de execuţie. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator.1 . compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului.1). cu 0. fărmiţarea în granule sub 5mm. Fig. 1%.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎN FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. în mişcare şi în staţii centrale fixe. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent.140 .1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig.

calibru pentru dozarea agregatelor. 3. 3.scarificator. 3. 3 .malaxor. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. Fig. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. 3. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului.pulverizarea liantului.alimentator.2 . Fig. materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează.tractor. De obicei. 6 . 5 .2). din care este alimentat malaxorul. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 .3 . 2 . 8 . În metoda amestecării în staţii fixe (fig. fărmiţarea şi compactarea se fac separat. scarificarea.3). 7 .aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial. 4 .Prepararea amestecului în staţii fixe pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig.elevator cu cupe.141 .

3. 3 . definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. Fig.elevator cu cupe.4 .buncăr de agregate. Gradul de fărmiţare al amestecului.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4. tractat pag.142 .introducerea liantului. greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice.6% sub limita de fărmiţare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 . Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. pentru uniformizarea gradului de umiditate.5).Repartizator de ciment. trebuie să fie peste 55%.malaxor xu palete.. Fig. 3. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. 2. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. Stropirea materialului se face cu o zi înainte.5 .4). 4 . Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. 3. 3..

15cm.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.6. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: acoperirea cu un strat de nisip de 1. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat. În general.. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator.143 . Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec.. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. pag. În figura 3. Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne.. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate...

se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă.. 3. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment.Drum cu asize stabilizate 1 . la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii.pământ stabilizat cu ciment. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. 3 .binder. grosimea stratului stabilizat este de 10. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.6 . balasturile argiloase.. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. pag. În felul acesta.beton asfaltic 3.144 . la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate.15 cm. În figura 3.2 . devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide. 2 .

pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor.145 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE VAR CAMION DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DOZAJ % DE AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

4. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei.8 .120 . care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. Stabilizarea chimică [3] Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. mai mic sau egal 3. argila se amestecă cu monomerii care vor da polimerul. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. căile de acces la diverse obiective etc.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul cu 10%. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută.8). Fig. o substanţă preparată prin pag. rezultate foarte bune dă vinsolul. La tratarea pământurilor argiloase. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. 3. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. balasturi. În acest scop. trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. 3. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. distilarea lemnului de brad. Pe de altă parte. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. fie creşterea coeziunii. pistele pentru avioane grele.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. de la un strat la altul. ci chiar în aceeaşi zonă. la lărgirea drumurilor existente. pământul din zona drumului etc. Deoarece sub încărcările date de trafic. la lucrările cu volum redus etc.6. 3. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. deşeurile de carieră. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. În general. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. piatra spartă. precum şi de considerente economice. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede.121 . pag. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. dar costul lor este ridicat. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. cât şi necoezive. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta.

Dacă este nevoie de o grosime mai mare. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. iar apoi cu un compresor de 120kN.122 . Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. în cantitate de 20Kg/m2. se poate folosi şi sortul 80/125mm. Dacă piatra provine din roci mai slabe. După cilindrare. la început cu un compresor de 120 kN. În general grosimea materialului de pag. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. Grosimea minimă a stratului. observând ca piatra să nu sfărâme. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. grosimea necesară pentru fundaţie. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. fără intermediul unui substrat de nisip. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. care se cilindrează. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. Se nivelează la şablon. execuţia se face în două straturi. cu putere aglomerată. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. în mai multe reprize. Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. împreună cu materialul existent. se udă şi se cilindrează.

9). 3. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. Dacă la cilindrare apar tasări mari..9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. 2 – nisip pilonat.. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. cu funcţia de strat filtrant. având înălţimea 14. Aceste porţiuni se vor reface. pag. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Cantitatea de nisip ca fi limitată. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate.123 . Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. una lângă alta cu vârfurile în sus. În timpul cilindrării. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. După aşternerea materialului. 3. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. se aşează cu mâna pietrele. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. blocajul se cilindrează uşor. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. După împănare. Fig.18cm. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig.

pag.124 . se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam. care se cilindrează. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm.

AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE NIVELAREA PAT CALE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL.

umezirea şi amestecarea la umed. în mişcare şi în staţii centrale fixe. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. pag.5 . pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎI FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. nivelarea la profil a materialului.. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator.1).. cu 0. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. fărmiţarea în granule sub 5mm. 1%. 3. 3. în funcţie de metoda de execuţie.113 .

alimentator. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. 3. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 6 . Fig. 7 . Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă. scarificarea. din care este alimentat malaxorul. De obicei. 3 .tractor.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 .Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. pag.2 . fărmiţarea şi compactarea se fac separat.aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial.elevator cu cupe. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare.malaxor. În metoda amestecării în staţii fixe (fig. 3. 8 .scarificator.pulverizarea liantului. 5 .114 . 3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 2 . 4 . 3.1 .calibru pentru dozarea agregatelor.2). Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig.3). materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează.

Gradul de fărmiţare al amestecului.buncăr de agregate.4).Prepararea amestecului în staţii fixe 1 . Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. pag.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4.introducerea liantului. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal.6% sub limita de fărmiţare. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri.115 .4 . pentru uniformizarea gradului de umiditate. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare.malaxor xu palete. 3. 3. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă.3 . 4 .. Fig. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm.elevator cu cupe. Stropirea materialului se face cu o zi înainte. 2. greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. 3 . 3..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. trebuie să fie peste 55%.

după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză.Repartizator de ciment.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. tractat Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. 3. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. Fig.. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: pag.15cm. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. 3.5 . Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat.5).116 . folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. În general..

2 . Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. În figura 3.2 .6 .Drum cu asize stabilizate 1 . la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.. 3. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - acoperirea cu un strat de nisip de 1.117 . Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru.beton asfaltic 3. - Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. Fig. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30.. În felul acesta.. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: pag. În figura 3.binder.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi.pământ stabilizat cu ciment. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. 3 ...Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite.

doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului.118 . Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment.. pag. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor. - la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate.. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. grosimea stratului stabilizat este de 10. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var.15 cm.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. balasturile argiloase. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DE DOZAJ % DESCĂRCARE VAR CAMION AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. o substanţă preparată prin . pistele pentru avioane grele. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. mai mic sau egal cu 10%. fie creşterea coeziunii.120 rezultate foarte bune dă vinsolul.4. 3. 3. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus.8 . 3. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. La tratarea pământurilor argiloase. În acest scop. argila se amestecă cu monomerii pag. Pe de altă parte.8). distilarea lemnului de brad. căile de acces la diverse obiective etc. Fig. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. Stabilizarea chimică Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. balasturi. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni.

precum şi de considerente economice.121 . pag. Deoarece sub încărcările date de trafic. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. la lucrările cu volum redus etc. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. 3. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. de la un strat la altul.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor care vor da polimerul. formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. pământul din zona drumului etc. În general. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. piatra spartă. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. deşeurile de carieră. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. dar costul lor este ridicat. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. ci chiar în aceeaşi zonă. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul.6. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. la lărgirea drumurilor existente. cât şi necoezive. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile.

se poate folosi şi sortul 80/125mm. observând ca piatra să nu sfărâme. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. în cantitate de 20Kg/m2. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. la început cu un compresor de 120 kN. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. se udă şi se cilindrează. pag. După cilindrare. care se cilindrează. în mai multe reprize. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. Dacă piatra provine din roci mai slabe. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. cu putere aglomerată. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. Grosimea minimă a stratului. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii.122 . până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Se nivelează la şablon. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. iar apoi cu un compresor de 120kN. execuţia se face în două straturi. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. fără intermediul unui substrat de nisip.

18cm. În general grosimea materialului de completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. După împănare. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. După aşternerea materialului. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte.9). Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. Cantitatea de nisip ca fi limitată. se aşează cu mâna pietrele. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. una lângă alta cu vârfurile în sus. Dacă la cilindrare apar tasări mari. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. 3. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. 3. împreună cu materialul existent. blocajul se cilindrează uşor. În timpul cilindrării. grosimea necesară pentru fundaţie..123 . cu funcţia de strat filtrant.. 2 – nisip pilonat. având înălţimea 14. pag. Aceste porţiuni se vor reface. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului.

pag. se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam. care se cilindrează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm.124 . În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ NIVELAREA PAT CALE EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .

5. pentru prevenirea abaterilor care influenţează negativ calitatea produsului. transportul mixturilor asfaltice.0 min. afară de filer.180oC şi se continuă amestecarea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL IV PRINCIPII TEHNOLOGICE DE EXECŢIE A STRATURILOR ASFALTICE ÎN METODA LA CALD ŞI RECE Principalele etape de lucru: prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe. se recomandă amestecarea filerului cu criblura şi nisipul cel puţin 15s... precum şi modul de funcţionare a aparatelor de cântărit.. apoi se cântăresc pe sorturi şi se introduc în malaxor unde se amestecă. trebuie controlate continuu temperatura agregatelor minerale. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140. punerea în operă. Când încălzirea nu este suficientă. Încălzirea bitumului Producţia de bitum în rafinării este continuă.150oC..126 . pag. De aici decurge necesitatea unui stocaj anual care trebuie să fie de 1/2 până la 2/3 din consumul total. Durata de malaxare este de 1. a bitumului şi a amestecului. Prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe în metoda la cald [3] Procesul tehnologic al preparării unei mixturi asfaltice este următorul: agregatele.160oC. De aceea. cântărirea elementelor componente şi amestecarea completă a agregatelor cu liant. Principala greşeală care poate apărea la malaxor constă în cântărirea inexactă a componenţilor. pe când perioada de utilizare a bitumului la drumuri este limitată între 15 mai şi 15 septembrie din cauza condiţiilor sezoniere nefavorabile.. Aici se adaugă filerul rece şi bitumul încălzit la temperatura de 170. se încălzesc în uscător la o temperatură de 150. Când filerul se adaugă rece. Pentru prepararea unor mixturi asfaltice de bună calitate trebuie să se supravegheze: încălzirea uniformă a materialului.2.. aşternerea şi cilindrarea nu se pot face în bune condiţii.. Bitumul nu trebuie să fie supraîncălzit deoarece îşi pierde însuşirea de liant.

2). de placaj sau în vagoane cisternă.4. din care bitumul este scos prin pompare (fig. prevăzute cu o serpentină care se poate încălzi cu vapori de apă produşi de o instalaţie aflată în staţia de descărcare. Bitumurile se transportă în butoaie de tablă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. În staţiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se amenajează depozite de bitum sub formă de gropi. numite bataluri.1 – Instalaţia pentru producerea mixturilor asfaltice tip L. prevăzute cu instalaţie de încălzire.P.4. pag. substanţa bituminoasă încălzită devine fluidă şi se poate descărca mai uşor. În felul acesta.X. Bitumurile dure se pot transporta şi sub formă de blocuri.127 .

128 . bitumul se încălzeşte la o temperatură de 160. 4 – instalaţie de încălzire Majoritatea lianţilor bituminoşi nu pot fi pompaţi sau descărcaţi la temperatura ambiantă. Pentru transvazarea bitumului este necesară o încălzire localizată care atinge 40 la 60oC.180oC. ci să rămână lichid pag. Pentru punerea în operă. cu aproximativ 10oC peste temperatura de aşternere. În general.2 . 3 – pompă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Temperatura liantului necesară unei bune anrobări a agregatelor variază însă cu penetraţia bitumului..4. Cu cât bitumul folosit este mai dur cu atât temperatura lui de lichefiere este mai ridicată.Depozit de bitum 1 – vehicul-cisternă. ca la orice lichid vâscos. De aceea la amplasarea batalului de bitum în zona staţiilor de cale ferată este foarte avantajos să se profite de configuraţia terenului astfel încât descărcarea din vagoane în depozit în malaxoare sau în autogudronatoare să se facă prin cădere. a căror înălţime de aspiraţie nu depăşeşte 6. pompe. Temperatura de fabricaţie a asfaltului nu trebuie să ducă la modificarea proprietăţilor liantului. este necesar ca agregatele să aibă o temperatură suficient de ridicată astfel ca liantul să nu se închege brusc când vine în contact cu agregatul. vane etc. Încălzirea conductelor este cu atât mai ridicată cu cât panta lor este mai mică..00 m. Uscarea agregatelor minerale Pentru a se obţine o bună anrobare. mişcarea liantului este asigurată cu ajutorul unor pompe rotative. ci necesită o încălzire a sistemului de conducte. 2 – batal.

Astfel.3 Malaxarea constituienţilor [3] pag. 4. temperatura atmosferică şi cea a agregatelor reci.3). iar producţia scade cu 50%. Încălzirea agregatelor se face într-un tambur rotativ care funcţionează pe principiul în contracurent sau în echicurent.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor şi să se repartizeze pe suprafaţa acestuia. făcândul să cadă în flacăra şi gazele calde ale unui arzător cu păcură. temperatura impusă de anrobare şi concepţia care stă la baza funcţionării tamburului uscător. aceşti indicatori sunt determinaţi în principal de: umiditatea agregatelor. În medie.129 . trebuind să fie cu 10. de asemenea. Uscarea agregatelor foarte umede costă scump. la ieşirea din uscător materialul trebuie să aibă o temperatură în jur de 135oC şi un conţinut de apă sub 0. Încălzirea este dată nu atât de convecţia gazelor calde. uscătorul cu palete vântură agregatul. Intervin. Ele au rolul de a uşura uscarea şi de efectua desprăfuirea agregatelor. 1 – elevator rece 2 – uscător agregate 2a – ciclon desprăfuitor 2b – injector flacără uscător 3 – elevator cald 4 – sistem ciururi Fig. 4. dacă umiditatea agregatelor minerale creşte de la 3 la 8%.. Ventilatoarele prevăzute la tamburul uscător activează tirajul. Temperatura agregatelor depinde de cea a liantului. consumul de carburant pe tona de mixtură asfaltică sporeşte de la 6 la 11Kg (fig. Operaţia de uscare a agregatelor are o foarte mare influenţă asupra randamentului instalaţiei de asfalt şi asupra consumului de combustibil.5%. pentru a evita formarea spumei şi a împroşcării bitumului în afară. este necesar ca agregatele introduse în malaxor să fie deshidratate..15oC sub cea a bitumului. Pe de altă parte. Cantitatea de păcură consumată depinde într-o mare măsură de umiditatea agregatelor. Pentru acest motiv în mişcarea sa de rotaţie. cât mai ales de radiaţia flăcării.

150oC. Randamentul este dat de raportul dintre capacitatea malaxorului şi timpul de malaxare. Durata de malaxare maximă este de 3 min şi cea minimă de 40s.120oC. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari. Prin pulverizare sub presiune se obţine în general o distribuire uniformă a bitumului în masa agregatelor şi o mixtură omogenă. fie automat.4. Când se prepară cu gudron. excesul de malaxare duce la scăderea inutilă a randamentului şi în anumite cazuri poate chiar să dăuneze calităţii anrobatelor. Apoi se adaugă bitumul fie prin simpla deversare a rezervorului dozator sub forma unei lamele subţiri la suprafaţa agregatelor din malaxor. forma şi înclinarea paletelor. 4. Se începe cu amestecarea la uscat pentru a omogeniza agregatele şi în special pentru a dispersa şi încălzi filerul adiţionat în stare rece.. Malaxarea insuficientă se manifestă prin eterogenitatea distribuţiei liantului în amestec.4. pag. pe măsura uzării lor. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului. mixtura poate fi livrată la 110. – Malaxor pentru mixtură asfaltică Paletele trebuie să poată fi înlocuite uşor.. fie printr-o rampă de difuzare sub presiune. astfel ca să se efectueze o cât mai bună amestecare a agregatelor cu bitum. În acest stadiu al fabricaţiei. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140.4). acest procedeu asigură o anrobare completă a granulelor fine. Fig.130 2 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Malaxoarele cele mai răspândite sunt cele cu ax orizontal prevăzute cu palete (fig. sigurul factor asupra căruia se poate acţiona este durata de malaxare. Cel mai perfecţionat procedeu este sistemul “impact” care pulverizează bitumul la o presiune ridicată ( 20daN / cm ) sub formă de ceaţă. până la 40mm. Durata de malaxare trebuie să fie reglată fie manual. ameliorând lucrabilitatea şi permiţând realizarea unor economii de liant... Un malaxor bine conceput trebuie să asigure o anrobare perfectă cu un randament maxim.

Malaxarea se poate face în instalaţii cu funcţionare în flux discontinuu sau continuu. Se recomandă ca durata de malaxare să nu coboare sub 60s.000 t. Pe un şantier cu opriri fracvente. 8 – rezervor de liant. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă. 9 – pompă de liant. dozarea componentelor şi în consecinţă calitatea mixturii se resimte foarte mult. 4. astfel încât trebuie să se ia toate măsurile pentru a evita stagnarea producţiei organizând aprovizionarea şi transporturile. Fig. Totodată.. convin pe şantierele pe care se schimbă frecvent reţetele de lucru fie de la o zi la alta. pentru a lucra în condiţii economice trebuie să prelucreze cantităţi mari de agregate. cu agregate mai puţin corespunzătoare.controlul granulozităţii. 4 – tambur uscător. Din contră. Ele se pretează în cazul posturilor fixe şi pot fi montate pe verticală. De obicei să caută să se folosească staţii de anrobare capabile de a prepara 500. Reglarea se face aproape imediat. 6. ele convin foarte bine pe şantierele mari. În schimb instalaţiile cu fabricare continuă sunt simple. adesea mai economice. cu introducerea agregatelor în malaxor pe şarje.. 5 – elevator cald. 10 – malaxor. cu temperaturi care variază. Instalaţiile cu fabricare discontinuă nu funcţionează bine decât dacă merg continuu. La puteri egale. însă mutarea lor dintr-un loc în altul costă mult şi nu se justifică economic decât pentru şantiere de cel puţin 15.5).elevator rece. la putere egală. robuste. fie chiar în aceeaşi zi. costul este strâns legat de randamentul zilnic. 7 – alimentator. 3. Având o legătură automată între liant şi agregate. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Necesitatea încălzirii agregatelor a condus la folosirea unor instalaţii de asfalt tot mai perfecţionate care. reducând astfel suprafaţa de teren ocupată. aceste instalaţii sunt în general mai costisitoare ca investiţie şi exploatare.4. 2 – alimentator.131 . pe un şantier în care toţi parametrii sunt constanţi şi rezultatele sunt bune.5 – Schema funcţionării unei instalaţii în flux continuu: 1 – predozatoare. foarte mobile şi. Aceste staţii sunt mobile.1200 t/zi. pentru care nu este nevoie decât de una sau două reţete de mixturi (fig.

132 . calificarea personalului etc. Alegera tipului de instalaţie este o operaţie delicată. condiţiile de exploatare. se procedează în mod similar. 1 – buncăr. Când sunt umede.detalii. b. în paralel sau în serie. Pentru a se preciza amplitudinea vibraţiilor sau viteza benzii. agregatele fine au tendinţa de a produce înfundarea scurgerii. un cordon de materiale neamestecate. 3 – arbore motor. Reglarea clapei predozatorului se face prin cântărirea agregatelor după un timp de funcţionare în regim de lucru normal dat. 4. 3 – clapetă reglabilă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Alimentarea regulată şi continuă a instalaţiei precum şi proporţia constantă între diferite sorturi se asigură prin operaţia de predozare. care trebuie să fie condusă comparânduse costul. de aceea predozatoarele sunt echipate cu vibratoare pentru a uşura evacuarea materialului. cât şi în regim discontinuu.6). Extragerea materialului din buncărele predozatorului se face continuu cu ajutorul unor benzi transportoare. Predozatoarele debitează. însă convenabil proporţionate. Predozarea agregatelor se face volumetric (fig. Consistenţa bitumului natural trebuie să fie modificată în limite convenabile prin oxidare şi prin adaos de bitum dur de petrol. Debitul de material este influenţat de viteza benzii şi de deschiderea clapetei prevăzute la baza predozatoarelor. având graficul dintre debitul de material şi deschiderea clapetei care corespunde debitului căutat. care este necesară atât la funcţionarea în regim continuu. uşurinţa de întreţinere. 2 – agregate.6 – Dozare volumetrică a a gregatelor a – ansamblu. performanţele. astfel încât după fluxare să se obţină un bitum cu penetraţie pag. Zăcămintele de nisipuri bituminoase din ţara noastră care conţin nisipuri monogranulare fine impregnate cu bitum moale sunt valorificate în prezent prin folosirea lor directă la executarea îmbrăcăminţilor asfaltice la cald. 4. Fig.

.. Se poate recurge şi la oxidarea catalitică. Distanţa de transport maximă se stabileşte astfel ca scăderea de temperatură pe traseu să nu fie mai mare de 20oC. se acoperă bena camionului cu o prelată. din care. folosind drept catalizator clorura ferică. Adaosul de bitum dur de petrol. În plus. la aşternere.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor mijlocie... în instalaţii mecanice cu flux continuu şi încălzire în echicurent. mixtura nu se mai poate aşterne pe şosea şi cilindra în bune condiţii. cu pentraţia de 5. Temperatura anrobatelor coboară foarte lent. beton de ciment sau îmbrăcăminţi asfaltice vechi etc. în proporţie de 0. este de 25. De obicei.. Sub această temperatură. materiale stabilizate.133 .5. Când imbrăcămintea se execută dintr-un singur strat. materialul bituminos se îndepărtează de contactul cu flacăra rămânând deci ca temperatura amestecului să se realizeze în principal sub acţiunea gazelor fierbinţi. pag. Prepararea mixturilor cu nisip bituminos se face într-o singură fază. Materialele fiind introduse în uscător prin aceeaşi parte cu flacăra injectorului. la ieşirea din malaxor este indispensabil ca anrobatele fiebinţi să fie stocate într-un buncăr.1. Trebuie evitate tranşeele de acces în care se colectează apa şi care imobilizează instalaţia după ploaie.15mm/10. în aşa fel ca la punctul de lucru temperatura să nu scadă sub 130oC. distanţa de transport poate să fie de câţiva zeci de kilometri. Aşternerea îmbrăcăminţilor bituminoase la cald În general îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald se execută din două straturi: stratul de uzură la partea superioară. nisipul bituminos suferă un proces de oxidare-polimerizare prin evaporarea uleiurilor uşoare şi transformarea structurii sale coloidale care conduce în cele din urmă la creşterea consitenţei btumului natural.30% din cantitatea necesară de liant.. Este necesar ca distanţa de transport a mixturii fierbinţi să fie redusă la minimum. prin gravitaţie. Dacă transportul se face la distanţe mari şi pe timp rece sau când se aşteaptă averse de plaoie.. Îmbrăcăminţile asfaltice permanente se aşează pe un strat de bază bine consolidat din macadam.aceasta trebuie să aibe caracteristicile mixturii stratului de uzură. stratul de legătură sau binder la partea inferioară. Totodată. este necesar să fie luate măsuri împotriva pierderilor de căldură. În acest fel. se înlătură pericolul de autoaprindere deoarece pe măsură ce se încălzeşte. Transportul mixturilor bituminoase de la instalaţia de preparare la punctul de lucru se face cu autocamioane basculante. sunt încărcate autocamioanele-basculante.3 ore de transport.. mixtura se amestecă din nou şi temperatura se uniformizează. Transportul mixturii pentru punerea în operă Pentru a asigura un randament maxim şi a evita pierderile mari de căldură.0% din greutatea mixturii. astfel că masa asfaltului rămâne caldă chiar după 2. Catalizatorul se introduce în timpul malaxării.

. apoi mai grele (100. În cazul aplicării pe pavaje de piatră cu denivelări.. stratul de bază trebuie curăţat şi amorsat cu bitum tăiat sau cu emulsie de bitum.120kN).. numai după ce suprafaţa este perfect uscată. Mixtura adusă la punctul de lucru se răspândeşte în grosime uniformă cu finisoare mecanice (fig. Pentru compactare se folosesc compresoare cu feţe netede sau cu pneuri. se prevede o egalizare cu mixtură asfaltică. 4. la început mai uşoare (60. Înainte de aplicarea mixturii pe şosea.7 şi 4. 3 – grindă vibratoare.80kN).134 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Stratul de binder este obligatoriu de executat..8) sau manual. pe pavele de piatră sau pe un strat stabilizat cu ciment. pentru cilindrarea asfaltului sunt indicate compresoarele tandem. 4. când îmbrăcămintea se aşează pe îmbrăcăminţi vechi. Dintre cele netede. pag. Aplicarea se face Fig.7 – Repartizator-finisor pentru mixturi bituminoase: 1 – buncăr. 4 – placă nivelatoare. când bitumul serveşte ca lubrifiant. 2 – şnec. Fiecare strat se cilindrează separat înainte de a se răci mixtura asfaltică.

4.2000kN iar pentru eliminarea urmelor lăsate de trecerea pneurilor.. decalate sistematic. în jurul gurilor de scurgere. mixturile bituminoase pot fi compactate la cald numai în limite de temperatură destul de restrânse. În general. viteza de deplasare a compresorului şi presiunea de compactare. dar udarea trebuie redusă la minimum pentru ca să nu se răcească brusc faţa superioară a stratului de asfalt. mecanice sau de mână. În procesul de compactare a mixturilor bituminoase.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Nu este permisă staţionarea unui cilindru compresor pe o mixtură care nu s-a răcit.8 – Repartizator . operaţia de compactare a materialului aşternut se încheie prin câteva treceri cu un compresor tandem de 60. Cilindrarea se face de la margine spre axă. succesiuni de utilaje.80kN..finisor Trebuie reţinut faptul că betoanele asfaltice la cald nu se pot executa în condiţii bune decât numai pe vreme caldă şi uscată. pag.. de grosimea stratului şi de penetraţia bitumului.. Apoi se execută compactarea de bază folosind compactorul cu pneuride 150. al capacelor de vizitare şi în locurile greu accesibile compactarea se face prin batere cu maiuri metalice fiebinţi. schimbarea sensului de mers efectuându-se prograsiv pentru a se evita vălurirea suprafeţei.. în diferite combinaţii. un rol important îl au temperatura mixturii. după ce mixtura s-a răcit puţin se trece cu un cilindru compresor de 120. cu trei rulouri netede. Tamburele sau pneurile compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fiebinte de ele.135 . De exemplu. de aceea şi în acest caz urmează o cilindrarea puternică cu cilindri copresori. În lungul bordurilor. care asigură o aşezare forţată a materialului plastic. Se pot folosi.140kN. Grinda vibratoare a finisorului nu asigură decât o îndesare uşoară a materialului. care depind de sezonul de lucru. cu viteza redusă şi fără şocuri. imediat în urma finisorului.. pe lângă numărul de treceri succesive.

temperatura ambiantă pag. însă pentru evitarea formării de făgaşe. de curenţii de aer şi de temperatura ambiantă (fig. 2oC. Pentru a nu se produce refularea mixturii între pneuri este necesar să fie reglată presiunea din pneuri în funcţie de temperatură.10). S-a constatat însă că acest inconvenient dispare atunci când temperatura pneurilor se apropie de o temperatură de echilibru situată în jur de 70 oC.22oC ..influenţa temperaturii la compactarea mixturilor bituminoase: h . Viteza de mers a compactorului poate să ajungă la sfârşitul compactării până la 29 Km/oră.4.136 . 4.9 . care depinde la rândul său de temperatura anrobatelor. Când compactarea se face direct cu compactoare cu pneuri sau dacă temperatura mixturii este prea ridicată se produce lipirea mixturii de pneuri.a . iar sub temperatura de 110 oC compactarea asfaltului nu se poate face în condiţii bune. temperatura materialului scade foarte rapid.grosimea strtului. În exemplu dat în figura 49. trebuie reglată presiunea din pneuri pe măsura creşterii gradului de compactare. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Trebuie observat că atunci când mixtura asfaltică se aşterne într-un strat subţire. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri multiple se obţine un grad ridicat şi uniform de compactare.. tipul de lanţ şi felul agregatelor (fig.4. la ş compactarea este puţin eficace.a se remarcă faptul că½ oră de la aternere.9).

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. grosimea stratului ce se compactează poate fi sensibil sporită întrucât. 4. Pentru straturi de bază însă. de aceea grosimea stratului de uzură din mixturi bituminoase trebuie să nu depăşească 2 sau 3 ori dimensiunea maximă a agregatului.137 . în acest caz.4.11 se prezintă şi tehnologia de aşternere a mixturilor asfaltice în metoda la rece. În figura 4. în special la mijlocul stratului temperatura scade mult mai puţin decât în cazul stratului subţire de uzură.10 .Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Compactarea în straturi groase poate duce la aparitia de neregularităţi în profilul în lung. permiţând astfel o compactare eficace (fig. pag.12).

138 . 4.11 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.Tehnologia de execuţia a macadamului penetrat cu emulsie bituminoasă pag.

Caracteristicile acestui compresor sunt amplitudinea vibraţiei şi frecvenţa rotaţiei masei excentrice.Rulou vibrator pentru mixturi bituminoase: pag.Scăderea temperaturii asfaltului după aşternere în funcţie de grosimea stratului Au fost obţinute rezultate bune şi cu rulouri tandem vibratoare. 4. 4. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.13 . însoţită de diagrama parametrilor de compactare. În figura 4.12 .13 se arată schema de lucru a ruloului vibrator.139 .

De asemenea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a .. 2 . pentru a se evita ca sudura între cele două părţi să fie făcută în aceeaşi secţiune (fig.5 şi 4 cm.5 cm.7mm. sub un dreptar de 3m. grosimea stratului de uzură variază între 2... în cantitate de 2.Aşternerea asfaltului pe jumătate din lăţimea căii: a . iar a stratului de binder între 3 şi 4. 4.sudarea rostului de lucru. în locul nisipului bitumat se vor aplica tratamente superficiale..strat de uzură din beton asflatic. Îmbrăcăminţile de asfalt cilindrat sunt încadrate conform STAS. racordate în treimea mijlocie. precum şi de tipul mixturii folosite.14. 1' . Îmbrăcămintea de asfalt cilindrat trebuie etanşată cu nisip bitumat. Straturile cu grosimi mai mari se execută în grosime de 4. Se preferă nisipul de concasaj. trebuie asigurată sudura la rostul de lucru. Profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale. nu trebuie să depăşească 5. Pentru acesta se taie marginea stratului executat şi se amorsează cu bitum tăiat.5%. Sectoarele executate în zone umede sau pe vreme rece.3Kg/m2.efectul ruloului vibrator de 10t.14 . 4. De regulă. iar acostamentele sunt prevăzute cu benzi de consolidare.. Fig.efectul ruloului static este de 10t Grosimea îmbrăcăminţii se stabileşte în funcţie de intensitatea şi felul traficului. Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii. Rosturile de lucru la cele două straturi suprapuse se decalează faţă de axa drumului. aşezat paralel cu axa. Îmbrăcăminţile formate numai dintr-un singur strat vor avea o grosime de cel puţin 4 cm. Panta transversală variază între 2 şi 2.decalarea rostului de lucru. b ..140 . b .a).7cm şi nu au strat de legătură.strat de uzură de asfalt turnat. astfel de tratamente se aplică şi pe porţiunile ce rămân poroase. Se prezintă în continuare schema tehnologică de lucru: pag. Denivelările în lungul drumului. Suprafaţa îmbrăcăminţii trebuie să rămână cât mai netedă.binder. 1 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ 1 2 3 4 RECEPTIE 5 6 7 8 9 RUTIERĂ RAMPA PULVERIZ ARE BITUM BENA STRUCTURA 7 FAZA TEHNOLOGICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI AŞTERNEREA STRATURILOR ASFALTICE AMORSAR E AŞTERNE RE MIXTURĂ ASFALTIC Ă COMPACTA RE CURĂŢAR E SUPRAFAŢ Ă AMORSA RE AŞTERN ERE BINDER COMPACT ARE UZURĂ NIVELARE OPERAŢIA EXECUTATĂ PROFILARE COMPACT ARE FINISARE AUTOGREDE UTILAJUL FOLOSIT R CILINDRU COMPACT OR STROPITO R BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACTO R PERII MECANICE STROPIT OR BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACT OR .

LONGIT.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ZIG-ZAG LONGITUDIN AL SCHEMA TEHNOLOGICĂ LUCRU DE FÂŞII LONGIT. CICLIC (a) CURĂŢARE AMORSARE AŞTERNER E COMPACTA RE DRESSING . (a) FÂŞII LONGIT.

.. materialele trec la dozare şi de aici în malaxor. bitum rezidual. Concomitent se pulverizează emulsia. Anrobatele sunt transportate cu ajutorul camioanelor basculante la punctul de lucru. Fig. se amorsează şi se aştern anrobatele cu lama autograderului sau cu repartizatoarefinisoare. Din buncărele de agregate. pag. 5%. transportul şi aşternerea mixturilor în metoda la rece [3] Schema unei instalaţii fixe este indicată în figura 4. Compactarea se efectuează după ce s-a produs ruperea emulsiei (culoarea acesteia se schimbă din cafeniu în negru).161 .25 mm. 15%.4. cu ajutorul elevatorului rece.. apoi se continuă compactarea cu compactoare cu pneuri. Prepararea.80 kN. 4.3mm..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 4. agregate 3.15. 75%.. În cazul îmbrăcăminţilor executate în două straturi se recomandă în stratul inferior: agregate 8. Se curăţă suprafaţa. se compactează dinspre margine spre axă. Se recomandă folosirea compactoarelor de 60 .8 mm. 10%.. nisip 0.Instalaţie fixă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi asfaltice.15 .

rezervor de emulsie. Prepararea în instalaţii mobile se face conform schemei instalaţiei mobile Motopaver indicată în fig. în staţiile când se cere o producţie 25. grosimea stratului se poate regla cu ajutorul lamei nivelatoare. Emulsia stocată în rezervoarele de depozitare a instalaţiei este de asemenea dozată.Instalaţie mobilă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului cu cupe şi dozate corespunzător în debit constant la malaxorul cu palete. buncăre pentru nisip.17).40 mm. Amestecarea are loc în malaxor iar anrobatele fabricate sunt repartizate direct pe drum. distribuitor de apă..16 .16. mai mică sau când se anrobează agregate cu granule mari pag. distribuitor de emulsie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Procesul tehnologic. Tehnologia covoarelor asfaltice ultrasubţiri [3] Prepararea şlamului bituminos să face în instalaţii speciale montate pe un camion (fig.. Instalaţia este formată din rezervor pentru apă. 4. 4. Anrobarea în staţii fixe se face utilizând betonierele obişnuite. Fabricarea anrobatelor cu emulsii la rece necesită instalaţii mult simplificate faţă de cele utilizate la prepararea anorbatelor la cald. Fig.162 . 4. 45.

Instalaţia prezentată în figura 4.17 .163 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 4. dozajul mediu fiind de circa 10 .17 permite aşternerea a 2000m / h . 2 2 pag.11kg mortar pe 1m .Instalaţie pentru producerea şi aşternerea şlamului bituminos Amestecul se realizează în malaxorul cu şnec elicoidal. care este distribuit imediat direct pe suprafaţa de tratat. Se obţine astfel un mortar asfaltic în stare fluidă.

malaxarea şi reaşternerea stratului asfaltic. sau cu trecerea materialului prin malaxor cu adaos de materiale de aport. În figura 5.164 . remodelare fără trecerea materialului prin malaxor. pag.1 corespunde tehnologiei de lucru în metoda pe loc utilizând combine rutiere de mare performanţă. Reutilizarea materialului existent presupune aplicare câtorva operaţii tehnologice: frezarea şi mărunţirea materialului din îmbrăcămintea asfaltică. adaosul de materiale pentru ameliorarea din îmbrăcămintea asfaltică. Remodelarea suprafeţei carosabile se face în două variante tehnologice şi anume. Dozarea constituienţilor se face prin încercări de laborator. Această tehnologie se aplică în cazul în care structura materială a mixturii asflatice este corespunzătoare. Variantele prezentate şi în figura 5. ceea ce înseamnă termoreprofilare. însă au apărut deformaţii permanente datorită unor suprasarcini date de vehicule grele în perioadele călduroase ale anului. care prezintă denivelări la suprafaţa carosabilă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL V SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU RECICLAREA ŞI REGENERAREA STRATURILOR ASFALTICE UZATE În ultima perioadă s-a dezvoltat tehnologia reciclării şi regenerării îmbrăcăminţilor asfaltice degradate în exploatare din necesitatea reutilizării zestrei drumului existent pentru eficientizarea lucrărilor şi datorită scăderii depozitelor de agregate naturale de calitate. ceea ce înseamnă reciclare.1 se prezintă schema tehnologică de lucru pentru reprofilarea straturilor asfaltice.

165 .5. b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.Reprofilarea prin remodelare a .1 .fluxul de material şi elementele componente ale maşinii în procesul de remodelare pag.secţiunea transversală înainte şi după reciclare.

reciclarea asfaltului în metoda pe loc sau în staţii fixe. Pentru a se obţine o bună legătură cu mixtură de aport. În figura 5. Termoreprofilarea Permite refacerea benzilor lente destinate treficului greu care se văluresc repede. dacă trebuie decapată o cantitate mai mare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Funcţie de starea tehnică a părţii carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică.2 se prezintă schema constructivă pentru o combină rutieră care realizează operaţia de termoregenerare a îmbrăcăminţii asflatice uzate în metoda pe loc. În varianta sa americană. se procedează la o frezare prealabilă. ceea ce reprezintă un important avantaj economic. această soluţie de reabilitare este de circa două ori mai puţin costisitoare decât aplicarea unui covor asfaltic de 4cm grosime. termoreprofilarea în cazul îmbrăcăminţilor asfaltice cu denivelări. se încălzeşte mai întâi îmbrăcămintea rutieră existentă peste care se aplică un strat de uzură de circa 2cm.166 . procedeul se foloseşte mai des la autostrăzile cu îmbrăcăminţi din asfalt. este necesar să se dispună de o cantitate suficientă de material scarificat şi destul de cald. se pot aplica mai multe tehnologii de lucru şi anume: termoregenerarea asfaltului prin adaosul de materiale de aport în vederea modificării reţetei. Termoregenerarea asfaltului În cazul în care se doreşte modificarea caracteristicilor stratului de rulare prin corecţia suprafeţei cu material de regenerare. 2 2 pag. Sub aspect energetic. Ambele materiale bituminoase trebuie să fie compactate simultan imediat în spatele maşinii. fără a retuşa ansamblul şoselei. Cantitatea de mixtură care se elimină este de cel mult 30kg / cm . fisurate prin îmbătrânirea bitumului. Adaosul de mixtură nouă este de cel puţin 40kg / m .

2 .panouri încălzitoare. 3 .echipament recepţie material regenerare.lamă nivelatoare. trebuie respectate cotele obligatorii impuse la intersecţii şi de asigurarea înălţimii libere sub poduri.şnec repartizator-reprofilare asfalt vechi.şnec repartizator asfalt nou.Schema unei combine rutiere de termoregenerare 1 . 4 . Dacă se realizează un nou strat de bază. Nevoia de a compensa defectele atât în sens transversal cât şi longitudinal antrenează variaţii în jurul grosimii medii de consolidare. pag. În plus. iar materialul rezultat să se folosească la reprofilare. 10 . 2 . este necesar să se scarifice îmbrăcămintea veche.placă vibrantă precompactoare. Când îmbrăcămintea veche se păstrează înainte de reprofilare se face amorsarea suprafeţei. În schimb. 9 . 6 . 5.echipament scarificare. 8 .3).5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.167 . adoptarea unui profil secant poate conduce la grosimi inferioare limitei critice (fig. 5 .rezervor gaz.vaporizator. Reprofilarea după un profil tangent poate conduce la creşterea consumului de materiale. 7 .rezervor carburant.

unde materialul frezat din îmbrăcăminteauzată se malaxează pe loc cu mixtura asfaltică de aport. 5.Reprofilarea şi refacerea bombamentului Reciclarea asfaltului în metoda pe loc În cazul în care este nevoie de refacerea structurală a îmbrăcăminţii asfaltice datorită pierderii integrale a caracteristicilor iniţiale. Combina rutieră pentru reciclarea asfaltului se prezintă în figura 5.4. Aceasta presupune refacerea structurii asfaltului la care materialul frezat din vechea îmbrăcăminte se utilizează parţial funcţie de calităţile reziduale. Mixtura asfaltică reciclată în acest mod este pusă în lucrare cu un şnec de repartiţie şi o grindă vibratoare. Maşina poate fi eventual înzestrată cu o pompă dozatoare de bitum permiţând introducerea în malaxor a pag. se aplică tehnologia reciclării.168 .3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.

placă vibrantă precompactoare În acest mod în loc de două straturi succesive. Reciclarea în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice În cazul în care nu se dispune de combine rutiere de mare productivitate.5). Costurile cresc datorită cheltuielilor de transport. 8 .rezervor gaz. se obţine un singur strat de rulare de grosime ceva mai mare. 10 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor unei cantităţi de bitum strict necesară.echipament recepţie material aport.şnec repartitor material regenerat.lamă nivelatoare.Combina de reciclat pe loc 1 .panouri încălzitoare. se poate aplica reciclarea în staţii fixe (fig. care presupune un timp de execuţie mai îndelungat. 3 . pentru a compensa caracteristicile bitumului durificat recuperat din şosea. Posibilităţile reale de a corecta compoziţia asfaltului prin reciclare sunt limitate deoarece orice modificare a agregatelor va influenţa dozajul necesar de liant şi vice-versa. De aceea execuţia reciclării asfaltului trebuie asistată tehnic în permanenţă de personal de specialitate şi cu încercări de laborator specifice. 9 . 11 . 5 . Fig. nu va fi posibil să se adauge bitum nou în cantitate suficientă fără a se ajunge la un exces de liant şi a se provoca prin urmare fenomen de exsudaţie. 12 . ce presupun deplasarea materialului frezat din cale la staţia fixă de preparare a mixturilor asfaltice. 6 .169 . cum se realizează prin termoprofilare. De exemplu dacă într-un asfalt dat numai bitumul este îmbătrânit. După operaţia de reciclare a pag. fără să fie dată o corecţie granulară.echipament scarificare. 5.4 . 2 .malaxor pe loc a materialului vechi cu asfalt nou.vaporizator. precum şi a materialelor de aport. 4 . 7 .5.buncăr stocaj.şnec repartitoramestecător asfalt vechi cu asfalt nou.rezervor carburant.

Operaţia în sine presupune studii de laborator pentru fixarea reţetei optime de mixtură asfaltică reciclată.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor mixturii asfaltice. Complectarea acestora cu studii pe sectoare experimentale sau prin teste rapide pe modele la scară redusă permit anticiparea duratei de serviciu a stratului reciclat. pag. aceasta este încărcată din nou în autobasculantă în vederea transportului la locul de repunere în strat.170 . Se recomandă efectuarea de teste clasice de identificare a caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete. dar şi prin încercări complexe care pun în evidenţă viabilitatea noii structuri asfaltice. În acest sens se fac teste specifice pe constituienţi şi pe amestecuri în proporţii diferite de materiale reciclate şi materialele de aport.

Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate. 5.5 .171 . în staţii centralizate pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.

tocmai prin reducerea relaţiilor de transport a materialelor. Fig.6 se poate observa reducerea numărului de operaţii de lucru în cazul folosirii combinelor rutiere în metoda pe loc.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.6 .172 . "in situ" pag. 5.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figura 5.

-flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare discontinuă.7).11).colector praf cu sistem de recuperarea a fânului pag. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţionare discontinuă care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. 2 .7 . 5. prevăzută cu sisteme de cântărire-dozare continuă.tambur uscător-malaxor.7). 4 . 5.bandă transportoare cu sistem de cântărire.Schema fluxului tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate 1 . Toate aceste variante de instalaţii pentru reciclarea materialelor asflatice diferă din punct de vedere constructiv al amplasării principalelor echiapamente din lanţul tehnologic urmate de materialul frezat şi de materialul folosit pentru optimizarea reţetei.buncăr materiale reciclate.9). -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. Fig. 5. 5. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţiune discontinuă. care foloseşte până la 30% materiale reciclate (fig. care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. cu dozarea materialelor reciclate (fig. 3 . care foloseşte 100% materiale reciclate (fig.predozatoare. 5.8). 5.173 . -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă.6.10).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figurile ce urmează se prezintă detalii constructive pentru instalaţii de reciclare în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice în următoarele variante [ 2] : -flux tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate (fig.alimentator materiale reciclate. 5. 5 .

5.alimentator materiale reciclate.tambur uscător-malaxor.predozatoare. Fig. 4 .174 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5. 3 .9 . 2 . 5 . folosind până la 40% materiale reciclate pag.bandă transportoare cu sistem de cântărire.buncăr materiale reciclate.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 100% materiale reciclate 1 .8 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă prevăzute cu sisteme de cântărire-dozare continuă.

15 . 4 tambur arzător pentru materiale reciclate.alimentator malaxor.bandă transportoare. 8 . 10 .14 .malaxor. 2 .uscător.175 .cântar filer. 5.predozator.bandă transportoare cu sistem de cântărire.sistem transfer bitum.bandă transportoare cu sistem de cântărire. 11 . 3 . 5 . 2 .buncăr materiale reciclate. folosind până la 50% materiale reciclate 1 . 6 . pag.turn malaxare.ciur. Fig. 3 .tambur arzător.10 .elevator. 11 . 13 . 7 .buncăr materiale reciclate 10 .7 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 1 .elevator filer.colector praf cu sistem de reciclare a fânului. 8 . 6 cântar agregate.sistem de transfer a bitumului. 12 .alimentator cu sistem de cântărire a materialelor reciclate. 4 .elevator.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă cu dozarea materialelor înaintea malaxării.elevator materiale reciclate.uscător agregate minerale. 9 .predozator. 9 .elevator. 5 .

3 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . 5 .colector praf cu sistem reciclare a fânului.elevator. 7 .4 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.turn malaxare. 3 . 6 . 6 . 11 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate. Fig.sistem alimentare bitum.predozatoare.8 .pompă bitum. 2 . 9 .176 .bandă transportoare cu sistem de cântărire şi grilă de presortare. 5.uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate. 10 .bandă alimentare cu grilă de sortare. 2 .sistem de dozare a amestecului. 7 pag.elevator. 4 . 5. 5 .11 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 .12 .bandă alimentare cu sistem de cântărire.alimentator reciclate.predozatoare.malaxor.buncăr reciclare.

prevăzut cu sistem de uscare contracurent şi cu trapă pentru accesul materialului frezat. În figura 5.sistem de control dozare a amestecului.8 .177 . 9 .10 . pag.alimentator cu sistem de cântărire a amterialelor reciclate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor buncăr materiale reciclate.13 se prezintă un detaliu pentru un tambur uscător-malaxor.colector praf cu sistem reciclare a fânului.

2 .C.tambur uscător malaxor.sistem de rotire (coroană dinţatăpag. 3 .13 .bandă alimentare agregate. 4 .zonă de schimb termic.zonă de combustie.C. cu sistem de uscare contracurent (pantent internaţional) a .178 .sistem de sprijinire.Tabur uscător tip E. c . 1 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5. b .M.zonă de malaxare.

-amestecarea materialului frezat cu agregatul de aport din buncărul combinei.14 .gură alimentare materiale reciclate. Fig. 5 .materiale reciclate.material cu emulsie bituminoasă. -malaxarea forţată cu suspensie apă-ciment.14. -compactare cu grindă vibrantă de înaltă compactare.amestecarea amestecului de agregate . -profilare . 7 arzător. la care principalele operaţii tehnologice de lucru sunt: -recepţia materialului frezat de un echipament antemergător. 5. -pulverizare .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor pinion). care se recomandă a fi utilizată numai în perioadele călduroase ale anului. Reciclarea la rece răspunde şi problemelor legate de protejarea mediului înconjurător prin eliminarea deşeurilor şi reducerea considerabilă a materialelor noi din cariere şi balstiere.nivelare cu şnec repartitor. Recilarea la rece În ultima perioadă se dezvoltă şi se foloseşte din ce în ce mai mult reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate.179 . Deşi sunt mai costisitoare prezintă un mare avantaj şi anume.bandă alimentare . posibilitatea de a fi aplicată o perioadă mai lungă dintr-un an faţă de reciclarea la cald. Combina rutieră de reciclare la rece a asfaltului este prezentată în figura 5. 6 .Maşină pentru reciclarea la rece pag.

Ultimul strat recialat la rece este supus la mai multe prelucrări de suprafaţă sau în funcţie de volumul traficului este acoperit cu un strat de uzură.30 cm şi depind de structura cerută a drumului. În cazul unor structuri cu mai multe straturi bituminoase poate fi necesară frezarea stratului superior înainte de aplicarea procesului de reciclare la rece urmând ca materialul recuperat să fie recirculat la fabricarea mixturilor asfaltice în staţii. În cazul limitării nivelului suprafeţei de uzură se impun măsuri speciale pentru menţinerea acestuia după reciclare.180 . pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Cu ajutorul procedeului de reciclare la rece în structura drumului sunt realizate straturi de bază coezive sau necoezive. pentru identificarea reţetei optime a mixturii asfaltice reciclate la rece. Adâncimile de lucru sunt în general între 20 . De regulă este reciclat întregul strat de asfalt până la nivelul stratului de bază. Dacă este necesar să se optimizeze structura granulometrică se fac încercări de laborator pe epruvete.

1 Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului [ 4] Depozitarea materialelor componente ale betonului Depozitarea agregatelor de consum se face în condiţiile evitării amestecării sorturilor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL VI UTILAJE. Cimentul se depozitează în zilozuri metalice pe sorturi.2.6 compartimente (pentru numărul corespunzător de sorturi). Adaosurile se depozitează pe tipuri în recipienţi sau cuve prevăzute uneori cu agitatori. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ŞI PROCEDEE PERFORMANTE DE BETONARE 6. apropierea agregatelor şi alimentarea dozatorului se realizează de regulă cu draglina cu comandă manuală sau automată. alimentarea făcându-se cu încărcătorul frontal cu cupă sau cu transportorul cu bandă. sau periodică (ciclică). admiţându-se abateri de cel mult ± 1% (fig.. sau în saci de 50kg. dozarea se face cu instalaţia gravimetrică prezentată detaliat în figura 6. În cazul depozitării cimentului în silozuri lângă betonieră. semiautomat şi automat. cu pereţi despărţitori. -după modul de funcţionare: cu funcţionare continuă. în buncăr de buzunar sau buncăr serie. -după comenzile dozatorului: manual. Dozarea materialelor componente ale betonului Dozarea componentelor betonului se face cu mijloace specifice numite dozatoare care se pot clasifica: -după modul dozării: în volum – volumetric şi în greutate – gravimetric. stivuiţi şi protejaţi corespunzător. la sol..6. a poluării şi a segregării şi anume: în silozuri cu pereţi despărţitori interiori. Dozarea cimentului se face de regulă gravimetric. excluzând astfel riscurile amestecării sorturilor şi umezirii. pag. Durata de depozitare a cimentului este în principal în funcţie de tipul acestuia şi de condiţiile de depozitare.1). în instalaţii în formă de stea cu 4. dar nu poate depăşi 2 luni.181 . de tip turn sau amplasare în paralel. respectiv atunci când se manipulează pneumatic.

pag. Dozarea volumetrică se admite numai la lucrări izolate.182 . implicit admisia cimentului în cupa de dozare 6. în volum de maximum 500m pentru elemente de beton şi beton armat de clasă cel mult egală cu Bc 15 sau pentru lucrări cu volum redus (max 3 10m3 ) pentru clasele de beton mai mari de Bc 15. se întrerupe cu contact şi funcţionarea transportului cu melc 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. Dozarea agregatelor se face gravimetric. abaterile fiind cel mult ± 2% .3 se prezintă tipurile de dozatoare pentru agregate clasificate după modul de funcţionare continuă şi respectiv perioadică. pentru a cântări doza dorită iar atunci când acesta este atinsă şi cântarul 7 se echilibrează.1 – Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru ciment Sistemul de cântărire se reglează înainte. În figura 6.

pentru ciment: 1 – motor electric.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. 6 – cupa de dozare. 3 – capul de cântărire.183 . 5 – dispozitiv de dozare. 7 – cântar pag. 2 – transport elicoidal (melc). 4 – siloz.2 – Dozatorul gravimetric cu melc.

pe sorturi. folosind pe rând manetele 6 ce acţionează asupra şiberelor 4.184 . în stea. . introducându-se în recipientul fix de pag.4) are următorul mod de funcţionare: cu ajutorul unei lopeţi mecanice sau dragline 11. se aglomerează deasupra plăcii orizontale 2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.3. care închid şi deschid orificiile 3. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire (fig. agregatele depozitate la sol. de unde. se cântăresc prin adiţionare în cantităţile necesare dein fiecare sort. 6.6.Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru agregate Dozatorul gravimetric pentru agregat.

9 – diagrame verticale. toate agregatele se descarcă în schipul malaxorului sau direct în malaxor. scurgerea fiind dirijată direct în malaxor. 7 – menetă pentru închiderea şi deschiderea recipientului (1). 10 – platforma.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cântărire 1.4. – Dozator gravimetric pentru agregate. 2 – placa orizontală. prin acţionarea manetei 7. Dozarea aditivilor se face pe baza prescripţiilor speciale. Ele se montează la o conductă racordată în reţeaua de alimentare cu apă a şantierului. În cazul folosirii acestor adaosuri active. Fig. abaterea maximă admisă fiind de ± 1% . 4 – şibere. 3 – orificii. De aici. Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului şi sunt similare cu cele ce înregistrează consumul menajer.185 . cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire: 1. 5 – perete frontal. o parte din apa de amestecare va fi introdusă prin soluţiile diluate ale acestor adaosuri şi deci va scădea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei.recipientul de cânărire. prevăzută cu un robinet de alimentare. 6 – manete pentru acţionarea şiberelor. S – cadran indicator pentru greutatea cântărită. 11 – lopata mecanică pag. dar de o precizie mult mai mare. Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare.6.

amestecarea lor şi descărcarea betonului preparat se fac continuu. sistemul (metoda) de malaxare. fiind fixate mai mul palete. după care ciclul se repetă. folosindu-se utilaje numite malaxoare sau betoniere. Specificul malaxoarelor cu acţiune continuă constă în aceea că introducerea materialelor componente. sau amestecare forţată şi vibrare). Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă totativă. ele nu mai sunt eficiente în cazul când este necesară schimbarea frecventă a reţetei betonului. după care. malaxoarele se împart în următoarele grupe principale: -cu amestecare prin cădere liberă. alunecând de pe paletă. -cu amestecare forţată. cad din nou la partea inferioară. malaxoarele pot fi: -cu amestecare (acţiune) periodică (ciclică). Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare periodică. -cu amestecare (acţiune) continuă.186 . -cu amestecare combinată (prin cădere liberă şi forţată. Amestecarea betonului se face mecanizat. pag. Malaxoarele cu acţiune periodică se caracterizează prin aceea că prepararea amestecului de beton se face ciclic. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxarea (amestecarea betonului) Prin malaxare trebuie să se asigure un amestec cât mai omogen. După continuitatea procesului de amestecare. malaxarea acestora şi descărcarea amestecului gata preparat. prin introducerea periodică în tobă a unor anumite cantităţi de materiale componente (dozate conform reţetei). Acestea pot fi clasificate în principal după continuitatea procesului de amestecare şi respectiv. pe toată durata funcţionării utilajului. Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta. dar dozarea cu precizie a materialelor componente ale betonului şi reglarea timpului de malaxare sunt dificil de realizat şi din această cauză. materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime. În timpul rotirii tobei. pe pereţii interiori ai acesteia. scop în care este necesar ca traiectoriile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului să se întâlnească între ele cât mai frecvent. După sistemul (metoda) de amestecare a componentelor. amestecare prin cădere liberă şi vibrare.

Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare sunt mai mici şi uzura organelor de malaxare este mai redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată.187 . malaxoare cu acţiune periodică: basculante. 6.5e). ceea ce face ca ele să fie eficient folosite la betoane cu agregate mari.5a). Malaxoare cu acţiune continuă: b).5c). cilindrice cu ax orizontal. pag. 6. 6. dublutronconice (fig. verticale gravitaţionale. 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice şi au puteri şi mase specifice mai mici decât ale celor cu amestecare forţată. în formă de pară (fig. După construcţia tobei de amestecare şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se deosebesc următoarele tipuri: a). reversibile cu ax fix orizontal.5d). 6. dublutronconice (fig.5b). triplutronconice (fig. reversibile cu ax fix inclinat – autoetoniere (fig.

Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase cu agregate mărunte. masele specifice ca şi uzura paletelor (la aceste malaxoare) sunt mai mari decât la cele cu amestecare prin cădere liberă. mortarelor şi betoanelor asfaltice care necesită o bună omogenizare. paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente. 6. în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete.188 . prin rotirea arborilor şi în unele cazuri şi a cuvei.5 – Scheme constructive ale malaxoarelor cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Puterile specifice.

buncăr de buzunar Comadă mecanică Comadă electrică Acţionare: Acţionare: motor diesel motor electric 600/400 750/500 375/250 560/375 750/500 • • • • • • • • • • • • • • • • • Clasificare După construcţia cuvei de amestecare.6): în contracurent.40 1.stea la sol . după poziţia axei longitudinale. se deosebesc următoarele tipuri de malaxoare: cu acţiune periodică: cu ax vertical (fig.6.Baustellenmischer - Tip malaxor Beton/şarjă la l FM 600/400 400 FM 750/500 500 18 FM 250E 150 10 FM 375E 375 15 FM 500E 500 20 Productivitate medie (beton) până 15 m3 / h Mărime malaxor (capacitate umplere/beton) l Sorturi de agregate max 1. turbomalaxoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxoare cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă .35 4 1.50 4 1.40 4 1. pag. planetare.189 .50 Înălţime de descărcare beton m Depozitare agregate în: . în echicurent.caracteristici tehnice (fabricaţie SCHWING/Stetter) .

6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cu ax orizontal (fig.7). amestecare forţată şi ax vertical pag. Fig.6 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică. 6.190 .

6. amestecare forţată şi ax orizontal cu acţiune continuă: (fig.7 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.191 . 6.8) pag.

192 . Braţul cu palete susţine atât arborele vertical prevăzut cu 4 palete cât şi 2. o a doua cuvă este introdusă sub arborele cu palete. 6. Calitatea betoanelor preparate în asemenea malaxoare este foarte bună.8 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune continuă şi amestecare forţată Alcătuire şi funcţionare Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax vertical Malaxoarele în echicurent se caracterizează prin aceea că atât arborele cu palete cât şi cuva de amestecare se rotesc în acelaşi sens. pentru prepararea unei noi şarje de amestec. după determinarea malaxării unei şarje de beton şi ridicarea arborelui cu palete poate fi deplasată la obiect şi descărcată. pe care se află montată conroana dinţată exterioară. cuva este montată pe suport detaşabil. La unele modele. se roteşte în sens contrar. Arborele cu palete este acţionat de la motor electric prin intermediul unei transmisii iar cuva. în special la betoanele vârtoase este mare. dar timpul de descărcare. Modul de lucru al malaxorului este următorul: materialele componente ale betonului dozate. se introduc în cuvă iar apoi se coboară braţul cu palete în interiorul cuvei şi se execută malaxarea.3 palete fixe. cu ajutorul căruia. După terminarea malaxării. montată liber pe un pivot central. În perioada de deplasare a cuvei pline. care se rotesc într-un sens.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. este antrenată prin fricţiune de către materialele componente ale betonului. în timp ce cuva de amestecare. Materialele componente ale betonului sunt încărcate pe la partea superioară a pag. se ridică arborele cu palete şi se descarcă betonul din cuvă prin bascularea acesteia. Malaxoarele în contracurent sunt prevăzute cu unul sau doi arbori cu palete.

Malaxoarele planetare sunt destinate preparării tuturor reţetelor de betoane plastice sau vârtoase. pag. realizându-se astfel deplasări foarte rapide ale materialelor componente ale betonului. Organul de malaxare este alcătuit din următoarele părţi componente:un suport montat rigid pe arborele central vertical. sunt înclinate cu un unghi β faţă de planul vertical. la aceste malaxoare. paletele (în număr de 3.. braţele sunt prevăzute cu amortizoare (la unele modele chiar bratele sunt executate din foi de arcuri de oţel). sunt aşezate la diferite distanţe de axa rotorului. în timpi de malaxare de 30. Paletele individuale şi stelele cu palete se rotesc împreună cu suportul în jurul arborelui central vertical. dar asemenea malaxoare nu pot asigura prepararea unor betoane vârtoase de calitate corespunzătoare. preparându-se amestecuri de foarte bună calitate. asigurându-se prepararea unor betoane vârtoase de foarte bună calitate. iar betonul este decărcat prin partea inferioară centrală a acesteia. poziţionate excentric. Cuva acestor malaxoare este fixă. Turbomalaxoarele sunt destinate în principal preparării betanelor vârtoase. Turbomalaxoarele au puteri instalate comparabile cu ale malaxoarelor planetare. în funcţie de capacitatea cuvei. Vitezele tangenţiale ale paletelor exterioare ating de regulă 3..193 .0 m/s. unde se descarcă prin basculare. pe la partea inferioară prin deschiderea unui sector sircular. palete individuale fixate pe suport şi una din două stele cu palete.50secunde. în acelaşi timp.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cuvei. spre partea superioară a unui cadru de susţinere. ele să măture întreaga suprafaţă interioară a cuvei.. Datorită traiectoriilor complexe ale paletelor se realizează o amestecare intensivă a materialelor. astfel încât. paletele de amestecare sunt prinse de rotor prin intermediul unor braţe. Puterile specififce şi greutăţile specifice ale acestor malaxoare sunt însă mai mari decât ale tuturor celorlalte tipuri de malaxoare cu ax vertical.. în timpi de malaxare sub un minut. În timpul malaxării cuva de amestecare se ridică aşa ca o cupă. pentru aevita ruperea braţelor (sau sfarâmarea agregatelor) în cazul în care între palete şi cuvă s-a înţepenit o piatră. prin rotirea acestuia. cuva de amestecare este fixă. dar greutăţi specifice mult mai reduse/ Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax orizontal Malaxoarele cu un singur arbore orizontal se caracterizează prin monterea pe arbore a unei palete elicoidale şi a mai multor palete plane.24). atât în plan orizontal cât şi în cel vertical. Alimentarea cuvei se efectuează pe la partea ei superioară iar descărcarea. Se obţine betoane plastice de bună calitate. Paletele sunt aşezate sub anumite unghiuri faţă de rezele lor de rotire şi. iar zona centrală este izolată de restul cuvei printr-un cilindru de tablă. în timp ce fiecare stea cu palete se roteşte şi în jurul axei proprii.

agregate. a utilizării la capacitate a staţiei. Malaxoare cu amestecare combinată Malaxoarele cu amestecare combinată asigură calităţi superioare de amestecuri. a creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice etc. inferioară a cuvei. date prin reţetă. La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor.1. ceea ce face să se obţină betoane vârtoase.194 . se realizează o malaxare foarte intensivă. prepararea betonului conform reţetei stabilite. deci când. În aceste condiţii. prepararea centralizată oferă şi posibilitatea mecanizării depozitelor. prin deshciderea unei clape sub formă de sector cilindric. Prepararea centralizată a betonului Proprietăţile betonului depind în foarte mare măsură de prepararea acestuia. 6. după cca 30 de secunde de amestecare. O centrală de beton trebuie să asigure recepţia şi gospodărirea materialelor componente ale betonului.3. prin deschiderea unei clape. de calitate. precum şi o lungime mai mare decât acestea.3. a reducerii manoperei. Melcul sau respectiv paletele de pe arbori asigură în acelaşi timp malaxarea şi deplasarea longitudinală a materialelor de la pâlnia de alimentare (prevăzută la una din extremităţi) spre orificiul sau buncărul de descărcare (prevăzut la cealaltă estremitate). apă şi eventual aditivi. Datorită existenţei celor două sisteme de palete. dar sunt complicate din punct de vedere constructiv. Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o decofrare a elementelor din beton armat. a reducerii manoperei. prin eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului. precum şi aşezării lor. a transportului materialelor. Malaxoarele cu acţiune continuă Malaxoarele cu acţiune continuă au productivităţi sporite faţă de cele cu acţiune periodică. garantarea şi certificarea betonului livrat. cât şi de gradul de omogenizare prin malaxare. respectiv de asiguarea riguroasă a cantităţilor de ciment. dirijarea transportului de beton la beneficiar. Malaxoarele cu doi arbori orizontali cu palete se caracterizează prin faptul că cei doi arbori se rotesc în sensuri diferite iar descărcarea betonului preparat se face pe partea centrală. se asigură acoperirea unor cheltuieli de investiţii şi exploatare. procesul de hidratare a cimentului se intensifică şi cresc omogenitatea betonului preparat şi rezistenţele lui la rupere în primele trei zile de la turnare. a transportului materialelor. a utilizarii la capacitate a staţiei. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Descărcarea betonului se mai poate face la partea inferioară a cuvei.

la cetralele de beton sunt necesare următoarele secţii: depozit de agregate cu instalaţii de primire. instalţie pneumatică. în centrale de beton: într-o treaptă de ridicare a materialelor. laborator central pentru stabilirea calităţii materialelor componente ale betonului şi a calităţii betonului proaspăt. după schema tehnologică de organizare. iar în funcţie de gradul de mobilitate la transport şi de montare-demonatre în centrale de beton: mobile. pag. fixe(staţionare). evacuare şi încălzire.195 . Pentru asigurarea procesului tehnologic cu cilcu complet. electrică de acţionare şi comandă etc. Agregatele transportate pe sorturi din depozitul de rezervă sunt distribuite cu pâlnia rotativă 1 în compartimentele depozitului de consum (secţia de buncăre). depozit de ciment cu instalaţiile de încărcare-descărcare şi transport: turn de preparare (amestecare).9. schema de funcţionare a unei astfel de centrale se prezintă în figura 6. Centrale de beton într-o treaptă În cazul acestor centrale. instalaţii pentru prepararea soluţiilor de aditivi precum şi pentru alte adaosuri. distribuire.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Unităţile de construcţii pot avea producţia de beton organizată în staţii de betoane care au în componenţă una sau mai multe centrale de beton. Centralele de beton se pot clasifica. în două trepte de ridicare a materialelor. instalaţii speciale pentru alimentarea cu apă şi producerea aburilor. materialele componente ale betonului sunt ridicate o singură dată iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin “cădere liberă” (gravitaţional).

mijloace de transport beton Etajul IV – distribuirea materialelor. ciment. 5 – dozatoare.9 – Schema de lucru a unei centrale de beton. 4 – ciclon de separare a cimentului de aer. 9 – malaxoare. într-o treaptă de ridicare a materialelor: 1 – pâlnie rotativă. 6. 3 – sistem pneumatic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. apă şi aditivi) se descarcă în buncărul colector 8 şi apoi în malaxoarel 9. 11. descărcare şi livrare este condus automat cu ajutorul unui calculator de proces. 2 – elevator cu melc.196 . 6 – recipienţi aditivi. 7 – rezervor de apă . Întregul proces tehnologic de alimentare cu componente. 8 – buncăr colector pentru materiale dozate. 10 –buncăre pentru betonul proaspăt. Parter – livrarea betonului proaspăt Cimentul este transportat pneumatic din depozitul de rezervă (sau direct din mijloacele de transport) în silozurile depozitului de consum prevăzute cu ciclon de separare a cimentului de aer 4. dozare. pag. Betonul preparat se descarcă apoi în mijloacele de transport 11 prin intermediul buncărelor tampon 10. Etaj I – malaxarea materialelor. malaxare. Agregatele şi cimentul sunt cântărite cu ajutorul dozatoarelor 5. Etaj II – dozarea materialelor. Etaj III – secţia de buncăre. Materialele dozate conform reţetei (agregate.

Aceste centrale au însă preţ de cost ridicat. la capacitatea proiectată şi să funcţioneze un timp cât mai îndelungat pe acest amplasament. respectiv 2. -posibilitatea amplasării aproape de consumator. permiţând reducerea cheltuielilor de transport. După efectuarea cântăririi. materialele menţionate se descarcă în buncărul (schipul) 7 cu care sunt apoi transportate şi descărcate în malaxorul 8. pentru a putea fi remontate pe un alt amplasament). Centrale de beton în două trepte Aceste centrale de beton se caracterizează prin: -ridicarea materialelor solide componente ale betonului. în două trepte distincte: din depozite de consum în dozatoare şi respectiv cu schipul. asigură economie de spaţiu şi se pretează la automatizare completă. Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor se prezintă în figura 6.10. -eficienţa sub aspect economic (alcătuirea şi acţionările centarle fiind simple. Pentru a le spori eficienţa economică. structura de susţinere a malaxorului este mai mică şi mai ieftină decât la centrale de beton într-o treaptă). -funcţionarea temporară pe acelaşi ampasament (alcătuirea centralei este astfel concepută încât să permită demontarea pe un alt amplasament cu cheltuieli relativ mici. -amplasarea depozitelor în imediata apropiere a malaxorului. au posibilitatea funcţionării continue pe toată durata anului. -capacitatea de producţie:mică şi mijlocie. în dozatoarele 3. -suprafaţa ocupată de centrală mai mare. respectiv 4. au caracter permanent sau de lungă durată de funcţionare pe acelaşi amplasament (cele cu caracter de lungă durată trebuie să aibă structura de rezistenţă demontabilă. dozată pag. -obţinerea unor betoane la calitatea cerută. este necesar să fie utilizate intensiv (2-3 schimburi/24ore). Se realizează ridicarea agregatelor şi a cimentului din depozitele de consum 1. dau naştere la dificultăţi la montaj (înălţimea lor ajungând la 30m) şi la cheltuieli considerabile (în cazul demontării şi remontării pe un alt amplasament). Apa .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton într-o treaptă se mai caracterizează prin aceea că: asigură condiţii pentru obţinerea unor amestecuri de calitate şi a unei productivităţi ridicate. Dezavantajele centralelor de beton în două trepte faţă de cele într-o treaptă sunt: -productivitatea medie anuală mai mică. după dozare în malaxor.197 .

sau a transportorului cu bandă (fig.amestecare forţată Fig. 3 – dozatoare de agregate.amestecare liberă .11 Centrale de beton fixe (staţionare) pag. 2 – depozit de consum de ciment.amestecare forţată 8 –25 30-60 6 –20 25-50 Depozit agregate (m3 ) Productivitatea pentru beton proaspăt ( m / h) Productivitate pentru beton 3 ( m 3 / h) .amestecare liberă . Fig. alimentarea dozatoarelor de agregate realizându-se de regulă cu ajutorul draglinei manuale sau automate. Centrale de beton mobile Alimentare cu draglina manuala draglina automata transportor cu bandă Sistem Amestecare Capacitate malaxor liberă/forţată . 4 – dozatoare de ciment. 10 – mijloace de transport beton Centrale de beton mobile Aceste centrale (relativ uşor de deplasat de la un şantier la altul) sunt în general de tipul în două trepte ridicate a materialelor. 6. 6. Betonul preparat ajunge apoi în mijlocul de transport 10 prin intermediul buncărului. 7 – buncăr (schip) 8 – malaxor pentru beton proaspăt.forţată 500/750 750/1125 1000/1500 25-150 .liberă 250/375 375/565 500/750 750/1125 . 6 – dozatoare de aditivi.11). 5 – dozatoare de apă.10 – Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor: 1 – depozit de consum deagregate.198 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor automat în dozatorul 5 şi eventual aditivii dozaţi în 6 se introduc tot în malaxorul 8. 6.

7) Astfel. Agregatele sunt dozate sub depozitul activ(partea înnegrită) şi prin intermediul transportorului cu bandă. tabelele 2.14) pag. centralele de beton staţionare pot fi cu: a). de unde sunt apoi descărcate gravitaţional în malaxor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton fixe se clasifică la rândul lor în funcţie de sistemul de malaxare a materialelor componente ale betonului şi de modul de depozitare a agregatelor (fig. se poate recurge la amplasarea în serie (fig. agregatele sunt preluate pentru a fi dozate şi apoi transportate prin intermediul unui transportor cu bandă direct în malaxor şi într-un buncăr amplasat deasupra malaxorului.12).6. În figura 6.6 şi 2. transportate în buncărul intermediar.13 se prezintă o centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea.199 . pentru opt sorturi şi deschiderea de 240oC. Depozitare agregate la sol în instalaţiile în formă de stea. 6. Dacă necesarul de agregate nu poate fi suficient din buncărul tip buzunar. Dintr-un astfel de depozit.

6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Centrale fixe de beton cu malaxoare cu ax Orizontal (tab.12 – Clasificarea centralelor de beton fixe (staţionare) .6.6) Depozitare agregate în: stea la sol buncăr de buzunar siloz BUncăre serie Vertical (tab.7) silozuri pluricelulare Sistem Amestecare Capacitate malaxor (l) forţată/liberă 500/750 750/1125 1000/1500 1250/1875 2000/3000 3000/4500 forţată 750/1125 3000/4500 40-120 100-900 (200-450) 65-150 Depozit agregate Productivitate pentru beton proaspăt 400-3500 30-80 125-500 30-150 185-300 ( m 3 / h) Productivitate pentru beton întărit ( m / h) 3 50-120 25-120 150-240 Fig.6.

13 – Centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea la sol (fabricaţie Stetter) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 6.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. evidenţiindu-se fluxul de agregate. Fig. ele au tot dispozitivul “activ”.15). În figura 6. Buncărele serie permit depozitarea fiecărui sort de agregate într-un buncăr.16 se prezintă o secţiune printr-un turn de amestecare. Alimentarea cu agregate se face cu transportorul cu bandă sa cu un utilaj cu cupă.14 – Centrală de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre de buzunar “în serie: (fabricaţie Stetter) b). Depozitare agregate în buncăre serie (fig. 6.6. respectiv: aducerea acestora cu autobasculanta şi descărcarea în depozitul de rezerva.6.15 – Centrala de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre serie (fabricaţie Stetter) c) Depozitare agregate în silozuri pluricelulare. deasupra malaxoarelor. în cadrul turnurilor de amestecare. Se recomandă acolo unde distanţa până la locul de livrare a agregatelor este mică. . Silozurile pluricelulare se identifică în totalitate un “depozitul activ” şi sunt amplasate în cadrul turnurilor de amestecare. deoarece capacităţile de depozitare/buncăr sunt relativ reduse. transportul agregatelor cu transportorul cu banda în silozurile pluricelulare (de consum).

0. .coeficient de obţinere a betonului (0..16 – Centrala de beton fixă cu turn de amestecare şi depozitare a agregatelor de consum în silouri pluricelulare (fabricaţie Stetter) Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orară a unei centrale de beton se calculează cu relaţia: Po = n ⋅ q ⋅ k ⋅ A în care: n q (m3 ) . A . .70) pentru betoanele vibrate. .65.numărul de cicluri de preparare pe oră.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.disponibilitatea centralei. 6.capacitatea de încărcare a malaxoarelor centralei cu materile uscate k ..

min +20 +10. În prima fază a procesului de întărire a betonului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de cicluri de preparare pe oră (n) se determină cu ajutorul ciclogramei de funcţionare a centralei de beton.+20 +5.numărul de ore pe schimb iar productivitatea anuală Pa se determină pentru un coeficient de folosire f : Pa = f ⋅ ha ⋅ P0 în care ha . C o .. Durata admisă între prepararea şi turnarea betonului depinde de temperatura amestecului şi este arătată în tabelul 6.+10 45 60 90 Temperatura proaspăt. Astfel: n= 3600 tc Productivitatea medie pe schimb Ps se calculează pentru un coeficient de folosire de 0.2. betonului Durata maximă admisă admisă între prepararea betonului şi punerea în operă. timpul de malaxare şi de descărcare a betonului preparat.. începutul prizei marchează modificarea consistenţei amestecului.. Pentru asigurarea calităţilor cerute betonului la punctul de turnare este necesar ca în timpul transportului să se evite modificarea consistenţei şi a omogenităţii betonului.7: Ps = 0. Distanţa la care se transportă betonul se fixează aşa încât să nu se producă segregarea betonului şi operaţia de turnare a betonului să se poată termina înainte de începerea prizei. ceea ce conduce la scăderea lucrabilităţii betonului..4. Transportul betonului [3] De la staţia de preparare la locul de punere în lucru betonul este transportat de autocamioane besculante. din care rezultă durata ciclului tc care la (orice tip de centrală) însumează timpul de descărcare a materialelor componente ale betonului dozate cu dozatoarele respective.numărul de ore program al centralei de beton pe an. 6.7 ⋅ hs ⋅ P0 în care H s .

scarificată şi reprofilată. care pe lângă asigurarea unui plan de separaţie între dala de beton şi de fundaţie are şi rolul de a împiedica scurgerea laptelui de ciment în fundaţie. În cazul drumurilor noi..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Folosirea unui beton la care a început priza este contraindicată deoarece prin turnarea şi compactare se distrug legăturile care au apărut în structura pietrei de ciment. Aceste cofraje servesc în plus drept cale pentru susţinerea şi deplasarea maşinilor cu care se face aşternerea şi vibrarea betonului.20cm sau din materiale stabilizate în grosime de 10. fundaţia se poate realiza din balast îngrosime de 15. În aceste cazuri. folosită pe şantier în suluri. pe suprafaţa fundaţiei se aşterne un strat de egalizare din nisip curat de 2 cm grosime.. În cazul transporturilor efectuate la distaţe mari. Suprafaţa fundaţiei trebuie să permită mişcarea liberă a dalelor la contracţie şi dilatare. Omogenizarea amestecului în timpul transportului se asigură prin evitarea segregării betonului prin folosirea unor recipiente etanşe care să nu permită scurgerea laptelui de ciment. Benele autocamioanelor care transportă beton trebuie să fie bine curăţite după fiecare descărcare şi spălare cu jet puternic de apă cel puţin o dată la fiecare schimb de lucru.17). aşezate la cotă şi bine fixate cu crampoane (fig. La punctul de lucru se verifică execuţia fundaţiei. Peste stratul de egalizare se aşează foi de hârtie groasă. betonul se descarcă chiar pe locul de punere în lucru. pe timp de ploaie sau de arşiţă. diminuându-se astfel rezistenţa betonului. fiind montate pe şenile sau pe roţi ce semişcă direct pe longrinele cofraj care servesc pentru deplasarea vibrofinisoarelor. astfel încât eventualele tasări ce se vor produce în exploatare să fie cât mai uniforme. se prevede ca panta transversală a patului şi a fundaţiei să fie aceeaşi ca a îmbrăcăminţii.3.6. Turnarea betonului [3] 6. În acest scop. . Betonul se toarnă în cofraje laterale sau longrine metalice.15cm. pentru a se evita modificarea raportului a / c adoptat la prepararea betonului.. Fundaţia se execută şi se lasă în circulaţie cel puţin o lună înainte de turnarea îmbrăcăminţii. Fundaţia îmbrăcăminţilordin beton de ciment poate fi împitruire existentă. Prepararea betonului se face adeseori în betoniere care se pot deplasa în lungul şantierului. pentru realizarea unei grosimi constante a dalei. este necesar ca mijloacele folosite să fie protejate cu prelate sau capace uşoare. La compactarea fundaţiei se urmăreşte în special ca să se realizeze un strat suport omogen.

Cele mai bune rezultate se obţin la lucrările de beton rutiere cu maşini finisoare care acţionează pe întreaga lăţime dintre longrine.18).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. acest procedeu asigură realizarea unui beton compact şi omogen.17 – Cofraj din longrină fixată cu crampoane După montarea longrinelor. se trasează şi se montează dispozitivele destinate realizării rosturilor transversale. -este interzis a se adăuga apă în amestecul de beton sosit la locul de turnare în scopul măririi lucrabilităţii. vibrează şi nivelează betonul (fig. . Când se prevede armarea dalelor. Pentru executarea vibrării se folosesc vibratoare de suprafaţă. La turnarea betonului trebuie avute în vedere următoarele reguli generale: -betonul trebuie turnat în cofraje înainte de începerea prizei. armătura se aşează deasupra stratului inferior sau la 5 cm de la faţa îmbrăcăminţii. -o planşă se toarnă în întregime.6. -nu se permite întinderea betonului prin tregere cu grebla sau aruncare cu lopata. a cofrajelor şi a armăturilor să se întocmească procese-verbale de lucrări ascunse. Betonul descărcat din autocamioane este repartizat între longrine în faţa vibrofinisorului. având o adâncime de acţiune redusă însă o suprafaţă relativ mare pe care se transmit vibraţiile. 6. fără întreruperea lucrului. deoarece se separă agregatul mare din masa amestecului. Pentru obţinerea unei structuri compacte. Aceste maşini complexe repartizează. Îndesarea betonului proaspăt se face prin vibrare. Este necesar ca după verificarea fundaţiei. este necesar ca turnarea betonului să fie însoţită de o operaţie de îndesare.

în special a cosnistenţei betonului.12 cm grosime. Frecvenţele reduse de 3000. tehnologia începe să atribuie granulozităţii o mai mică importanţă. Timpul necesar pentru menţinerea vibratorului într-o poziţie este cuprins de regulă între 15 şi 40s. fiecare strat se vibrează de două ori. Încetează apariţia bulelor de aer care ies din masa betonului..18 – Schema de lucru a vibrofinisorului: 1 – repartizator. Tehnologia modernă a betonului recurge la vibratoare cu frecvenţe tot mai înalte. La grosimi mai mari. . ajungând la 8000 per/min şi chiar mai mult. ceea ce impune ca aşternerea iniţială a betonului să se facă cu o grosime mai mare decât cea prescrisă. 4. Efectul vibrării depinde de frecvenţă. capabile să compacteze straturi până la 25cm grosime. Deplasarea vibratorului de la o poziţie la alta poate fi făcută pe baza următoarelor observaţii: betonul nu se mai tasează..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. Operaţia de vibrare necesită o supraveghere continuă din partea personalului de control întrucât existenţa unor zone slab compactate are o influenţă hotărâtoare asupra durabilităţii îmbrăcăminţii. În mod obişnuit. 6. suprafaţa betonului a devenit plană şi se observă apariţia unui strat superficial de mortar fin. 2 – masă vibratoare cu excentric. 3 – lamă nivelatoare. iar reparaţiile ulterioare sunt foarte costisitoare.4000per/min acţionează asupra granulelor mari. vibrarea trebuie făcută în două straturi sau se folosesc vibratoare mai puternice . cu atât acţiunea vibrării se extinde şi asupra elementelor mai fine. lângă rosturi şi la supralărgiri în curbă cu R < 50m se folosesc maiuri şi plăci vibratoare. Vibrofinisoarele curente pot compacta straturi de 10. Prin vibrare stratul de beton îşi micşorează volumul cu circa 15%.. Cu cât frecvenţa plăcii creşte. O durată de compacatre diferită de acest interval impune reeaxaminarea compoziţiei. Bazându-se pe astfel de mijloace perfecţionate..osia şasiului Lângă longrine.

apar şi alte rosturi suplimentare impuse de condiţiile de execuţie şi de accidente neprevăzute ca: lipsa de beton.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La cel mult o jumătate de oră de la terminarea vibrării stratului de rezistenţă se aşterne betonul de uzură. îmbrăcămintea din beton de ciment se fragmentează prin rosturi dispuse longitudinal şi transversal drumului în dale sau planşe (fig. 2 .. După turnarea betonului şi vibrarea fiecărei dale. care se stabilesc de executant. intervenţia unor condiţii atmosferice nefavorabile etc. 3 . se trece în sens transversal cu un rulou metalic de peste 200daN greutate pentru eliminarea denivelărilor longitudinale.19 .Dispoziţia în plan a rosturilor la îmbrăcămintea de beton: 1 . După prima trecere a vibratorului. În acest scop. ridicat la suprafaţă prin vibrare şi realizarea unei supafeţe plane suficient de rugoase.4. Apoi peste suprafaţa betonului să dă cu perii de piassava din axă spre marginea îmbrăcăminţii. Executarea rosturilor [3] Pentru a preveni. 6. limita şi dirija procesul de fisurare datorat contracţiei care apare în timpul prizei şi întăririi cimentului şi variaţiilor importante de volum din temperatură. Fig.rosturi de dilatare. În timpul punerii în lucru şi al finisării suprafeţei îmbrăcăminţii nu se admite circulaţia oamenilor peste betonul proaspăt. Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi ambiante mai mari de + 5 C . se face verificarea suprafaţării cu ajutorul dreptarelor. Toate operaţiile manuale se efectuează numai de pe punţi întinse peste îmbrăcăminte.19).rost longitudinal de contact. Se urmăreşte ca timpul ce se scurge de la prepararea betonului până la turnarea şi finisarea suprafeţei unei dale să nu depăşească intervalul de timp necesar începerii prizei cimentului. care are drept scop îndepărtarea excesului de mortar. o 6. aşa ca să rezulte striuri şi totodată să fie îndepărtat surplusul de mortar.rosturi de contracţie . prevăzute prin proiectul lucrării. se trece la operaţia de finisare. Pe lângă rosturile impuse de necesitatea evitării unor solicitări suplimentare. 6. eventualele denivelări se completează cu beton înaintea celei de a doua vibrări.

când execuţia se face într-un singur strat. fără a se zdrobi. montate paralel cu axa drumului.6. cu diametru de 20mm şi lungimea de 700mm. în special când terenul este sensibil la apă. când îmbrăcămintea se execută în două straturi sau cu 4.. distanţa dintre rosturile de dilataţie variază între 24 şi 36m. care se scoate din rost după terminarea prizei (fig.6.5 cm mai mică decât grosimea îmbrăcăminţii.20). Rosturile de dilataţie. este necesar să se acorde o deosebită atenţie poziţiei. unsă cu bitum pe feţele laterale.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ţinând seama că rosturile creează discontinuităţi sau zone slabe în structura îmbrăcăminţii. Gujoanele se încastrează într-una din dale iar în cealată gujonul care culisează se unge cu bitum. care la o compresiune de 50daN / cm să-şi poată reduce grosimea la jumătate. iar la capăt se montează un degetar cu diametru mai mare ca al gujonului. Cealaltă jumătate a gujonului se încastrează în . Scândura rămâne înglobată în beton şi trebuie să fie din lemn de esenţă moale. rosturile de dilataţie se armează cu gujoane din OL38. pentru ca betonul să nu adere de oţel. pentru a se asigura conlucrarea dalelor adiacetnte şi aîmpiedica denivelările sau alunecările acestora. Între capul gujonului. peste hârtia întinsă pe stratul de nisip de egalizeze aşează vertical o scândură pe muchie de grosime egală cu lăţimea rostului şi cu lăţimea stratului inferior.. astfel încât să permită deplasarea longitudinală a dalelor. trecând liber prin scândura de rost. şi fundul degetarului se lasă un spaţiu de 20mm care se umple cu câlţi sau plută. Sunt rosturi întregi dispuse perpendicular pe axa drumului care permit deplasarea dalelor la schimbările datorate variaţiilor de temperatură. Scândurile se ţin 24 ore în apă înainte de folosire pentru ca să se umfle şi să nu sugă apa din beton. 2 Fig. precum şi amenajării resturilor. la jumătatea grosimii dalei. Pentru executarea.Garnitură metalică pentru executarea rostului de dilataţie: 1 . în general.20 . Pentru realizarea părţii superioare a rostului. se aplică peste scândură o garnitură metalică.scândură de rost Pentru a evita denivelarea capetelor dalelor vecine sub sarcini.

b. În ţara noastră. Prezintă inconvenientul că nu permite vibrarea betonului în imediata vecinătate a rostului. 2 .21). se toarnă mastic de bitum (fig. Procedeul permite suprimarea operaţiei de colmatare ulterioară a rosturilor prin utilizarea scândurilor de rost având gata fixat masticul bituminos. se foloseşte în ultimul timp un rost prefabricat.Armarea rosturilor de dilataţie: a . pentru a nu se deranja poziţia verticală a scândurii. . Astfel pregătită.mastic bituminos. 1 .degetar Golul rămas după scoaterea garniturii metalice se curăţă. În plan. Fig.gujon. 4 . gujoanele trebuie montate perfect paralel cu axa drumului şi cu linia roşie.22).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor betonul planşei alăturate (fig. scândura se introduce pe lat într-un tipar în care. fiind mai mare spre mijlocul dalei. se amortizează şi se umple ulterior cu mastic bituminos.secţiune longitudinală. 3. distanţa dintre gujoane variază între 10 şi 30 cm.dispoziţia în plan. Pe una din muchiile scândurii se bat cuie şi se împleteşte o plasă din sârmă cu ochiurile de 5mm pe înălţimea de 60mm. 6.scândură de esenţă moală. Gujoanele se aşează cu degetarele alternativ când într-o planşă când în cealaltă. pe partea cu plasa de sârmă. 6.21 . Pentru a permite funcţionarea rostului.6.

.. aşezată între longrine: la începutul prizei scândura se scoate din beton.23). În ultimul timp.Rost de contracţie: h .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig..cuie. 4 . introdusă în betonul proaspăt cu ajutorul unui cuţit vibrator de 2.00.5mm.mastic bituminos turnat pe plasa de sârmă Rosturile de contracţie. 3 .Rost de dilataţie prefabricat: 1 . Când turnarea rostului se face cu întârziere faţă . iar golul rămas se umple ulterior cu mastic bituminos.22 . diamant şi necesită un mare consum de apă.23 .. În mod obişnuit.. rostul de contracţie se realizează dintr-o foaie de carton bitumat. rosturile aparente se execută prin tăierea betonului imediat după întărirea cu ajutorul unor discuri circulare cu lăţimea de 4.grosimea dalei de beton Rostul de contracţie se realizează prin intermediul unei scânduri de 10. Acestea sunt rosturi transversale aparente care se execută numai pe o parte din grosimea îmbrăcăminţii şi au rolul de a preveni.. Distanţa dintre rosturile de contracţie variază între 4.00 şi 6. Fig. ele se execută pe 1/3 din grosimea dalei sau pe grosimea stratului de uzură (fig.12mm grosime.6. În funcţie de condiţiile atmosferice între 6 şi 20 ore după turnare.3mm lăţime. Uneori.2.scândură de lemn.plasă de sârmă. Eforturile din contracţie ce apar în primele 24 ore de la turnare fac ca dala să fisureze sub rost pe toată grosimea. 6. localiza şi dirija formarea fisurilor datorate întăririi betonului şi contracţiei la scăderea de temperatură. Operaţia de tăiere a rostului de contracţie după întărirea betonului se face cu discuri abrazive (carborundum) sau armate cu tungsten. 2 .

Rosturile de încovoiere. se amenajează în acea secţiune un rost de lucru. 6. iar rostul creat se colmatează cu mastic bituminos (fig.6. Fig.Aceste rosturi au rolul de a localiza fisurile care apar din eforturile de încovoiere date de variaţiile de temperatură şi tasările inegale ale fundaţiei. faţa laterală a dalei turnate se unge cu bitum tăiat. 6.25). rosturile de lucru apar la întreruperea unei zile de muncă. la 1.24). Deoarece rosturile de contracţie se amplasează la distanţe mici practica dovedeşte că ele pot prelua şi funcţia rosturilor de încovoiere astfel încât îmbrăcămintea din beton de ciment apare secţionată în sens transversal numai de rosturi de contracţie şi de dilataţie. În sens transversal. garnitura se scoate. Astfel de întreruperi se fac de obicei în dreptul unui rost de dilataţie.16mm şi lungimea grosimii dalei. Rosturi de lucru sau de contact.5 m distanţă una de alta (fig. usă cu bitum tăiat sau ulei ars. se introduce o garnitură de 8mm grosime. defecţiunea greu de reparat ulterior. Se execută ca rosturi întregi fie sub formă de rosturi de dilataţie.. Aceste rosturi apar între două fâşii de beton ce se toarnă decalat în timp.Rost de contact Rosturile longitudinale. La partea superioară.25 . pe grosimea stratului de uzură.24 .. Pentru a se preveni lunecarea dalelor spre acostamente şi lărgirea rostului axial.Rost longitudinal prevăzut cu ancore: . Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de momentul cel mai potrivit apar fisuri şi deci nu este suficient de întărit muchia rostului se macină. dacă nu este încă posibil.6. Ele se execută aparent. fie sub formă de rosturi de contact. este recomandabil să se prevadă ancore din cupoane oţel-beton cu diametru 14. După vibrarea betonului. separându-se planşele alăturate prin ungere cu bitum sau aşezarea unei foi de carton bitumat.

pentru evitarea evaporării apei din beton. Fig. llungimea curbei Uneori pentru a se înlătura pericolul denivelării planşelor adiacente.dispoziţia ancorelor în curbe... Dacă temperatura este sub +15oC intervalul la care este necesar să se facă stropirea betonului după turnare se măreşte.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . în restul zilelor este suficient de trei ori pe zi. iar la +5oC se renunţă la aplicare acestei măsuri. După îndepărtarea acestui strat protector. se poate adopta profilul rostului cu lambă şi uluc (fig.3cm grosime care.6. acoperişurile se mută mai departe şi betonul se acoperă cu un strat de nisip de 2. betonul se stropeşte încă câteva zile. Suprafeţele de beton de dimensiuni foarte mari pot fi protejate prin acoperire cu o peliculă de bitum. Corturile sunt susţinute de ferme şi se pot deplasa în urma vibrofinisorului. Tratarea bitumului după turnare [3] În primele zile ale întăririi betonului se iau măsuri de protejare împotriva evaporării rapide a apei şi acţiunii de spălare a mortarului de către ploi care pot diminua rezistenţa finală scontată.grosimea dalei de beton. Este necesar ca organele de control să verifice modul de realizare a rostului şi pregătirea continuării betonării. 6.Rost longitudinal cu lambă şi uluc După cum s-a menţionat anterior. În funcţie de temperatura mediului înconjurător. prevăzute cu despărţituri pentru a împiedica formarea curenţilor de aer. Durata pe care trebuie să se aplice măsurile de protejare ulterioară este de minimum 7 zile în cazul folosirii cimenturilor portland şi de minimum 14 zile în cazul cimenturilor metalurgice. h . 2 . rosturile îmbrăcăminţilor de beton reprezintă puncte deosebit de slabe dacă nu sunt executate îngrijit.5 Kg / m bitum tăiat. În cursul primelor trei zile stropirea se face la fiecare trei ore. prima stropire cu apă trebuie făcută după 2 până la 12 ore de la turnare. Imediat după ce betonul proaspăt s-a zvântat se stropeşte uniform 0.armarea rostului longitudinal. Protejarea se face cu ajutorul unor corturi joase de pânză. După 24 de ore. pe şinele longrinelor. se menţine permanent umed timp de 10 zile. b. cu cenuşă sau tras.26).26 .

având sistemul de control integrat în echipamentul de bază al maşinii. când lucrările de turanrea betonului sunt surprinse de o coborâre bruscă a temperaturii mediului înconjurător până la valori de 0 C este necesar să se ia măsuri de izolare termică a betonului. Îmbrăcămintea de beton se poate da în circulaţie dacă rezistenţa la întindere din încovoiere a betonului atinge 80% din valoarea prescrisă. Dacă turnarea şi întărirea betonului s-au făcut la temperaturi medii mai mari de +15oC. când se folosesc cimentul Pa şi după 28zile când se foloseşte cimentul M. 4 . 6. Dacă în primele două zile după turnarea betonului intervine o ploaie. În perioada de primăvară şi toamnă. Până la atingerea rezistenţei de 12daN / cm . 5 şi 6 . precum şi depozitarea de materiale înainte ca betonul să fi atins rezistenţa indicată. nu trebuie să se permită circulaţia lucrătorilor. 2 o Fig. 7 . Izolarea termică se poate realiza cu panouri de stufit sau rogojini. După două ore de la stropire se acoperă suprafaţa de nisp fin în grosime de 5mm.previbratoare. Execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu maşini cu cofraje glisante Toate maşinile cu cofraje glisante fabricate în prexent sunt automatizate şi comandate electronic. asigurând un regim umed de întărire.placa de nivelare primară a betonului. . 6. Principiile de funcţionare şi alcătuirea schematică a maşinilor cu cofraje glisante sunt prezentate în fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pelicula de bitum nu permite evaporarea apei din beton. urmărindu-se ca cel puţin în primele trei zile de la turnare temperatura betonului să nu scadă sub +2oC.placa de finisare suspendată.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Augrade": 1 . a mijloacelor de transport.grinzi de nivelare oscilante transversal.răspânditor mecanic cu şnec elicoidal. 3. orice solicitare sau vibraţii produse în masa betonului pot să distrugă primele legături dintre formaţiile cristaline apărute în procesul de hidratare a cimentului.27 . este indicat să se acopere lucrarea cu materiale care să împiedice spălarea stratului superficial de mortar de ciment.placă de nivelare secundară a betonului. 2. Datorită acestui fapt.27 şi 6.28. îmbrăcămintea să dă în circulaţie după 21 zile de la execuţie.

placa de împingere (mulare).28 . 2 . Stratul suport trebuie să fie umezit în prealabil pentru anu se pierde apa din betonul proaspăt. 4 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 5 .placă de nivelare suspendată. Descărcarea betonului se face de obicei direct pe stratul suport în două cordoane în cazul lăţimilor mari.placă de nivelare auxiliară. La ambele tipuri de maşini. . vibrarea este asigurată în masa betonului cu ajutorul unor baterii de previbratoare.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Gunter und Zimmerman": 1 . considerate mai eficace în cazul grosimii dalei mai mari de 15-20cm decât vibrarea de suprafaţă.previbratoare. 6.tub vibrant transversal. 3 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI NIVELARE PROFILARE COMPACTAR E FINISARE PREGĂTIREA EXECUŢIEI ETANŞAREA FUNDAŢIEI POZARE BLOCHEŢI LONGRINE AUTOMACARA 5tf MONTARE LONGRINE MONTARE ELEMENTE ROST FINISOR BETON TURNARE BETON CIMENT TURNARE BETON FINISARE SUPRAFAŢĂ MAŞINĂ TĂIAT ROSTURI TĂIERE ROST UTATĂ SIT AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR REMORCA TRACTATĂ MANUAL RULOU PERII CORTURI JOASE NOLOGICĂ Fig.6. .Schema tehnologică de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment .7.

în m. în minute. Norma de timp a utilajelor la nivelare se acalculează cu relaţia:  L  n  V + ti + t o    m  NTU = 0. . Nivelarea mecanică a suprafeţelor Prin nivelare se asigură o suprafaţă plană definitivă a terenului şi platformelor.suprapunerea fâşiilor.este numărul de treceri necesare. în m. cu cuţitul aşezat la nivelul suprefeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor. Vm ti t0 l θ s . .viteza medie de deplasare. a). Aceste activităţi au rolul de a asigura profilarea definitivă a lucrării. în m. .timpul pierdut în ciclu.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL VII EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FINISARE LA DRUMURI [2] Finisarea suprafeţelor orizontale şi a taluzelor lucrărilor de terasamente Principalele activităţi care se efectuează după executarea lucrărilor de săpatură sau de umplutură în vederea finisării platformelor şi taluzelor. . în m/min. sunt nivelarea şi tazularea. Nivelarea cu buldozere şi autogredere se realizează prin deplasarea acestora după o schemă în zigzag sau circulară.lungimea sectorului de lucru. Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei nivelate este necesar ca nivelarea să fie urmată de o compacatre de finisare. în grade. .unghiul de înclinare a echipamentului.lăţimea echipamentului. . .timpul de întoarcere. în minute. Nivelarea constă în tăierea dâmburilor şi împingerea în goluri a pământului săpat folosind în acest scop buldozere sau autogredere.6 L(? sin θ − s )kc k s kt în care: [ore / 100m 2 ] n L . care au denivelări până la 20cm precum şi corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora.

coeficient de neuniformitate a ciclului (kc = 0. . 4 treceri). executarea săpăturii şi a nivelării taluzelor prin treceri succesive (max. k s = 0. pe taluz sau pe coronament în funcţie de panta şi lăţimea taluzului (fig.4 − 0. k sIV = 0.6) .1 . 7.7. împrăştierea cu ajutorul lamei sau strângerea în grămezi a surplusului de pământ de pe platformă în vederea înlăturării lui. Taluzarea mecanică a debleelor şi rambleelor Prin taluzare se asigură profilarea definitivă a taluzelor rezultate în urma săpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee.Poziţii de deplasare a autogrederului la taluzare la piciorul taluzului şi pe coronament pe taluz În ultimele două cazuri se iau măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii utilajului şi au productivitatea redusă din cauza neutilizării integrale a lungimii echipamentului.85. În cazul taluzării cu autogrederul. ale utilajului. k s = 0. b). a buldozerelor sau a excavatoarelor cu braţ telescopic. Taluzarea cu autogrederul se poate realiza prin deplasarea acetuia la piciorul taluzului.8) . La taluzare se execută de regulă săparea unui strat de pământ cu grosimea maximă de 40cm în vederea finisării suprafeţelor taluzurilor şi aducerea lor la înclinările prevăzute în proiect.0.1). activitatea presupune următoarele faze: montarea şi reglarea lamei la înclinaţiile necesare.coeficient de utilizare a timpului de lucru. kt . ceea ce face să nu se aplice decât în situaţii în care nu se poate face deplasarea la piciorul taluzului (în special în cazul umpluturilor în ramblee cu înălţimi mari respectiv lăţimi mari de taluz).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor kc ks I .coeficient de variaţie a rezistenţei la săpare în funcţie de categoria de II III teren (k s = 1. Fig. .9. Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor.

adunat la picioarul taluzului. Taluzarea cu excavator cu braţ telescopic (fig.7. 20o).3) este recomandată în special în cazul taluzelor cu lăţimi mari. Pământul rezultat din taluzare. 7.2 . este îndepărtat cu autogrederul şi strâns în grămezi pentru a fi încărcat în mijloacele de transport sau împrăştiat pe platformă (fig. taluzarea se face concomitent cu lucrările de săpare sau de umplutură pe măsura asigurării lăţimii de lucru corespunzătoare pe mai multe niveluri. b. Ca şi în cazul autogrederului.îndepărtarea de taluz. când taluzul are lăţimea mai mare decât raza . Fig.2).Scheme tehnologice de îndepărtare a pământului săpat la taluzare cu două autogredere: a .strângere în grămezi şi încărcare.7.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La taluzele cu lăţimi mari care depăşesc lungimea lamei. Taluzarea cu buldozerul este indicată numai în cazurile în care unghiul taluzului este mai mic decât panta maximă pe care poate urca buldozerul în condiţii economice (max.

7.Schema de lucru la taluzarea cu excavator telescopic . Fig.3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de săpare maximă a excavatorului se organizează lucrul pe două sau mai multe niveluri cu înălţimi corespunzătoare.

B. PĂUCA P. DOROBANŢU C. Suprastructura drumurilor Curs I.B. Mecanzarea lucrărilor de construcţii Curs I.ZAFIU Terasamente .IONESCU . Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului S.C.C.B.DOMSA A.C.JERCAN J.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor BIBLIOGRAFIE S.Curs I.

excavator c.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞĂTOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL BULDOZER APARATE TOPO PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT a. Longitudinal . c. Longitudinal b. buldozer b. screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL a. Abataj transv.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ CUŢIA 1 2 3 4 SE REIA RĂRILOR DE CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT LUTURI A EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ NOLOGICĂ DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal DE Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder FÂŞII LONGITUDINALE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL Autocisterna Cilindru compactor UMECTARE COMPACTARE RAŢIA CUTATĂ AJUL FOLOSIT EMA NOLOGICĂ RU .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor .