DICU MIHAI

UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR

BUCUREŞTI

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Prefaţă

Lucrarea intitulată: "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", reprezintă un suport de curs pentru studenţii anului IV specialitatea Drumuri din cadrul Facultăţii de Căi ferate, Drumuri şi Poduri. În mare parte, este o lucrare în stilul personal al autorului, a unor cursuri de specialitate editate în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Prezentul manual este organizat şi inspirat din programa analitică propusă de prof.dr.ing. Romanescu Constantin, precum şi din notele de curs elaborate în perioada când răspundea de această disciplină. Scopul lucrării este acela de a iniţia cunoştinţele studenţilor din anii terminali cu elemente de tehnologie, vizionate în cadrul programelor de practică tehnologică şi care vor fi completate la curs cu casete video de specialitate. Lucrarea nu are pretenţia că a prezentat întreg domeniul de tehnologie a lucrărilor de drumuri şi de aceea a fost intitulată "UNELE TEHNOLOGII DE LUCRU APLICATE ÎN CONSTRUCŢIA DRUMURILOR", tocmai pentru a răspunde scopului menţionat.

AUTORUL

pag.2

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

CAPITOLUL 1

1.1 Tehnologia lucrărilor de drumuri

Această materie se ocupă de analiza modului de realizare a lucrărilor de terasamente şi de suprastructură a drumului. Tehnologia lucrărilor reprezintă schema logică în care se înlănţuie operaţii specializate pentru realizarea unui obiectiv. Prin ea se stabileşte ordinea prin care intră în acţiune diversele utilaje de construcţii specilizate pe tipuri de lucrări. Lanţul de utilaje de construcţii operaţionale în fronturi de lucru, poartă denumirea de sistemă de maşini. Aplicarea unei anumite tehnologii de lucru presupune o foarte bună cunoaştere a proiectelor şi a pieselor componente. Astfel, în urma analizei planului de situaţie (fig.1), a profilului longitudinal (fig.2) şi a profilelor transversale (fig.3), se studiază tabloul de calcul a volumelor de terasamente (tab.1), ce reprezintă ultima fază de proiectare prin care se specifică antemăsurătoarea lucrărilor. Pornind de la proiect, contructorul ce participă la o licitaţie de obţinere a unei lucrări de drumuri, îşi stabileşte modul de compensare a teresamentelor prin întocmirea diagramei LALANNE (fig.8) şi îşi completează tabloul de mişcare a pămăntului (tab.2). Analizând tabloul de mişcare a pământului funcţie de distanţele de transport şi productivitatea utilajelor care sapă precum şi cele care realizează straturile de umplutură, constructorul va întocmi schema tehnologică de lucru prin alcătuirea sistemei de maşini în varianta sa optimă. Pentru aceasta va folosi METODA MULTICRITERIALĂ PENTRU ALEGEREA VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE, ce va face obiectul prelegerilor de curs, viitoare.

Fig. 1 - Plan de situaţie

pag.3

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 2 - Profil în lung

Fig. 3 - Profil transversal tip 1 - fundaţie; 2 - strat de bază; 3- îmbrăcăminte; 4 - strat de uzură; 5 - bordură; 6 - bandă de încărcare; 7 - trepte de înfrăţire; 8 - rigolă; 9 - parapet Tabel 1 Calculul terasamentelor Metoda distanţelor aplicabile
Distanţa medie Poziţia Nr. profil kilometrică km+m 6+850.00 25.00 2 875.00 10.00 3 885.00 12.00 Ti 1 4 897.00 11.00 10.50 115.5 0 7+007.00 4.40 5.60 17.80 1.75 3.15 22.00 242.00 3.85 42.35 11.00 6.80 1.10 74.80 12.10 12.50 137.50 2.30 25.30 0.75 8.25 17.50 5.40 4.80 94.50 84.00 21.00 367.50 1.80 31.50 1.20 21.00 dintre Suprafeţe m m
2

Volume m
3

Distanţa

profiluri

Ampriză

Taluz R

Taluz D

1

m

12.50

3.90

2.30

48.75

28.75

17.00

212.50

1.15

14.375

0.95

11.875

1.2 Organizarea lucrărilor de terasamente
pag.4

c) Fig. Această etapă de studiu.a).b). la ce distanţă şi cu ce utilaj se transportă. 4. cazul în care volumul de săpătură din profil este mai mic decât necesarul de umplutură din acelaşi profil.5 . restul fiind adus din alte profile din lungul drumului (fig. 4 . se acţionează încă din faza de proiectare. respectiv în ce profil de umplutură se foloseşte. Pentru mişcarea transversală a pământului. cazul în care necesarul de umplutură este mai mic decât volumul de săpătură. Pentru executarea lor trebuie să se ştie cum este utilizat pământulrezultat din săpături. prisosul fiind folosit în lungul drumului (fig. când traseul propus trebuie să conţină cât mai multe profile transversale la care suprafeţele de rambleu să fie egale cu cele de debleu. pag. Mişcarea pământurilor pentru realizarea corpului drumului se efectuează atât în sens transversal cât şi în lungul drumului. 4. şi cele din sectoarele de umplutură precum şi cu varianta optimă de mecanizare a lucrărilor. pentru realizarea corpului drumului. denumită şi compensare în acelaşi profil se poate întâlni trei cazuri posibile şi anume: cazul ideal când întregul volum de pământ săpat este folosit pentru realizarea necesarului de umplutură (fig. completată cu detalierea procedeelor de lucru în sectoarele de săpătură. Terasamentele reprezintă volume de pământ limitate de profile transversale analizate în faza de proiectare. reprezintă proiectul tehnologic de execuţie a terasamentelor.Mişcarea transversală a pământului Pentru a realiza o lucrare economică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Lucrările de terasamente sunt definite ca toalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură executate în lungul drumului. 4.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Depozitele de pământ suplimentar precum şi camerele de împrumut crează şi ele cheltuieli suplimentare, care trebuie să fie cât mai mici. Soluţiile cele mai economice le reprezintă depozitarea pământului lângă ampriza drumului sub formă de “CAVALIERI” (fig.5), sau depozite pe taluzul de rambleu, care duc la sporirea stabilităţii umpluturilor (fig.6).

Fig. 5 - Depozite de pământ 1 - săpătură; 2- cavalier

Fig. 6 - Depozite pe taluzuri de împlinire Pe acelaşi principiu, mai ales la traseele de drum din zonele de şes, se pot utiliza camere de împrumut din aceeaşi secţiune transversală (fig.7).

Fig.7 - Camere de împrumut Atunci când nu este posibilă aplicarea acestor soluţii tehnice, solicitarea unor terenuri la factorii de decizie locali, pentru amplasarea depozitelor de pământ sau pentru realizarea unor gropi

pag.6

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

de împrumut se face numai după întocmirea epurei LALANNE şi a momentelor de transport (fig. 8,9).

Fig.8 - Epura mişcării pământului

Figura 9 - Compensarea terasamentelor în epură Pe epură apar sectoare în cadrul cărora se realizează transportul cu acelaşi mijloc de transport. Totodată, pentru a nu avea prea multe categorii de preţuri pentru acelaşi mijloc de transport se determină o distanţă medie generală pentru toate volumele transportate. Distanţa medie de transport este media geometrică a disanţelor parţiale ale diverselor cantităţi de săpătură transportate. Această distanţă se determină făcând rapotul dintre suma momentelor de transport şi suma volumelor transportate cu un anumit mijloc de transport. Reamintim că momentul de transport este produsul dintre volumul transportat şi distanţa de transport aferentă. Din epura LALANNE se poate determina în final volumul de pământ necesar sau în prisos ce trebuie adus din groapa de împrumul sau dus în depozit. Aceste zone se găsesc la distanţa (D) de sectorul de drum în execuţie. Necesarul de autobasculante pentru transportul pământului (N) se determină din condiţia, ca utilajul de săpat-încărcat să lucreze în flux continuu. Astfel în timp ce un
pag.7

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

mijloc de transport se află la încărcat (N-1) autobasculante se găsesc pe traseu unele încărcate altele descărcate (fig. 10).

Figura 10 - Moment de transport

Tabel 2
Volume m3 Dist. între profiluri Compensări în acelaşi profil m3 Transport Profil în care se transportă Necesar umplutură, m3 Distanţă de transport, m buldozerul cu

Transport auto

Prisos săpătură, m3

de

Cantitatea, m3

Poziţia Km.

Depozit, m3

Împrumut, m3

trasport, m3

de trasport, m Moment
3

Umplutura

Cantitatea

Nr. profil

Săpătură

1

6+850.0 25.00

60.0

25.5

27.5

32.5

-

-

-

-

-

-

-

2

875.0 10.0

91.0

82.250

8.75 0

-

-

-

-

-

-

-

-

3

885.0 12.0

74.80

-

-

74.80

-

-

-

-

-

-

-

Ti 1 4

897.00 7-007.0 -

112.20 -

272.5

-

112.20 -

272.5

-

-

Ti 1

10

112.20

1122.0

Execuţia lucrărilor de terasamente Prin lucrări de terasamente înţelegem totalitatea operaţiilor de săpătură şi umplutură pe direcţia axului drumului în vederea realizării corpului său.

pag.8

Moment

m3

m

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 11 După cum se observă, ciclul de lucru este SĂPĂTURĂ- TRANSPORT- UMPLUTURĂ, lucrările desfăşurându-se pe operaţii specifice cu utilaje de construcţii specializate. Lucrări pregătitoare execuţiei terasamentelor [1] Lucrările de terasamente sunt precedate întotdeauna de o serie de lucrări pregătitoare pentru asigurarea unei execuţii corecte, continue şi cu productivitate sporită. Cele mai importante lucrări pregătitoare sunt: verificarea şi restabilirea traseului; defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri; doborârea arborilor şi scoaterea rădăcinilor; asanarea zonei; extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal; pichetarea profilelor transversale; amenajarea drumurilor de acces.

pag.9

pag.). bisectoarele. sau prin borne de beton.14). 12).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Verificarea: restabilirea traseului [1] Pe baza planului de situaţie şi a profilului în lung se restabilesc aliniamentele şi curbele traseului proiectat. suprafaţa ce reprezintă ampriza drumului.) în cazul distrugerii picheţilor în timpul execuţiei.10 .13. punctele intermediare ale aliniamentelor lungi etc. Pentru a putea reconstitui poziţia punctelor principale ale traseului (vârfurile de unghi. cu ajutorul reperelor care au servit la întocmirea proiectului cu ocazia studiilor pe teren. Axa traseului astfel materializată este înscrisă într-o tabelă care se predă constructorului. aceştia se reperează lateral amprizei cu martori (fig. a gropilor de împrumut şi a depozitelor. precum şi a drumurilor de acces. înlesnind astfel şi uscarea acestor suprafeţe (fig. Fig. 12: Poziţia martorilor pe traseu: M 1 şi M 2 . Defrişarea zonei de arbuşti şi tufişuri [1] Pentru a uşura circulaţia vehiculelor de transport şi lucrul maşinilor care execută terasamentele.martori. tangentele de intrare şi ieşire din curbe. copaci mari etc. se curăţă de arbuşti şi tufişuri. Martorii se fixează pe obiective fixe aflate în apropierea traseului (socluri de clădiri.

11 . Organizarea tehnologică a suprafeţelor de lucru pag. 14. Maşină de scos rădăcini Organizarea tehnologică a sufrafeţelor de lucru Fig. 15. 13. Tăietor de tufişuri Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

fâşia de lucru. . se prezintă schema tehnologică de deplasare a defrişatorului în fâşii s transversale cu toate elementele caracteristice unei scheme de mecanizare. lăţimi reduse. Ls . Pentru siguranţa acoperirii întregii suprafeţe a sectorului de lucru fâşiile se suprapun astfel încât se poate scrie relaţia: l f = le − s în care: lf le . l0 .000 = PE PE .lăţime echipament. n f ) : nf = Ls lf Norma de timp a utilajului la defrişarea mecanică se determină în funcţie de productivitatea de exploatere a acestuia cu relaţia matematică: NTU = în care: pag. . .suprapunerea fâşiilor de lucru.suprapunerea fâşiilor. . s t .sectoare.dimensiuni tehnologice.spaţiu tehnologic. b.dimensiuni obiecte.este lăţimea fâşiei de lucru.obiecte cu lungimi şi lăţimi comparabile. Lt .obiecte cu lungimi mari şi .12 NUM 10.dimensiuni sector. Fe S0 lf si ls . L0 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ar F . . lt . Lungimea sectorului se stabileşte astfel încăt să rezulte un număr întreg de fâşii ( n.lăţimea reală a fâşiei.lăţimea de trecere a echipamentului de lucru. . În figura 16.

maşina taie şi arbori mai groşi (izolaţi). .productivitatea de exploatere orară. 2 Fig.Schema tehnologică de deplasare a defrişătorului în fâşii transversale Considerând două situaţii de lucru şi anume: maşina taie numai tufişuri.16 .viteza de deplasare în timpul lucrului în km / h . .lăţimea fâşiei de lucru (l f ) . rezultă că se pot aplica două relaţii de calcul pentru productivităţi: t   103 bv KT − 1  60  2  ( m / h) P= 1 n1 respectiv: t nt   103 bv KT − 1 − 2 2 4  60 60 ⋅ 10  2  ( m / h) P2 = n1 în care: b v pag. în metri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NUM este numărul de unităţi de măsură naturale (m 2 ) cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă ( UM R = ha conform indicator de deviz Ts ). exprimată în m / h . PE .13 .

pag.densitatea arborilor groşi pe suprafaţă. în minute. Când arborele a fost dezrădăcinat.coeficient de folosire a timpului de lucru ( K T = 0. . Materialul lemnos doborât se scoate în afara amprizei. în buc / ha . se stivuieşte şi se inventariază în vederea valorificării. Frunzele. Arborii cu diametru mic se doboară cu ajutorul unui buldozer. Doborârea arborilor şi scoaterea buturugilor [1] Doborârea arborilor este o operaţie care se execută de echipele de muncitori specialişti. .14 .timpul necesar pentru doborârea unui arbore.17). . pentru a împiedica răsturnarea lor peste buldozer (fig.timpul unei întoarceri la capătul sectorului.80 − 0.a).numărul de treceri pe acelaşi loc ( n = 1 − 3) .17.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor KT n1 t1 n2 t2 . pot fi scoase cu maşini speciale pentru scos rădăcini (fig. .17. ramurile uscate şi toate resturile vegetale rămase în urma utilajelor se strâng cu grebla şi se depozitează în afară zonei drumului. în minute. care nu au dimensiuni prea mari. se coboară lama şi se împinge spre locul de depozitare (fig. Corespunzător acestor două relaţii rezultă normele de timp următoare: NTU = 10n1 t   b ⋅ v K T − 1  60   (ore/ha) respectiv: NTU = 10n1 (ore/ha) t1 n2t 2   b ⋅ v K T − −  60 6 ⋅ 105   Rădăcinile tufişurilor şi arbuştilor. prin împingerea cu lama ridicată la maximum.95) .b).

Fig.fitil. atunci îndepărtarea ei se realizează numai cu ajutorul explozivilor. apoi burează şi provoacă explozia. Extragerea buturugilor: 1-dinamită.. Prin această metodă se pot scoate arbori întregi.2 ori diametrul D al buturugii. Doborârea arborilor Arborii de diametru mare se taie cât mai aproape de nivelul terenului. pag.. 2. Astfel: la ramblee mai mici de 1 metru înălţime se scot atât buturugile cât şi rădăcinile la ramblee de 1. Obişnuit. 17. 18. 18).). cât şi mecanizat. dacă este necesar.. excavator etc. cât şi rădăcinile. buturugile se trag cu ajutorul unui cablu şi al unei maşini puternice (buldozer. Buturugile arborilor mari se scot de obicei cu ajutorul explozivilor (fig. Artificierul introduce în gaura de mină explozibilul. Buturugile se pot extrage atât manual.5. dacă au diametru mic.2 metri înălţime se scot numai buturugile. buturugile şi rădăcinile se scot ulterior.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.15 .. Se execută sub buturugă o gaură de mină înclinată la 450 şi cu adâncimea de 1. Dacă buturuga este puternic ancorată în pământ prin rădăcini. iar rădăcinile pot rămâne în pământ la ramblee de peste 2 metri înălţime nu se scot nici buturugile şi nici rădăcinile la deblee se scot obligatoriu atât buturugile.

19. Extragerea brazdelor şi decaparea pământului vegetal [1] Pământul vegetal conţine un procent ridicat de particule fine şi vegetale. lent. în vederea brăzduirii sau însămânţării lor. pe ampriză şi zonele din imediata apropiere trebuie prevăzute lucrări pentru menţinerea terenului în stare uscată. Este indicat ca doborârea arborilor şi mai ales scoaterea buturugilor să fie făcută în perioada când pământul nu este îngheţat. deoarece procesul de evacuare a apelor şi uscare a pământului este. pag. ceea ce le face puternic compresibil şi deci mai puţin recomandabil la executarea terasamentelor. Locurile mlăştinoase se asanează cu ajutorul unei reţele de şanţuri. cu acordul procedurilor legale de specialitate. Totodată.b).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Buturugile arborilor mai mici (diametrul sub 30 cm) se scot introducând lama buldozerului sub buturugă şi manevrând dispozitivul de ridicare a lamei. Lemnul rezultat din scoaterea buturugilor şi rădăcinilor se adună şi se depozitează în afara amprizei. spre a evita stagnarea şi băltirea apelor pe terenurile agricole învecinate sau alte proprietăţi.a). Lucrările de asanare se execută din timp. Asanarea amprizei [1] Înainte de începerea execuţiei lucrărilor de terasamente. canale de evacuare şi drenuri. urmând să fie folosit la îmbrăcarea taluzurilor. Deoarece pădurile contribuie mult la apărarea drumurilor împotriva înzăpezirii şi a mediului înconjurător împotriva poluării este necesar să fie îndepărtaţi numai arborii de pe zona strict necesară. cât şi la deblee (fig. se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţă. în general. El este îndepărtat de pe ampriză atât la ramblee (fig. care evacuează apele în aval de limitele amprizei.16 . 19.

În figura 20 se prezintă tehnologia de decapare a terenului vegetal precum şi operaţia inversă de tapetare a taluzelor noi în vederea stăpânirii efectelor de eroziune a lor sub acţiunea agenţilor naturali (ploi. Brazdele se folosesc la protejarea taluzurilor..10 cm care se stivuiesc cu iarba în jos. la punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri slab productive sau neproductive. pentru a fi folosit la îmbrăcarea taluzurilor..).. topirea zăpezii etc.40 cm şi grosimea de 6. se udă şi se acoperă cu rogojini ca să nu se usuce. Se obţin fâşii de 2.30 cm cu lama buldozerului sau autogrederului şi se depozitează în afara amprizei drumului. deoarece comportă un volum sporit de muncă manuală. vânt..19 .Extragerea pământului vegetal Pământul vegetal se decapează pe o grosime de 10.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.3 metri lungime cu latura de 20. Dacă suprafaţa amprizei este înierbată. pag..17 .. se pot extrage brazde cu ajutorul unor cuţite speciale care execută tăieturi verticale în sens transversal şi longitudinal.. dar sistemul este din ce în ce mai rar folosit..

20. b.cu transport la distanţă pag.18 . Scheme tehnologice de săpare a stratului vegetal cu buldozeru cu depozitare lângă amplasament.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

Metoda cea mai simplă de pichetare a profilului transversal constă în materializarea pe teren cu ţăruşi simpli de lemn a marginilor amprizei şi cu ajutorul şabloanelor care dau şi înclinarea taluzurilor şi nivelul platformei (fig.. precum şi reperele de ax şi de nivel restabilite pe teren. Şablonarea terasamentelor de debleu. după gradul de denivelare a terenului. 22. În aliniament picheţii se amplasează la distanţe de 20. iar în curbe la distanţe de 5. Şablonarea terasamentelor de rambleu. 21.. este necesar ca înainte de începerea lucrărilor de terasamente să fie pichetate profilele transversale de pe traseu. Fig. 21). profile transversale curente. din şipci de lemn. Operaţia de pichetare are la bază elementele ce rezultă din planul de situaţie. Pentru profilul de debleu se face o şablonare identică după cum urmează: Fig.10 metri.. Şabloanele de nivel şi cele care indică înclinarea taluzurilor se realizează simplu. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pichetarea profilului transversal [1] Pentru realizarea corectă a lucrărilor de terasamente şi pentru a înlesni controlul execuţiei.50 metri. profilul transversal tip.19 . precum şi lucrările de artă aferente.. profilul longitudinal.

Pentru frontul de lucru înalt: excavatoare cu echipament cu cupă dreaptă excavatoare cu mai multe cupe. utilaje pentru afânarea şi scarificarea pământului poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului natural: astfel utilajele pot lucra: deasupra nivelului terenului. transportă şi nivelează. din punctul de vedere al operaţiilor şi al productivităţii. distanţe de transport consistenţa pământului de săpat. se recomandă folosirea următoarelor utilaje: Pentru frontul de lucru la nivelul terenului: buldozere screpere şi autoscrepere autogredere gredere elevatoare. utilajele se pot grupa în: utilaje care sapă şi încarcă. la nivelul terenului. sub nivelul terenului concentrarea şi caracterul lucrărilor de terasamente.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor EXECUŢIA MECANIZATĂ A SĂPĂTURILOR [1] Execuţia mecanizată a terasamentelor trebuie să formeze un proces tehnologic unitar.20 . utilaje care sapă. Alegerea utilajelor de săpat depinde de: posibilităţile de lucru ale utilajelor. În cadrul fiecărui complex de utilaje există un utilaj principal care prin parametrii săi determină alegerea ca tip şi număr a celorlalte tipuri de utilaje. În funcţie de poziţia frontului de lucru faţă de nivelul terenului de pe care lucrează utilajul de săpat. Pentru frontul de lucru în adâncime: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă graifăre dragline Pentru executarea săpăturilor sub nivelul apei: excavatoare cu echipament cu cupă întoarsă excavatoare cu echipament de draglină pag. realizat cu o serie de utilaje dependente între ele. din acest punct de vedere. În figura 23 se prezintă principalele utilaje care sapă şi încarcă pământul. respectiv dificultatea la săpare. Toate utilajele care urmează acest complex trebuie să asigure realizarea productivităţii maxime a utilajului principal.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor excavatoare cu echipament de graifăr. 23. Fig.Utilaje care sapă şi încarcă pag.21 .

24 . graifărul şi grederul elevator.22 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Utilaje care sapă şi încarcă pământul în mijloacele de transport Din acestă categorie fac parte: excavatoarele. Fig.Parametrii tehnologici ai excavatoarelor pag. draglina.

Excavatoarele sunt cele mai utilizate maşini de săpat. Fig. în special la cele de volum mare. Excavatoare.23 . deoarece au o mare capacitate de producţie şi pot fi întrebuinţate la majoritatea lucrărilor de săpături. Excavaţie frontală a săpăturilor cu excavatorul pag. Excavator cu lingură dreaptă Fig. 26.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a). 25.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La lucrările de terasamente sunt folosite două tipuri de excavatoare: excavatoarul cu lingură dreaptă şi excavatorul cu lingură întoarsă. Tipuri de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de circulaţie al excavatorului: deasupra nivelului de circulaţie.sub nivelul de circulaţie.mixt. În figură 26 se prezintă tipurile de abataje după poziţia lor faţă de nivelul de ciculaţie al excavatorului. Fig.24 . iar în figura 27 tipuri de abataje după poziţia nivelului de circulaţie al excavatorului faţă de nivelul de ciculaţie al autobasculantei. c. pag. 27. b.

Cupa excavatoarelor curent folosite este de 0.la acelaşi nivel. la alt nivel. având capacitate a cupei 0. grosimea stratului care se taie este mică.a. Pământul săpat este încărcat îm mijloace de transport (1) care se deplasează pe un drum paralel cu cel al excavatorului (2).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. stratul tăiat este mai gros. După executarea unei curse. 28. Pentru fronturi de lucru mai mari decât înălţimea normală de umplere a cupei excavatorului.25 . prin curse consecutive în lungul debleului. pe trepte corespunzătoare înălţimii de umplere a cupei.d). Execuţia săpăturilor cu excavatorul poate fi organizată aplicând unul din următoarele procedee: frontal (fig. deoarece este nevoie de un front de lucru mai înalt. până ce realizează săpătura pe întregul profil transversal..2. Tipuri de abataje după poziţia reciprocă între nivelul de circulaţie al excavatorului şi autobasculante: a. cu volume mari.la niveluri diferite. La lucrările concentrate. longitudinal (fig. b.. 30). În baza acestor considerente.. cu condiţia ca blocurile derocate să aibă volumul mai mic decât cupa execavatorului. În pământurile consistente. 29 c. La lucrările de săpături se folosesc excavatoare pe pneuri.00 . metoda frontală se aplică în trepte (fig. săpătura se execută în trepte. pag. în pământurile slab coezive. înălţimea frontului de săpătură pe care se face umplerea cupei printr-o singură trecere. excavatorul se întoarce începând o nouă cursă. 29.1) Excavatorul cu lingură dreaptă sapă deasupra nivelului de staţionare şi execută săpături în orice categorie de teren. chiar în stâncă derocată în prealabil. se defineşte drept înălţime normală de umplere. prin săparea directă pe întreaga secţiune a profilului transversal.. se folosesc excavatoare cu capacitatea cupei de 1.25 .b). pământul săpat fiind încărcat în mijloacele de transport (1) care circulă la nivelul platformei de lucru a excavatorului (2) pentru adâncimi mari. 2 m .00.25 m 3 3 care se deplasează cu uşurinţă. a. de aceea cupa se umple mai repede şi frontul de lucru poate fi de înălţime mică.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor pag.26 .

0.capacitatea cupei. .Metode de lucru în sens longitudinal Productivitatea excavatoarelor se calculează cu următoarea relaţie: P = 60 ⋅ n ⋅ c ⋅ K ⋅ K 2 ⋅ K a . 30 .Metoda de lucru în trepte Fig.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă În cazul abatajelor adânci. . 29. 31 . aşa cum se prezintă în figura 30.coeficientul de umplere a cupei (0.. în secţiunea transversală se lucrează în mai multe trepte de săpare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig..90)...70 . în m . Fig.27 . .coeficientul de utilizare a maşinii (0. 3 . 0.numărul de cicluri pe minut. în care: n c K1 K2 pag.8 .9).

gropi lungi de fundaţie. Fig... şanţuri pentru conducte.. a. pag. 32). (fig. după aceleaşi scheme ca şi ale excavatorului cu lingură dreaptă.Excavator cu lingură întoarsă Excavatorul cu lingură inversă poate săpa până la o adâncime de 3. Se foloseşte pentru executarea de tranşee.7 . canale. Maşina lucrează foarte bine atât în terenuri nisipoase..5m sub nivelul de staţionare.2) Excavatorul cu lingură întoarsă (inversă) sapă sub nivelul platformei de staţionare a maşinii. cât şi în terenuri argiloase neîngheţate. drenuri. etc. 32 .0. Schemele de lucru pentru acest tip de excavator sunt analoage cu cele pentru excavatorul cu lingură dreaptă. În tabelul următor se prezintă ciclurile de lucru ale excavatorului [ 2] . respectiv se poate folosi cu abataj cu înaintare laterală sau frontală după modul în care este dispusă calea de acces pe care circulă mijloacele de transport.95).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ka .coeficientul de afânare a pământului (0.28 .

Cupă inversă t34 . t 23 .timp de descărcare. Cupă dreaptă t33' . Draglină t34 .timp de ridicare cupa plină.timp de săpare.timp de coborâre cupă.timp pierdut în ciclu.29 . Tc = t12 + t 22' + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 4. 1.timp de coborâre cupă.timp pierdut în ciclu.timp de săpare.timp de rotire cu cupa plină. t 23 .timp de descărcare. t0 . pag. Schema structurală a ciclului Tip echipament Componenta ciclului Tc = t12 + t 23 + t33' + t34 + t 45 + t0 t12 .timp de săpare.timp pierdut în ciclu. t 55' . t56 .timp de rotire cu cupa goală. crt. Graifer t12 . t 22' .timp de rotire cu cupa plină.timp de rotire cu cupa goală. t 45 . Tc = t12 + t 23 + t34 + t 44' + t 45 + t0 t12 . t34 . 2. t0 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 3 Scheme structurale ale ciclurilor la excavatoare Nr.timp de coborâre cupa goală.timp de descărcare. t 23 .timp de săpare şi ridicare cupă. t 45 . Tc = t12 + t 23 + t34 + t 45 + t55' + t56 + t0 t12 .timp de rotire cu cupă plină. t 44' . t0 . 3. t 45 .timp de rotire şi coborâre cu cupa goală.timp de ridicare cupă plină.

Valorile medii ale coeficieţilor pentru diferite categorii de pământ.). t0 .timp pierdut în ciclu. t34 . Pentru reducerea normei de timp a excavatorului în condiţiile unei scheme tehnologice date. .coeficient care ţine seama de variaţia unghiului de rotire.80 ).30 . t 45 .timp de rotire cupă plină. . Durata ciclului (T0 ) reprezintă suma timpilor componenţi şi procesului de săpare cu excavatorul.coeficient de folosire a timpului de lucru în cadrul schimbului. . În cazul cel mai general se poate aplica relaţia simplificată: NTU = Tc ⋅ k a 36q ⋅ ku ⋅ kT 3 (ore/100m ) în care prin kT s-a notat coeficientul global de timp ( kT = kc ⋅ k d ⋅ k0 ⋅ k s ⋅ k m ⋅ k r ) . corespunzător săpării şi descărcării unei cupe de pământ inclusiv reducerea la poziţia iniţială a echipamentului.9 sau în mijloacele de transport k d = 0. k0 km kr . se pot comasa diverşi timpi ai ciclului (rotire cu ridicare cupă sau rotire cu coborâre cupă etc. pag.coeficient care ţine seama de condiţii de descărcare a pământului în kc kd cupă (în depozit k d = 0. Norma de timp unitară (NTU). t 44' .coeficient care ţine seama de gradul de calificare al mecanicului.timp de descărcare. pe grupe de capacităţi sunt prezentate în tabelul 4.timp de rotire cu cupa goală. utilizată în stabilirea variantei optime de mecanizare. se bazează pe o serie de parametri de lucru ai excavatorului: .coeficient de variaţie a duratei ciclului în funcţie de categoria terenului.timp de ridicare cu cupa plină.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor t 23 . În tabelul 4 sunt prezentate schemele structurale ale duratelor ciclurilor pentru diversele tipuri de echipamente de excavator.

16 0.00 0.92 0.95 0.80 0.25m 3 I 1.87 0.92 0.10 0.12 0.95 0.abataj lateral.78 0.25m 3 I 1.78 0.91 1.78 0.81 1.80 III 0.78 1.87 0.90 II 0.82 0.16 0.03 0.0? 0.10 0.80 II 0.95 0.85 1.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabelul 4 Valorile medii ale coeficienţilor de calcul a NTU pentru excavatoare Capacitate Categorie teren q < 0.78 III 0.12 0.00 0.Clasificarea abatajelor după deplasarea excavatorului faţă de taluz.82 0.78 0.82 0.90 ku ka kc k0 ks km Fig.82 0. a .90 III 0.16 0.82 0.80 1.87 0.00 0.97 0.80 0.78 II 0.97 0.82 0.78 0.31 .8m 3 I 1.8m 3 ≤ q ≤ 1.89 1.33.93 1.80 q > 1.8? 1. se aplică diverse tehnologii de lucru: pag.97 0.abataj frontal În cazul abaterilor de diverse dimensiuni în secţiune transversală.83 1. b.92 0.

35. c.Clasificarea abatajelor după lăţime: pag.b .e .abataj frontal îngust. d.Scheme tehnologice de săpare cu excavator echipat cupă dreaptă a.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.abataje laterale.abataj frontal lateral Fig. 34 .32 .

.abataj larg.200. Al . care sapă şi încarcă pământul în mijloace de transport (fig. Draglina sapă sub nivelul platformei de staţionare şi descarcă pământul în ramblee.raza minimă de scăpare a.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ai .. Draglina. Draglina are o cupă suspendată prin cabluri de un braţ mai lung decât al unui excavator... depozite sau mijloace de transport.abataj combinat. Fig. Pământul este ridicat într-un buncăr.0. A .500 m / h la cele grele.25 cm. la fiecare trecere săpând un strat cu grosimea de 15. RS .Excavator cu mai multe cupe Excavatorul cu elindă se întrebuinţează la lucrări de volum mare având o productivitate de 50.abataj îngust. iar adâncimea maximă a săpăturilor poate fi de 12m. Capacitatea unei cupe este de 0.500 m .lăţimea cupei.36).. Maşina se deplasează paralel cu frontul de lucru. M lc . de unde se descarcă în mijloace de transport sau benzi transportoare. pentru o înclinare a taluzurilor de 45o.150 m / h la tipurile uşoare şi de 200.33 . 36 .3) Excavatorul cu mai multe cupe (cu elindă) este o maşină cu producţie continuă... având o largă utilizare la extragerea produselor de balastieră sub nivelul apelor (fig. 3 3 3 b).37) pag..

Cupa are apacitatea de 0. frontal (fig. în care caz draglina se deplasează în prelungirea marginii tranşei.a). 39. Datorită lungimii mari a braţului.b). din care cauză draglina nu poate fi folosită cu rezultate bune. 38 . 39.Metoda de lucru cu draglina Cu draglina se pot executa ramblee până la înălţimea de 5m.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. care lucrează în mod curent cu lingură dreaptă. se poate lungi braţul cu un tronson suplimentar şi apoi înlocui echipamentul de excavator cu cel de draglină. draglina poate executa ramblee direct cu pământ săpat din camerele laterale. decât în pământuri uşoare şi mijlocii. La excavatoarele universale.50m Fig. în care caz draglina se deplasează paralel cu axul săpăturii. însă din camere de împrumut situate pe ambele părţi ale drumului (fig. 39) Săpăturile se pot executa cu draglina în două feluri: lateral (fig..34 . la marginea laterală a excavaţiei. pag.. 37 .25.1. În cazul pământurilor tari este necesară o prealabilă scarificare.Draglina Pătrunderea cupei în pământ se face numai sub acţiunea greutăţii sale proprii.

Acesta este un tip de excavator dotat cu o cupă specială (graifăr) suspendată prin cabluri de braţul excavatorului (fig. abataj lateral cu descărcare în depozit.frontal Fig.35 . b. 39 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.abataj lateral cu descărcare în autobasculante c).Scheme tehnologice de săpare cu draglina a .abataj frontal cu descărcare în depozite laterale. pag. 40 . Graifărul.Organizarea săpăturilor cu draglina a.lateral.c . apucând pământul ce trebuie săpat.41) . [1] . Cupa are două sau patru fălci mobile. care se pot închide şi deschide.

Pământul se încarcă cu ajutorul benzii transportoare în mijloacele de transport sau în rambleu la distanţa de maximum 9m şi înălţime de 3m de la nivelul săpăturii. 3 Fig. grederul elevator poate executa direct rambleuri mici. iar lungimea fâşiei săpate la o trecere a maşinii între 20 şi 25 cm.42).41 . Pentru înclinarea maximă de 27oC a benzii transportoare. Adâncimea de tăiere a plugului variază între 15 şi 30 cm. care se depozitează sau se încarcă în vehicule. 400 m / h .36 .. astfel că se recomandă numai în cazul lucrărilor de volum mare. pentru a lucra productiv şi economic.Graifăr d) Grederul elevator..50m (fig. etc. Este o maşină rutieră de săpat.. Cu ajutorul grafărului sunt scoase materialele săpate din gropile de fundaţii.Greder elevator pag. la care echipamentul caracteristic este constituit dintr-un plug în formă de disc montat la capătul de jos al unei benzi transportoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Este folosit pentru săparea pământurilor necoezive sau afânate în prealabil. [1] Tipurile obişnuite pot săpa 300 . În acest caz maşina trebuie să sape din camere situate pe ambele sensuri ale drumului. puţuri. Fig. sub înălţimea de 1.42 .

pregătirea şi executarea drumurilor de acces pentru celelalte utilaje rutiere .2. Buldozerele pot fi folosite la executarea următoarelor lucrări: deschiderea traseelor noi de drumuri. în straturi uniforme. 50 m. Acest utilaj poate săpa pe o adâncime de 10 . prevăzut cu echipament de lucru de tipul lamă orientabilă. nivelarea pământului rezultat din săpătură. cu gropi etc.44). pot fi executate în întregime cu buldozerul. a) Buldozerul.37 . ondulate.Buldozer Debleele de adâncime mai redusă situate în apropierea unor ramblee.. 20 cm în funcţie de natura pământului. pag. la o distanţă de până la 40 . transportă şi nivelează Utilajele din această categorie folosite la lucrările de drumuri sunt buldozerul. pe şenile sau pneuri. screperul tractat şi autogrederul.. care poate lua diferite poziţii.. până la rambleu (fig. 43 . curăţirea terenului de tufişuri şi cioturi şi decaparea stratului vegetal. prin săparea pământului în straturi succesive. Buldozerul este un tractor puternic.3.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. deplasarea pământului săpat pe distanţe relativ mici (cu distanţă până la circa 30m).. nivelarea terenurilor accidentale. Fig..2 Utilaje care sapă. orientate de sus în jos.

Lucru cu buldozerul în profil mixt Înclinarea straturilor de săpătură nu trebuie să depăşească 30.38 .lungimea lamei. în m. 0 ϕ Coeficientul de pierdere este în funcţie de distanţa de transport ( Ld ) şi se determină cu relaţia: k p = 1− 5 Ld 1000 pag. . Pentru a calcula volumul pământului săpat dintr-o singură trecere se poate folosi următoarea relaţie: l ⋅ h2 vp = 2tgϕ în care: l h . în m.35o.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.unghiul taluzului natural al pământului în mişcare (ϕ = 30 ) . pentru a nu pierde stabilitatea buldozerului în timpul lucrului..44 . .înălţarea lamei..

0. . când deplasarea transversală a pământului din debleu în rambleu se face pe distanţe scurte (fig. Acest utilaj este foarte productiv pe distanţe mici de transport (de exemplu. care contribuie la diminuarea frecării dintre lamă şi pământ. productivitatea este de 43 m / h .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. este indicat ca tăierea straturilor de pământ să se facă sub forma dinţilor de ferăstrău (fig. în s. asigurând astfel o deplasare mai uşoară a buldozerului. .timpul necesar pentru întoarcere.unghiul de înclinare al lamei în plan. în m.46) pag.viteza medie de lucru.. Pentru a spori productivitatea. n α Executarea rambleelor mici (sub 1m înălţime) cu pământul din camere de împrumut presupune săparea şi transportul pământului pe fâşii perpendiculare pe axa drumului.5m) vmed .. în m / s . în care: (a > 0. .45 .Tăierea straturilor în dinţi de ferăstrău Buldozerul dă rezultate foarte bune mai ales la executarea terasamentelor în profil mixt. în grade.numărul de treceri pentru nivelare pe acelaşi loc.lungimea sectorului de nivelat.lungimea lamei.porţiunea de nivelare ce se acoperă prin trecerea următoare. Productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 p= V ⋅ K1 ⋅ K a ⋅ K d 3 [ m / h] t l L a . la distanţa de 10m. în m. ti . . productivitatea scade la 4 m / h . în m. depozitarea pe ampriza viitorului rambleu şi nivelarea apoi prin mişcari paralele cu axa drumului (fig. pe când la distanţe de 100m.39 .45).35).3. Profilul mixt se realizează prin treceri succesive perpendiculare sau oblice pe axa drumului.

3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 2 . 5 .cu lama înclinată.Scheme de mecanizare la umplerea şanţurilor cu buldozere: a .într-o fază în zigzag. 47 .şanţuri largi.săpare cu deplasare laterală în buclă închisă Fig.Schema de mecanizare la săparea pământului cu buldozere a . b .în două faze înclinat. 4 .în două faze mixt pag.şanţuri înguste.săpare în zig-zag. b .cu lama dreaptă. l. 46 .40 .

Fig.prisma de pământ din faţa lamei (p . l .deplasarea în tranşee. 2 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea reducerii normei de timp a buldozerelor se pot aplica metode de deplasare a pământului care să ducă la reduceea pierderilor [ 2] .deplasarea între dâmburi.pierderi.volumul prismei. d . 4 .volumul prismei).41 . b . 3 . V p .Secţiunea aproximativă a prismei de pământ formată în faţa lamei Fig.lamă. c. 49 – Metode de deplasare a pământului a .dâmburi.tranşee pag.deplasarea în paralel. 48.

Grederul [1] .42 . 50). . . b).timp pierdut în cadrul ciclului. în m. t d şi t g se face pe baza distanţelor parcurse şi a vitezelor de deplasare corespunzătoare.60m şi înălţimea de 0.este adâncimea de săpare.coeficient de neuniformitate a grosimii stratului.timpi de întoarcere sau schimbare a sensului de deplasare.timpul de depozitare.timpul de revenire la poziţia de începere a săpării.timpul de săpare. la deplasarea pământului lama să se poată încărca mai bine (fig. pag. Poate fi tractat sau autopropulsat (autogreder). Pe şantierele de drumuri este utilizat la lucrările de finisări sau săparea pământului. Lungimea de săpare se determină în funcţie de grosimea stratului săpat şi volumul prismei de pământ din faţă lamei cu relaţia: h2 = Ls = l ⋅ hs ⋅ k h 2hs ⋅ k h ⋅ tgϕ Vp în care: hs kh . tg ti t0 Calculul timpilor t s .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Durata ciclului de lucru este în funcţie de schema tehnologică de lucru şi are în cele mai generale cazuri următoarea expresie: Tc = t s + tt + t d + t g + t f + t0 în care: (sec) ts tt td . .timpul de transport prin împingere a pământului.50m care poate ocupa diferite poziţii în spaţiu. realizându-se prin treceri succesive pentru ca. . tt . . Grederul este alcătuit dintr-un şasiu metalic dispus pe patru roţi şi o lamă metalică cu lungimea de 3. .

2'.53).7 m adâncime.52) decaparea pământului de la început pe toată adâncimea. rigole şi alte dispozitive de scurgere a apelor.Grederul Cu ajutorul grederului se execută ramblee din camere laterale de împrumut prin tăierea pământului în straturi.etapele execuţiei lucrărilor de săpături. şanţuri.5 . profilarea patului drumului şi a platformelor.etapele execuţiei lucrărilor de umplutură pag.43 .52. nisip. Fig. de la marginea interioară spre cea exterioară (fig.50 .2. împrăştierea şi aşternerea pământului în straturi subţiri. etc. ramblee până la 1. 1'.51. Cu autogrederele se mai poate realiza următoarele lucrări: deblee până la 0.4. precum şi a altor materiale (balast. pentru a realiza în acelaşi timp şi o platformă pe care să se poată deplasa (fig.0m înălţime.3.5' .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.).51) Fig.Execuţia profilurilor mixte cu grederul: 1.3'.Execuţia rambleelor cu grederul Grederul este folosit şi în executarea profilurilor mixte prin două procedee: decaparea stratului superficial al debleului prin câteva treceri şi deplasarea pământului tăiat în partea de umplutură a profilului (fig.4'.

lungimea sectorului de lucru. V3 finisare..60o).timpul de întoarcere a autogrederului la capătul sectorului de .. lama grederului se foloseşte în diferite poziţii. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. tăierea acostamentelor înalte şi a denivelărilor. pentru săparea pământurilor tari şi a celor umede care se lipesc de lamă. Lucrările executate cu grederul sau autogrederul nu mai necesită operaţii de finisare. t pag. iar pentru săparea pământurilor şi a celor nisipoase uscate. În funcţie de operaţia pe care o execută.53 – Decaparea pământului pe toată adâncimea nivelarea taluzurilor şi finisări de terasamente.44 . lama trebuie să aibă o înclinare mai puţin accentuată (45 .. aşterneri de materiale pietroase pentru consolidarea căii etc. lama trebuie să aibă o înclinare mai pronunţată (60 . în m . transport şi 2 Kt V1 .  n1 n2 n3  2 L + +  + 2t (n1 + n2 + n3 ) V V V  2 3  1 [ m 3 / h] în care: L F . . în m. .suprafaţa secţiunii transversale. Pentru săpare lama se înclină în plan orizontal cu un unghi de până la 70o în funcţie de natura pământului. în km / h . Productivitatea autogrederelor se determină cu relaţia: P= 1000 L ⋅ F ⋅ K t .vitezele de deplasare în timpul operaţiilor de tăiere. astfel. 70o). V2 . de forma reliefului şi de natura pământului.. scarificarea şi afînarea terenurilor tari şi foarte tari.coeficient de utilizare a timpului de lucru.

n3 şi finisarea: . aşterne pământul săpat în straturi subţiri şi uniforme pe care le compactează într-o oarecare măsură prin treceri repetate.suprafaţa secţiunii brazdei în pământ compact. Lucrează foarte bine pământuri uşoare. 2A Ks A n2 = n1 l0 Kd . grosimea stratului depus poate varia în funcţie de utilajul folosit la compactare. este mult întrebuinţat la lucrările de terasamente. săpând pe o adâncime de 15 . în m .. deplasarea acetuia n1 = FK s . .distanţa medie de transport.coeficient de suprapunere a trecerilor la deplasarea pământului 2 l0 l Kd (în medie 1. Fig. cu consistenţă mijlocie. Screperul poate urca rampe până la 20%. . în m .2 . Screperul. pag..săpături. fără a necesita amenajarea drumurilor speciale. n2 .45 . .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor lucru. Se poate deplasa cu uşurinţă dintr-un punct la altul de lucru. . n1 . 30 cm. 1'.2' . l n3 = n2 .distanţa de deplasarea la o singură trecere. Screperul lucrează bine în pământurile fără coeziune (nisipuri) şi în pământuri umede. deoarece execută întregul complex de operaţii: sapă. Pământurile tari şi foarte tari trebuie afânate în prealabil prin sacrificare. în funcţie de tipul screperului. Este alcătuit dintr-un şasiu metalic care susţine o cupă deschisă în partea superioară.coeficientul de suprapunere a trecerilor de tăiere (în medie 1. transportă.umpluturi c). 54 – Executarea de săpături şi umpluturi cu grederul în teren accidentat: 1.numărul de treceri pentru tăierea pământului. prevăzută cu un cuţit în partea din faţă şi cu un perete mobil în partea din spate. .15).7). în m .

9). inclusiv deplasarea dus- K2 t întors).coeficientul de afânare a pământului în cupă. . 55 – Executarea rambleelor mici cu buldozerul Fig. 2. 56 . 1. Ka .Screper care: V K1 ..durata unui ciclu umplerea cupei. t Fig. productive pentru transportul pământului săpat până la 200m. în pământuri uşoare un screper cu cupă de 6 m are o productivitate de 12 m / h la distanţa de 100m şi de 2 m / h la distanţa de 1000m).coefientul de utilizare a maşinii (0.46 .volumul cupei.coeficientul de umplere a cupei (0..9 . 0. în m 3 .1). . având cupa de 1. La lucrările de terasamente se folosesc următoarele tipuri de screpere: screpere mari..8 ..5 m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Screperul este productiv pe distanţe de transport mici (de exemplu. 3 pag... productivitatea se poate calcula cu formula: 3 3 3 P= V ⋅ K1 ⋅ K 2 ⋅ K a 3 [ m / h] .5 . în h .

screpere mari... Screperul se foloseşte la următoarele lucrări de terasamente: deblee.0 .5 m.. 1. productive pentru transportul pământului săpat până la 700.15 m .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor screpere mijlocii. 58). cu depunerea pământului în depozite laterale sau ramblee cu înălţimi până la 1.500m. având cupa de 6.. 3 3 Fig.Pentru executarea de ramblee mai înalte decât 1. 57).47 .55). productive pentru transportul pământului săpat până la 400.800m....8 m . 57 – Execuţia debleelor cu screpetul pag.. săpături şi umpluturi succesive longitudinale în teren accidentat (fig. având cupa de 10..50m cu pământ din camere laterale de împrumut se recomandă o schemă de mişcare în opt (fig. cu pământul săpat din camera de împrumut (fig..

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 58 – Execuţia rambleelor mai înalte de 1,50m, cu screperul Execuţia debleului (D) şi a rambeului (R) se face în straturi succesive, prin deplasarea pământului pe distanţa ( DT ) [ 2] . grosimea stratului de pământ săpat să fie de 150-300mm, iar stratul descărcat de 200-300mm; viteza de săpare să fie de 2-4km/h, iar descărcarea de 5-8km/h; razele minime de viraj 5-6m.

Fig.59 – Deferenţa de nivel dispunerea fâşiilor de săpare şi a celor de descărcare la distanţe egale (fig.59) pe tot parcursul lucrului prin corespondenţa între straturi; pentru micşorarea rezistenţelor la săpare, tăierea pământului se face numai în linie dreaptă aplicându-se diverse metode pentru mărirea eficacităţii şi anume: săparea straturilor în grosime constantă medie sau modificarea grosimii stratului în timpul săpării (fig. 60)

pag.48

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Fig. 60 – Metode de tăiere cu screpere a - grosime medie constantă; b - grosime descrescătoare continuu; c,d - tăiere în trepte alegerea unei ordini de săpare a fâşiilor în şah sau cu interspaţii (fig.61)

Fig. 61- Ordinea de săpare a fâşiilor a - în şah; b – cu interspaţii Având în vedere că din ciclul de lucru al screperelor timpul de săpare implică cele mai mari rezistenţe, pentru reducerea puterii instalate se folosesc, în faza de săpare, utilaje ajutătoare care pot efectua împingerea sau tractarea screperului. Un tractor ajutărîtor poate să deservească două sau mai

pag.49

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

multe screpere în funcţie de distanţa de transport (tab.5), aplicându-se schema de lucru în zig-zag sau eliptice (fig.62).

Fig.62- Modul de lucru al tractoarelor împingătoare a - schema în zig-zag simplă; b - screpere multiplă în zig-zag; c- schema eliptică în trepte 1 - tractor împingător; 2 - screpere în timpul săpării; 3- screpere în timpul deplasării plin; 4,6 traiectoria tractorului împingător; 5 - traiectoria screperului plin; 7 - traiectoria screperului gol Tabel 5 Numărul de screpere deservite de un tractor ajutător
TRACTAT Distanţa de transport a pământului m 100 250 500 700 capacitate cupă, 3-5 2 4 5 AUTOPROPULSAT

m3
6-8 2 3 4 6 8-15 2 3 4 6

≥ 1000

pag.50

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În funcţie de dimensiunile frontului de lucru, volumul de lucrări, distanţa de transport şi condiţiile locale, se pot adopta diferite fluxuri de deplasare a screperelor. Acestea pot fi comasate în două grupe principale de scheme şi anume: scheme eliptice şi scheme în opt, cu variante de desfăşurare în buclă, în spirală şi respectiv în zig-zag (fig.63).

Fig. 63- Schema de deplasare a screperului: a - în buclă; b- în zig-zag; c- cliptică; d - în spirală; e - în opt Condiţiile de utilizare a acestor scheme sunt: Schema în buclă: săpături şi umpluturi prin compensare la platforme industriale; transportul pământului la mai mult de 200m; săpături în canale cu descărcarea pământului de ambele părţi. Schema în zig-zag: gropile de împrumut situate de ambele părţi sau pe o singură parte a rambleului; lucrările cu volum mare de pământ; lungimi mari ale frontului de lucru. Schema eliptică: executarea rambleelor din gropile de împrumut laterale; rambleu de înălţime mică şi front de lucru de cca. 100m. Schema în spirală: schema eliptică deschisă cu săparea pământului de ambele părţi ale rambleului; lăţimi mari de rambleu;
pag.51

. lungimea de descărcare ( Ld ) / viteza de deplasare la descărcare (vd ). Pentru calculul normei de timp a screperelor se aplică relaţia: NTU = în care: Tc ⋅ k a 36Q ⋅ ku ⋅ kt (ore / UN R ) Tc . Schemele eliptice au dezavantajul că necesită viraje pe o singură parte a maşinii ceea ce duce la uzuri diferenţiate în sistemul de deplasare.timpul necesar pentru o săpare. pag.timpul pierdut (t0 = 3 − 10 min) . . exprimată în m . .timpul de transport gol. .timpul de transport plin. . în care q reprezintă capacitatea nominală a screperului.numărul de săpări din cadrul unui ciclu. Schema în opt: în cazul rambleelor înalte şi a debleelor adânci. în secunde.număr de descărcări din cadrul unui ciclu ( ns = nd ) . Pentru calculul timpilor ciclului se aplică relaţia generală în funcţie de spaţiu şi viteză: 3 t= L V Corespunzător fiecărui timp al ciclului se vor lua în consideraţie distanţele şi vitezele de lucru specific tehnologiei şi schemei de lucru şi anume: lungimea de săpare ( Ls ) / viteza de săpare (vs ) . Tc = ns t s + t p + nd t d + tg + t0 în care: ns .timpul de descărcare.durata ciclului. tg t0 Cantitatea de pământ săpată într-un ciclu se determină cu relaţia: Q = ns ⋅ q . ts tp nd td .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor descărcarea pământului în fâşii transversale.52 .

Norma de timp a scarificatorului poate fi raportată atât la volum (ore/100m ) cât şi la suprafaţă (ore/ 100m ). folosind relaţiile stabilite pe baza figurii 64.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În cazul în care rezistenţa la tăiere a pământului este mare se face o operaţie suplimentară de SCARIFICARE. b.cu deplasare circulară.53 .64 Fig.65 – Scheme tehnologice de scarificare a . Echipamentul de scarificator este montat de buldozer (fig.52). Fig.cu deplasare în zig-zag Scarificarea se face în una sau mai multe treceri (de regulă două treceri perpendiculare). după cum urmează: 2 3 NTU V = sau 100 ⋅ f c ⋅ n 100(t s + ti )n = 60 ⋅ V ⋅ kt 60(le − s ) Ls ⋅ hs ⋅ kt 100(t s + ti )n 60(le − s ) Ls ⋅ kt (ore / 100m 3 ) NTU S = (ore / 100m 2 ) în care: pag.

în minute. Utilajul specializat de încărcare a pământului este autoîncărcătorul.durata ciclului. . NTU S suprafaţă. .54 . .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU V . .66 – Dimensiunile de calcul a normei de timp pentru scarificare Încărcarea pământului cu autoîncărcător.cantitatea de lucrare executată într-un ciclu. În tabelul 6 se prezintă tehnologia de lucru cu acest utilaj [ 2] pag.norma de timp a utilajului raportată la volum. respectiv la Tc . în minute.timpul de săpare  t s =  3 2 V n kt ts   Ls   . Vs   Fig.numărul de treceri peste acelaşi loc.8) . în m sau m .coeficientul de utilizare a timpului de lucru ( kt = 0.

TaII ) 5m Deplasarea în faţă către locul de săpare şi coborârea cupei (timp de deplasare în gol. t dp ) 4m Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocului de transport (timp de descărcare a cupei. de la locul de staţionare la locul de încărcare (timp de aşteptare I I .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Tabel 6 Procedee tehnologice de lucru cu încărcătorul de pneuri. frontal Nr. perpendicular pe frontul de lucru şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. 0 Procedeul tehnologic 1 Schema tehnologică de lucru 2 Fazele unui ciclu 3 1 2 3 4 Umplerea cupei (timpul de săpare Drum faze 5 parcurs pe ts ) Deplasarea înapoi şi săltarea cupei (timpul de retragere. plin. crt. tg ) t) 8m 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare Deplasarea înapoi. td ) 5 Deplasarea înapoi sau înainte a mijloacelor de transport de la locul de încărcare la locul de staţionare (timp de aşteptare 6 II. td ) 5 Deplasarea înapoi pe traiectoria la 15o (timpul de retragere gol. rp ) t 3 2 Procedeul în V 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. t rg ) 4m . ta ) 1 Procedeul pendular 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului (timp de descărcare a cupei. tp) 5m 4m Deplasarea înainte sau înapoi a mijlocului de transport.

ts ) 10m Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei pe o traiectorie la 45o (timpul de retragere plin. t dp ) 3 Procedeul în X 4 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. 8m t dg ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. Nivelare şi săpare strat 4 vegetal directă cu descărcare Ridicarea cupei şi deplasarea înainte către mijlocul de transport (timpul de deplasare plin. Deplasarea înainte. perpendicular pe frontul de lcuru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. t dg ) ts ) lm 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. perpendicular pe frontul de lucru şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol.Dicu Mihai 6 Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor deplasarea înainte. t rp ) 14m 3 Deplasarea înainte paralel cu frontul de lucru. tp) 2m 3 Bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. 5 6 td ) t rg ) 10m 10m Deplasarea înapoi pe o traiectorie la 45o (timpul de etragere gol. (timpul de deplasare plin. td ) .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 4 Deplasarea înapoi şi trecerea îm fâşia următoare de lucru (timpul de deplasare gol. pentru intrarea în abataj (frontul de lucru. bascularea cupei pentru descărcarea pământului în mijlocul de transport (timpul de descărcare a cupei. t rp ) t dp ) 10m 3 Nivelare şi săpare strat 5 vegetal cu descărcare prin manevră 5 6 4 Deplasarea înainte pe o traiectorie la 15o (timp de deplasare plin. t dg ) . perpendicular pe frontul de lucru. l+4m tg ) 2m 5 Coborârea cupei şi deplasarea înainte. t rp ) 1 2 Umplerea cupei (timpul de săpare. ts ) lm l+7cm Deplasarea înapoi şi ridicarea cupei (timp de retragere plin. şi coborârea cupei (timpul de deplasare gol. t rg ) 15m 10m Deplasarea înainte. perendicular pe frontul de lucru. td ) Deplasarea înapoi pe traiectoria de 15o (timpul de retragere în gol.

exploatării şi întreţinerii uşoare. în special pe considerente de simplitate şi autonomie. În prezent se construiesc autobasculante de diferite capacităţi. vitezei mari de deplasare. Pentru pământuri se folosesc în special autocamioanele cu benă basculantă. . de cantitatea şi felul materialului.timpul de descărcare a unui autocamion. Transportul auto Este tipul de transport cel mai des folosit la lucrările de terasamente pentru drumuri. a.. iar tractoarele cu şenile pot circula pe orice fel de teren. .timpul de manevră care se ia 15 . cu declivitate mare până la 10%.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului Transportul pământului se poate face cu mijloace auto sau pe bandă rulantă.Transportul cu autobasculante este cel mai răspândit datorită capacităţii lor de transport variate.. Tendinţa modernă constă în dezvoltarea largă a transportului auto. în s. ca şi de calea pe care se poate circula. accesibilităţii în aproape orice punct de lucru. td tm L .distanţa medie de transport. deoarece deplasarea autocamioanelor cu sau fără remorci şi a tractoarelor cu remorci se poate face pe drumuri uşor amenajate. Alegerea justă a mijlocului de transport este în funcţie de distanţă. 20s. Numărul N de autocamioane necesare pentru deservirea unui excavator se stabileşte în ipoteza că în timp ce un vehicul străbate ciclul de transport şi descărcare. ajungând până la 50 m . ( N − 1) vehicule pot fi încărcate: 3 ( N − 1)ti = 2L + td + tm v 1  2L  N =1+  + td + tm  li  v  unde: ti . . completând astfel modul de mecanizare prin descărcarea mecanizată a pământului. în s.1 .timpul de încărcare a unui autocamion.

cât şi tractoare pe şenile.. 68) 3 Fig. Dumperele au capacitatea benelor de 1 . 68 – Transportul cu dumpere a . 40 m şi se pot deplasa fără dificultăţi pe teren accidentat. Timpul de încărcare depinde de tipul utilajului care sapă şi încarcă. Pentru transport sunt folosite remorcile pe pneuri cu una sau două osii şi bena basculantă. Ele se pot deplasa cu aceeaşi viteză înainte şi înapoi fără a se întoarce la capătul sectorului de lucru. b.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor v . Viteza depinde de caracteristicile autovehiculelor. de tipul autovehiculelor.Dumperele sunt tractoare pe pneuri echipate cu cutii basculante putând efectua transportul materialului în locuri strîmte. de putere mare şi viteză de deplasare mică.viteza medie de transport. .3 Transportul pământului cu tractoare cu remorci este eficace în condiţii dificile de teren şi când distanţa de transport nu depăşeşte 2 km.2 . a. dar şi de starea drumurilor.. unde posibilitatea de întoarcere a altor vehicule este anevoioasă sau inexistentă. în m / s . În acest mod. se transmite tractorului o parte din masa remorcii şi a pământului transportat. fiind eficiente când distanţa de transport nu depăşeşte 5 Km (fig. mărind forţa de tracţiune a tractorului. iar cel de descărcare.în spaţii largi a. Deosebit de eficace sunt semiremorcile pe pneuri care reazemă pe partea din spate direct pe tractor. În acest scop se pot folosi tractoare pe pneuri de putere mică şi cu viteză de deplasare mare. de care se fixează prin intermediul unui pivot.în spaţii strâmte.

5 la 4 m/s. descărcarea pământului de pe bandă se face prin jgheaburi. pentru distanţe de transport de 200.viteza de înaintare a benzii. de la 1. cu un consum relativ mic de energie..30 la 1. Productivitatea unui transport este: P = 3600 S ⋅ v ⋅ γ [kN / h] în care: S .69 – Bandă rulantă Încărcarea benzii nu se face direct.11b în cazul benzilor sub formă de canal). .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Transportul pământului cu banda transportoare Transportul pământului cu banda rulantă se caracterizează printr-o funcţionare continuă. unitară şi de mare productivitate.lăţimea benzii. 69). Lăţimea benzii variază după necesităţi de la 0..05b în cazul benzilor drepte şi S = 0. Instalaţia se prezintă sub forma unei construcţii simple. b v . în m. Fig.27o..20m şi poate lucra pe rampe cu înclinarea până la 20.300m.. Viteza de transport a benzii variază în funcţie de puterea motorului folosit. ci prin intermediul unei pâlnii de încărcare alimentate de un buncăr sau direct de cupa excavatorului. care foloseşte pentru transport o bandă cauciucată (fig. . 3 γ .suprafaţa prismei de pământ de pe bandă ( S = 0. în m / s . în kN / m .greutatea volumică a pământului.

70). .6 . care deservesc direct excavatoarele la frontul de lucru.. 7 -bandă fixă Instalaţiile de transport pe bandă rulantă pot fi fixe sau mobile sau o combinaţie a acestora (fig..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.buncăre. O bandă rulantă fixă AB colectează pământul adus de mai multe benzi mobile. 70 – Instalaţii de transport cu bandă rulantă 1. Tot pământul este transportat în depozitul de la capătul benzii C.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Execuţia terasamentelor în umplutură .

putând fi executate cu pământul rezultat din şanţurile laterale. 0. cu înălţimea variind între 2 şi 12 m executate cu pământ din debleuri şi din gropi de împrumut. cu înălţimea peste 12m. când se întocmesc proiecte speciale. înălţimea h trebuie să fie de minimum 0. mijlocii. pe sectoarele unde apele stagnează timp îndelungat.50 . Pentru a feri patul drumului de apele care stagnează în apropiere sau a celor provenite prin ascensiune capilară. se impune o înălţime minimă a rambleului şi anume: în regiunile de şes cu scurgere insuficientă a apelor şi unde există pericolul ascensiunii apelor subterane.70 .50m.1 Profile transversale în umplutură [1] Profilul transversal de rambleu sau umplutură este caracterizat de faptul că platforma drumului se găseşte. gropi sau camere laterale de împrumut situate în apropierea drumului..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. eventual lărgite. fie din camere de împrumut. putând fi executate şi cu pământ din debleuri.60 m pentru nisipuri fine sau argiloase şi de 0. cu o înălţime până la 0. Fig. Elementele geometrice şi forma drumului în profil transversal se stabilesc în funcţie de intensitatea şi importanţa traficului şi de viteza de proiectare.5.80 m pentru argilenisipoase sau prăfoase.80 pentru argilele prăfoase şi nisipoase. După înălţimea cotei de execuţie h din axa drumului. deasupra nivelului terenului natural cel puţin cu înalţimea dispozitivului de scurgere de la profilul în debleu. umpluturile sunt: mici. foarte înalte.50m deasupra nivelului apelor maxime. situate în afara drumului.50m la 2m. rambleul trebuie să aibă cota de execuţie cu minimum 0. înălţimea rambleului este de minimum 1. 71 – Taluzarea rambleelor mici .. înalte.. precum şi de natura pământului din care se realizează umplutura şi sunt specificate în profilul transversal tip.50m pentru nisipurile fine sau argiloase şi de 1.. cu înălţimea de la 0. Rambleele mici şi mijlocii sunt caracteristice regiunilor de şes. ce determină clasa tehnică a drumului. 0. Realizarea platformei în rambleu se face prin execuţia unor umpluturi din pământ adus fie din lungul drumului din prisosul de săpătură.3. în vecinătatea lucrărilor de artă şi în zonele inundabile.

redarea terenului în circuitul agricol (fig. cu nisipuri mijlocii şi mari se pot realiza umpluturi cu h = 8.. înclinarea taluzurilor poate fi mai aspră. astfel: cu argile prăfoase şi argile nisipoase se execută umpluturi până la 6m înălţime. 72).12m pot fi realizate numai din pământuri pietroase sau balast. de obicei între 1:0.. Înclinarea taluzurilor de rambleu se alege mai mici decât panta taluzului natural al pământului folosit... Rambleele mici care se construiesc prin deplasarea laterală a pământului din camere de împrumut se execută cu taluzuri de 1:3.. măsurată de la muchia platformei..75 şi 1:1.Rambleu cu taluzul sub apă . după natura pământului folosit (fig. pentru a împiedica alunecarea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Natura pământului din care se execută corpul rambleului. Fig..25. condiţionează înălţimea maximă la care poate fi executat.10m .72 – Taluzarea rambleelor înalte Rambleele cu înălţimi până la 6m se execută în general cu taluzuri de 2:3. Dacă rambleul se execută din material pietros. umpluturile cu h = 10. cu taluz 2:3. 73).72). cu nisipuri fine şi nisipuri argiloase se execută umpluturi cu h = 7m. Înclinarea taluzurilor de rambleu al căror picior se execută în albia majoră a unui râu se ia de 1:2. Fig..1:5 pentru a permite buna funcţionare a utilajelor şi în acelaşi timp.1:4. Rambleele cu înălţimi mai mari decât cele mai sus menţionate se execută cu taluzuri cu înclinarea 2:3 pe înălţimea admisă ha . şi cu înclinarea 1:3 pentru diferenţa de înălţime până la teren (fig. 73 .

inclusiv decaparea stratului de pământ vegetal pe lăţimea de minimum 1m şi cu o pantă de 2% pentru scurgerea apelor.10 .74). executarea unor trepte de înfrăţire. 0. evitându-se degradarea terenurilor fertile. când terenul are înclinarea până la 1:3 (fig. proiectele vor cuprinde măsuri necesare pentru nivelarea . Fig. contrabanchete. contraforţi etc.75 – Asigurarea stabilităţii rambleelor 1 – zid de sprijin de rambleu. 74 – Trepte de înfrăţire executarea de ziduri de sprijin. În cazul în care la proiectarea terasamentelor sunt necesare surse suplimentare de pământ. iar panta transversală a terenului depăşeşte 1:5(fig... Fig. când terenul este orizontal sau cu înclinare mică. când înălţimea împlinirilor este mare. 76) sau se pot fixa locuri concentrate de extragere a pământului necesar. în aceste situaţii.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amenajarea amprizei pentru execuţia umpluturilor cuprinde următoarele operaţii impuse de necesitatea asigurării stabilităţii umpluturii: decaparea stratului vegetal pe o grosime de 0.20m. amplasamentul acestora se stabileşte în conformitate cu legile privind fondul funciar şi de comun acord cu organele centrale şi cele locale.75). 2 – contrabanchetă Pământul necesar executării rambleului provine din săpăturile pentru crearea debleelor.. În acest sens este posibil de amenajat camere de împrumut (fig. inclusiv trepte de înfrăţire şi decaparea pământului vegetal.

. se împrăştie manual sau mecanizat în straturi uniforme de grosimea prescrisă. 76 – Amenajarea camerelor de împrumut 1. se ţine seama de necesitatea asigurării stabilităţii terasamentelor. după terminarea lucrărilor. dar şi pentru modul de execuţie. Pământul transportat se descarcă pe ampriză. se desfiinţează. şi se compactează fiecare strat. la amplasarea gropilor de împrumut. Fig. cu înclinarea de 45 spre taluz pentru scurgerea apelor. Pentru circulaţia autovehiculelor şi a utilajelor terasiere este necesar ca pe taluzurile rambleelor să se prevadă rampe de acces cu o declivitate de cel mult 10% care.2.5.3. Tehnologia execuţiei rambleelor Pământul necesar executării rambleului este adus cu mijloace de transport la frontul de lucru al umpluturilor. În zonele de deal şi de munte. pentru asigurarea scurgerii apelor şi pentru fertilizarea acestor terenuri. Operaţiile se repetă până se ating cotele prevăzute în proiect. Rambleele se execută în straturi având înclinarea de 4% de la axa drumului spre taluzuri şi a căror grosime prescrisă variază cu posibilităţile utilajului de compactare. Execuţia rambleului impune o atenţie deosebită nu numai pentru calitatea pământului pus în operă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pământ. natura pământului şi utilajele cu care se transportă pământul.

a pământurilor cu ghips sau sărate.. umpluturile se por realiza simetric faţă de axă (fig.. -în regiunile accidentate în care se întrebuinţează pentru ramblee piatra provenită din derocări.. pe circa 1. trebuie să se efectueze trepte de înfrăţire pe taluzul iniţial. -straturilor de pământ argilos li se intercalează pe înălţimea rambleului la fiecare 0. ce se poate compacta. păstrând platforma la acelaşi nivel. Din motive economice. Practic umpluturile se execută din orice tip de pământ.80 . -marginile dinspre taluz ale straturilor se realizează din pământuri mai permeabile pentru a permite eliminarea umidităţii din corpul rambleului.50m să se realizeze cu material mai mărunt.40 m grosime. cu înclinări de 2. sau îndepărtat..20 . pământul este tratat cu praf de var. cu excepţia mîlurilor.77). indicele de consistenţă să fie mai mare de 0. În ambele cazuri umpluturile se realizează tot în straturi orizontale. Dacă din considerente constructive nu se poate astepta acest interval de timp. 0.3% de la axă spre taluz. 1. a argilelor umede sau îngheţate. Este obligatoriu ca pământurile folosite să aibă umiditatea optimă de compactare.50 şi să fie respectate unele reguli.00 m straturi de nisip de 0. nu trebuie acoperite cu alt strat de pământ decât după ce s-au uscat la umiditate optimă de compactare. În cazul extinderii lucrărilor de terasamente la modernizarea drumurilor existente.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pământurile cu care se execută umpluturile trebuie să fie corespunzătoare lucrărilor de terasamente. sau prin ridicarea nivelului platformei. evitându-se astfel tasările inegale. a turbelor.. şi anume: -pământurile coezive care după punerea în operă au fost înmuiate prin ploi sau circulaţie. este necesar ca partea superioară a umpluturii.78). modificând în acelaşi timp şi axa drumului (fig. . este bine ca umplutura să se execute pe o singură parte a construcţiei existente. iar pentru înfrăţirea acestora cu umplutura existentă.

5. 77 – Extinderea lucrărilor de terasamente. 78 – Extinderea lucrărilor de tersamente prin modificarea axei 1.3. 79 .Mecanizarea lucrărilor de umplură Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.3 . simetric faţă de axă Fig.Soluţii tehnologice de mecanizare a lucrărilor de terasamente .

terasamentele trebuie să fie compactate artificial. a pătrunderii granulelor mai mici în spaţiile dintre granulele mai mari.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1. Fenomenul este un proces de lungă durată şi neuniform. atât infrastructura cât şi suprastructura drumului se realizează în aceeaşi campanie de lucru. în mod obişnuit. degradarea sistemului rutier. a influenţei factorilor climatici şi în special a circulaţiei se tasează. Aceste pământuri. apa joacă rolul de lubrifiant. respectiv îşi măresc volumul iniţial datorită creşterii volumului de goluri. ce nu poate fi controlat şi poate provoca.4 Factorii care influenţează compactarea [1] Umiditatea joacă un rol foarte important în procesul de compactare. Prin săpare. se urmăreşte realizarea simultană a următoarelor efecte: sporirea greutăţii volumice a pământului ca urmare a creşterii prin îndesare. sub acţiunea unei forţe exterioare aplicate asupra pământului se caută să se mărească numărul de contacte dintre granule printr-o reaşezare a acestora. Lucrul mecanic folosit pentru compactare se consumă în cea mai mare parte pentru învingerea coeziunii şi a frecării dintre granule. Într-o anumită poziţie. iar în consecinţă. 80 . greutatea volumică scade. aşezate în rambleu fără nici o operaţie suplimentară. de faptul că. 80). respectiv dificultăţi în circulaţie. în urma sarcinilor aplicate. astfel încât pământul din corpul rambleului să capete o capacitate portantă sporită. eliminând o anumită cantitate de aer şi apă liberă. a numărului de particule solide din unitatea de volum. . datorită tasărilor neuniforme. acestea să ocupe un loc cu cât mai multe puncte de reazem în structura pământului.5. Compactarea este un proces fizico-mecanic prin care. toate pământurile se înfoiază.Tasarea rambleelor necompactate Ţinând seama de ritmul actual de execuţie. sub greutatea proprie. în detrimentul volumului de goluri umplut cu apă şi aer. înlesnind aşezarea perticulelor solide astfel încât. Prin operaţia de compactare a pământului. redobândind cu timpul starea de îndesare iniţială (fig. Fig.3.

Compactarea pământului poate fi realizată prin: circulaţia vehiculelor şi a utilajelor rutiere. Totuşi dacă circulaţia este dirijată uniform pe toată lăţimea platformei şi stratul de pământ are grosimi de 10 .. umiditatea etc. Prin trecerea tractoarelor.). Compactarea mecanică a terasamentelor Pământul necesar realizării corpului rambleului este aşezat în straturi şi compactat succesiv cu ajutprul unor utilaje speciale pentru alegerea cărora se au în vedere următoarele: caracteristicile pământului (coeziv sau necoeziv. mărimea frontului de lucru. apreciind şi numărul de treceri necesare. -gradul de compactare care trebuie realizat. coeziunea.6 daN / cm . constituie factorul cel mai important. cu maşini care exercită o presiune statică. ritmul de execuţie... diminuarea influenţei apei asupra pământului. curba granulometrică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Acest fapt determină o creştere corespunzătoare a carcateristicilor mecanice. Compactarea pământului prin circulaţia vehiculelor. se realizează sfărâmarea bulgărilor. anotimpul în care se execută lucrările). prin scăderea permeabilităţii.4 . Prescripţiile tehnice recomandă utilajele adecvate pentru compactare. unghiul de frecare internă. modul de deformaţie şi de elaticitate etc. 6 daN / cm . evitarea tasării ulterioare a terasamentelor şi a straturilor ce alcătuiesc sistemul rutier.. nivelarea pământului şi o oarecare compactare prin simpla trecere a maşinilor rutiere. cu maşini de bătătorit şi prin vibrare. precum şi de lucrul mecanic cheltuit de utilajele respective.. 2 2 .. 0. de felul utilajului de compactare. 15 cm. -condiţiile locale de lucru (volumul de lucru. Capacitatea de a se compacta a unui pământ depinde de natura şi umiditatea pământului. de grosimea stratului supus compactării. a umidităţii de saturare şi a sensibilităţii la apă.. screperelor şi a altor vehicule cu şenile presiunea specifică exercitată pe teren este de 0. iar la vehiculele cu roţi. de 5 .

. Fig. Presiunea specifică a cilindrilor compresori cu feţe netede şi a celor cu pneuri multiple se exprimă în daN / cm de lăţime a tamburului sau pneului. 82). 81 . adică prin umplerea cilindrilor cu apă sau nisip. 81).Garnituri de tăvălugi cilindri compresori autopropulsaţi. 84) şi cu trei axe şi trei tambure (fig. 85). Capacitatea lor de compactare este dată de greutatea maşinii şi de presiune specifică exercitată asupra pământului. Se pot folosi şi garnituri de mai mulţi tăvălugi (fig. cu două axe şi trei tambure (fig.83). sau pot fi alcătuite şi din mai multe pneuri. Tamburele compresorilor pot fi metalice. Aceştia realizează compactarea pământului prin rularea lor şi sub acţiunea greutăţii transmise de tambure. iar pentru cei cu picior de oaie. cu feţe netede sau cu proieminenţe numite picior de oaie. cu o greutate de circa 20kN care poate fi mărită prin lestare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Compactarea pământului cu maşini care exercită presiune statică (cilindri compresori).Tăvălugi remorcaţi Fig. daN / cm 2 din suprafaţa piciorului. Greutatea cilindrilor compresori poate fi mărită după necesităţi prin lestare. Cilindri compresori cu feţe netede sunt de două feluri: tăvălugi remorcaţi de un tractor (fig.82 . care pot fi cu două axe şi două tambure (fig.

Compactoare cu rulouri netede cu teri axe şi trei tambure La lucrările de compactare a tersamentelor se folosesc mai ales cilindri compresori cu două axe care au un tambur nivelator în faţă şi două roţi compactoare în spate. 83 .Compactoare cu rulouri netede cu două axe şi trei tambure Fig. Sunt utilizaţi la cilindrarea pământurilor pietroase.)..Compactoare cu rulouri netede cu două tambure Fig. a straturilor de piatră spartă etc.25 cm la 6 până la 8 treceri. iar ritmul de compactare este lent.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. etc. Deoarece în urma lor rămâne o suprafaţă netedă şi plană. 80 m / h ).. Sporirea numărului de treceri nu măreşte grosimea stratului compactat. Acţiunea cilindrilor compresori cu feţe netede este neuniformă şi redusă la adâncimi de 15. plăci de bătătorit. sunt folosiţi şi la finisarea suprafeţelor compactate cu alte utilaje (picior de oaie. Productivitatea acestor utilaje este redusă (70 .. 85 . 84 . Cilindri compresori cu feţe netede se deplasează în lungul 3 ..

pe fronturi lungi.Suprapunerea benzilor cilindrate Numărul de treceri N necesare pentru realizarea unui anumit grad de compactare se poate stabili pe baza lucrului mecanic prescris: N= unde: 1000 ⋅ l ⋅ b ⋅ h . în kN . 87). Cifra 1000 rezultă din transformarea kilometrilor în metri. Dacă pământul este umed..lucrul mecanic prescris (5.86).Tipuri de proieminenţe picior de oaie .. cu un număr de treceri mai mic decât cilindrii cu feţe netede. 2 Fig. Nu compactează bine pământurile nisipoase. .. cu lungimea de 18..lăţimea fâşiei compactate.. numite picioare de oaie..70 daN / cm ).25 cm. Cilindrii picior de oaie dau o compactare mai puternică şi mai uniformă. Cilindrarea se începe de la margine spre mijlocul platformei. Lucrează foarte bine în pământuri argiloase cu umiditatea mai mică decât w optim. 86 . la fiecare trecere benzile alăturate trebuind să se suprapună pe 15.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor axei.15 kN ⋅ km / m ). printr-o mişcare înainte şi înapoi... iar efectul compactării este astfel redus. el aderă pe suprafaţa piciorului de oaie. 87 . P P L . .greutatea cilindrului compresor. în m.grosimea stratului elementar compactat. Compactarea pământului se produce datorită presiunii specifice foarte mari (40. 3 b h . Fig. Cilindri compresori picior de oaie sunt tăvălugi alcătuiţi dintr-un tambur pe suprafaţa căruia sunt fixate nişte proieminenţe (fig.20cm (fig. în m.

Pe o osie este fixată o cutie care poate fi încărcată cu nisip sau cu alte materiale.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Cilindri compresori picior de oaie pot compacta straturi de 30 . Pot fi şi pe două osii..60 cm prin 2 până la 6 treceri..Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Pentru a spori productivitatea cilindrilor compresori cu pneuri se recomandă ca pământul aşternut pentru compactare să fie cilindrat în prealabil cu cilindri uşori. pentru ca roţile din spate să calce printre urmele celor din faţă. Cele remorcate (fig. pentru a-i mări greutatea. 88 .. cât şi prin frământarea pământului. 50cm grosime prin 6 până la 8 treceri. Sunt prevăzute cu un grup de 2-4 roţi cu pneuri pe osia din faţă care este şi directoare. şi un grup de 4-6 roţi cu pneuri pe osia din spate. 88) sunt alcătuite dintr-o osie pe care sunt montate 4 până la 8 roţi cu pneuri. Fig. expulzând cu uşurinţă aerul din pori. Pe măsura trecerii peste acelaşi strat. pământul se îndeasă şi. având osia din faţă de 3 sau 5 pneuri şi pe osia din spate 4 sau 6 pneuri. Compactoarele cu pneuri sunt remorcate sau autopropulsate. cu feţe netede. Pot fi folosite la compactarea pământurilor coezive sau puţin coezive în straturi de 40. . chiar dacă umiditatea este mai mare decât umiditatea optimă de compactare.Tipuri de proeminenţe picior de oaie Aceste compactoare acţionează atât prin presarea. 89 . în momentul când picioarele pătrund numai o treime din lungimea lor. Fig. Compactoarele cu pneuri autopropulsate au aceleaşi carcateristici ca şi cele remorcate. compactarea este terminată..

Plăci vibratoare Vibrocompactoarele sunt maşini mai grele. Tipurile uşoare sunt manevrate manual. acţiunea de vibrare având efect până la adâncimea de 1. astfel încât granulele se mişcă liber unele faţă de altele. Plăcile vibratoare sunt alcătuite dintr-o placă masivă..90 În figura 90 se prezintă modul de lucru cu cilindrul compactor. Pentru vibrare sunt folosite plăcile vibratoare. prin 4 treceri. acţionată de un motor cu explozie sau electric. Fig. Se realizează prin transmiterea în stratul pământului a unor oscilaţii de frecvenţă mare şi amplitudine mică. Această metodă de compactare se aplică pământurilor necoezive şi slab coezive. prevăzute cu una sau mai multe plăci vibratoare. 70cm grosime.00. Fig.. Astfel.. 25cm prin 4 până la 6 treceri. Cilindri compresori vibratori sunt alcătuiţi dintr-un tăvălug tractat prevăzut cu un vibrator. fâşiile compactate se suprapun la trecerile succesive cu 30-50cm pentru a nu se forma refulări de materiale între acestea.. Pot compacta straturi de pământ de 50 . O . sub acţiunea cărora coeziunea pământului şi frecarea dintre particule devin mai mici. vibrocompactoarele şi cilindrii compresori vibratori. efectul de compactare prin vibrare este sporit şi prin presiunea statică asupra stratului de pământ. 91 . Cu ajutorul plăcilor vibratoare se pot compacta pământuri nisipoase cu grosimea de 15 . particulele mici ocupând golurile dintre particulele mari. servind în special la compactarea taluzurilor (fig. Astfel.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor c) Compactarea cu maşini vibratoare. 91). prin intermediul unei greutăţi dispuse excentric.

.efectul ruloului vibrator de 10t. . 7 Fig.93 – Schema tehnologică de compactare d) Compactarea pământului cu maşini de bătătorit. maiuri mecanice autopropulsate. maiuri cu explozie. 92) Fig.15 ori mai mare decât un cilindru compresor obişnuit (fig.92 .efectul ruloului static de 10t. b .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor astfel de maşină are un efect de compactare de 10. maiuri acţionate pneumatic sau electric.Rulou vibrator pentru pamânturi nisipoase: a .. Se realizează prin aplicarea de lovituri repetate stratului de pământ de compactat cu unul din următoarele utilaje:plăci bătătoare.

95 . Maiurile mecanice autopropulsate sunt montate pe un tractor în grupuri de 4 până la 6 bucăţi. 3m de la care sunt lăsate să cadă pe stratul care trebuie compactat (fig.. 40 kN. Compactarea se efectuează pe fâşii.. puse alternativ în acţiune de motorul tractorului...94).. în greutate de 10 . Au avantajul că pot compacta orice fel de pământ în grosimi de 0..Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Plăcile bătătoare sunt plăci grele metalice sau de beton armat cu o suprafaţă utilă de 1 m . în arc de cerc... 2 Fig.94 . Fig.0. Se utilizează la compactarea terasamentelor pe suprafeţe mici.. care sunt ridicate cu ajutorul unei macarale la o înălţime de 1. numite "broaşte".60 cm grosime. în straturi de 0. 100 cm şi compactează în special pământurile necoezive sau slab coezive.Plăci bătătoare Maiurile cu explozie ....Mai cu explozie . Maşina poate executa 60-70 lovituri pe minut ridicând maiurile la o înălţime de 50 .20m.. Fiecare lovitură trebuie să se suprapună precedentei cu jumătate din lăţimea plăcii.40 m. dar sunt costisitoare şi imobilizează un utilaj greu. în straturi de 30. braţul macaralei deplasându-se de la margini spre centrul platformei. Maiurile acţionate pneumatic sau electric sunt utilaje cu capacitate mică de lucru. sunt alcătuite dintr-un cilindru de 1.30.80 . fiind folosite la compactarea pământului în spaţii restrânse. 1.10kN acţionat de un motor cu explozie care-l face să lucreze în salturi (fig.95)..

3. în m. în m. . pământuri amestecate din granule mari şi fine.durata ciclului de lucru în secunde.alcătuite din argile şi prafuri. b L .5. Norma de timp a utilajelor se determină cu relaţiile: pentru compactarea primară. . cărora le corespunde o anumită stare de coeziune. pământuri granulare . în m. Din acest punct de vedere se deosebesc trei categorii de pământuri: pământuri coezive .lungimea sectorului de lucru.lăţimea de suprapunere a fâşiilor de lucru.lăţimea de lucru a utilajului. astfel încât să se obţină parametrii de compactare scontaţi cu consumuri minime de energie şi timp.6. Criterii de alegere a procedeului şi a utilajelor de compactare Alegerea procedeelor şi a utilajelor de compactare trebuie făcută în raport cu natura pământului ce urmează a fi compactat. . Factorul cel mai important care impune alegerea tehnologiei de compactare este granulozitatea şi gradul de umiditate al pământului. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1.numărul de treceri ale utilajului peste acelaşi strat.alcătuite din nisipuri şi pietrişuri. în profunzime cu cilindrii compactori: NTU = sau Tc ⋅ n (ore / 100m 3 ) 36( B − b) L ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ h ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) 10( B − b)v ⋅ kt n (ore / 100m 3 ) ( B − b) h ⋅ u ⋅ kt NTU = pentru compactarea de finisare în suprafaţă cu cilindrii compactori: NTU = pentru compactarea în profunzime cu plăci bătătoare grele: NTU = în care: Tc n B .

în m.4 SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE TERASAMENTE Se prezintă în continuare schema tehnologică de realizare a lucrărilor de terasamente sub forma unui ciclu de lucru ce cuprinde principalele faze de lucru.numărul de lovituri pe minut. .Schema de executare a şanţurilor cu autogredere 1.viteza de deplasare. La săparea pământului este folosit în cazul volumelor mici de lucrări în terenuri de categoria I şi II. 96 . în cm. dispuse în straturi mici pe suprafeţe întinse sau pentru executarea de şanţuri cu adâncimea de 0.0.coeficientul de utilizare a timpului de lucru. . Executarea lucrărilor de săpătură cu autogrederele [ 2] v D u Autogrederele sunt maşini terasiere cu largi posibilităţi tehnologice de utilizare la lucrările de terasamente.grosimea stratului de compactare. operaţiile executate în cadrul fiecărei faze. prin circularea pe o singură parte sau pe ambele părţi (fig. Datorită construcţiei specifice autogrederul este deosebit de utilizat în cadrul lucrărilor de construcţii pentru căi de comunicaţii în special pentru lucrări de finisare.96) Fig. utilajul specializat folosit la execuţia operaţiei respective şi schema de lucru aplicată.latura plăcii de formă pătrată.70 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor h kt . . în km / ora . . .90m. datorită mobilităţii foarte mari a echipamentului (lama de greder).

buldozer excavator screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL Longitudinal Abataj transv. Longitudinal SCHEMA TEHNOLOGICA 1 2 3 4 SE REIA CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT UŢIA LUCRĂRILOR DE UTURI TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ pag.113 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞATOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT UTILAJUL FOLOSIT BULDOZER APARATE TOPO a.

114 .Dicu Mihai DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder F@ŞII LONGITUDINALE Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor UMECTARE COMPACTARE AŢIA EXECUTATĂ JUL FOLOSIT Autocisterna Cilindru compactor MA TEHNOLOGICĂ DE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL U pag.

utilajele şi materialele folosite precum şi consumul de manoperă. pag. se pot desfăşura concomitent sau consecutiv. cerinţele faţă de calitatea lucrărilor. solicită acest tip de organizare a lucrărilor. În construcţia de drumuri se foloseşte metoda tehnologică în flux. termenele de execuţie. Se deosebesc mai multe categorii de procese simple: pregătitoare sau de amenajare. Organizarea execuţiei pe faze tehnologice este menită să asigure ritmicitatea operaţiilor de lucru prin folosirea eficientă a utilajelor şi echipamentelor specializate. care se desfăşoară consecutiv sau concomitent. În acest sens trebuie întocmite fişe tehnologice care să conţină denumirea şi succesiunea operaţiilor. Metode avansate de organizare a producţiei nu contribuie numai la îmbunătăţirea folosirii utilajelor şi la o mai eficientă aplicare a tehnologiei elaborate.1 Definirea sistemei de maşini şi a proceselor tehnologice simple şi complexe Tehnologia lucrărilor de construcţii are drept obiect principal stabilirea metodelor eficiente de realizare a operaţiilor necesare execuţiei propriu-zise. Obiectivul propus prin tema lucrării apare ca rezultat final al executării unui complex de operaţii tehnologice. precum şi organizarea etapelor componente. dar deseori contribuie la perfecţionarea acestora. de prelucrare a materialelor în staţii fixe. Înlănţuirea utilajelor specializate pe operaţii distincte poartă denumirea de SISTEME DE MAŞINI. de punere în operă. unde frecventa de repetare a operaţiilor tehnologice pentru realizarea unui obiectiv. de transport. care de asemenea.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 2 METODA MULTICRITERIALĂ DE ALEGERE A VARIANTEI OPTIME DE MECANIZARE A LUCRĂRILOR DE DRUMURI 2.115 . iar o maşină complexă ce rezolvă mai multe operaţii de lucru poartă denumirea de COMBINĂ RUTIERĂ. La rândul lor operaţiile tehnologice sunt alcătuite din procedee simple sau complexe.

productiviatea maşinii depinde şi de experienţa muncitorului care o conduce. de regimul de lucru al maşinii în decursul schimbului.2. Productivitatea de exploatare 2. în condiţiile unui material teoretic. Producivitatea tehnică 2. Mai multe operaţii tehnologice executate de o combină rutieră se numeşte proces tehnologic complex. realizate de utilajul de lucru specializat. adaptaţi prin calcul.2.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Două sau mai multe procese simple legate între ele organizatoric poartă denumirea de proces complex sau de fază tehnologică. faza tehnologică de umplutură ce cuprinde operaţia de descărcare. deoarece ea se determină cu luarea în consideraţie doar a însuşirilor constructive ale maşinii în condiţii de pag. Valoarea productivităţii teoretice este mică pentru fiecare echipament de lucru.1. zilei. Productivitatea teoretică 2. spre exemplu. în condiţiile funcţionării optime (încărcare la capacitate maximă şi personal specializat). Procesul simplu de lucru la care execuţia este mecanizată poartă denumirea de proces tehnologic.2. anului: Analiza productivităţii unui utilaj are trei forme: 2. frontul de lucru şi modul de transport al materialelor în lungul drumului. Productivitatea teoretică este un parametru exprimat cantitativ ce reprezintă producţia executată de utilaj în timpul unei ore de funcţionare continuă. de capacitatea sa de a folosi cât mai complet însuşirile ei constructive şi caracteristicile de funcţionare. Orice proces tehnologic este carcaterizat de productivitatea utilajului sau echipamentul de lucru.116 . Caracterul materialelor folosite.2 Productivitatea utilajelor de construcţii [ 2] Productivitatea utilajelor sau a echipamentelor de lucru depinde de rezistenţa la lucru opusă de material (exemplu: rezistenţa la tăiere pentru operaţia de săpare) de caracterul organizării proceselor conexe şi a şantierului în ansamblu şi în fine. operaţia de umectare şi în final compoartarea în strat.2. Procesele simple mai poartă şi denumirea de operaţii tehnologice. au o influenţă esenţială asupra productivităţii lui. Într-o măsură însemnată.2. apoi de nivelare-profilare. 2. pentru viteze şi coeficienţi teoretici de execuţie ai echipamentului de lucru.3. felul operaţiilor tehnologice. Această productivitate este determinată de parametrii şi însuşirile constitutive ale maşinii. Faza tehnologică presupune execuţia unei părţi din lucrare.1.

2. la care deplasarea se face în secţiune constantă (buldozer) Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A sau [ m 3 / h] [t / h] .117 . ca unul din principalii parametrii de caracterizare.distanţa dintre două porţii de material (între două cupe). De aceea. valoarea productivităţii teroetice se înscrie în cartea tehnică a utilajului.viteza teoretică de mişcare [ m / s ] .viteza teoretică de mişcare a echipamentului.suprafaţa teoretică de lucru [ m ] .greutatea specifică aparentă a materialului [t / m ] 2 2 Pt = 3600 ⋅ v ⋅ A ⋅ γ unde: v A γ pentru maşini cu funcţionare continuă. . în funcţie de principiul de funcţionare al utilajului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor execuţie convenţionale. ţinându-se seama de condiţiile de lucru în teren.durata teoretică a ciclului (ore=h). pag. v a .cantitatea teoretică de producţie în porţii de material măsurat în cupă.2 Productivitatea tehnică este cantitatea de producţie realizată timp de o oră de funcţionare efectivă. .cantitatea teoretică în unităţi de volum realizată de utilaj [mc] q pentru maşini cu funţionare continuă. la care deplasarea materialului se face în porţii (cupe) Pt = unde: 3600 ⋅ v ⋅ q' a q' . în ipoteza unei organizări perfecte a şantierului şi a deservirii utilajului de personal specializat. pentru maşini cu funcţionare ciclică (excavator cu cupe) Pt = q ⋅ tc 3600 tc [mc / l ] . Productivitatea teoretică se calculează cu formule diferite.2.

care sunt dificil de evitat chiar în cazul unei bune funcţionări a organizării lucrărilor.reprezentând norma de deviz a utilajului. ce depind în mare măsură de performanţele utilajului care necesită efectuarea reparaţiilor planificate. -întreruperi organizatorice. etc. stabileşte distribuirea întregului timp pe o perioadă în care îşi îndeplineşte funcţiile principale (de lucru) sau secundare (de deplasare în frontul de lucru).3. În procesul de exploatare a utilajului au loc şi operaţii neproductive şi diverse întreruperi de lucru. 2. . tehnologic şi meteorologic şi întreruperi datorită condiţiilor concrete de lucru pe şantier.. precum şi întreruperile de funcţionare datorită diverselor cauze.reprezentând norma de producţie a utilajului. datorită unor lipsuri în organizarea lucrărilor sau datorită necorelării mijloacelor de transport ce deservesc utilajul de lucru. -aprecierea gradului de apropiere a productivităţii de exploatare de productivitatea maximă posibilă şi a rezervelor existente în folosirea diverselor utilaje şi a parcului în întregime. combustibil. -întreruperi din cauze meteorologice.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Productivitatea tehnică poate fi determinată tot cu formulele menţionate pentru un anumit tip de utilaj specializat pentru execuţia unor operaţii tehnologice bine definite şi are drept scop următoarele: -întocmirea celor mai raţionale scheme de organizare a lucrărilor mecanizate. energie. care depind de tehnologia proceselor de lucru sau de anumite caracteristici ale şantierului. Productivitatea de exploatare se deoasebeşte de productivitatea tehnică prin aceea că întervin pe lângă întreruperile de lucru cu caracter tehnico-constructiv. Regimul de lucru al utilajulu specializat. -întreruperi tehnologice. cum ar fi deplasarea utilajelor în frontul de lucru şi apoi în parcul de maşini. . în scopul atingerii productivităţii maxime a întregului proces de execuţie. precum şi deplasarea acestor utilaje în zona de lucru.2. Productivitatea de exploatare este de trei feluri: medie orară medie de schimb medie anuală utilajului.reprezentând norma tehnico-economică sau productivitatea anuală a pentru cauze tehnico-constructive. cea mai bună corelare a lucrului diverselor tipuri de maşini într-un proces mecanizat complex.118 . a lipsei pieselor de schimb. Întreruperi în funcţionarea utilajelor au repercursiuni asupra regimului de lucru a utilajului specializat. pag. întreţinerea tehnică sau înlocuirea echipamentului de lucru degradat. care funcţie de cauzele lor por fi grupate astfel: -întreruperi .

[UM / ora ] .). . Pentru ca maşinile să lucreze cu eficienţă normală este necesar ca să fie îndeplinită relaţia: n a PE ≤ PE ⇒ PT a T n 2. precum şi perioada în care lucrează în gol sau care are întreruperi de funcţionare.119 . corelarea fluxului tehnologic şi a utilajelor în cadrul sistemei. unghiuri de rotire etc. este în reparaţii sau are întreruperi. -regimul anual prevede defalcarea întregului timp calendaristic de lucru a unui an în perioada de timp în care utilajul lucrează efectiv.productivitatea tehnică. uzura maşinii. Coeficneţii K1 sunt de regulă subunitari şi ţin cont de: îndemânarea muncitorului.3 Metode de determinare a cantităţilor de lucrări pag. se deplasează în zona de lucru. condiţii de lucru (modul descărcării. . configuraţia terenului. perioada de deplasare în frontul de lucru. Productivitatea de exploatare calculată cu relaţia de mai sus se mai număşte productivitate de exploatare normată sau planificată ( PE ) .coeficienţi care afectează mărimea productivităţii prin modificarea n T K1 ciclului de lucru sau a timpului efectiv de lucru. Productivitatea în exploatare poate fi exprimată matematic prin relaţia: T PE = PT ⋅ K1 (1) în care: PT . Având în vedere producţia realizată efectiv se poate defini şi productivitatea de exploatare realizată sau efectivă ( PE ) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se cunosc două tipuri de regimuri de lucru: -regimul pe schimb care prevede defalcarea întregii durate a schimbului pe perioada de lucru efectiv.numărul de coeficienţi care influenţează utilizarea timpului.

După stabilirea numărului de activităţi şi analiza succesiunii logico-tehnologice şi organizatorice a acestora cu condiţionările respective.număr de soluţii admisibile. unde: N A .număr de soluţii posibile. încadrându-se astfel. în funcţie de natura articolului de deviz. Pentru aceasta este necesară stabilirea cantităţilor de lucrări pe etape ale proceselor tehnologice respectiv pe activităţi.120 .1. În vederea obţinerii celor mai bune rezultate tehnico-economice în funcţie de condiţiile concrete de lucru.1 – Împrăştierea soluţiilor în funcţie de eficienţa economică pag. Gradul de detaliere a programului şi lista de activităţi Funcţie de scopul urmărit prin programare şi complexitatea procesului tehnologic (numărul activităţilor). 2. apar probleme numeroase şi complexe. Fig. Stabilirea soluţiilor tehnologice de mecanizare şi preselectarea acestora Pe parcursul desfăşurării proceselor de producţie în construcţii. care pot genera o mulţime de soluţii posibile. În fig 2. 2. Determinarea cantităţilor de lucrări se face de regulă prin antemăsurătoare folosind metode specifice de calcul pe bază de indici de consum de materiale sau pe bază de relaţii geometrice. în funcţie de eficienţa economică.2. E A eficienţa soluţiei care se aplică.3.1 se prezintă împrăştierea soluţiilor. respectiv a activităţii. precum şi funcţie de mijloacele de programare şi de calcul de care se dispune se stabileşte gradul de detaliere a activităţilor respectiv a programului. este necesar ca din această mulţime de soluţii posibile să se aleagă o soluţie cât mai apropiată desoluţia optimă.2. în zona soluţiilor admisibile.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea normării activităţii maşinilor şi utilajelor în şantiere trebuie să se exprime cantitativ prestaţiile executate sau ce urmează a fi executate.3. N P .

este necesar să se inventarieze şi să se studieze toate soluţiile de mecanizare posibil de aplicat. În acest sens. pe baza tehnologiilor de execuţie cunoscute sau proiectate şi a listei de activităţi.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pentru a face o analiză cât mai temeinică a condiţiilor tehnico-economice de execuţie mecanizată a unei lucrări de construcţii .1 Tabelul soluţiilor tehnologice de mecanizare. Denumire activitate (proces simplu) Variante tehnologice de mecanizare I Excavatoare II Buldozere III Screpere tractate IV Autoscrepere PS 501 PS 603 01 Săparea mecanică a apământului PS 801 S1202 S 3602 DH 801 DH 1201 S651 LS S1500 LS S1800 LS A1800 L A 3603 ST 3 ST 6 ST 8 AS 11 – 14 AS 20-25 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Buldozere Autogredere S 651 LS 04 Împrăştiere şi aducere profil S 1500 LS S 1800 LS A 1800 L A 3602 L AG – 120 AG . se recomandă: -stabilirea tabloului soluţiilor tehnologice de mecanizare posibile de aplicat. pentru fiecare activitate în parte (tabelul 2. posibile Cod activ.1). Tabel 2. -formarea sistemelor de maşini pe variante de soluţii tehnologice de desfăşurare a procesului complex.180 pag. corespunzător dotării tehnice sau posibilităţilor de dotare şi de închiriere de care de dispune.121 .

4 Criteriile tehnico-economice de selectare a sistemelor de maşini şi utilaje. Aceste variante de soluţii vor fi supuse unei analize comparative pe baza criteriilor tehnicoeconomice. în condiţiile unei eficienţe sporite. Tabel 2. transport şi împrăştiere a pământului. cât şi ale procesului complex în ansamblu. scheme de mecanizare posibil de aplicat. procesul de săpare. prin asociere combinată. posibilităţi de procurare. care se selectează din tabloul de soluţii tehnologice utilajele.2) împreună cu principalele date tehnico-economice ale lor.79 5250 10284 - 24.97 - Pentru fiecare activitate se preselectează mai multe tipuri de utilaje.2 Fişa utilajelor selecţionate Utilaje selecţionate (tip şi normată NTU Tarif de închiriere montare/demontare zile Simbol articol de deviz Costuri Cod activ UN R Din indicator 3 capacitate) Calculată Combustibil şi lubrifianţi Montare demontare lei şi Transport lei/utilaj 01 Buldozer S1800 LS Excavator S1202 Autoscreper AS 11-14 100m lei/ora Durată - 16.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor În vederea formării variantelor de sisteme de maşini. astfel încât. după următoarele criterii: parametrii tehnologici de lucru.122 .86 - 100m3 100m3 7 0. La alcătuirea variantelor de soluţii se vor avea în vedere. 2. atât posibilităţile tehnologice de mecanizare corespunzătoare fiecărui proces simplu (activitate) în parte. pentru execuţia lucrărilor de construcţii [ 2] Selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare a lucrărilor de construcţii. presupune aplicarea sistemului de criterii tehnico-economice constând din: pag. care vor constitui variante de soluţii admisibile. De exemplu. din care să se selecteze varianta de aplicat. asigurarea condiţiilor de asociere a maşinilor. Utilajele preselectate se pot înscrie pe activităţi în fişa utilajelor selecţionate (tabelul 2. urmând să rezulte soluţia cu eficienţa cea mai ridicată. să genereze variante de soluţii tehnologice de mecanizare admisibile.

2 . Pentru aplicarea acestor criterii se determină valorile lor corespunzătoare variantelor tehnologice. Aceste utilaje se diferenţiază prin caracteristicile constructive şi perfrmanţe de lucru. costul unitar fizic Cu ( ) sau orar (C ).c. În schema tehnologică ce urmează. ( ) o u Fig. ciclul de lucru săpat-transport-umplutură.Alcătuirea variantelor de soluţii tehnologice de mecanizare pag. Astfel. se prezintă fazele de lucru necesare execuţiei lucrărilor de terasamente. exprimat în om − ore / UM . au valoarea pur didactică. exprimat în kWh / UM sau Kgc. care influenţează varianta de mecanizare în cadrul lanţului de lucru din care fac parte.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor numărul de maşini-zile necesare pentru executarea lucrării (Nmz ) . exprimat în maşini – zile consumul specific de manoperă ( N sp ) . Variantele constructive prezentate. poate fi organizat prin mai multe variante de mecanizare. respectiv lei / ora . exprimat în lei / UM . existenţa altora cu alte performanţe fiind importante în cazul unui proiect tehnologic real. / UM . urmând ca prin compararea lor să se selecteze varianta cea mai eficientă în vederea aplicării. f necesarul specific de energie Esp .123 . 2. susţinute de o diversitate de utilaje specializate.

dar poate fi asimilat cu un articol de deviz similar ca tehnologie şi consumuri .100m 2 . P. necesar unui anumit număr de maşini pentru a efectua o cantitate de lucrare Q . funcţionarea productivă a acestora se exprimă prin norma de timp a utilajului (NTU ) . nu-şi găseşte un corespondent direct din IND. NUM .productivitatea de exploatare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 2. ha.norma de timp a utilajului.124 . Calculul numărului de maşini-zile ( N mz ) Numărul de maşini-zile ( N mz ) .4. în UM / ora. necesar unei maşini pentru efectuarea unei cantităţi de lucrare egală cu unitatea de măsură reprezentativă (UM R ) . Norma de timp a maşinilor şi utilajelor În activitatea curentă a maşinilor şi utilajelor de construcţii.numărul de unităţi de măsură naturale (UM ) . reprezintă timpul mediu normat. m 2 . Matematic acesta se exprimă: NTU = în care: NUM PE NTU . pag. şi reprezintă timpul de lucru exprimat în zile. PE . este un parametru care se determină pe baza normei de timp a utilajului (NTU ) . corespunzător categoriei de lucrări din care face parte – ( NTU se ia din IND ).).). specifice fiecărei lucrări (m 3 . Norma de timp a maşinilor şi utilajelor.1. P. În mod curent se pot întâlni trei situaţii şi anume: procesul simplu ( PS ) respectiv activitatea analizat îşi găseşte un corespondent direct printre articolele de deviz ale indicatorului de norme de deviz (IND ) . Kg .S . cuprinse în unitatea de măsură reprezentativă (100m3 .NTU se ia din IND corespunzător articolului asimilat. etc. etc. nu-şi găseşte corespondent în IND şi nici nu poate fi asimilat cu un articol de deviz – NTU se calculează. în ore / UM R .S . t .

utilaje şi dispozitive). incluzând şi timpul de funcţionare în afara procesului tehnologic propriu-zis (deplasării între punctele de lucru mers în gol.capitolul . articolului şi variantei de articol în ordinea enunţată. pentru materiale.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor NTU sunt folosite pentru programarea lucrărilor de construcţii şi pentru calculului necesarului de mijloace de muncă (maşini.). ore lucru (OL ) . Generarea simbolului articolului de deviz se realizează prin asocierea simbolurilor corespunzătoare categoriei de lucrări. capitolele în articole de deviz iar acestea din urmă în variante corespunzătoare diverselor condiţii de lucru. Norme de consum pentru utilaje exprimă de fapt NTU . manoperă şi utilaje. lucrări de tuneluri T . .poduri metalice. etc.indicator de norme de deviz comasate pentru lucrări de poduri. Orele de lucru efectiv se calculează cu relaţia: Ole = Q ⋅ NTU Având în vedere şi posibilitatea de depăşire a normei. manevre etc.2 .articol (lucrare) . lucrări de drumuri D . reprezintă acte normative republicane cuprinzând norme de consum specifice lucrărilor dintr-o anumită categorie de lucrări de construcţii (lucrări de terasamente TS . Pentru exprimarea timpului necesar unei maşini se pot folosi trei noţiuni. Exemplu: P PH . care reprezintă timpul mediu necesar unei maşini pentru executarea unei anumite cantităţi de lucrare Q . PH . în funcţie de elementele ce se înregistrează şi se raportează: Ore lucru efectiv (Ole ) . relaţia se poate exprima astfel: pag.montarea tablierelor metalice pentru poduri având grinzile principale cu inimă plină. exprimat în ore. exprimat în ore.125 .varianta de articol de deviz . Indicatoarele de norme de deviz (IND ) . capitolului. ore închiriere (Oi ) . care reprezintă timpul total de funcţionare al unei maşini pentru executarea cantităţii de lucrare Q . Acestea sunt reglementate unitar pe ţară prin intermediul "Indicatoarelor de norme de deviz". lucrări de construcţii C .montarea tablierelor metalice pentru poduri.). Indicatoarele de norme de deviz sunt împărţite în capitole de lucrări. PH 2b . care reprezintă timpul cât maşina se afla la dispoziţia şantierului. Pentru diferenţierea articolelor de deviz se simbolizează distinct cu simboluri alfa-numerice.

0.coeficientul de utilizare a timpului unui schimb.2) .numărul de schimburi pe zi.indicele de depăşire a normei (id = 1. . Cei doi coeficienţi au valori subunitare ( K1 = 0.126 ds Ki ns .1.coeficient ce ţine seama de timpul cât maşina stă la dispoziţia şantierului. pag. revizii tehnice.75) şi se stabileşte pe baza normativelor ICCPDC pentru activitatea utilajelor de construcţii (tabelul 2. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Qle = Q ⋅ NTU Q ⋅ NUM = PE ⋅ id id Q id . K p = 0. discontinuităţi ale programului – maşină etc.6 − 0. Ole .3). în care: Pentru calculul orelor de lucru se aplică un coeficient de corecţie asupra Qle : QL = Kl Qle Kl .orele de lucru pe care le poate realiza o maşină pe zi.75 − 0.cantitatea de lucrări. Oi : Oi = Kp OL Kp . Prin afectarea orelor de lucru cu un coeficient de folosire a timpului de program ( K p ) se determină orele de închiriere. care ţine cont de timpii de funcţionare ai maşinii în afara procesului tehnologic efectiv.reprezintă coeficientul de lucru. Se cunoaşte că în cursul unei zile. în ore. . în UM R . .9..durata schimbului. în afara timpului de lucru (pregătirea introducerii în lucru. întreruperi tehnologice neprevăzute. timpul de lucru al unei maşini este fixat pe baza regimului de lucru prin orele de lucru efectiv pe zi: Ole z Ole z = d s ∑ K is i =1 ns în care: Ole . OL şi Oi se găsesc într-un raport dimensional funcţie de valorile coeficienţilor kl şi K p .)..

dA Folosind această relaţie se pot determina N m şi d A .productivitatea efectivă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de maşini-zile mai poate fi exprimat astfel: N mz = N m ⋅ d A în care: Nm . PE z Ole id Tabel 2. se alege durata activităţii şi se calculează numărul de utilaje: Nm = în care: NUM . . existând în acest sens două posibilităţi: se alege numărul de utilaje şi atunci se calculează durata activităţii: dA = Q ⋅ NTU z N m ⋅ Ole ⋅ id Q ⋅ NUM Q ⋅ NTU = z z N m ⋅ Ole ⋅ id N m ⋅ PE ⋅ Ole ⋅ id Q .numărul de maşini. .127 .cantitatea de lucru. .ore de lucru efective pe zi. Nm .norma unitară pe maşină.durata activităţii.indice de depăşire a normei.3 Coeficienţi de utilizare a timpului pentru principalele grupe de utilaje pag. .număr de maşini.

81-0.75 0.88 0.75 0.90 0.88 0.90 0. Valori coeficienţi Grupe de utilaje Excavatoare cu acţionare hidraulică Excavatoare cu acţionare mecanică şi electrică Excavatoare cu echipament de marcă Excavator cu mai multe cupe Buldozere şi scarificatoare Defrişătoare Screpere şi autoscrepere Gredere şi autogredere Cilindri compactori autopropulsaţi Cilindri compactori tractaţi Plăci compactoare vibratoare Macarale turn Macarale mobile cu braţ Marcarale portal Mijloace de transport auto Betoniere Centrale de beton Pompe de beton.87 0.75 0.95 0.83 Numărul de utilaje se alege având în vedere: -posibilităţile de procurare.83 0.70 0.89 0.90 0.90 0.70 0.75 0.89 0.75 0. mortar şi injecţii Instalaţii de cofraje glisante Instalaţii de foraj pentru piloţi Instalaţii ELSE şi KELY Sonete universale cu berbeci Utilaje şi instalaţii pentru reparaţii şi lucrări de drumuri Maşini pentru lucrări de cale ferată Electropompe pentru lucrări de epuismente Graifer plutitor Drăgi fluviale şi maritime nepropulsate Şalande autopropulsante şi remorchere Maşini.87 0.90 0.90 0.85 0.88 0.70 0.92 0.80 0.80 0.90 0.80 0.85 0.82 0.95 0.80 0.30 0.85 0.87 0.89 0.85 0.65 0.60 0.89 0.80 0.87 0.85 0.65-0.90 0.9 Kp 0.75 0.80 0.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Nr.80 0.87 0.75 Kl 0.80 0.85 0.95 0.62-0.95 0.88 0.80 0. utilaje şi instalaţii pentru lucrări de finisaje Kt 0.75 0.85 0.85 0.75 0.95 0.88 0.80 0.95 0.80 0.85 0. pag.70 0.70 0.80 0.90 0.128 .85 0.8-0.87 0.70 0.81 0. crt.89 0.90 0.50-0.85 0.88 0.70 0.80 0.95 0.95 0.80 0.80-0.95 0.80 0.

Calculul necesarului specific de manoperă ( M sp ) Eficienţa economică sub aspectul utilizării resurselor umane prin mecanizarea lucrărilor de construcţii. a experienţei acumulate sau prin date statistice.cantitatea de lucrare. exprimat în om-ore/ UM R sau om-ore/ UM . determinat cu relaţia: M sp = MT Q M sp .129 . -asigurarea unor durate de activitate în concordanţă cu importanţa lor în procesul tehnologic şi ţinând cont de interdependenţa dintre acestea. se poate exprima pe baza consumului specific de manoperă. Durata activităţii poate fi evaluată în două moduri: -durata activităţii impusă . Mi corespunzătoare orelor de lucru.manopera indirectă. pentru efectuarea unor operaţii auxiliare necesare bunei funcţionări a acesteia.pe baza analizei unor factori. dar care nu este cuprinsă în tariful de închiriere.manopera suplimentară prevăzută în IND reprezentată prin consumul de manoperă Ms implicat de folosirea maşinii în procesul tehnologic.2. în UM R sau UM .se utilizează atunci când durata este cerută de beneficiar sau de foruri superioare. reprezentată de consumul de manoperă pentru reparaţii şi întreţienere. -asigurarea unui ritm de execuţie corespunzător cu durata de execuţie a lucrării. pag.4.consumul specific de manoperă. MT consumul total de manoperă pentru realizarea unei cantităţi de lucrare. Consumul total de manoperă aferent folosirii utilajelor în şantiere se calculează cu relaţia: M T = M d + M s + M i + ( M tr + M md ) K e în care: Md . 2. om-ore. reprezentat de prestaţia personalului muncitor care deserveşte maşina (mecanicul deservent şi ajutorul când este cazul. .consumul de manoperă corespunzător orelor de închiriere (manoperă directă).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor -folosirea unui număr cât mai mic de utilaje. -durata activităţii apreciată . . Q . sau formaţia de muncitori în cazul instalaţiilor complexe).

M md . lubrifianţilor şi materialelor de întreţinere Cc1 . respectiv de orele de închiriere realizate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor M tr . reclamată de anumite condiţii de lucru).3.consumul de manoperă pentru eventuala montare-demonatre a echipamentului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau a altor părţi ale utilajului în vederea transportului sau schimbării echipamentului. Aceste costuri se compun din: costul chiriei utilajului. cm = Ole ⋅ cm în care: pag. Costul unitar fizic (CTU ) costuri variabile (Cv ) costuri fixe echivalente (C F ) e e CTU = CV + C F a) Costuri variabile Prin costuri variabile se înţeleg acele costuri generate de folosirea utilajelor şi care depind de cantităţile de lucrări. costul manoperei necuprinsă în tariful de închiriere a utilajului (suplimentară. costul combustibililor. Ci . Cm . Cc1 = OL ⋅ cc .130 . Se poate scrie: Cv = Ci + Cc1 + Cm dar: Ci = Oi ⋅ tof .4. . Pentru calcul componenţelor relaţiei se pot folosi expresiile: d M d = N m ⋅ Oi = d N m ⋅ Q ⋅ NTU Kl ⋅ K p M s = NTM ⋅ Q 2.manopera consumată pentru transportul maşinii.coeficient de echivalenţă care ţine cont de numărul de maşini Ke echivalente corespunzător variantei tehnologice.

îmbarcare-debarcare şi transport. în lei/oră. Costurile fixe sunt costuri pe utilaje implicate de operaţiunile de montare-demontare. care se ia din catalogul de preţuri pentru indicatorul de norme de deviz corespunzător categoriei de lucrări în care este încadrat articolul de deviz. .norma tehnică de consum de manoperă suplimentară (necuprinsă în tariful de închiriere).orele de închiriere  Oi =    Ole   Kl ⋅ K p   toi Ole cc .orele de lucru efective.costul mediu orar al consumului de combustibili lubrifianţi şi materiale de întreţinere. în lei/ UM R . în lei/oră. Cheltuielile echivalente rezultă prin multiplicarea cheltuielilor fixe cu un coeficient de chivalenţă: e CF = CF ⋅ K e pag.costul mediu orar al manoperei suplimentare. cm CM S S CM . NTM . Pierderea cheltuielilor implicate de costurile fixe în cheltuielile unitare. în om-ore/ UM R . în lei/ore. sunt costuri generate de folosirea utilajelor dar care nu depind de durata de închiriere şi respectiv de cantitatea de lucrări ci depind de numărul şi de tipul utilajelor folosite. cm = .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Oi . . În cadrul cheltuielilor unitare nu se operează cu costurile fixe ci cu costurile fixe echivalente.tariful orar de închiriere. pentru a dispune de un criteriu unitar de apreciere a eficienţei utilajelor. NTM . precum şi de distanţele de transport de la bază la şantier. Deci: Cv = Oi ⋅ toi + OL ⋅ cc + Ole ⋅ cm sau   t c CV = Cle  ci + c + cm   K K   l p Kl Costurile fixe echivalente Costurile fixe C F .131 .costul manoperei suplimentare. va fi mai mare sau mai mică funcţie de tipul dimensional şi productivitatea utilajului analizat.

Calculul necesarului specific de energie şi resurse energetice ( Et ) În actuala conjunctură economică.coeficientul de echivalenţă. 2. C MD . E2 E3 cu capacităţile q1 < q2 < q3 şi normele de timp NTU 1 > NTU 2 > NTU 3 rezultă: K e1 = NTU 3 NTU 1 NTU 2 > 1. Necesarul de energie este exprimat de fapt prin consumul de combustibili. în Kg combustibil convenţional/ UM R pentru stabilirea consumului specific de energie.4. Costul chiriei pe perioada montării-demontării se calculează cu relaţia: CiMD = ( Z M + Z D ) ⋅ 8 ⋅ tci în care: ZM ZD . dominată de criza mondială de energie.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ke = NTU ⋅ i ≥1 NTU (cap. în zile. cheltuielile cu chiria pe perioada montării-demontării. Ctr MD . max) selectionate (NTU min . lubrifianţi şi materiale de întreţinere şi se determină: în lei/h pentru stabilirea costurilor unitare. K e3 = = 1.132 .4. . Ci cheltuielile cu transportul. C F = 2 CMD + CiMD + Ctr ( ) Costul montării demontării se ia din tarif.max ) Ke . NTU 3 NTU 3 NTU 3 Cheltuielile fixe se compun din: cheltuielile de montare-demontare. acest criteriu are importanţa cea mai mare.durata montării (conform normativ) exprimată în zile. pag. .) Exemplu: având trei excavatoare E1 .norma de timp a utilajului cu capacitatea maximă dintre cele în care: NTU (cap.durata demontării. K e 2 = > 1.

puterea calorică a resursei energetice de tipul i.consumul orar de resurse energetice (combustibil.consumul specific de combustibil convenţional corespunzător consumului de combustibil.c.4 sunt prezentate echivalenţele între principalele tipuri de combustibili şi lubrifianţi. Necesarul direct de energie se determină cu relaţia: Ed = OL ⋅ ccc în care: OL ccc Kg. . . îmbărcare-debarcare.numărul de ore de lucru.c. Etr . însoţire).c.necesarul direct de energie.. (coeficientul de transformare în combustibil convenţional K i = pci ) pcc pi pcc ( Pcc = 7000 Kcal / Kg ) . materiale de întreţinere). Tabel 2. Dar: .4 pag. pentru reparaţii şi întreţinere zilnică.c.c.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ET Ed Ei .necesarul indirect de energie. lubrifianţi şi materiale de întreţinere.necesarul total de energie şi resurse energetice. în Kg..c. pentru lucru.c. .necesarul de energie pentru transport şi operaţii auxiliare transportului (montare-demontare.c. de un anumit tip. Kg.. utilizate la maşinile de construcţii şi combustibilul convenţional./oră. în Kg c. . în ccc = ∑ ci ⋅ K i i =1 n în care: ci Ki . lubrifianţi. în ore. în Kg/oră. în Kg c.133 .echivalentul caloric al resursei energetice de tip 1. .puterea calorică a combustibilului convenţional În tabelul 2.

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

Echivalenţa calorică a combustibililor şi lubrifianţilor Nr. crt. Combustibil Denumire combustibil clasic UM energie Kg c.c./UM Uleiuri minerale Benzină Vaseline tehnice Motorine t t t t 2100 1670 1580 1580 kWh/UM 17100 13600 11400 12900 echivalent de

Necesarul indirect de energie este în funcţie de numărul de reparaţii de un anumit tip, efectuate între două reparaţii capitale:

Ei = f (nr.reparatii : I z , I p , RT , RC1 , RC2 , RK )
Determinarea lui Ei este destul de dificilă şi nu întotdeauna concretizată ceea ce face să nu se considere în studii. Se impune stabilirea unor indici de consum energetic pe tipuri de reparaţii. Necesarul de energie pentru transport se determină în funcţie de modul de transport şi numărul de mijloace de transport folosite, corespunzător tipului de maşini şi utilaje transportate. Pentru utilajele de construcţii care se deplasează prin autopropulsie se determină necesarul energetic cu relaţia:
Q Etr =

2D ⋅ cc vm
În cazul când efectuarea transportului implică şi mijloace auto de transport, necesarul de

energie al acestora se determină cu relaţia:
A Etr =

Pe ⋅ ccu 100
Pe
- parcursul echivalent realizat de mijlocul de transport, în Km

în care:

echivalenţi;

Ccu

- consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, în Kg c.c./100

Km echivalenţi; În mod curent se poate scrie:

ccu = cm ⋅ γ m ⋅ K m + cu ⋅ γ u ⋅ K u
în care:
pag.134

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

cm cu

- consumul mediu normat de motorină, în litri/100Km echivalenţi; - consumul mediu normat de ulei mineral, în litri/100Km echivalenţi;

γ m , γ u - densitatea motorinei, respectiv uleiului, în Kg/l;
K m , K u - echivalentul caloric al motorinei respectiv al uleiului.
Parcursul echivalent se determină cu relaţia simplificată:

Pe = 2 ⋅ D ⋅ Di
în care: - distanţa de transport, în Km; - coeficient care ţine seama de categoria de drum pe care se execută

D

Di

transportul (tabelul 2.5).

Tabelul 2.5 Valorile coeficienţilor de drum Categoria de drum I (N) II (K) III (T) IV (L) V (E) VI (H) Coeficient de drum, Di Notare valoare 0.9 1.0 1.1 1.2 1.4 1.6
pag.135

D1 D2 D3 D4 D5 D6

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

În cazul participării la transport a mai multor mijloace de transport de tipuri diferite, se aplică relaţia generalizată:
A Etr =

Pe n ∑ mi ⋅ c1 cu 100 i =1 n
mi
- numărul de tipuri de mijloace de transport folosite; - numărul de mijloace de transport de un anumit tip (tipul i); - consumul specific normat de combustibili şi lubrifianţi, corespunzător

în care:

ccu

mijlocului de transport de tipul i , în kg c.c/100Km echivalenţi; Necesarul specific de energie se evaluează cu relaţia:

Esp =

ET Q
În funcţie de efectul economic preconizat a se obţine, prin aplicarea soluţiei de mecanizare,

2.4.5. Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice mecanizate la criteriile de selectare se utilizează rezultatul economic al procesului complex. Prin compararea acestora rezultă varianta de soluţie cea mai eficientă.

Fig. 2.3 – Echivalenţa tehnologică între variantele de mecanizare

Relaţia de calcul a normei specifice în cazul variantelor de procese complexe este următoarea:
pag.136

Dicu Mihai

Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor

 pi i   ∑ Vkj   n  n  k =1  ⋅ c = x ⋅ c Ni = ∑ p j ∑ ij j i j =1 j =1 i ∑Vkj
k =1

în care:

Ni
i Vkj

- norma specifică a procesului complex i ; - valoarea criteriului j ; pentru varianta cea mai eficientă de mecanizare

a procesului simplu K , din cadrul variantei de proces complex i

(i = 1...m; j = 1...n; k = 1... pi ) ;

xij m n
pi
complex.

- ponderea criteriului j în procesul complex i ; - numărul de variante de procese complexe; - numărul de criterii luate în consideraţie; - numărul de procese simple corespunzătoare fiecărei variante de proces

În diagramele din figura 2.4 se prezintă variaţia parametrilor criteriilor tehnico-economice prezentate pe tipuri de utilaje funcţie de productivitatea acestora şi cantitatea de lucrări executate.

pag.137

B. chiar şi la o cantitate mare de lucrări executate. manopera specifică. costuri specifice şi energia totală consumată. În urma analizei parametrilor menţionaţi se determină coeficienţi de performanţă a unei variante de mecanizare în raport cu valoarea maximă a parametrului analizat. t N sp .manoperă specifică. care se pot însuma pentru fiecare veriantă de mecanizare în parte.cost unitar fizic.productivitatea utilajului Se observă că atunci când productivitatea utilajului este mare. În felul acesta rezultă parametrii adimensionali pentru numărul de maşini-zile.138 . manopera specifică. C . Cu .ore de lucru efectiv. Esp . Metoda multicriterială pentru selectarea soluţiilor tehnologice de mecanizare pag.energia specifică. conform schemei de analiză prezentată în continuare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.4 – Diagrame de variaţie a valorilor criteriilor tehnico-economice A. Se va alege varianta optimă ca valoare maximă a sumei coeficienţilor adimensionali aferenţi. consumul specific şi costurile aferente scad. Ole . P .tipuri de utilaje. 2.

∑ 3) pag.139 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Criteriu tehnico economic Varianta (Vi ) Vmax 1 2 3 Xi = 1 Vi Vmax 2 3 N mz M sp CTU Et Vapt = min (∑1. ∑ 2.

compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului.. Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. Fig. umezirea şi amestecarea la umed. 3. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator.140 . Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig. fărmiţarea în granule sub 5mm. nivelarea la profil a materialului. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. pag. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat.Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. 3. cu 0.5 . 3. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat.1 ..1).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎN FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc. pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. în funcţie de metoda de execuţie.1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului. 1%. în mişcare şi în staţii centrale fixe.

Prepararea amestecului în staţii fixe pag.scarificator. Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. scarificarea. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă. 3 . Fig. 3. 6 . 3.tractor. materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. 3.calibru pentru dozarea agregatelor.malaxor.elevator cu cupe.aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial. în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. 2 . 5 . fărmiţarea şi compactarea se fac separat. din care este alimentat malaxorul.3).141 .2). 8 . De obicei.pulverizarea liantului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig.3 . 3.2 . Fig.alimentator.Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 . 4 . Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 7 . În metoda amestecării în staţii fixe (fig.

pentru uniformizarea gradului de umiditate. 4 . definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. trebuie să fie peste 55%. greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. 2.4). 3. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 . Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. 3. Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă.5 . Fig.6% sub limita de fărmiţare. 3.introducerea liantului. 3 . Gradul de fărmiţare al amestecului.buncăr de agregate.malaxor xu palete. Stropirea materialului se face cu o zi înainte.4 .elevator cu cupe.5). O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare.Repartizator de ciment. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig.142 .. Fig. tractat pag..Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4. 3. În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri.

Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă.. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme.15cm. În figura 3.. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. pag. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: acoperirea cu un strat de nisip de 1. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.. În general.143 .. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30..2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare.6.. Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator.. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat.

2 . În felul acesta. grosimea stratului stabilizat este de 10.binder. la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate.pământ stabilizat cu ciment. 3.. Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment.. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase. pag.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie.beton asfaltic 3. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă. 3 .15 cm. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile.6 . mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi.144 . aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. În figura 3. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice.2 . Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii. balasturile argiloase. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.Drum cu asize stabilizate 1 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor.145 . pag.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE VAR CAMION DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DOZAJ % DE AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă. argila se amestecă cu monomerii care vor da polimerul. fie creşterea coeziunii. rezultate foarte bune dă vinsolul. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. În acest scop. mai mic sau egal 3.120 . distilarea lemnului de brad. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus.4.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul cu 10%.8 . 3.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. Stabilizarea chimică [3] Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. balasturi. Pe de altă parte. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. La tratarea pământurilor argiloase. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută.8). o substanţă preparată prin pag. experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. Fig. căile de acces la diverse obiective etc. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. trebuie să aibă un indice de plasticitate redus. care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. pistele pentru avioane grele. 3. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. la lucrările cu volum redus etc. deşeurile de carieră. 3. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. la lărgirea drumurilor existente. În general. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. ci chiar în aceeaşi zonă.121 . piatra spartă. natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. pământul din zona drumului etc. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. dar costul lor este ridicat. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. de la un strat la altul.6. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. cât şi necoezive. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. precum şi de considerente economice. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. pag. Deoarece sub încărcările date de trafic. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice.

Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. După cilindrare. iar apoi cu un compresor de 120kN. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. fără intermediul unui substrat de nisip. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. Se nivelează la şablon. Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. observând ca piatra să nu sfărâme. cu putere aglomerată. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. grosimea necesară pentru fundaţie. în cantitate de 20Kg/m2. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. În general grosimea materialului de pag. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. se poate folosi şi sortul 80/125mm. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. Dacă piatra provine din roci mai slabe.122 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. execuţia se face în două straturi. Grosimea minimă a stratului. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. la început cu un compresor de 120 kN. se udă şi se cilindrează. care se cilindrează. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. împreună cu materialul existent. în mai multe reprize.

9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. 2 – nisip pilonat. având înălţimea 14. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. 3. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. cu funcţia de strat filtrant. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari.. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime.9). Aceste porţiuni se vor reface. se aşează cu mâna pietrele.123 . astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere.18cm.. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă. Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. Dacă la cilindrare apar tasări mari. blocajul se cilindrează uşor. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. una lângă alta cu vârfurile în sus. Fig. După aşternerea materialului. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. pag. 3. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate. În timpul cilindrării. După împănare. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. Cantitatea de nisip ca fi limitată.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm.124 . se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam. care se cilindrează. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. pag.

AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL . CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE NIVELAREA PAT CALE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC.

în mişcare şi în staţii centrale fixe. se determină în laborator funcţie de caracteristicile fizico-mecanice obţinute pe epruvete. umezirea şi amestecarea la umed. Prin metoda amestecării pe loc toate operaţiile de stabilizare sunt executate de unul sau mai multe utilaje care efectuează treceri succesive peste materiale fără a le ridica de pe platforma drumului (fig.1). Executarea în bune condiţii a fundaţiilor rutiere stabilizate cu ciment reclamă un control permanent. 3..1 Execuţia asizelor stabilizate cu ciment Execuţia unui strat rutier de fundaţie stabilizat cu ciment comportă următoarele operaţii: aprovizionarea şi ameliorarea materialului.113 . 3. pag. nivelarea la profil a materialului. compactarea şi protejarea stratului imediat după execuţie pentru asigurarea unor condiţii favorabile de întărire a cimentului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL 3 TEHNOLOGIA ASIZELOR STABILIZATE ÎI FUNDAŢII RUTIERE Valoarea cantităţii de liant necesară stabilizării materialului. cu 0. fărmiţarea în granule sub 5mm. Ca metode de execuţie se folosesc amestecarea pe loc.5 . pentru a se compensa pierderile de ciment inerente la punerea în operă. în funcţie de metoda de execuţie. răspândirea cimentului şi amestecarea la uscat.. 1%. efectuat de către laboratoare de şantier dotate cu aparatură şi personal calificat. Se recomandă ca pe şantier să se sporească dozajul de ciment stabilit în laborator.

7 .malaxor. din care este alimentat malaxorul. 4 .elevator cu cupe. Prin această metodă se asigură o omogenizare mai bună a amestecului decât prin metoda precedentă. 3. De obicei.1 .tractor. materialul este preparat în staţii de malaxare instalate în apropierea locului de extragere a agregatelor şi trasportat pe şosea unde se întinde la profil şi se compactează. În metoda amestecării în staţii fixe (fig. 8 . 3.2). Metoda bazată de amestecarea în mişcare necesită un malaxor mobil care se deplasează pe platforma drumului şi execută operaţia de amestecare a materialului cu cimentul şi apa (fig. 6 . în care se face amestecul cu cimentul şi apa necesare. 3.scarificator.2 .pulverizarea liantului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 2 .Combină pentru stabilizarea pământului prin executarea amestecului pe loc. 5 . Materialul astfel pregătit se aşterne din nou pe platformă şi se repartizează uniform. Această metodă se aplică în cazul când stabilizarea se face cu materiale de aport dintr-un zăcământ din apropierea drumului. 3.aprovizionarea cu apă Materialele de pe platformă sunt adunate într-un cordon axial. scarificarea. 3 .Utilaj pentru executarea amestecului în mişcare 1 .3). Fig.calibru pentru dozarea agregatelor.114 .alimentator. pag. fărmiţarea şi compactarea se fac separat.

elevator cu cupe.4). Gradul de fărmiţare al amestecului.Schema unei freze rutiere Fărmiţarea se poate efectua cu uşurinţă dacă umiditatea materialului este de 4.buncăr de agregate.4 .. Stropirea materialului se face cu o zi înainte.malaxor xu palete.3 . 3.introducerea liantului.115 . Fragmentele şi bulgării cu dimensiuni peste cele admise se îndepărtează de pe partea carosabilă. Sarificarea se execută cu scarificatoare montate pe cilindri compresori sau pe un greder şi se face pe adâncimea necesară pentru a se obţine cantitatea de material cerută de realizarea stratului cu grosimea prescrisă. 3 .. 4 . greder sau cu freze rutiere care asigură o calitate ridicată (fig. 2.6% sub limita de fărmiţare.Prepararea amestecului în staţii fixe 1 . În desfăşurarea procesului tehnologic trebuie respectate cu stricteţe cotele în profil transversal şi longitudinal.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. pag. 3. O deosebită atenţie se va da aducerii la profil şi compactării patului drumului înainte de începerea lucrărilor de stabilizare. 3. trebuie să fie peste 55%. definit în raport cu procentul de material care trece prin ciurul de 5 mm. Fig. Fărmiţarea materialului se poate face cu grape cu discuri. pentru uniformizarea gradului de umiditate.

În cazul când se execută mai multe straturi suprapuse.. Umiditatea realizată trebuie să fie cât mai apropiată de umiditatea optimă necesară pentru compactare. aşternerea stratului superior se face imediat după terminarea compactării stratului inferior pentru a se realiza o bună legătură între straturi. stratul stabilizat cu ciment trebuie să fie gata executat.. Cele mai bune rezultate le dau compactoarele cu pneuri. Fig. Compactitatea realizată efectiv în lucrare trebuie să fie cel puţin 95% din compactarea maximă stabilită în laborator.5). Straturile stabilizate cu ciment trebuie protejate după execuţie cel puţin 7 zile prin: pag. În general. Straturile rutiere stabilizate cu ciment au după compactare o grosime de 10.Repartizator de ciment. după cel mult 6 ore de la introducerea cimentului în amestec. folosind repartizatoare adaptabile la autocamioanele ce transportă cimentul în vrac (fig. tractat Amestecarea la uscat a cimentului cu materialul de stabilizat se face cu aceleaşi utilaje ca la operaţia de fărâmiţare. Pentru fiecare tip de material pus în operă se stabilesc în prealabil condiţiile de compactare. Amestecare se continuă până la introducerea cimentului pe toată grosimea stratului şi obţinerea unei culori uniforme. Operaţia de compactare trebuie să fie terminată înainte ca cimentul să facă priză. Pentru a se obţine gradul de compactare prescris.116 . 3. Nivelarea la profil a materialului se face cu grederul şi se verifică cu şabloane. După ce omogenizarea amestecului este perfectă. Această operaţie trebuie făcută cu deosebită grijă deoarece corectarea denivelărilor după compactare este foarte dificilă. se iau probe pentru confecţionarea apruvetelor necesare încercărilor de control efectuate în laborator.15cm. Umezirea materialului se face prin stropiri cu autocisterne. se fac pe şantier mai multe încercări de probă cu utilajul ce va fi folosit şi se stabileşte numărul de treceri necesare în condiţiile de lucru efective de pe şantier.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Adăugarea şi răspândirea cimentului se fac cu mijloace mecanice. după fiecare stropire urmând o amestecare la umed. 3.5 .

. 2 . 3. Stabilizarea cu var a pământurilor poate fi folosită în următoarele domenii: pag..6. Lungimea tronsonului ce se execută zilnic se stabileşte în funcţie de capacitatea utilajului şi de numărul de muncitori aşa fel încât toate operaţiile de execuţie să fie terminate în cursul unei zile de lucru. la reducere a investiţiilor de ordinul a 30.Drum cu asize stabilizate 1 .beton asfaltic 3. se dă modul de alcătuire a unui sistem rutier cu fundaţie din asize stabilizate. Datele statistice atât din ţară cât şi de peste hotare scot în evidenţă eficienţa economică a fundaţiilor din pămât stabilizat cu ciment.7 se prezintă schema tehnologică de lucru în cazul stabilizării pământului cu lianţi. În figura 3. În figura 3. se pot compacta şi capătă o capacitate portantă sporită şi mult mai stabilă.pământ stabilizat cu ciment.2 cm grosime şi prin stropirea de câteva ori pe zi cu apă.Stabilizarea pământurilor cu var [3] Stabilizarea cu var serveşte la uscarea pământurilor supraumezite.2 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - acoperirea cu un strat de nisip de 1.. devin mai puţin avide de apă şi mai lucrabile. Fig.. la degresarea pământurilor argiloase şi la neutralizarea unor pământuri acide. care conduc la o micşorare considerabilă a volumului transporturilor de materiale necesare.6 .binder. Pământurile tratate cu var îşi modifică plasticitatea.117 . 3 .. stropirea suprafeţei cu un liant bituminos la rece pentru formarea unei pelicule care să împiedice evaporarea apei din materialul stabilizat.40% şi care măresc capacitatea portantă a sistemelor rutiere şi le asigură o stabilitate mai bună la acţiunea factorilor climatici. - Tronsonul executat este închis pentru circulaţie în perioada de protejare ulterioară. În felul acesta.

Mijloacele de execuţie la stabilizarea cu var nu diferă de cele folosite la sabilizarea pământurilor cu ciment. cele mai active din punct de vedere chimic sunt argilele montmorillonitice. la tratarea prealabilă a pământului cu conţinut de humus în vederea stabilizării cu ciment.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor - la îmbunătăţirea capacităţii portante a pământului din patul căii.. grosimea stratului stabilizat este de 10.118 . aflate în platforma drumului sau în zonele învecinate. În cazul realizării unor straturi inferioare de fundaţie. balasturile argiloase. În cazul ameliorării părţii superioare a terasamentelor care conlucrează cu sistemul rutier la preluarea încărcărilor. pag. Îantierele trebuie înzestrate cu laboratoare care să poată exercita un control permanent al lucrărilor.15 cm. mai ales atunci când se lucrează în perioadele sezoniere cu umiditate excesivă sau când pământul este foarte sensibil la apă. dozajele de Ca (OH ) 2 variază între 6 şi 10% din greutatea uscată a pământului. Stabilirea dozajului de var se face prin încercări de laborator şi depinde de rolul pe care-l îndeplineşte stratul stabilizat cu var. Se pot stabiliza cu var pământurile prăfoase şi argiloase.. - la realizarea de straturi de fundaţie puţin sensibile la variaţiile de umiditate. doajele de Ca (OH ) 2 variază între 2 şi 6% din greutatea uscată a pământului.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate \n construc]ia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SCARIFICAREA MECANICĂ BULDOZER SCARIFICATOR CICLIC LONGITUDINAL STABILIZAREA CU VAR A PATULUI DRUMULUI (PĂMÂNT ARGILOS) MĂRUNŢIRE PĂMÂNT GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL DESCĂRCARE SACI VAR ÎN LUNGUL DRUMULUI FUNCŢIE DE DOZAJ % DESCĂRCARE VAR CAMION AMESTECARE VAR GRAPE TRACTATE CICLIC LONGITUDINAL NIVELARE PROFILARE AUTOGREDER UMECTARE AUTOCISTERNĂ CICLIC LONGITUDINAL COMPACTARE CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL .

experimentările făcute în ultimele decenii au dovedit că pământurile de orice fel pot fi stabilizate cu produse din polimeri. aşa cum sunt: şoselele cu trafic uşor şi redus. Liantul măreşte gradul de impermeabilitate şi coeziune pământului şi-i reduce sensibilitatea faţă de apă.120 rezultate foarte bune dă vinsolul.8). care pot fi foarte bine fărâmiţate şi malaxate. fără însă a depăşi 2/3 din grosimea stratului ce se execută.Limitele de granulozitate ale pământului la stabilirea cu lianţi bituminoşi Pământul trebuie să aibă un indice de plasticitate redus.8 . o substanţă preparată prin .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 3. piatră spartă nesortată cu granulă până la 60mm. argila se amestecă cu monomerii pag. Stabilizarea prin hidrofobizare a argilei se realizează prin amestecarea ei intimă cu substanţe tensioactive care se absorb preferenţial pe suprafaţa particulelor de pământ. Prin operaţia de stabilizare chimică a pământurilor din patul căii se urmăreşte fie hidrofobizarea. balasturi. Se recomandă folosirea de materiale cu granulozitate continuă. De asemenea se pot folosi în acest scop gudroanele care conţin ca substanţe tensioactive acizi asfaltogeni. distilarea lemnului de brad. Pe de altă parte. Stabilizarea chimică Problema stabilizării chimice a pământurilor s-a pus încă de multă vreme pentru o serie de lucrări mai puţin solicitate.4. 3. formând astfel o peliculă care transformă particulele lamelare de argilă hidrofilă în particule hidrofobizate. 3. fie creşterea coeziunii. mai mic sau egal cu 10%.3 Stabilizarea cu lianţi bituminoşi Stabilizarea cu bitum se aplică pământurilor necoezive sau cu o coeziune redusă. La tratarea pământurilor argiloase. Se pot folosi materiale ca: nisipuri. În acest scop. cu un procent mic de părţi fine şi cu limite de granulozitate foarte înguste (fig. Fig. Ca suprafeţe hidrofobizate se utilizează diferite amine şi săruri de amoniu. căile de acces la diverse obiective etc. pistele pentru avioane grele. 3.

natura şi starea fizică a pământului din patul şoselei. Se caută ca prin modul de execuţie şi tratare a acestor materiale să se obţină straturi rutiere stabile la acţiunea factorilor climatici şi de trafic şi care să se preteze la o execuţie mecanizată. pământul din zona drumului etc. Alegera unuia din procedeele de stabilizare depinde de felul de comportare a argilei. 3. pe când răşinile melamino-formaldehidice şi amestecurile furfurol-anilină se pot folosi atât pentru pământuri coezive. Ele au o mare răspândire în tehnica rutieră. nefiind influenţate de variaţiile de umiditate. formând în masa ei un schelet rezistent şi hidrofob. În general. pentru că fracţiunea argiloasă a pământurilor diferă foarte mult nu numai de la o zonă la alta. fundaţiile por fi executate din materiale cu rezistenţe crescătoare de la pat spre suprafaţa sistemului. Mai prezintă avantajul că se pot executa şi pe timp de iarnă. precum şi de considerente economice. la lucrările cu volum redus etc. Trebuie de asemenea menţionat că tratarea chimică nu se poate aplica fără cercetări prealabile. Se folosesc acolo unde materialul se poate procura cu uşurinţă. pag. în scopul măririi coeziunii pământurilor nisipoase se folosesc răşinile epoxidice care au avantajul că se întăresc repede. Acesta oferă posibilitatea folosirii la scară largă şi la un cost cât mai redus a unei game întinse de materiale locale cum sunt: balastul. Straturi de fundaţie nerigide Comportarea unui sistem rutier depinde într-o mare măsură de portanţa patului căii şi de fundaţie. dar costul lor este ridicat. iar procesul de policondensare se continuă după punerea în lucrarea a argilei.121 . piatra spartă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor care vor da polimerul. de la un strat la altul. eforturile unitare care iau naştere într-un sistem rutier descresc cu adâncimea. deşeurile de carieră. cât şi necoezive. la lărgirea drumurilor existente. Încercările au fost făcute cu amestecurile de anilină-furfurol şi rezorcină-aldehidă formică. tipul de sistem rutier adoptat şi materialele locale de care se dispune. ci chiar în aceeaşi zonă. La alcătuirea şi dimensionarea straturilor de fundaţie se ţine seama de următorii factori: caracteristicile traficului. Pentru tratarea nisipurilor prăfoase sunt recomandate în special răşinile ureoformaldehidice. Deoarece sub încărcările date de trafic. ţinând seama de faptul că în lucrările de volum mare nu pot fi utilizaţi agenţi de stabilizare scumpi. Fundaţii de piatră Fundaţiile de piatră sunt rezistente şi durabile.6.

Este de observat că această scarificare să se facă pe adâncimea strict necesară. corespunzătoare aproximativ dimensiunii medii a materialului din împietruire. care se cilindrează. Fundaţie cu împietruire existentă În vederea utilizării lor ca fundaţii. se udă şi se cilindrează. Grosimea minimă a stratului. în cantitate de 20Kg/m2. precum şi o cantitate suficientă de părţi fine. Dacă este nevoie de o grosime mai mare. fără a se depăşi jumătate din adâncimea gropilor formate sub circulaţie în împietruire. Executarea fundaţiilor de balast se recomandă să preceadă aplicarea îmbrăcăminţii cu o campanie de lucru. admiţând două rânduri de pietre suprapuse. iar apoi cu un compresor de 120kN. până când piatra se încleştează bine şi nu mai joacă sub talpă în timpul mersului. se poate folosi şi sortul 80/125mm. pag.122 . observând ca piatra să nu sfărâme. Se execută la fel ca şi macadamul ordinar. la început cu un compresor de 120 kN. în mai multe reprize. este egală cu 15 cm înainte de cilindrare. fundaţiile de balast se lasă sub circulaţie pentru consolidare timp de cel puţin două luni. execuţia se face în două straturi. Balastul se aşterne direct pe patul drumului. Dacă piatra provine din roci mai slabe. Fundaţie de piatră spartă Se execută cu piatra spartă de 63/90mm. După aceea se aşterne treptat piatra de împănare 16/25mm. sortul 63/90mm se cilindrează la uscat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fundaţii de balast Balastul trebuie să aibă o granulozitate continuă. iar partea reutilizabilă poate servi la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Ca material de agregaţie se poate întrebuinţa şi nisip grăunţos. fără intermediul unui substrat de nisip. Materialul mărunt se va utiliza la completarea denivelărilor rămase şi la reîncărcarea şoselei până la obţinerea profilului prescris. Dimensiunea maximă a pietrelor din balast va fi de la 60mm. împietruirile existente vor fi mai întâi scarificate pe o adâncime de cel puţin 5 cm. cu putere aglomerată. Cilindrarea se consideră eficientă dacă se face pe o grosime de cel mult 12 cm. După ce se aşterne în şablon în grosime cât mai uniformă. După cilindrare. Înnoroirea se face cu materiale de agregaţie. Materialul mărunt se va utiliza şi la completarea acostamentelor. Pentru aceasta balastul trebuie să prezinte o ascensiune capilară cuprinsă între 12 şi 36 cm. Se nivelează la şablon. Materialul rezultat din scarificare se triază la ciur.

În timpul cilindrării. Nu se admit nici împrăştierea acestui material cu lopata şi nici completarea cu materiale mărunte. Dacă la cilindrare apar tasări mari. Se recomandă ca materialele pietroase adăugate să nu fie de calitate inferioară faţă de cele existente în împietruire. Aceste porţiuni se vor reface.18cm. După împănare. Odată cu cilindrarea blocajului se vor cilindra şi acostamentele. După aşternerea materialului. grosimea necesară pentru fundaţie. Când grosimea materialului care se completează este de peste 12cm.. Pietrele care nu se pot aşeza bine vor fi cioplite sumar cu ciocanul la faţa locului. cu funcţia de strat filtrant. cu rosturile stârnse şi bine ţesute şi cu lungimea perpendicular pe axa drumului. Fig.123 . Cantitatea de nisip ca fi limitată.. acesta se cilindrează ca şi la fundaţiile din balst sau piatră spartă. Fundaţie din blocaj Blocajul se excută cu piatră brută de carieră sau cu bolovani de râu. blocajul se cilindrează uşor. blocajul se desface şi apoi se reface numai după corectarea şi asanarea patului drumului. 2 – nisip pilonat. Blocurile se şează într-un substrat de nisip minimum 8 cm grosime (fig. Suprafaţa blocajului nu trebuie să prezinte abateri mai mari de 2cm faţă de cota prescrisă.9). Împănarea pietrei brute ca alicărie trebuie făcută prin batere cu ciocanul. se răspândeşte nisip cuarţos care se introduce cu periile în rosturile blocajului. având înălţimea 14. La margine se aşează pietrele cu dimensiuni mai mari. se aşează cu mâna pietrele. aşa încât să nu se mişte când calcă pe ele. astfel încât capetele tuturor pietrelor să rămână libere. În general grosimea materialului de completare nu poate fi mai mică decât dimensiunea maximă a pietrei întrebuinţate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Se aşterne apoi cantitatea necesară de balast sau piatră spartă spre a asigura. 3. una lângă alta cu vârfurile în sus. pag. se va putea intercala un substrat de balast de 6 cm grosime. Alicăria rezultată serveşte la umplerea golurilor dintre pietre. împreună cu materialul existent.9 – Strat de fundaţie de blocaj 1 – piatră brută. 3 – piatră spartă de egalizare După ce se întinde stratul de nisip. 3.

se împănează şi se înnoroieşte după aceleaşi reguli ca şi în cazul fundaţiei de macadam. pag.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pe blocajul gata cilindrat se aşterne un strat de egalizare din piatră spartă în grosime de cel puţin 6 cm. În continuare se prezintă schema tehnologică de lucru folosită la execuţia unui strat de fundaţie rutier executat din materiale granulare nelegate în lianţi. care se cilindrează.124 .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ NIVELAREA PAT CALE EXECUŢIA STRATURILOR DIN AGREGATE PENTRU FUNDAŢII RUTIERE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE NIVELARE PROFILARE AUTOCISTERNĂ UMECTARE COMPACTARE DESCĂRCARE CORDOANE AGREGAT NIVELARE PROFILARE UMECTARE COMPACTA RE UTILAJUL FOLOSIT SHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU BULDOZER CILINDRU COMPACTOR SUBSTRAT AUTOBASC. CORDOANE LONGITUDINALE AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR AUTOBASCUL. AUTOGREDER AUTOCISTERNĂ CILINDRU COMPACTOR ZIG-ZAG LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL CICLIC LONGITUDINAL ZIG-ZAG LONGITUDINAL CORDOANE LONGITUDINALE CICLIC LONGITUDINAL .

Când filerul se adaugă rece.5.180oC şi se continuă amestecarea. punerea în operă. Aici se adaugă filerul rece şi bitumul încălzit la temperatura de 170. cântărirea elementelor componente şi amestecarea completă a agregatelor cu liant. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL IV PRINCIPII TEHNOLOGICE DE EXECŢIE A STRATURILOR ASFALTICE ÎN METODA LA CALD ŞI RECE Principalele etape de lucru: prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe. pag. trebuie controlate continuu temperatura agregatelor minerale.0 min.. pe când perioada de utilizare a bitumului la drumuri este limitată între 15 mai şi 15 septembrie din cauza condiţiilor sezoniere nefavorabile. transportul mixturilor asfaltice.126 . se recomandă amestecarea filerului cu criblura şi nisipul cel puţin 15s. Prepararea mixturilor asfaltice în staţii fixe în metoda la cald [3] Procesul tehnologic al preparării unei mixturi asfaltice este următorul: agregatele.. se încălzesc în uscător la o temperatură de 150.. Durata de malaxare este de 1. apoi se cântăresc pe sorturi şi se introduc în malaxor unde se amestecă. Când încălzirea nu este suficientă. De aici decurge necesitatea unui stocaj anual care trebuie să fie de 1/2 până la 2/3 din consumul total. Încălzirea bitumului Producţia de bitum în rafinării este continuă..2. Principala greşeală care poate apărea la malaxor constă în cântărirea inexactă a componenţilor.160oC. afară de filer..150oC. Pentru prepararea unor mixturi asfaltice de bună calitate trebuie să se supravegheze: încălzirea uniformă a materialului... De aceea. aşternerea şi cilindrarea nu se pot face în bune condiţii. pentru prevenirea abaterilor care influenţează negativ calitatea produsului. a bitumului şi a amestecului. precum şi modul de funcţionare a aparatelor de cântărit. Bitumul nu trebuie să fie supraîncălzit deoarece îşi pierde însuşirea de liant.

P. din care bitumul este scos prin pompare (fig.127 . Bitumurile dure se pot transporta şi sub formă de blocuri.2). pag. substanţa bituminoasă încălzită devine fluidă şi se poate descărca mai uşor. În staţiile pentru prepararea mixturilor asfaltice se amenajează depozite de bitum sub formă de gropi. de placaj sau în vagoane cisternă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. prevăzute cu instalaţie de încălzire.X. În felul acesta.4.1 – Instalaţia pentru producerea mixturilor asfaltice tip L. Bitumurile se transportă în butoaie de tablă. prevăzute cu o serpentină care se poate încălzi cu vapori de apă produşi de o instalaţie aflată în staţia de descărcare.4. numite bataluri.

2 . Încălzirea conductelor este cu atât mai ridicată cu cât panta lor este mai mică.4. bitumul se încălzeşte la o temperatură de 160. cu aproximativ 10oC peste temperatura de aşternere... Cu cât bitumul folosit este mai dur cu atât temperatura lui de lichefiere este mai ridicată. pompe. Pentru punerea în operă. Uscarea agregatelor minerale Pentru a se obţine o bună anrobare. Temperatura de fabricaţie a asfaltului nu trebuie să ducă la modificarea proprietăţilor liantului. ca la orice lichid vâscos.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. vane etc. 4 – instalaţie de încălzire Majoritatea lianţilor bituminoşi nu pot fi pompaţi sau descărcaţi la temperatura ambiantă. a căror înălţime de aspiraţie nu depăşeşte 6. Temperatura liantului necesară unei bune anrobări a agregatelor variază însă cu penetraţia bitumului. mişcarea liantului este asigurată cu ajutorul unor pompe rotative.128 . 3 – pompă. 2 – batal. este necesar ca agregatele să aibă o temperatură suficient de ridicată astfel ca liantul să nu se închege brusc când vine în contact cu agregatul. ci necesită o încălzire a sistemului de conducte.00 m.Depozit de bitum 1 – vehicul-cisternă. ci să rămână lichid pag. Pentru transvazarea bitumului este necesară o încălzire localizată care atinge 40 la 60oC.180oC. În general. De aceea la amplasarea batalului de bitum în zona staţiilor de cale ferată este foarte avantajos să se profite de configuraţia terenului astfel încât descărcarea din vagoane în depozit în malaxoare sau în autogudronatoare să se facă prin cădere.

de asemenea. consumul de carburant pe tona de mixtură asfaltică sporeşte de la 6 la 11Kg (fig. Încălzirea este dată nu atât de convecţia gazelor calde. 4. pentru a evita formarea spumei şi a împroşcării bitumului în afară. Încălzirea agregatelor se face într-un tambur rotativ care funcţionează pe principiul în contracurent sau în echicurent. Cantitatea de păcură consumată depinde într-o mare măsură de umiditatea agregatelor. uscătorul cu palete vântură agregatul. la ieşirea din uscător materialul trebuie să aibă o temperatură în jur de 135oC şi un conţinut de apă sub 0.3 Malaxarea constituienţilor [3] pag. iar producţia scade cu 50%. Intervin.5%. Ventilatoarele prevăzute la tamburul uscător activează tirajul.. cât mai ales de radiaţia flăcării. aceşti indicatori sunt determinaţi în principal de: umiditatea agregatelor. dacă umiditatea agregatelor minerale creşte de la 3 la 8%. Operaţia de uscare a agregatelor are o foarte mare influenţă asupra randamentului instalaţiei de asfalt şi asupra consumului de combustibil..15oC sub cea a bitumului. temperatura impusă de anrobare şi concepţia care stă la baza funcţionării tamburului uscător. este necesar ca agregatele introduse în malaxor să fie deshidratate. Temperatura agregatelor depinde de cea a liantului. 1 – elevator rece 2 – uscător agregate 2a – ciclon desprăfuitor 2b – injector flacără uscător 3 – elevator cald 4 – sistem ciururi Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor şi să se repartizeze pe suprafaţa acestuia. temperatura atmosferică şi cea a agregatelor reci.129 . 4. trebuind să fie cu 10. Ele au rolul de a uşura uscarea şi de efectua desprăfuirea agregatelor.3). În medie. Pe de altă parte. Uscarea agregatelor foarte umede costă scump. Astfel. făcândul să cadă în flacăra şi gazele calde ale unui arzător cu păcură. Pentru acest motiv în mişcarea sa de rotaţie.

4). forma şi înclinarea paletelor. fie printr-o rampă de difuzare sub presiune. mixtura poate fi livrată la 110.150oC. Prin pulverizare sub presiune se obţine în general o distribuire uniformă a bitumului în masa agregatelor şi o mixtură omogenă. 4. Durata de malaxare maximă este de 3 min şi cea minimă de 40s..4.. Malaxoarele cu ax vertical sunt folosite mai ales pentru amestecarea agregatelor cu dimensiuni mai mari. până la 40mm.120oC. astfel ca să se efectueze o cât mai bună amestecare a agregatelor cu bitum. Când se prepară cu gudron. pag. Durata de malaxare trebuie să fie reglată fie manual.130 2 . Malaxarea insuficientă se manifestă prin eterogenitatea distribuţiei liantului în amestec. Randamentul este dat de raportul dintre capacitatea malaxorului şi timpul de malaxare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Malaxoarele cele mai răspândite sunt cele cu ax orizontal prevăzute cu palete (fig. excesul de malaxare duce la scăderea inutilă a randamentului şi în anumite cazuri poate chiar să dăuneze calităţii anrobatelor. ameliorând lucrabilitatea şi permiţând realizarea unor economii de liant.4. Cel mai perfecţionat procedeu este sistemul “impact” care pulverizează bitumul la o presiune ridicată ( 20daN / cm ) sub formă de ceaţă. pe măsura uzării lor. Se începe cu amestecarea la uscat pentru a omogeniza agregatele şi în special pentru a dispersa şi încălzi filerul adiţionat în stare rece.. – Malaxor pentru mixtură asfaltică Paletele trebuie să poată fi înlocuite uşor. S-au studiat formele cele mai adecvate ale cuvei malaxorului. Temperatura mixturii la ieşirea din malaxor trebuie să fie de 140. Fig. fie automat. Apoi se adaugă bitumul fie prin simpla deversare a rezervorului dozator sub forma unei lamele subţiri la suprafaţa agregatelor din malaxor. Un malaxor bine conceput trebuie să asigure o anrobare perfectă cu un randament maxim. În acest stadiu al fabricaţiei. acest procedeu asigură o anrobare completă a granulelor fine.. sigurul factor asupra căruia se poate acţiona este durata de malaxare.

De obicei să caută să se folosească staţii de anrobare capabile de a prepara 500.1200 t/zi. Fig.131 . Malaxarea se poate face în instalaţii cu funcţionare în flux discontinuu sau continuu. la putere egală. costul este strâns legat de randamentul zilnic. În schimb instalaţiile cu fabricare continuă sunt simple. pentru care nu este nevoie decât de una sau două reţete de mixturi (fig. adesea mai economice.4. 4. Având o legătură automată între liant şi agregate. 6. robuste. cu introducerea agregatelor în malaxor pe şarje. aceste instalaţii sunt în general mai costisitoare ca investiţie şi exploatare. foarte mobile şi. cu temperaturi care variază. dozarea componentelor şi în consecinţă calitatea mixturii se resimte foarte mult. pag. Ele se pretează în cazul posturilor fixe şi pot fi montate pe verticală. pentru a lucra în condiţii economice trebuie să prelucreze cantităţi mari de agregate. 5 – elevator cald. Totodată. 10 – malaxor. cu agregate mai puţin corespunzătoare. pe un şantier în care toţi parametrii sunt constanţi şi rezultatele sunt bune.5 – Schema funcţionării unei instalaţii în flux continuu: 1 – predozatoare. Instalaţiile cu funcţionare discontinuă.000 t. La puteri egale. 3. Aceste staţii sunt mobile. Din contră.. 2 – alimentator. fie chiar în aceeaşi zi.. însă mutarea lor dintr-un loc în altul costă mult şi nu se justifică economic decât pentru şantiere de cel puţin 15.controlul granulozităţii. 9 – pompă de liant. Instalaţiile cu fabricare discontinuă nu funcţionează bine decât dacă merg continuu. astfel încât trebuie să se ia toate măsurile pentru a evita stagnarea producţiei organizând aprovizionarea şi transporturile.5). convin pe şantierele pe care se schimbă frecvent reţetele de lucru fie de la o zi la alta. Pe un şantier cu opriri fracvente.elevator rece. reducând astfel suprafaţa de teren ocupată. 7 – alimentator. ele convin foarte bine pe şantierele mari. Se recomandă ca durata de malaxare să nu coboare sub 60s. 8 – rezervor de liant.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Necesitatea încălzirii agregatelor a condus la folosirea unor instalaţii de asfalt tot mai perfecţionate care. Reglarea se face aproape imediat. 4 – tambur uscător.

un cordon de materiale neamestecate. Pentru a se preciza amplitudinea vibraţiilor sau viteza benzii. Fig. Extragerea materialului din buncărele predozatorului se face continuu cu ajutorul unor benzi transportoare. de aceea predozatoarele sunt echipate cu vibratoare pentru a uşura evacuarea materialului. având graficul dintre debitul de material şi deschiderea clapetei care corespunde debitului căutat. în paralel sau în serie. însă convenabil proporţionate. care trebuie să fie condusă comparânduse costul. calificarea personalului etc. agregatele fine au tendinţa de a produce înfundarea scurgerii. b. astfel încât după fluxare să se obţină un bitum cu penetraţie pag. cât şi în regim discontinuu. Debitul de material este influenţat de viteza benzii şi de deschiderea clapetei prevăzute la baza predozatoarelor. 3 – clapetă reglabilă. 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Alimentarea regulată şi continuă a instalaţiei precum şi proporţia constantă între diferite sorturi se asigură prin operaţia de predozare.6).132 . Consistenţa bitumului natural trebuie să fie modificată în limite convenabile prin oxidare şi prin adaos de bitum dur de petrol.6 – Dozare volumetrică a a gregatelor a – ansamblu. Reglarea clapei predozatorului se face prin cântărirea agregatelor după un timp de funcţionare în regim de lucru normal dat. Zăcămintele de nisipuri bituminoase din ţara noastră care conţin nisipuri monogranulare fine impregnate cu bitum moale sunt valorificate în prezent prin folosirea lor directă la executarea îmbrăcăminţilor asfaltice la cald. 1 – buncăr. Predozarea agregatelor se face volumetric (fig. 2 – agregate. uşurinţa de întreţinere. Predozatoarele debitează. performanţele. 4. se procedează în mod similar.detalii. 3 – arbore motor. condiţiile de exploatare. Alegera tipului de instalaţie este o operaţie delicată. care este necesară atât la funcţionarea în regim continuu. Când sunt umede.

Îmbrăcăminţile asfaltice permanente se aşează pe un strat de bază bine consolidat din macadam. Distanţa de transport maximă se stabileşte astfel ca scăderea de temperatură pe traseu să nu fie mai mare de 20oC. mixtura nu se mai poate aşterne pe şosea şi cilindra în bune condiţii. este necesar să fie luate măsuri împotriva pierderilor de căldură.aceasta trebuie să aibe caracteristicile mixturii stratului de uzură. Totodată. mixtura se amestecă din nou şi temperatura se uniformizează.15mm/10. De obicei. din care. Când imbrăcămintea se execută dintr-un singur strat. Se poate recurge şi la oxidarea catalitică. la aşternere. Adaosul de bitum dur de petrol. În plus. Transportul mixturii pentru punerea în operă Pentru a asigura un randament maxim şi a evita pierderile mari de căldură. distanţa de transport poate să fie de câţiva zeci de kilometri.. Temperatura anrobatelor coboară foarte lent.3 ore de transport.0% din greutatea mixturii.. Catalizatorul se introduce în timpul malaxării. este de 25. Prepararea mixturilor cu nisip bituminos se face într-o singură fază. În acest fel. în aşa fel ca la punctul de lucru temperatura să nu scadă sub 130oC. materialul bituminos se îndepărtează de contactul cu flacăra rămânând deci ca temperatura amestecului să se realizeze în principal sub acţiunea gazelor fierbinţi.. pag. materiale stabilizate. nisipul bituminos suferă un proces de oxidare-polimerizare prin evaporarea uleiurilor uşoare şi transformarea structurii sale coloidale care conduce în cele din urmă la creşterea consitenţei btumului natural.. Dacă transportul se face la distanţe mari şi pe timp rece sau când se aşteaptă averse de plaoie. Sub această temperatură.. se înlătură pericolul de autoaprindere deoarece pe măsură ce se încălzeşte. sunt încărcate autocamioanele-basculante. Materialele fiind introduse în uscător prin aceeaşi parte cu flacăra injectorului. la ieşirea din malaxor este indispensabil ca anrobatele fiebinţi să fie stocate într-un buncăr.5.30% din cantitatea necesară de liant.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor mijlocie.133 .. stratul de legătură sau binder la partea inferioară. Aşternerea îmbrăcăminţilor bituminoase la cald În general îmbrăcăminţile bituminoase cilindrate la cald se execută din două straturi: stratul de uzură la partea superioară. astfel că masa asfaltului rămâne caldă chiar după 2. Este necesar ca distanţa de transport a mixturii fierbinţi să fie redusă la minimum. Transportul mixturilor bituminoase de la instalaţia de preparare la punctul de lucru se face cu autocamioane basculante. se acoperă bena camionului cu o prelată. prin gravitaţie. beton de ciment sau îmbrăcăminţi asfaltice vechi etc.1. în proporţie de 0. în instalaţii mecanice cu flux continuu şi încălzire în echicurent.. Trebuie evitate tranşeele de acces în care se colectează apa şi care imobilizează instalaţia după ploaie.. cu pentraţia de 5. folosind drept catalizator clorura ferică.

120kN). Înainte de aplicarea mixturii pe şosea. 4 – placă nivelatoare..7 şi 4. 4..8) sau manual. 4.80kN).7 – Repartizator-finisor pentru mixturi bituminoase: 1 – buncăr. Mixtura adusă la punctul de lucru se răspândeşte în grosime uniformă cu finisoare mecanice (fig. Dintre cele netede.. se prevede o egalizare cu mixtură asfaltică. numai după ce suprafaţa este perfect uscată. 3 – grindă vibratoare. 2 – şnec. Fiecare strat se cilindrează separat înainte de a se răci mixtura asfaltică.134 . pentru cilindrarea asfaltului sunt indicate compresoarele tandem. Pentru compactare se folosesc compresoare cu feţe netede sau cu pneuri.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Stratul de binder este obligatoriu de executat. pag. Aplicarea se face Fig. când îmbrăcămintea se aşează pe îmbrăcăminţi vechi.. la început mai uşoare (60. apoi mai grele (100. stratul de bază trebuie curăţat şi amorsat cu bitum tăiat sau cu emulsie de bitum. În cazul aplicării pe pavaje de piatră cu denivelări. când bitumul serveşte ca lubrifiant. pe pavele de piatră sau pe un strat stabilizat cu ciment.

mecanice sau de mână. Cilindrarea se face de la margine spre axă. cu trei rulouri netede. schimbarea sensului de mers efectuându-se prograsiv pentru a se evita vălurirea suprafeţei.135 . în diferite combinaţii. Nu este permisă staţionarea unui cilindru compresor pe o mixtură care nu s-a răcit. dar udarea trebuie redusă la minimum pentru ca să nu se răcească brusc faţa superioară a stratului de asfalt.. în jurul gurilor de scurgere. care asigură o aşezare forţată a materialului plastic. Se pot folosi. În procesul de compactare a mixturilor bituminoase. care depind de sezonul de lucru. imediat în urma finisorului. pag.140kN..2000kN iar pentru eliminarea urmelor lăsate de trecerea pneurilor. De exemplu. Tamburele sau pneurile compresorului se udă pentru ca să nu se prindă mixtura fiebinte de ele. Grinda vibratoare a finisorului nu asigură decât o îndesare uşoară a materialului. pe lângă numărul de treceri succesive.. de grosimea stratului şi de penetraţia bitumului.. decalate sistematic. cu viteza redusă şi fără şocuri. succesiuni de utilaje.. al capacelor de vizitare şi în locurile greu accesibile compactarea se face prin batere cu maiuri metalice fiebinţi. mixturile bituminoase pot fi compactate la cald numai în limite de temperatură destul de restrânse. 4.80kN.8 – Repartizator . de aceea şi în acest caz urmează o cilindrarea puternică cu cilindri copresori. viteza de deplasare a compresorului şi presiunea de compactare.. după ce mixtura s-a răcit puţin se trece cu un cilindru compresor de 120. operaţia de compactare a materialului aşternut se încheie prin câteva treceri cu un compresor tandem de 60.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. un rol important îl au temperatura mixturii. În general.finisor Trebuie reţinut faptul că betoanele asfaltice la cald nu se pot executa în condiţii bune decât numai pe vreme caldă şi uscată. În lungul bordurilor. Apoi se execută compactarea de bază folosind compactorul cu pneuride 150.

Pentru a nu se produce refularea mixturii între pneuri este necesar să fie reglată presiunea din pneuri în funcţie de temperatură. Prin utilizarea compactoarelor cu pneuri multiple se obţine un grad ridicat şi uniform de compactare.4.temperatura ambiantă pag.4..136 . de curenţii de aer şi de temperatura ambiantă (fig. trebuie reglată presiunea din pneuri pe măsura creşterii gradului de compactare.grosimea strtului.. 2oC. temperatura materialului scade foarte rapid.22oC . Când compactarea se face direct cu compactoare cu pneuri sau dacă temperatura mixturii este prea ridicată se produce lipirea mixturii de pneuri. Viteza de mers a compactorului poate să ajungă la sfârşitul compactării până la 29 Km/oră. Fig.a .9 . iar sub temperatura de 110 oC compactarea asfaltului nu se poate face în condiţii bune. însă pentru evitarea formării de făgaşe. tipul de lanţ şi felul agregatelor (fig. la ş compactarea este puţin eficace.a se remarcă faptul că½ oră de la aternere. care depinde la rândul său de temperatura anrobatelor. 4.10). S-a constatat însă că acest inconvenient dispare atunci când temperatura pneurilor se apropie de o temperatură de echilibru situată în jur de 70 oC.influenţa temperaturii la compactarea mixturilor bituminoase: h .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Trebuie observat că atunci când mixtura asfaltică se aşterne într-un strat subţire. În exemplu dat în figura 49.9).

În figura 4.11 se prezintă şi tehnologia de aşternere a mixturilor asfaltice în metoda la rece.4.137 . în acest caz. grosimea stratului ce se compactează poate fi sensibil sporită întrucât. 4. permiţând astfel o compactare eficace (fig. Pentru straturi de bază însă. de aceea grosimea stratului de uzură din mixturi bituminoase trebuie să nu depăşească 2 sau 3 ori dimensiunea maximă a agregatului.Necesitatea reglării presiunii din pneuri la compactor Compactarea în straturi groase poate duce la aparitia de neregularităţi în profilul în lung. în special la mijlocul stratului temperatura scade mult mai puţin decât în cazul stratului subţire de uzură.10 .12).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. pag.

Tehnologia de execuţia a macadamului penetrat cu emulsie bituminoasă pag. 4.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.138 .11 .

13 .Scăderea temperaturii asfaltului după aşternere în funcţie de grosimea stratului Au fost obţinute rezultate bune şi cu rulouri tandem vibratoare. Fig.13 se arată schema de lucru a ruloului vibrator. 4. În figura 4.139 . însoţită de diagrama parametrilor de compactare.12 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.Rulou vibrator pentru mixturi bituminoase: pag. Caracteristicile acestui compresor sunt amplitudinea vibraţiei şi frecvenţa rotaţiei masei excentrice. 4.

iar acostamentele sunt prevăzute cu benzi de consolidare. racordate în treimea mijlocie. iar a stratului de binder între 3 şi 4. Îmbrăcăminţile formate numai dintr-un singur strat vor avea o grosime de cel puţin 4 cm. Denivelările în lungul drumului. pentru a se evita ca sudura între cele două părţi să fie făcută în aceeaşi secţiune (fig.5%. 4. Se prezintă în continuare schema tehnologică de lucru: pag.efectul ruloului static este de 10t Grosimea îmbrăcăminţii se stabileşte în funcţie de intensitatea şi felul traficului.. precum şi de tipul mixturii folosite..7mm. Suprafaţa îmbrăcăminţii trebuie să rămână cât mai netedă. Sectoarele executate în zone umede sau pe vreme rece.3Kg/m2.5 şi 4 cm. trebuie asigurată sudura la rostul de lucru.decalarea rostului de lucru.strat de uzură din beton asflatic.efectul ruloului vibrator de 10t. Fig.strat de uzură de asfalt turnat.5 cm. Panta transversală variază între 2 şi 2. Straturile cu grosimi mai mari se execută în grosime de 4. aşezat paralel cu axa. De regulă. Se preferă nisipul de concasaj. grosimea stratului de uzură variază între 2. 1' . Profilul transversal se execută în formă de acoperiş cu două pante egale. în cantitate de 2.140 .7cm şi nu au strat de legătură. b . De asemenea.. Când se lucrează pe jumătate din lăţimea căii.Aşternerea asfaltului pe jumătate din lăţimea căii: a . 4.. 1 .a).binder.14 . astfel de tratamente se aplică şi pe porţiunile ce rămân poroase... 2 . Îmbrăcămintea de asfalt cilindrat trebuie etanşată cu nisip bitumat. Pentru acesta se taie marginea stratului executat şi se amorsează cu bitum tăiat. în locul nisipului bitumat se vor aplica tratamente superficiale. b .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a . sub un dreptar de 3m. Rosturile de lucru la cele două straturi suprapuse se decalează faţă de axa drumului. nu trebuie să depăşească 5.sudarea rostului de lucru.14. Îmbrăcăminţile de asfalt cilindrat sunt încadrate conform STAS.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ 1 2 3 4 RECEPTIE 5 6 7 8 9 RUTIERĂ RAMPA PULVERIZ ARE BITUM BENA STRUCTURA 7 FAZA TEHNOLOGICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI AŞTERNEREA STRATURILOR ASFALTICE AMORSAR E AŞTERNE RE MIXTURĂ ASFALTIC Ă COMPACTA RE CURĂŢAR E SUPRAFAŢ Ă AMORSA RE AŞTERN ERE BINDER COMPACT ARE UZURĂ NIVELARE OPERAŢIA EXECUTATĂ PROFILARE COMPACT ARE FINISARE AUTOGREDE UTILAJUL FOLOSIT R CILINDRU COMPACT OR STROPITO R BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACTO R PERII MECANICE STROPIT OR BITUM FINISOR ASFALT CILINDRU COMPACT OR .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor ZIG-ZAG LONGITUDIN AL SCHEMA TEHNOLOGICĂ LUCRU DE FÂŞII LONGIT. CICLIC (a) CURĂŢARE AMORSARE AŞTERNER E COMPACTA RE DRESSING . LONGIT. (a) FÂŞII LONGIT.

apoi se continuă compactarea cu compactoare cu pneuri.4. În cazul îmbrăcăminţilor executate în două straturi se recomandă în stratul inferior: agregate 8. Prepararea. nisip 0. se compactează dinspre margine spre axă. Din buncărele de agregate.161 .8 mm. Se recomandă folosirea compactoarelor de 60 .80 kN. agregate 3.. 4.Instalaţie fixă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Aşternerea se realizează în aceleaşi condiţii ca la celelalte tipuri de mixturi asfaltice.15 .. 75%. cu ajutorul elevatorului rece. transportul şi aşternerea mixturilor în metoda la rece [3] Schema unei instalaţii fixe este indicată în figura 4. Se curăţă suprafaţa.3mm... Concomitent se pulverizează emulsia.25 mm. se amorsează şi se aştern anrobatele cu lama autograderului sau cu repartizatoarefinisoare. 5%.. pag. bitum rezidual.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 4. Compactarea se efectuează după ce s-a produs ruperea emulsiei (culoarea acesteia se schimbă din cafeniu în negru). Anrobatele sunt transportate cu ajutorul camioanelor basculante la punctul de lucru. 10%. 15%.. Fig. materialele trec la dozare şi de aici în malaxor.15.

4. în staţiile când se cere o producţie 25. mai mică sau când se anrobează agregate cu granule mari pag. distribuitor de apă. grosimea stratului se poate regla cu ajutorul lamei nivelatoare. 4.16. Fabricarea anrobatelor cu emulsii la rece necesită instalaţii mult simplificate faţă de cele utilizate la prepararea anorbatelor la cald. Emulsia stocată în rezervoarele de depozitare a instalaţiei este de asemenea dozată. rezervor de emulsie. 4.162 . Fig. 45.. Anrobarea în staţii fixe se face utilizând betonierele obişnuite. Tehnologia covoarelor asfaltice ultrasubţiri [3] Prepararea şlamului bituminos să face în instalaţii speciale montate pe un camion (fig.Instalaţie mobilă pentru producerea anrobatelor bituminoase la rece cu emulsii Agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului cu cupe şi dozate corespunzător în debit constant la malaxorul cu palete.. Prepararea în instalaţii mobile se face conform schemei instalaţiei mobile Motopaver indicată în fig. distribuitor de emulsie.17). Instalaţia este formată din rezervor pentru apă.40 mm. Amestecarea are loc în malaxor iar anrobatele fabricate sunt repartizate direct pe drum. buncăre pentru nisip.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Procesul tehnologic.16 .

4. Se obţine astfel un mortar asfaltic în stare fluidă. dozajul mediu fiind de circa 10 .17 .163 .17 permite aşternerea a 2000m / h .11kg mortar pe 1m . care este distribuit imediat direct pe suprafaţa de tratat.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. Instalaţia prezentată în figura 4. 2 2 pag.Instalaţie pentru producerea şi aşternerea şlamului bituminos Amestecul se realizează în malaxorul cu şnec elicoidal.

1 corespunde tehnologiei de lucru în metoda pe loc utilizând combine rutiere de mare performanţă. pag. remodelare fără trecerea materialului prin malaxor. însă au apărut deformaţii permanente datorită unor suprasarcini date de vehicule grele în perioadele călduroase ale anului. sau cu trecerea materialului prin malaxor cu adaos de materiale de aport. Reutilizarea materialului existent presupune aplicare câtorva operaţii tehnologice: frezarea şi mărunţirea materialului din îmbrăcămintea asfaltică. adaosul de materiale pentru ameliorarea din îmbrăcămintea asfaltică. care prezintă denivelări la suprafaţa carosabilă. ceea ce înseamnă reciclare. Remodelarea suprafeţei carosabile se face în două variante tehnologice şi anume.164 . malaxarea şi reaşternerea stratului asfaltic.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL V SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU RECICLAREA ŞI REGENERAREA STRATURILOR ASFALTICE UZATE În ultima perioadă s-a dezvoltat tehnologia reciclării şi regenerării îmbrăcăminţilor asfaltice degradate în exploatare din necesitatea reutilizării zestrei drumului existent pentru eficientizarea lucrărilor şi datorită scăderii depozitelor de agregate naturale de calitate. În figura 5. ceea ce înseamnă termoreprofilare. Variantele prezentate şi în figura 5. Dozarea constituienţilor se face prin încercări de laborator.1 se prezintă schema tehnologică de lucru pentru reprofilarea straturilor asfaltice. Această tehnologie se aplică în cazul în care structura materială a mixturii asflatice este corespunzătoare.

165 .secţiunea transversală înainte şi după reciclare.1 .Reprofilarea prin remodelare a .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.fluxul de material şi elementele componente ale maşinii în procesul de remodelare pag. b.5.

se încălzeşte mai întâi îmbrăcămintea rutieră existentă peste care se aplică un strat de uzură de circa 2cm. Termoreprofilarea Permite refacerea benzilor lente destinate treficului greu care se văluresc repede. Adaosul de mixtură nouă este de cel puţin 40kg / m . procedeul se foloseşte mai des la autostrăzile cu îmbrăcăminţi din asfalt. Sub aspect energetic. se pot aplica mai multe tehnologii de lucru şi anume: termoregenerarea asfaltului prin adaosul de materiale de aport în vederea modificării reţetei. reciclarea asfaltului în metoda pe loc sau în staţii fixe. Ambele materiale bituminoase trebuie să fie compactate simultan imediat în spatele maşinii. fără a retuşa ansamblul şoselei. În figura 5. fisurate prin îmbătrânirea bitumului. este necesar să se dispună de o cantitate suficientă de material scarificat şi destul de cald. această soluţie de reabilitare este de circa două ori mai puţin costisitoare decât aplicarea unui covor asfaltic de 4cm grosime. ceea ce reprezintă un important avantaj economic. Cantitatea de mixtură care se elimină este de cel mult 30kg / cm .166 .2 se prezintă schema constructivă pentru o combină rutieră care realizează operaţia de termoregenerare a îmbrăcăminţii asflatice uzate în metoda pe loc.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Funcţie de starea tehnică a părţii carosabile cu îmbrăcăminte asfaltică. Pentru a se obţine o bună legătură cu mixtură de aport. 2 2 pag. se procedează la o frezare prealabilă. În varianta sa americană. Termoregenerarea asfaltului În cazul în care se doreşte modificarea caracteristicilor stratului de rulare prin corecţia suprafeţei cu material de regenerare. dacă trebuie decapată o cantitate mai mare. termoreprofilarea în cazul îmbrăcăminţilor asfaltice cu denivelări.

167 . 4 . Când îmbrăcămintea veche se păstrează înainte de reprofilare se face amorsarea suprafeţei. 3 . Dacă se realizează un nou strat de bază. 2 . În plus.şnec repartizator asfalt nou.Schema unei combine rutiere de termoregenerare 1 . este necesar să se scarifice îmbrăcămintea veche. 7 . 5 .2 . În schimb. 9 .panouri încălzitoare.5.rezervor carburant.3). adoptarea unui profil secant poate conduce la grosimi inferioare limitei critice (fig. iar materialul rezultat să se folosească la reprofilare.lamă nivelatoare. 8 .echipament scarificare.rezervor gaz. Nevoia de a compensa defectele atât în sens transversal cât şi longitudinal antrenează variaţii în jurul grosimii medii de consolidare.echipament recepţie material regenerare. Reprofilarea după un profil tangent poate conduce la creşterea consumului de materiale. trebuie respectate cotele obligatorii impuse la intersecţii şi de asigurarea înălţimii libere sub poduri. 5.vaporizator.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. pag.şnec repartizator-reprofilare asfalt vechi.placă vibrantă precompactoare. 6 . 10 .

Combina rutieră pentru reciclarea asfaltului se prezintă în figura 5.168 . Aceasta presupune refacerea structurii asfaltului la care materialul frezat din vechea îmbrăcăminte se utilizează parţial funcţie de calităţile reziduale. Maşina poate fi eventual înzestrată cu o pompă dozatoare de bitum permiţând introducerea în malaxor a pag.Reprofilarea şi refacerea bombamentului Reciclarea asfaltului în metoda pe loc În cazul în care este nevoie de refacerea structurală a îmbrăcăminţii asfaltice datorită pierderii integrale a caracteristicilor iniţiale. 5.4. Mixtura asfaltică reciclată în acest mod este pusă în lucrare cu un şnec de repartiţie şi o grindă vibratoare.3 . unde materialul frezat din îmbrăcăminteauzată se malaxează pe loc cu mixtura asfaltică de aport.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. se aplică tehnologia reciclării.

12 . 5. ce presupun deplasarea materialului frezat din cale la staţia fixă de preparare a mixturilor asfaltice.169 . 7 . se poate aplica reciclarea în staţii fixe (fig.şnec repartitor material regenerat. După operaţia de reciclare a pag. Fig. se obţine un singur strat de rulare de grosime ceva mai mare. 5 .vaporizator.panouri încălzitoare. 10 . De aceea execuţia reciclării asfaltului trebuie asistată tehnic în permanenţă de personal de specialitate şi cu încercări de laborator specifice.echipament recepţie material aport.placă vibrantă precompactoare În acest mod în loc de două straturi succesive.buncăr stocaj. fără să fie dată o corecţie granulară. 8 .echipament scarificare.malaxor pe loc a materialului vechi cu asfalt nou. Costurile cresc datorită cheltuielilor de transport. precum şi a materialelor de aport.4 .Combina de reciclat pe loc 1 . 2 . 11 .rezervor gaz. 9 . 6 . Posibilităţile reale de a corecta compoziţia asfaltului prin reciclare sunt limitate deoarece orice modificare a agregatelor va influenţa dozajul necesar de liant şi vice-versa. Reciclarea în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice În cazul în care nu se dispune de combine rutiere de mare productivitate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor unei cantităţi de bitum strict necesară.rezervor carburant. 4 . nu va fi posibil să se adauge bitum nou în cantitate suficientă fără a se ajunge la un exces de liant şi a se provoca prin urmare fenomen de exsudaţie.5). pentru a compensa caracteristicile bitumului durificat recuperat din şosea. De exemplu dacă într-un asfalt dat numai bitumul este îmbătrânit. 3 .şnec repartitoramestecător asfalt vechi cu asfalt nou. cum se realizează prin termoprofilare.lamă nivelatoare. care presupune un timp de execuţie mai îndelungat.5.

În acest sens se fac teste specifice pe constituienţi şi pe amestecuri în proporţii diferite de materiale reciclate şi materialele de aport. aceasta este încărcată din nou în autobasculantă în vederea transportului la locul de repunere în strat. Operaţia în sine presupune studii de laborator pentru fixarea reţetei optime de mixtură asfaltică reciclată. Complectarea acestora cu studii pe sectoare experimentale sau prin teste rapide pe modele la scară redusă permit anticiparea duratei de serviciu a stratului reciclat. Se recomandă efectuarea de teste clasice de identificare a caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor mixturii asfaltice. dar şi prin încercări complexe care pun în evidenţă viabilitatea noii structuri asfaltice. pag.170 .

171 .5 . în staţii centralizate pag.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5.

Fig.172 . 5.6 . tocmai prin reducerea relaţiilor de transport a materialelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figura 5. "in situ" pag.Fluxul tehnologic tip de reciclare a materialelor bituminoase recuperate.6 se poate observa reducerea numărului de operaţii de lucru în cazul folosirii combinelor rutiere în metoda pe loc.

5. 5. care foloseşte 100% materiale reciclate (fig. 2 . -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă.9).tambur uscător-malaxor. care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare discontinuă.alimentator materiale reciclate. -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţionare discontinuă care foloseşte până la 40% materiale reciclate (fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor În figurile ce urmează se prezintă detalii constructive pentru instalaţii de reciclare în staţii fixe de preparare a mixturilor asfaltice în următoarele variante [ 2] : -flux tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate (fig. prevăzută cu sisteme de cântărire-dozare continuă. Fig. 5.7). care foloseşte până la 30% materiale reciclate (fig.buncăr materiale reciclate.bandă transportoare cu sistem de cântărire.10).8).7). 4 .Schema fluxului tehnologic pentru instalaţie cu tambur uscător-malaxor cu acţionare continuă care foloseşte până la 50% materiale reciclate 1 .predozatoare. 5 .173 . 5.11). -flux tehnologic pentru instalaţia cu acţiune discontinuă. 5. Toate aceste variante de instalaţii pentru reciclarea materialelor asflatice diferă din punct de vedere constructiv al amplasării principalelor echiapamente din lanţul tehnologic urmate de materialul frezat şi de materialul folosit pentru optimizarea reţetei. -flux tehnologic pentru instalaţie cu acţionare continuă. 5. 3 .6. 5. cu dozarea materialelor reciclate (fig.7 .colector praf cu sistem de recuperarea a fânului pag.

4 . 5 .alimentator materiale reciclate.174 .buncăr materiale reciclate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 5.9 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă prevăzute cu sisteme de cântărire-dozare continuă. 5.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 100% materiale reciclate 1 .tambur uscător-malaxor. 3 . 2 .bandă transportoare cu sistem de cântărire.predozatoare. folosind până la 40% materiale reciclate pag. Fig.8 .

Fig.buncăr materiale reciclate 10 . 15 .175 . 9 . 7 .elevator filer.bandă transportoare cu sistem de cântărire.elevator. 6 . 4 .bandă transportoare cu sistem de cântărire.10 .tambur arzător.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor 1 .cântar filer.elevator. 9 .alimentator cu sistem de cântărire a materialelor reciclate.elevator.malaxor.uscător agregate minerale. 5 . 13 .ciur.7 . 11 .alimentator malaxor.14 .predozator.sistem transfer bitum. 5. pag. 6 cântar agregate.bandă transportoare.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă cu dozarea materialelor înaintea malaxării.sistem de transfer a bitumului. 11 .uscător. 8 . 10 .turn malaxare. 8 . 5 . 4 tambur arzător pentru materiale reciclate.colector praf cu sistem de reciclare a fânului. 2 .elevator materiale reciclate.buncăr materiale reciclate. 2 .predozator. 12 . 3 . 3 . folosind până la 50% materiale reciclate 1 .

5. 4 .malaxor. 6 . 7 .pompă bitum. 3 .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.bandă alimentare cu grilă de sortare.sistem de dozare a amestecului.bandă alimentare cu sistem de cântărire. 5 .predozatoare.176 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate.Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune discontinuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 .bandă transportoare cu sistem de cântărire şi grilă de presortare.alimentator reciclate. 6 .8 .Schema fluxului tehnologic a instalaţiei staţionare cu acţiune continuă folosind până la 40% materiale reciclate 1 . 7 pag.elevator. 5.elevator. 10 . 2 . 3 .turn malaxare. 11 .12 .sistem alimentare bitum. Fig.predozatoare.4 . 2 . 9 . 5 .uscător cu zonă de alimentare a materialelor reciclate.buncăr reciclare.colector praf cu sistem reciclare a fânului.11 .

prevăzut cu sistem de uscare contracurent şi cu trapă pentru accesul materialului frezat.alimentator cu sistem de cântărire a amterialelor reciclate.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor buncăr materiale reciclate.colector praf cu sistem reciclare a fânului.8 . pag.13 se prezintă un detaliu pentru un tambur uscător-malaxor. În figura 5. 9 .sistem de control dozare a amestecului.10 .177 .

cu sistem de uscare contracurent (pantent internaţional) a . 1 .C. 2 .M.bandă alimentare agregate.C.zonă de combustie.tambur uscător malaxor.Tabur uscător tip E.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.sistem de rotire (coroană dinţatăpag.178 . 5. b .sistem de sprijinire. c .13 . 4 .zonă de malaxare. 3 .zonă de schimb termic.

14. Reciclarea la rece răspunde şi problemelor legate de protejarea mediului înconjurător prin eliminarea deşeurilor şi reducerea considerabilă a materialelor noi din cariere şi balstiere. 5.amestecarea amestecului de agregate .bandă alimentare .nivelare cu şnec repartitor. care se recomandă a fi utilizată numai în perioadele călduroase ale anului. posibilitatea de a fi aplicată o perioadă mai lungă dintr-un an faţă de reciclarea la cald.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor pinion). Fig. la care principalele operaţii tehnologice de lucru sunt: -recepţia materialului frezat de un echipament antemergător. 7 arzător.14 .179 . -profilare . -amestecarea materialului frezat cu agregatul de aport din buncărul combinei. -pulverizare . -compactare cu grindă vibrantă de înaltă compactare. Deşi sunt mai costisitoare prezintă un mare avantaj şi anume. Recilarea la rece În ultima perioadă se dezvoltă şi se foloseşte din ce în ce mai mult reciclarea la rece a straturilor rutiere degradate. 5 .materiale reciclate.gură alimentare materiale reciclate. 6 .material cu emulsie bituminoasă. -malaxarea forţată cu suspensie apă-ciment.Maşină pentru reciclarea la rece pag. Combina rutieră de reciclare la rece a asfaltului este prezentată în figura 5.

Dacă este necesar să se optimizeze structura granulometrică se fac încercări de laborator pe epruvete. pentru identificarea reţetei optime a mixturii asfaltice reciclate la rece. În cazul limitării nivelului suprafeţei de uzură se impun măsuri speciale pentru menţinerea acestuia după reciclare. De regulă este reciclat întregul strat de asfalt până la nivelul stratului de bază.180 .30 cm şi depind de structura cerută a drumului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Cu ajutorul procedeului de reciclare la rece în structura drumului sunt realizate straturi de bază coezive sau necoezive. Ultimul strat recialat la rece este supus la mai multe prelucrări de suprafaţă sau în funcţie de volumul traficului este acoperit cu un strat de uzură. pag. Adâncimile de lucru sunt în general între 20 . În cazul unor structuri cu mai multe straturi bituminoase poate fi necesară frezarea stratului superior înainte de aplicarea procesului de reciclare la rece urmând ca materialul recuperat să fie recirculat la fabricarea mixturilor asfaltice în staţii.

sau în saci de 50kg. Adaosurile se depozitează pe tipuri în recipienţi sau cuve prevăzute uneori cu agitatori.6 compartimente (pentru numărul corespunzător de sorturi). dozarea se face cu instalaţia gravimetrică prezentată detaliat în figura 6. alimentarea făcându-se cu încărcătorul frontal cu cupă sau cu transportorul cu bandă.1 Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului [ 4] Depozitarea materialelor componente ale betonului Depozitarea agregatelor de consum se face în condiţiile evitării amestecării sorturilor.6. admiţându-se abateri de cel mult ± 1% (fig. Cimentul se depozitează în zilozuri metalice pe sorturi. în buncăr de buzunar sau buncăr serie.. În cazul depozitării cimentului în silozuri lângă betonieră.. Dozarea materialelor componente ale betonului Dozarea componentelor betonului se face cu mijloace specifice numite dozatoare care se pot clasifica: -după modul dozării: în volum – volumetric şi în greutate – gravimetric. -după modul de funcţionare: cu funcţionare continuă. semiautomat şi automat. Dozarea cimentului se face de regulă gravimetric. în instalaţii în formă de stea cu 4. a poluării şi a segregării şi anume: în silozuri cu pereţi despărţitori interiori. la sol.181 . sau periodică (ciclică). excluzând astfel riscurile amestecării sorturilor şi umezirii.1).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor CAPITOLUL VI UTILAJE. cu pereţi despărţitori. pag. -după comenzile dozatorului: manual. respectiv atunci când se manipulează pneumatic. dar nu poate depăşi 2 luni. stivuiţi şi protejaţi corespunzător. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE ŞI PROCEDEE PERFORMANTE DE BETONARE 6. apropierea agregatelor şi alimentarea dozatorului se realizează de regulă cu draglina cu comandă manuală sau automată.2. Durata de depozitare a cimentului este în principal în funcţie de tipul acestuia şi de condiţiile de depozitare. de tip turn sau amplasare în paralel.

pentru a cântări doza dorită iar atunci când acesta este atinsă şi cântarul 7 se echilibrează. Dozarea volumetrică se admite numai la lucrări izolate. Dozarea agregatelor se face gravimetric.1 – Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru ciment Sistemul de cântărire se reglează înainte. implicit admisia cimentului în cupa de dozare 6. În figura 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. pag. în volum de maximum 500m pentru elemente de beton şi beton armat de clasă cel mult egală cu Bc 15 sau pentru lucrări cu volum redus (max 3 10m3 ) pentru clasele de beton mai mari de Bc 15.182 . se întrerupe cu contact şi funcţionarea transportului cu melc 2.3 se prezintă tipurile de dozatoare pentru agregate clasificate după modul de funcţionare continuă şi respectiv perioadică. abaterile fiind cel mult ± 2% .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Figura 6. 2 – transport elicoidal (melc). 4 – siloz. 3 – capul de cântărire.2 – Dozatorul gravimetric cu melc. 6 – cupa de dozare. pentru ciment: 1 – motor electric. 5 – dispozitiv de dozare. 7 – cântar pag.183 .

Clasificarea dozatoarelor gravimetrice pentru agregate Dozatorul gravimetric pentru agregat. 6. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire (fig.4) are următorul mod de funcţionare: cu ajutorul unei lopeţi mecanice sau dragline 11. introducându-se în recipientul fix de pag.6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.184 . se aglomerează deasupra plăcii orizontale 2. se cântăresc prin adiţionare în cantităţile necesare dein fiecare sort. folosind pe rând manetele 6 ce acţionează asupra şiberelor 4. pe sorturi. în stea. de unde. .3. care închid şi deschid orificiile 3. agregatele depozitate la sol.

Ele se montează la o conductă racordată în reţeaua de alimentare cu apă a şantierului.recipientul de cânărire. 9 – diagrame verticale. cu acţionare periodică şi recipient fix de cântărire: 1. o parte din apa de amestecare va fi introdusă prin soluţiile diluate ale acestor adaosuri şi deci va scădea din cantitatea care se introduce prin dozatorul betonierei. abaterea maximă admisă fiind de ± 1% . 2 – placa orizontală. 4 – şibere. scurgerea fiind dirijată direct în malaxor. prin acţionarea manetei 7. 3 – orificii. S – cadran indicator pentru greutatea cântărită. Fig. 5 – perete frontal. Contoarele măsoară volumul apei prin intermediul debitului şi sunt similare cu cele ce înregistrează consumul menajer.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cântărire 1. De aici. – Dozator gravimetric pentru agregate. În cazul folosirii acestor adaosuri active. 6 – manete pentru acţionarea şiberelor.4. 11 – lopata mecanică pag. toate agregatele se descarcă în schipul malaxorului sau direct în malaxor.185 . prevăzută cu un robinet de alimentare. Dozarea apei se face cu dozatoare automate sau cu contoare. 7 – menetă pentru închiderea şi deschiderea recipientului (1). dar de o precizie mult mai mare.6. 10 – platforma. Dozarea aditivilor se face pe baza prescripţiilor speciale.

fiind fixate mai mul palete. folosindu-se utilaje numite malaxoare sau betoniere. Malaxoarele cu amestecare periodică permit schimbarea reţetei de la o şarjă la alta. Malaxoare cu amestecare prin cădere liberă. ele nu mai sunt eficiente în cazul când este necesară schimbarea frecventă a reţetei betonului. după care. amestecare prin cădere liberă şi vibrare. Specificul malaxoarelor cu acţiune continuă constă în aceea că introducerea materialelor componente. -cu amestecare (acţiune) continuă. dar dozarea cu precizie a materialelor componente ale betonului şi reglarea timpului de malaxare sunt dificil de realizat şi din această cauză. malaxoarele se împart în următoarele grupe principale: -cu amestecare prin cădere liberă. sau amestecare forţată şi vibrare). scop în care este necesar ca traiectoriile diferitelor particule ale materialelor componente ale betonului să se întâlnească între ele cât mai frecvent. malaxarea acestora şi descărcarea amestecului gata preparat.186 . După continuitatea procesului de amestecare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxarea (amestecarea betonului) Prin malaxare trebuie să se asigure un amestec cât mai omogen. alunecând de pe paletă. materialele din interior sunt ridicate de palete la o anumită înălţime. Malaxoarele cu amestecare prin cădere liberă sunt alcătuite dintr-o tobă totativă. Malaxoarele cu acţiune periodică se caracterizează prin aceea că prepararea amestecului de beton se face ciclic. În timpul rotirii tobei. După sistemul (metoda) de amestecare a componentelor. -cu amestecare forţată. Acestea pot fi clasificate în principal după continuitatea procesului de amestecare şi respectiv. -cu amestecare combinată (prin cădere liberă şi forţată. amestecarea lor şi descărcarea betonului preparat se fac continuu. prin introducerea periodică în tobă a unor anumite cantităţi de materiale componente (dozate conform reţetei). pe toată durata funcţionării utilajului. Aceste malaxoare asigură productivităţi mai mari decât cele cu amestecare periodică. pag. după care ciclul se repetă. sistemul (metoda) de malaxare. Amestecarea betonului se face mecanizat. cad din nou la partea inferioară. malaxoarele pot fi: -cu amestecare (acţiune) periodică (ciclică). pe pereţii interiori ai acesteia.

6. în formă de pară (fig. pag. 6.5c). 6. triplutronconice (fig. verticale gravitaţionale.5b). dublutronconice (fig. reversibile cu ax fix orizontal.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Asemenea malaxoare sunt destinate preparării betoanelor plastice şi au puteri şi mase specifice mai mici decât ale celor cu amestecare forţată. După construcţia tobei de amestecare şi după poziţia axei longitudinale a acesteia se deosebesc următoarele tipuri: a). 6.5d). malaxoare cu acţiune periodică: basculante. dublutronconice (fig.187 .5e). cilindrice cu ax orizontal. Malaxoare cu acţiune continuă: b). reversibile cu ax fix inclinat – autoetoniere (fig.5a). 6. Aceasta se explică prin faptul că rezistenţele la malaxare sunt mai mici şi uzura organelor de malaxare este mai redusă decât la malaxoarele cu amestecare forţată. ceea ce face ca ele să fie eficient folosite la betoane cu agregate mari.

în interiorul căreia se rotesc unul sau doi arbori verticali sau orizontali cu palete. paletele realizează o amestecare bună a materialelor componente. mortarelor şi betoanelor asfaltice care necesită o bună omogenizare. 6. Puterile specifice. masele specifice ca şi uzura paletelor (la aceste malaxoare) sunt mai mari decât la cele cu amestecare prin cădere liberă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig.188 . pag. prin rotirea arborilor şi în unele cazuri şi a cuvei. Aceste malaxoare sunt destinate în principal preparării betoanelor vârtoase cu agregate mărunte.5 – Scheme constructive ale malaxoarelor cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă Malaxoarele cu amestecare forţată sunt alcătuite dintr-o cuvă.

pag. după poziţia axei longitudinale.6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Malaxoare cu acţiune periodică şi amestecare prin cădere liberă .stea la sol .189 .caracteristici tehnice (fabricaţie SCHWING/Stetter) .40 1.50 Înălţime de descărcare beton m Depozitare agregate în: . se deosebesc următoarele tipuri de malaxoare: cu acţiune periodică: cu ax vertical (fig. în echicurent.Baustellenmischer - Tip malaxor Beton/şarjă la l FM 600/400 400 FM 750/500 500 18 FM 250E 150 10 FM 375E 375 15 FM 500E 500 20 Productivitate medie (beton) până 15 m3 / h Mărime malaxor (capacitate umplere/beton) l Sorturi de agregate max 1.35 4 1.buncăr de buzunar Comadă mecanică Comadă electrică Acţionare: Acţionare: motor diesel motor electric 600/400 750/500 375/250 560/375 750/500 • • • • • • • • • • • • • • • • • Clasificare După construcţia cuvei de amestecare.50 4 1. turbomalaxoare.6): în contracurent. planetare.40 4 1.

6. Fig.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cu ax orizontal (fig. amestecare forţată şi ax vertical pag.6 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.190 .7). 6.

7 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune periodică.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 6. amestecare forţată şi ax orizontal cu acţiune continuă: (fig.8) pag. 6.191 .

pe care se află montată conroana dinţată exterioară.8 – Clasificarea malaxoarelor cu acţiune continuă şi amestecare forţată Alcătuire şi funcţionare Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax vertical Malaxoarele în echicurent se caracterizează prin aceea că atât arborele cu palete cât şi cuva de amestecare se rotesc în acelaşi sens. se introduc în cuvă iar apoi se coboară braţul cu palete în interiorul cuvei şi se execută malaxarea. cuva este montată pe suport detaşabil. în special la betoanele vârtoase este mare. Modul de lucru al malaxorului este următorul: materialele componente ale betonului dozate. este antrenată prin fricţiune de către materialele componente ale betonului.192 . Calitatea betoanelor preparate în asemenea malaxoare este foarte bună. 6. Arborele cu palete este acţionat de la motor electric prin intermediul unei transmisii iar cuva.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. La unele modele. Braţul cu palete susţine atât arborele vertical prevăzut cu 4 palete cât şi 2. montată liber pe un pivot central. se ridică arborele cu palete şi se descarcă betonul din cuvă prin bascularea acesteia. care se rotesc într-un sens. Malaxoarele în contracurent sunt prevăzute cu unul sau doi arbori cu palete. Materialele componente ale betonului sunt încărcate pe la partea superioară a pag. pentru prepararea unei noi şarje de amestec. în timp ce cuva de amestecare. În perioada de deplasare a cuvei pline. se roteşte în sens contrar. o a doua cuvă este introdusă sub arborele cu palete. cu ajutorul căruia. dar timpul de descărcare. după determinarea malaxării unei şarje de beton şi ridicarea arborelui cu palete poate fi deplasată la obiect şi descărcată. După terminarea malaxării.3 palete fixe.

pag. Paletele sunt aşezate sub anumite unghiuri faţă de rezele lor de rotire şi. în funcţie de capacitatea cuvei. cuva de amestecare este fixă. în timpi de malaxare de 30. ele să măture întreaga suprafaţă interioară a cuvei. Turbomalaxoarele sunt destinate în principal preparării betanelor vârtoase.193 .. în timp ce fiecare stea cu palete se roteşte şi în jurul axei proprii. iar betonul este decărcat prin partea inferioară centrală a acesteia. Organul de malaxare este alcătuit din următoarele părţi componente:un suport montat rigid pe arborele central vertical. preparându-se amestecuri de foarte bună calitate. în timpi de malaxare sub un minut. asigurându-se prepararea unor betoane vârtoase de foarte bună calitate. Turbomalaxoarele au puteri instalate comparabile cu ale malaxoarelor planetare. sunt aşezate la diferite distanţe de axa rotorului.50secunde. Se obţine betoane plastice de bună calitate. unde se descarcă prin basculare. paletele (în număr de 3. În timpul malaxării cuva de amestecare se ridică aşa ca o cupă. pentru aevita ruperea braţelor (sau sfarâmarea agregatelor) în cazul în care între palete şi cuvă s-a înţepenit o piatră. braţele sunt prevăzute cu amortizoare (la unele modele chiar bratele sunt executate din foi de arcuri de oţel). Paletele individuale şi stelele cu palete se rotesc împreună cu suportul în jurul arborelui central vertical. Puterile specififce şi greutăţile specifice ale acestor malaxoare sunt însă mai mari decât ale tuturor celorlalte tipuri de malaxoare cu ax vertical. realizându-se astfel deplasări foarte rapide ale materialelor componente ale betonului. prin rotirea acestuia. în acelaşi timp. iar zona centrală este izolată de restul cuvei printr-un cilindru de tablă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor cuvei. pe la partea inferioară prin deschiderea unui sector sircular.. Cuva acestor malaxoare este fixă.0 m/s. la aceste malaxoare. dar greutăţi specifice mult mai reduse/ Malaxoarele cu acţiune periodică şi ax orizontal Malaxoarele cu un singur arbore orizontal se caracterizează prin monterea pe arbore a unei palete elicoidale şi a mai multor palete plane. spre partea superioară a unui cadru de susţinere. paletele de amestecare sunt prinse de rotor prin intermediul unor braţe. sunt înclinate cu un unghi β faţă de planul vertical. dar asemenea malaxoare nu pot asigura prepararea unor betoane vârtoase de calitate corespunzătoare.. astfel încât..24). Alimentarea cuvei se efectuează pe la partea ei superioară iar descărcarea. Datorită traiectoriilor complexe ale paletelor se realizează o amestecare intensivă a materialelor. palete individuale fixate pe suport şi una din două stele cu palete. Vitezele tangenţiale ale paletelor exterioare ating de regulă 3. Malaxoarele planetare sunt destinate preparării tuturor reţetelor de betoane plastice sau vârtoase. poziţionate excentric. atât în plan orizontal cât şi în cel vertical.

Datorită existenţei celor două sisteme de palete. prepararea betonului conform reţetei stabilite. 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Descărcarea betonului se mai poate face la partea inferioară a cuvei. pag. procesul de hidratare a cimentului se intensifică şi cresc omogenitatea betonului preparat şi rezistenţele lui la rupere în primele trei zile de la turnare. În aceste condiţii. prin eliminarea sau reducerea perioadei de tratare termică a betonului. O centrală de beton trebuie să asigure recepţia şi gospodărirea materialelor componente ale betonului. a utilizării la capacitate a staţiei. dirijarea transportului de beton la beneficiar. deci când. a utilizarii la capacitate a staţiei. ceea ce face să se obţină betoane vârtoase. a creşterii productivităţii muncii şi a eficienţei economice etc.3. de calitate.3. garantarea şi certificarea betonului livrat. prin deshciderea unei clape sub formă de sector cilindric. prin deschiderea unei clape. a transportului materialelor. cât şi de gradul de omogenizare prin malaxare.194 . precum şi o lungime mai mare decât acestea. dar sunt complicate din punct de vedere constructiv. a reducerii manoperei. Melcul sau respectiv paletele de pe arbori asigură în acelaşi timp malaxarea şi deplasarea longitudinală a materialelor de la pâlnia de alimentare (prevăzută la una din extremităţi) spre orificiul sau buncărul de descărcare (prevăzut la cealaltă estremitate). se realizează o malaxare foarte intensivă. după cca 30 de secunde de amestecare. La malaxoarele care utilizează şi vibrarea în procesul amestecării componentelor. Utilizarea acestor malaxoare este raţională numai în cazurile în care este necesară o decofrare a elementelor din beton armat. se asigură acoperirea unor cheltuieli de investiţii şi exploatare. precum şi aşezării lor. respectiv de asiguarea riguroasă a cantităţilor de ciment. agregate. Prepararea centralizată a betonului Proprietăţile betonului depind în foarte mare măsură de prepararea acestuia. Malaxoarele cu doi arbori orizontali cu palete se caracterizează prin faptul că cei doi arbori se rotesc în sensuri diferite iar descărcarea betonului preparat se face pe partea centrală. date prin reţetă. a reducerii manoperei. inferioară a cuvei. prepararea centralizată oferă şi posibilitatea mecanizării depozitelor. Malaxoare cu amestecare combinată Malaxoarele cu amestecare combinată asigură calităţi superioare de amestecuri. apă şi eventual aditivi.1. a transportului materialelor. Malaxoarele cu acţiune continuă Malaxoarele cu acţiune continuă au productivităţi sporite faţă de cele cu acţiune periodică.

Centralele de beton se pot clasifica. materialele componente ale betonului sunt ridicate o singură dată iar apoi tot restul fluxului tehnologic este asigurat prin “cădere liberă” (gravitaţional). instalaţii pentru prepararea soluţiilor de aditivi precum şi pentru alte adaosuri. distribuire. pag. Centrale de beton într-o treaptă În cazul acestor centrale. iar în funcţie de gradul de mobilitate la transport şi de montare-demonatre în centrale de beton: mobile. depozit de ciment cu instalaţiile de încărcare-descărcare şi transport: turn de preparare (amestecare). electrică de acţionare şi comandă etc. Agregatele transportate pe sorturi din depozitul de rezervă sunt distribuite cu pâlnia rotativă 1 în compartimentele depozitului de consum (secţia de buncăre). laborator central pentru stabilirea calităţii materialelor componente ale betonului şi a calităţii betonului proaspăt. după schema tehnologică de organizare. la cetralele de beton sunt necesare următoarele secţii: depozit de agregate cu instalaţii de primire. instalţie pneumatică. în două trepte de ridicare a materialelor.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Unităţile de construcţii pot avea producţia de beton organizată în staţii de betoane care au în componenţă una sau mai multe centrale de beton. în centrale de beton: într-o treaptă de ridicare a materialelor. schema de funcţionare a unei astfel de centrale se prezintă în figura 6. instalaţii speciale pentru alimentarea cu apă şi producerea aburilor.9. fixe(staţionare). evacuare şi încălzire. Pentru asigurarea procesului tehnologic cu cilcu complet.195 .

ciment. Parter – livrarea betonului proaspăt Cimentul este transportat pneumatic din depozitul de rezervă (sau direct din mijloacele de transport) în silozurile depozitului de consum prevăzute cu ciclon de separare a cimentului de aer 4. Etaj III – secţia de buncăre. 9 – malaxoare.9 – Schema de lucru a unei centrale de beton. într-o treaptă de ridicare a materialelor: 1 – pâlnie rotativă. 11. 2 – elevator cu melc. Betonul preparat se descarcă apoi în mijloacele de transport 11 prin intermediul buncărelor tampon 10. apă şi aditivi) se descarcă în buncărul colector 8 şi apoi în malaxoarel 9. 4 – ciclon de separare a cimentului de aer.mijloace de transport beton Etajul IV – distribuirea materialelor. Agregatele şi cimentul sunt cântărite cu ajutorul dozatoarelor 5. Etaj I – malaxarea materialelor. malaxare. 3 – sistem pneumatic. Întregul proces tehnologic de alimentare cu componente.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Fig. 8 – buncăr colector pentru materiale dozate. Materialele dozate conform reţetei (agregate. 5 – dozatoare. 6. descărcare şi livrare este condus automat cu ajutorul unui calculator de proces. dozare. pag.196 . 6 – recipienţi aditivi. 10 –buncăre pentru betonul proaspăt. Etaj II – dozarea materialelor. 7 – rezervor de apă .

au caracter permanent sau de lungă durată de funcţionare pe acelaşi amplasament (cele cu caracter de lungă durată trebuie să aibă structura de rezistenţă demontabilă. Dezavantajele centralelor de beton în două trepte faţă de cele într-o treaptă sunt: -productivitatea medie anuală mai mică. în dozatoarele 3. în două trepte distincte: din depozite de consum în dozatoare şi respectiv cu schipul. după dozare în malaxor. structura de susţinere a malaxorului este mai mică şi mai ieftină decât la centrale de beton într-o treaptă). -funcţionarea temporară pe acelaşi ampasament (alcătuirea centralei este astfel concepută încât să permită demontarea pe un alt amplasament cu cheltuieli relativ mici. -obţinerea unor betoane la calitatea cerută. Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor se prezintă în figura 6. Pentru a le spori eficienţa economică. asigură economie de spaţiu şi se pretează la automatizare completă. este necesar să fie utilizate intensiv (2-3 schimburi/24ore). Apa .10. au posibilitatea funcţionării continue pe toată durata anului. respectiv 2. materialele menţionate se descarcă în buncărul (schipul) 7 cu care sunt apoi transportate şi descărcate în malaxorul 8. permiţând reducerea cheltuielilor de transport. -capacitatea de producţie:mică şi mijlocie. -posibilitatea amplasării aproape de consumator. Se realizează ridicarea agregatelor şi a cimentului din depozitele de consum 1. Aceste centrale au însă preţ de cost ridicat. respectiv 4. pentru a putea fi remontate pe un alt amplasament). -suprafaţa ocupată de centrală mai mare. -eficienţa sub aspect economic (alcătuirea şi acţionările centarle fiind simple. Centrale de beton în două trepte Aceste centrale de beton se caracterizează prin: -ridicarea materialelor solide componente ale betonului. dau naştere la dificultăţi la montaj (înălţimea lor ajungând la 30m) şi la cheltuieli considerabile (în cazul demontării şi remontării pe un alt amplasament). După efectuarea cântăririi.197 . la capacitatea proiectată şi să funcţioneze un timp cât mai îndelungat pe acest amplasament. -amplasarea depozitelor în imediata apropiere a malaxorului.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton într-o treaptă se mai caracterizează prin aceea că: asigură condiţii pentru obţinerea unor amestecuri de calitate şi a unei productivităţi ridicate. dozată pag.

Betonul preparat ajunge apoi în mijlocul de transport 10 prin intermediul buncărului. Fig. Centrale de beton mobile Alimentare cu draglina manuala draglina automata transportor cu bandă Sistem Amestecare Capacitate malaxor liberă/forţată .amestecare liberă .amestecare forţată 8 –25 30-60 6 –20 25-50 Depozit agregate (m3 ) Productivitatea pentru beton proaspăt ( m / h) Productivitate pentru beton 3 ( m 3 / h) . 5 – dozatoare de apă.liberă 250/375 375/565 500/750 750/1125 .11 Centrale de beton fixe (staţionare) pag.10 – Schema de lucru a unei centrale de beton în două trepte de ridicare a materialelor: 1 – depozit de consum deagregate. 4 – dozatoare de ciment.forţată 500/750 750/1125 1000/1500 25-150 .11). 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor automat în dozatorul 5 şi eventual aditivii dozaţi în 6 se introduc tot în malaxorul 8. 3 – dozatoare de agregate. 10 – mijloace de transport beton Centrale de beton mobile Aceste centrale (relativ uşor de deplasat de la un şantier la altul) sunt în general de tipul în două trepte ridicate a materialelor. 6. alimentarea dozatoarelor de agregate realizându-se de regulă cu ajutorul draglinei manuale sau automate.amestecare liberă .198 . 2 – depozit de consum de ciment. 6. 6 – dozatoare de aditivi. 7 – buncăr (schip) 8 – malaxor pentru beton proaspăt. sau a transportorului cu bandă (fig.amestecare forţată Fig.

transportate în buncărul intermediar.7) Astfel. Dintr-un astfel de depozit.13 se prezintă o centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea. 6.14) pag.12). Dacă necesarul de agregate nu poate fi suficient din buncărul tip buzunar.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicat în construcţia drumurilor Centralele de beton fixe se clasifică la rândul lor în funcţie de sistemul de malaxare a materialelor componente ale betonului şi de modul de depozitare a agregatelor (fig. tabelele 2.6.6 şi 2. agregatele sunt preluate pentru a fi dozate şi apoi transportate prin intermediul unui transportor cu bandă direct în malaxor şi într-un buncăr amplasat deasupra malaxorului.199 . pentru opt sorturi şi deschiderea de 240oC. În figura 6. se poate recurge la amplasarea în serie (fig. Agregatele sunt dozate sub depozitul activ(partea înnegrită) şi prin intermediul transportorului cu bandă. Depozitare agregate la sol în instalaţiile în formă de stea. de unde sunt apoi descărcate gravitaţional în malaxor. centralele de beton staţionare pot fi cu: a).

6) Depozitare agregate în: stea la sol buncăr de buzunar siloz BUncăre serie Vertical (tab.6.6.6.7) silozuri pluricelulare Sistem Amestecare Capacitate malaxor (l) forţată/liberă 500/750 750/1125 1000/1500 1250/1875 2000/3000 3000/4500 forţată 750/1125 3000/4500 40-120 100-900 (200-450) 65-150 Depozit agregate Productivitate pentru beton proaspăt 400-3500 30-80 125-500 30-150 185-300 ( m 3 / h) Productivitate pentru beton întărit ( m / h) 3 50-120 25-120 150-240 Fig.12 – Clasificarea centralelor de beton fixe (staţionare) .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Centrale fixe de beton cu malaxoare cu ax Orizontal (tab.

13 – Centrală de beton fixă cu depozitul de agregate în stea la sol (fabricaţie Stetter) . 6.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

ele au tot dispozitivul “activ”.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.15 – Centrala de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre serie (fabricaţie Stetter) c) Depozitare agregate în silozuri pluricelulare. Depozitare agregate în buncăre serie (fig. 6.16 se prezintă o secţiune printr-un turn de amestecare. deoarece capacităţile de depozitare/buncăr sunt relativ reduse. . Buncărele serie permit depozitarea fiecărui sort de agregate într-un buncăr.6. Fig. În figura 6. Alimentarea cu agregate se face cu transportorul cu bandă sa cu un utilaj cu cupă. transportul agregatelor cu transportorul cu banda în silozurile pluricelulare (de consum). evidenţiindu-se fluxul de agregate.14 – Centrală de beton fixă cu depozitarea agregatelor în buncăre de buzunar “în serie: (fabricaţie Stetter) b). Se recomandă acolo unde distanţa până la locul de livrare a agregatelor este mică. deasupra malaxoarelor. respectiv: aducerea acestora cu autobasculanta şi descărcarea în depozitul de rezerva. în cadrul turnurilor de amestecare.15).6. Silozurile pluricelulare se identifică în totalitate un “depozitul activ” şi sunt amplasate în cadrul turnurilor de amestecare.

0.numărul de cicluri de preparare pe oră.disponibilitatea centralei.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.16 – Centrala de beton fixă cu turn de amestecare şi depozitare a agregatelor de consum în silouri pluricelulare (fabricaţie Stetter) Productivitatea centralelor de beton Productivitatea orară a unei centrale de beton se calculează cu relaţia: Po = n ⋅ q ⋅ k ⋅ A în care: n q (m3 ) . .. A .coeficient de obţinere a betonului (0..65.70) pentru betoanele vibrate. .capacitatea de încărcare a malaxoarelor centralei cu materile uscate k . 6. .

6.. C o .4.+10 45 60 90 Temperatura proaspăt. începutul prizei marchează modificarea consistenţei amestecului. ceea ce conduce la scăderea lucrabilităţii betonului.. betonului Durata maximă admisă admisă între prepararea betonului şi punerea în operă.. din care rezultă durata ciclului tc care la (orice tip de centrală) însumează timpul de descărcare a materialelor componente ale betonului dozate cu dozatoarele respective. Transportul betonului [3] De la staţia de preparare la locul de punere în lucru betonul este transportat de autocamioane besculante.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Numărul de cicluri de preparare pe oră (n) se determină cu ajutorul ciclogramei de funcţionare a centralei de beton..7: Ps = 0. min +20 +10. În prima fază a procesului de întărire a betonului. Durata admisă între prepararea şi turnarea betonului depinde de temperatura amestecului şi este arătată în tabelul 6.numărul de ore pe schimb iar productivitatea anuală Pa se determină pentru un coeficient de folosire f : Pa = f ⋅ ha ⋅ P0 în care ha . Distanţa la care se transportă betonul se fixează aşa încât să nu se producă segregarea betonului şi operaţia de turnare a betonului să se poată termina înainte de începerea prizei. Astfel: n= 3600 tc Productivitatea medie pe schimb Ps se calculează pentru un coeficient de folosire de 0.+20 +5.7 ⋅ hs ⋅ P0 în care H s .numărul de ore program al centralei de beton pe an. Pentru asigurarea calităţilor cerute betonului la punctul de turnare este necesar ca în timpul transportului să se evite modificarea consistenţei şi a omogenităţii betonului. timpul de malaxare şi de descărcare a betonului preparat.2.

La compactarea fundaţiei se urmăreşte în special ca să se realizeze un strat suport omogen. fundaţia se poate realiza din balast îngrosime de 15..17). pentru a se evita modificarea raportului a / c adoptat la prepararea betonului. În cazul drumurilor noi. Suprafaţa fundaţiei trebuie să permită mişcarea liberă a dalelor la contracţie şi dilatare. scarificată şi reprofilată.6. În acest scop. betonul se descarcă chiar pe locul de punere în lucru.. . folosită pe şantier în suluri.20cm sau din materiale stabilizate în grosime de 10. fiind montate pe şenile sau pe roţi ce semişcă direct pe longrinele cofraj care servesc pentru deplasarea vibrofinisoarelor. Omogenizarea amestecului în timpul transportului se asigură prin evitarea segregării betonului prin folosirea unor recipiente etanşe care să nu permită scurgerea laptelui de ciment. pe suprafaţa fundaţiei se aşterne un strat de egalizare din nisip curat de 2 cm grosime. Aceste cofraje servesc în plus drept cale pentru susţinerea şi deplasarea maşinilor cu care se face aşternerea şi vibrarea betonului. se prevede ca panta transversală a patului şi a fundaţiei să fie aceeaşi ca a îmbrăcăminţii. Fundaţia se execută şi se lasă în circulaţie cel puţin o lună înainte de turnarea îmbrăcăminţii. Benele autocamioanelor care transportă beton trebuie să fie bine curăţite după fiecare descărcare şi spălare cu jet puternic de apă cel puţin o dată la fiecare schimb de lucru. este necesar ca mijloacele folosite să fie protejate cu prelate sau capace uşoare. diminuându-se astfel rezistenţa betonului. În cazul transporturilor efectuate la distaţe mari. În aceste cazuri. astfel încât eventualele tasări ce se vor produce în exploatare să fie cât mai uniforme. pentru realizarea unei grosimi constante a dalei. Betonul se toarnă în cofraje laterale sau longrine metalice. care pe lângă asigurarea unui plan de separaţie între dala de beton şi de fundaţie are şi rolul de a împiedica scurgerea laptelui de ciment în fundaţie. Turnarea betonului [3] 6.15cm.3. Prepararea betonului se face adeseori în betoniere care se pot deplasa în lungul şantierului. aşezate la cotă şi bine fixate cu crampoane (fig. Peste stratul de egalizare se aşează foi de hârtie groasă.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Folosirea unui beton la care a început priza este contraindicată deoarece prin turnarea şi compactare se distrug legăturile care au apărut în structura pietrei de ciment. Fundaţia îmbrăcăminţilordin beton de ciment poate fi împitruire existentă. La punctul de lucru se verifică execuţia fundaţiei.. pe timp de ploaie sau de arşiţă.

vibrează şi nivelează betonul (fig. deoarece se separă agregatul mare din masa amestecului. -o planşă se toarnă în întregime. Când se prevede armarea dalelor. -nu se permite întinderea betonului prin tregere cu grebla sau aruncare cu lopata. Pentru executarea vibrării se folosesc vibratoare de suprafaţă.18). Betonul descărcat din autocamioane este repartizat între longrine în faţa vibrofinisorului. 6. se trasează şi se montează dispozitivele destinate realizării rosturilor transversale. Îndesarea betonului proaspăt se face prin vibrare. acest procedeu asigură realizarea unui beton compact şi omogen. având o adâncime de acţiune redusă însă o suprafaţă relativ mare pe care se transmit vibraţiile.17 – Cofraj din longrină fixată cu crampoane După montarea longrinelor. Cele mai bune rezultate se obţin la lucrările de beton rutiere cu maşini finisoare care acţionează pe întreaga lăţime dintre longrine.6. a cofrajelor şi a armăturilor să se întocmească procese-verbale de lucrări ascunse. este necesar ca turnarea betonului să fie însoţită de o operaţie de îndesare. La turnarea betonului trebuie avute în vedere următoarele reguli generale: -betonul trebuie turnat în cofraje înainte de începerea prizei. -este interzis a se adăuga apă în amestecul de beton sosit la locul de turnare în scopul măririi lucrabilităţii. Pentru obţinerea unei structuri compacte. Este necesar ca după verificarea fundaţiei. armătura se aşează deasupra stratului inferior sau la 5 cm de la faţa îmbrăcăminţii. . fără întreruperea lucrului. Aceste maşini complexe repartizează.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig.

ceea ce impune ca aşternerea iniţială a betonului să se facă cu o grosime mai mare decât cea prescrisă.. Timpul necesar pentru menţinerea vibratorului într-o poziţie este cuprins de regulă între 15 şi 40s. La grosimi mai mari.18 – Schema de lucru a vibrofinisorului: 1 – repartizator. Bazându-se pe astfel de mijloace perfecţionate. Încetează apariţia bulelor de aer care ies din masa betonului. Cu cât frecvenţa plăcii creşte. 6.. fiecare strat se vibrează de două ori. vibrarea trebuie făcută în două straturi sau se folosesc vibratoare mai puternice .4000per/min acţionează asupra granulelor mari. O durată de compacatre diferită de acest interval impune reeaxaminarea compoziţiei.osia şasiului Lângă longrine. Efectul vibrării depinde de frecvenţă. cu atât acţiunea vibrării se extinde şi asupra elementelor mai fine. 3 – lamă nivelatoare. lângă rosturi şi la supralărgiri în curbă cu R < 50m se folosesc maiuri şi plăci vibratoare. suprafaţa betonului a devenit plană şi se observă apariţia unui strat superficial de mortar fin. capabile să compacteze straturi până la 25cm grosime. Vibrofinisoarele curente pot compacta straturi de 10. tehnologia începe să atribuie granulozităţii o mai mică importanţă. Deplasarea vibratorului de la o poziţie la alta poate fi făcută pe baza următoarelor observaţii: betonul nu se mai tasează. 2 – masă vibratoare cu excentric. Frecvenţele reduse de 3000..12 cm grosime. în special a cosnistenţei betonului. Operaţia de vibrare necesită o supraveghere continuă din partea personalului de control întrucât existenţa unor zone slab compactate are o influenţă hotărâtoare asupra durabilităţii îmbrăcăminţii. ajungând la 8000 per/min şi chiar mai mult. Tehnologia modernă a betonului recurge la vibratoare cu frecvenţe tot mai înalte. 4.. Prin vibrare stratul de beton îşi micşorează volumul cu circa 15%.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. iar reparaţiile ulterioare sunt foarte costisitoare. În mod obişnuit. .

rost longitudinal de contact. limita şi dirija procesul de fisurare datorat contracţiei care apare în timpul prizei şi întăririi cimentului şi variaţiilor importante de volum din temperatură. apar şi alte rosturi suplimentare impuse de condiţiile de execuţie şi de accidente neprevăzute ca: lipsa de beton.4. Pe lângă rosturile impuse de necesitatea evitării unor solicitări suplimentare.19 . Toate operaţiile manuale se efectuează numai de pe punţi întinse peste îmbrăcăminte. intervenţia unor condiţii atmosferice nefavorabile etc. Fig. După turnarea betonului şi vibrarea fiecărei dale. După prima trecere a vibratorului. 6.19).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La cel mult o jumătate de oră de la terminarea vibrării stratului de rezistenţă se aşterne betonul de uzură. 6. eventualele denivelări se completează cu beton înaintea celei de a doua vibrări. se trece în sens transversal cu un rulou metalic de peste 200daN greutate pentru eliminarea denivelărilor longitudinale. În timpul punerii în lucru şi al finisării suprafeţei îmbrăcăminţii nu se admite circulaţia oamenilor peste betonul proaspăt. Apoi peste suprafaţa betonului să dă cu perii de piassava din axă spre marginea îmbrăcăminţii.. care are drept scop îndepărtarea excesului de mortar.rosturi de contracţie .rosturi de dilatare.Dispoziţia în plan a rosturilor la îmbrăcămintea de beton: 1 . care se stabilesc de executant. Executarea rosturilor [3] Pentru a preveni. 2 . îmbrăcămintea din beton de ciment se fragmentează prin rosturi dispuse longitudinal şi transversal drumului în dale sau planşe (fig. Îmbrăcămintea de beton se execută în general la temperaturi ambiante mai mari de + 5 C . o 6. 3 . Se urmăreşte ca timpul ce se scurge de la prepararea betonului până la turnarea şi finisarea suprafeţei unei dale să nu depăşească intervalul de timp necesar începerii prizei cimentului. În acest scop. se face verificarea suprafaţării cu ajutorul dreptarelor. prevăzute prin proiectul lucrării. ridicat la suprafaţă prin vibrare şi realizarea unei supafeţe plane suficient de rugoase. se trece la operaţia de finisare. aşa ca să rezulte striuri şi totodată să fie îndepărtat surplusul de mortar.

rosturile de dilataţie se armează cu gujoane din OL38.scândură de rost Pentru a evita denivelarea capetelor dalelor vecine sub sarcini. Pentru executarea. când execuţia se face într-un singur strat. Sunt rosturi întregi dispuse perpendicular pe axa drumului care permit deplasarea dalelor la schimbările datorate variaţiilor de temperatură. unsă cu bitum pe feţele laterale. montate paralel cu axa drumului.20). în general. pentru a se asigura conlucrarea dalelor adiacetnte şi aîmpiedica denivelările sau alunecările acestora. când îmbrăcămintea se execută în două straturi sau cu 4. la jumătatea grosimii dalei.20 ..Garnitură metalică pentru executarea rostului de dilataţie: 1 . trecând liber prin scândura de rost. precum şi amenajării resturilor.6. care se scoate din rost după terminarea prizei (fig. Pentru realizarea părţii superioare a rostului. Rosturile de dilataţie. peste hârtia întinsă pe stratul de nisip de egalizeze aşează vertical o scândură pe muchie de grosime egală cu lăţimea rostului şi cu lăţimea stratului inferior..6. distanţa dintre rosturile de dilataţie variază între 24 şi 36m. Gujoanele se încastrează într-una din dale iar în cealată gujonul care culisează se unge cu bitum.5 cm mai mică decât grosimea îmbrăcăminţii. cu diametru de 20mm şi lungimea de 700mm. 2 Fig. astfel încât să permită deplasarea longitudinală a dalelor. Scândurile se ţin 24 ore în apă înainte de folosire pentru ca să se umfle şi să nu sugă apa din beton. şi fundul degetarului se lasă un spaţiu de 20mm care se umple cu câlţi sau plută. pentru ca betonul să nu adere de oţel.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Ţinând seama că rosturile creează discontinuităţi sau zone slabe în structura îmbrăcăminţii. Între capul gujonului. care la o compresiune de 50daN / cm să-şi poată reduce grosimea la jumătate. în special când terenul este sensibil la apă. se aplică peste scândură o garnitură metalică. fără a se zdrobi. este necesar să se acorde o deosebită atenţie poziţiei. Scândura rămâne înglobată în beton şi trebuie să fie din lemn de esenţă moale. Cealaltă jumătate a gujonului se încastrează în . iar la capăt se montează un degetar cu diametru mai mare ca al gujonului.

Astfel pregătită. În plan. fiind mai mare spre mijlocul dalei. pe partea cu plasa de sârmă.22). scândura se introduce pe lat într-un tipar în care. 3. distanţa dintre gujoane variază între 10 şi 30 cm.21).dispoziţia în plan. se toarnă mastic de bitum (fig. .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor betonul planşei alăturate (fig. Procedeul permite suprimarea operaţiei de colmatare ulterioară a rosturilor prin utilizarea scândurilor de rost având gata fixat masticul bituminos. Pentru a permite funcţionarea rostului.scândură de esenţă moală. Pe una din muchiile scândurii se bat cuie şi se împleteşte o plasă din sârmă cu ochiurile de 5mm pe înălţimea de 60mm. În ţara noastră.6.degetar Golul rămas după scoaterea garniturii metalice se curăţă.gujon. pentru a nu se deranja poziţia verticală a scândurii.mastic bituminos. se amortizează şi se umple ulterior cu mastic bituminos. se foloseşte în ultimul timp un rost prefabricat. b. Fig. 4 . 1 . gujoanele trebuie montate perfect paralel cu axa drumului şi cu linia roşie.Armarea rosturilor de dilataţie: a . Prezintă inconvenientul că nu permite vibrarea betonului în imediata vecinătate a rostului. 6. 6. Gujoanele se aşează cu degetarele alternativ când într-o planşă când în cealaltă.secţiune longitudinală. 2 .21 .

ele se execută pe 1/3 din grosimea dalei sau pe grosimea stratului de uzură (fig.scândură de lemn. În ultimul timp.grosimea dalei de beton Rostul de contracţie se realizează prin intermediul unei scânduri de 10. localiza şi dirija formarea fisurilor datorate întăririi betonului şi contracţiei la scăderea de temperatură.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig..2. Când turnarea rostului se face cu întârziere faţă .22 . 6.12mm grosime.6.00 şi 6. iar golul rămas se umple ulterior cu mastic bituminos. 4 .Rost de dilataţie prefabricat: 1 .plasă de sârmă. aşezată între longrine: la începutul prizei scândura se scoate din beton.Rost de contracţie: h . Fig. Operaţia de tăiere a rostului de contracţie după întărirea betonului se face cu discuri abrazive (carborundum) sau armate cu tungsten.mastic bituminos turnat pe plasa de sârmă Rosturile de contracţie.. Eforturile din contracţie ce apar în primele 24 ore de la turnare fac ca dala să fisureze sub rost pe toată grosimea. introdusă în betonul proaspăt cu ajutorul unui cuţit vibrator de 2.5mm. În mod obişnuit. 3 .23).3mm lăţime..23 . Uneori. rosturile aparente se execută prin tăierea betonului imediat după întărirea cu ajutorul unor discuri circulare cu lăţimea de 4.00. Acestea sunt rosturi transversale aparente care se execută numai pe o parte din grosimea îmbrăcăminţii şi au rolul de a preveni.cuie.. rostul de contracţie se realizează dintr-o foaie de carton bitumat. 2 . În funcţie de condiţiile atmosferice între 6 şi 20 ore după turnare. diamant şi necesită un mare consum de apă... Distanţa dintre rosturile de contracţie variază între 4.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de momentul cel mai potrivit apar fisuri şi deci nu este suficient de întărit muchia rostului se macină.24 .6. 6. Rosturi de lucru sau de contact. rosturile de lucru apar la întreruperea unei zile de muncă.. Rosturile de încovoiere.5 m distanţă una de alta (fig. Se execută ca rosturi întregi fie sub formă de rosturi de dilataţie. Fig. faţa laterală a dalei turnate se unge cu bitum tăiat. Fig.Rost de contact Rosturile longitudinale.6.24). se amenajează în acea secţiune un rost de lucru.Rost longitudinal prevăzut cu ancore: . usă cu bitum tăiat sau ulei ars. iar rostul creat se colmatează cu mastic bituminos (fig. la 1. defecţiunea greu de reparat ulterior. Pentru a se preveni lunecarea dalelor spre acostamente şi lărgirea rostului axial. Ele se execută aparent. pe grosimea stratului de uzură. Astfel de întreruperi se fac de obicei în dreptul unui rost de dilataţie.25). După vibrarea betonului. În sens transversal.25 . fie sub formă de rosturi de contact. La partea superioară. este recomandabil să se prevadă ancore din cupoane oţel-beton cu diametru 14. 6. se introduce o garnitură de 8mm grosime.16mm şi lungimea grosimii dalei. garnitura se scoate.Aceste rosturi au rolul de a localiza fisurile care apar din eforturile de încovoiere date de variaţiile de temperatură şi tasările inegale ale fundaţiei. separându-se planşele alăturate prin ungere cu bitum sau aşezarea unei foi de carton bitumat. Aceste rosturi apar între două fâşii de beton ce se toarnă decalat în timp. Deoarece rosturile de contracţie se amplasează la distanţe mici practica dovedeşte că ele pot prelua şi funcţia rosturilor de încovoiere astfel încât îmbrăcămintea din beton de ciment apare secţionată în sens transversal numai de rosturi de contracţie şi de dilataţie. dacă nu este încă posibil..

Imediat după ce betonul proaspăt s-a zvântat se stropeşte uniform 0. 6. betonul se stropeşte încă câteva zile. În funcţie de temperatura mediului înconjurător. se poate adopta profilul rostului cu lambă şi uluc (fig.26 . pentru evitarea evaporării apei din beton. prevăzute cu despărţituri pentru a împiedica formarea curenţilor de aer. Dacă temperatura este sub +15oC intervalul la care este necesar să se facă stropirea betonului după turnare se măreşte.armarea rostului longitudinal.. llungimea curbei Uneori pentru a se înlătura pericolul denivelării planşelor adiacente. Tratarea bitumului după turnare [3] În primele zile ale întăririi betonului se iau măsuri de protejare împotriva evaporării rapide a apei şi acţiunii de spălare a mortarului de către ploi care pot diminua rezistenţa finală scontată. Suprafeţele de beton de dimensiuni foarte mari pot fi protejate prin acoperire cu o peliculă de bitum.Rost longitudinal cu lambă şi uluc După cum s-a menţionat anterior. rosturile îmbrăcăminţilor de beton reprezintă puncte deosebit de slabe dacă nu sunt executate îngrijit. iar la +5oC se renunţă la aplicare acestei măsuri.5 Kg / m bitum tăiat. în restul zilelor este suficient de trei ori pe zi. Corturile sunt susţinute de ferme şi se pot deplasa în urma vibrofinisorului.grosimea dalei de beton. cu cenuşă sau tras. Fig. h . se menţine permanent umed timp de 10 zile. pe şinele longrinelor. În cursul primelor trei zile stropirea se face la fiecare trei ore. După 24 de ore.26).Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor a .dispoziţia ancorelor în curbe. Durata pe care trebuie să se aplice măsurile de protejare ulterioară este de minimum 7 zile în cazul folosirii cimenturilor portland şi de minimum 14 zile în cazul cimenturilor metalurgice. acoperişurile se mută mai departe şi betonul se acoperă cu un strat de nisip de 2. b.3cm grosime care. prima stropire cu apă trebuie făcută după 2 până la 12 ore de la turnare.6. După îndepărtarea acestui strat protector. Este necesar ca organele de control să verifice modul de realizare a rostului şi pregătirea continuării betonării. Protejarea se face cu ajutorul unor corturi joase de pânză. 2 ..

nu trebuie să se permită circulaţia lucrătorilor.grinzi de nivelare oscilante transversal.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Pelicula de bitum nu permite evaporarea apei din beton.previbratoare. Datorită acestui fapt.28. . precum şi depozitarea de materiale înainte ca betonul să fi atins rezistenţa indicată. 5 şi 6 . când lucrările de turanrea betonului sunt surprinse de o coborâre bruscă a temperaturii mediului înconjurător până la valori de 0 C este necesar să se ia măsuri de izolare termică a betonului.27 şi 6. având sistemul de control integrat în echipamentul de bază al maşinii. Dacă turnarea şi întărirea betonului s-au făcut la temperaturi medii mai mari de +15oC. Dacă în primele două zile după turnarea betonului intervine o ploaie. 6. 3. 7 . a mijloacelor de transport. 6.27 . Până la atingerea rezistenţei de 12daN / cm .placa de finisare suspendată.răspânditor mecanic cu şnec elicoidal.placa de nivelare primară a betonului. 2 o Fig. După două ore de la stropire se acoperă suprafaţa de nisp fin în grosime de 5mm. este indicat să se acopere lucrarea cu materiale care să împiedice spălarea stratului superficial de mortar de ciment. îmbrăcămintea să dă în circulaţie după 21 zile de la execuţie. Izolarea termică se poate realiza cu panouri de stufit sau rogojini. urmărindu-se ca cel puţin în primele trei zile de la turnare temperatura betonului să nu scadă sub +2oC.placă de nivelare secundară a betonului. orice solicitare sau vibraţii produse în masa betonului pot să distrugă primele legături dintre formaţiile cristaline apărute în procesul de hidratare a cimentului. asigurând un regim umed de întărire.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Augrade": 1 . În perioada de primăvară şi toamnă. Principiile de funcţionare şi alcătuirea schematică a maşinilor cu cofraje glisante sunt prezentate în fig. 2. Îmbrăcămintea de beton se poate da în circulaţie dacă rezistenţa la întindere din încovoiere a betonului atinge 80% din valoarea prescrisă. când se folosesc cimentul Pa şi după 28zile când se foloseşte cimentul M. 4 . Execuţia îmbrăcăminţilor din beton de ciment cu maşini cu cofraje glisante Toate maşinile cu cofraje glisante fabricate în prexent sunt automatizate şi comandate electronic.

considerate mai eficace în cazul grosimii dalei mai mari de 15-20cm decât vibrarea de suprafaţă. Descărcarea betonului se face de obicei direct pe stratul suport în două cordoane în cazul lăţimilor mari. Stratul suport trebuie să fie umezit în prealabil pentru anu se pierde apa din betonul proaspăt.placă de nivelare auxiliară.placă de nivelare suspendată. 5 . La ambele tipuri de maşini.placa de împingere (mulare). 2 . vibrarea este asigurată în masa betonului cu ajutorul unor baterii de previbratoare.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor Fig. 4 .28 .tub vibrant transversal. 3 . . 6.previbratoare.Schema de funcţionare a unei maşini cu cofraje glisante tip "Gunter und Zimmerman": 1 .

Schema tehnologică de execuţie a îmbrăcăminţilor din beton de ciment .6. .7.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GICĂ PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI NIVELARE PROFILARE COMPACTAR E FINISARE PREGĂTIREA EXECUŢIEI ETANŞAREA FUNDAŢIEI POZARE BLOCHEŢI LONGRINE AUTOMACARA 5tf MONTARE LONGRINE MONTARE ELEMENTE ROST FINISOR BETON TURNARE BETON CIMENT TURNARE BETON FINISARE SUPRAFAŢĂ MAŞINĂ TĂIAT ROSTURI TĂIERE ROST UTATĂ SIT AUTOGREDER CILINDRU COMPACTOR REMORCA TRACTATĂ MANUAL RULOU PERII CORTURI JOASE NOLOGICĂ Fig.

sunt nivelarea şi tazularea. în m.suprapunerea fâşiilor. în minute.lungimea sectorului de lucru. care au denivelări până la 20cm precum şi corectarea pantelor transversale sau longitudinale ale acestora. . Pentru asigurarea stabilităţii suprafeţei nivelate este necesar ca nivelarea să fie urmată de o compacatre de finisare.6 L(? sin θ − s )kc k s kt în care: [ore / 100m 2 ] n L . Nivelarea constă în tăierea dâmburilor şi împingerea în goluri a pământului săpat folosind în acest scop buldozere sau autogredere. în minute. . Nivelarea cu buldozere şi autogredere se realizează prin deplasarea acestora după o schemă în zigzag sau circulară. în grade.lăţimea echipamentului. în m/min. . Norma de timp a utilajelor la nivelare se acalculează cu relaţia:  L  n  V + ti + t o    m  NTU = 0. în m. .timpul de întoarcere.este numărul de treceri necesare. Vm ti t0 l θ s .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor CAPITOLUL VII EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE FINISARE LA DRUMURI [2] Finisarea suprafeţelor orizontale şi a taluzelor lucrărilor de terasamente Principalele activităţi care se efectuează după executarea lucrărilor de săpatură sau de umplutură în vederea finisării platformelor şi taluzelor. Nivelarea mecanică a suprafeţelor Prin nivelare se asigură o suprafaţă plană definitivă a terenului şi platformelor.unghiul de înclinare a echipamentului. .viteza medie de deplasare. a). . în m. . cu cuţitul aşezat la nivelul suprefeţei de reazem a pneurilor sau şenilelor.timpul pierdut în ciclu. Aceste activităţi au rolul de a asigura profilarea definitivă a lucrării.

b).coeficient de utilizare a timpului de lucru. executarea săpăturii şi a nivelării taluzelor prin treceri succesive (max. k sIV = 0.4 − 0. Fig. La taluzare se execută de regulă săparea unui strat de pământ cu grosimea maximă de 40cm în vederea finisării suprafeţelor taluzurilor şi aducerea lor la înclinările prevăzute în proiect. Taluzarea mecanică a debleelor şi rambleelor Prin taluzare se asigură profilarea definitivă a taluzelor rezultate în urma săpării pământului la deblee sau a umpluturilor la ramblee.coeficient de neuniformitate a ciclului (kc = 0. Taluzarea se poate face cu ajutorul autogrederelor. împrăştierea cu ajutorul lamei sau strângerea în grămezi a surplusului de pământ de pe platformă în vederea înlăturării lui.0. activitatea presupune următoarele faze: montarea şi reglarea lamei la înclinaţiile necesare.8) .Poziţii de deplasare a autogrederului la taluzare la piciorul taluzului şi pe coronament pe taluz În ultimele două cazuri se iau măsuri suplimentare de asigurare a stabilităţii utilajului şi au productivitatea redusă din cauza neutilizării integrale a lungimii echipamentului.6) . . Taluzarea cu autogrederul se poate realiza prin deplasarea acetuia la piciorul taluzului.85.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor kc ks I . k s = 0. . a buldozerelor sau a excavatoarelor cu braţ telescopic. ale utilajului. pe taluz sau pe coronament în funcţie de panta şi lăţimea taluzului (fig. În cazul taluzării cu autogrederul.coeficient de variaţie a rezistenţei la săpare în funcţie de categoria de II III teren (k s = 1. 4 treceri).1 . k s = 0. ceea ce face să nu se aplice decât în situaţii în care nu se poate face deplasarea la piciorul taluzului (în special în cazul umpluturilor în ramblee cu înălţimi mari respectiv lăţimi mari de taluz).7.1). 7. kt .9.

Scheme tehnologice de îndepărtare a pământului săpat la taluzare cu două autogredere: a . 20o). Taluzarea cu buldozerul este indicată numai în cazurile în care unghiul taluzului este mai mic decât panta maximă pe care poate urca buldozerul în condiţii economice (max. este îndepărtat cu autogrederul şi strâns în grămezi pentru a fi încărcat în mijloacele de transport sau împrăştiat pe platformă (fig.7.2 .3) este recomandată în special în cazul taluzelor cu lăţimi mari. când taluzul are lăţimea mai mare decât raza .2). Ca şi în cazul autogrederului.îndepărtarea de taluz.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor La taluzele cu lăţimi mari care depăşesc lungimea lamei. 7. Taluzarea cu excavator cu braţ telescopic (fig.7. b.strângere în grămezi şi încărcare. Pământul rezultat din taluzare. Fig. adunat la picioarul taluzului. taluzarea se face concomitent cu lucrările de săpare sau de umplutură pe măsura asigurării lăţimii de lucru corespunzătoare pe mai multe niveluri.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor de săpare maximă a excavatorului se organizează lucrul pe două sau mai multe niveluri cu înălţimi corespunzătoare. Fig.3 .Schema de lucru la taluzarea cu excavator telescopic .7.

DOMSA A. Tehnologii şi utilaje performante pentru prepararea betonului S. PĂUCA P.B.C. Mecanzarea lucrărilor de construcţii Curs I.B.B.C. Suprastructura drumurilor Curs I.ZAFIU Terasamente .Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor BIBLIOGRAFIE S.JERCAN J.Curs I. DOROBANŢU C.IONESCU .C.

screper SCHEMA TEHNOLOGICĂ DE LUCRU SAH TRANSVERSAL SAH TRANSERSAL a.Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE SĂPĂTURI 1 2 3 4 FAZA TEHNOLOGICĂ OPERAŢIA EXECUTATĂ UTILAJUL FOLOSIT LUCRĂRI PREGĂTITOARE LA TERASAMENTE DEFRIŞAREA VEGETAŢIEI DEFRIŞĂTOR ÎNDEPĂRTAREA TERENULUI VEGETAL BULDOZER APARATE TOPO PICHETAJ EXECUŢIE SĂPĂTURI SĂPAT a. Abataj transv. c. buldozer b. Longitudinal b. Longitudinal . excavator c.

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor SCHEMA TEHNOLOGICĂ CUŢIA 1 2 3 4 SE REIA RĂRILOR DE CICLUL SĂPAT TRANSPORT UMPLUT LUTURI A EXECUŢIA LUCRĂRILOR DE UMPLUTURĂ NOLOGICĂ DESCĂRCARE NIVELARE PROFILARE buldozer basculanta autoscreper Strat longitudinal DE Cordoane longitudinale Cordoane longitudinale buldozer autogreder autogreder FÂŞII LONGITUDINALE SCHEMA CICLICĂ ZIG-ZAG LONGITUDINAL Autocisterna Cilindru compactor UMECTARE COMPACTARE RAŢIA CUTATĂ AJUL FOLOSIT EMA NOLOGICĂ RU .

Dicu Mihai Unele tehnologii de lucru aplicate în construcţia drumurilor .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful