Romanitatea romanilor =este elem.

de baza al formarii limbii si poporului roman si presupune 3 aspecte fundamentale:poporul roman se trage din colonistii romani adusi de Traian in Dacia in sec2; lb romana are ca baza de formare lb Latina; poporul roman s-a format la N de Dunare, unde continua sa existe din cele mai vechi timpuri. In privinta romanitatii exista 2 teorii istoriografice:1teoria continuitatii sau a autohtoniei sustinuta de toti istoricii romani, teorie care demonstreaza def romanitatii romanilor. 2teoria imigrationista sau roesleriana sustinuta de istorici austrieci si unguri, potrivit careia imparatul Aurelian ar fi retras in sec 3 toata populatia de la N la S de Dunare =>poporul roman se formeaza undeva la S de Dunare, de unde migreaza prin sec 12-13 inapoi in N Dunarii, unde erau deja asezati ungurii si sasii. Etnogeneza romaneasca In anul 106 incepe romanizarea oficiala a Daciei, care se termina in anul 602, adica in sec 7; imparatul Constantin cel Mare (306-337) da in 313 Edictul de la Milan prin care da libertate de credinta crestinilor =>sunt atestate comunitati crestine si la N de Dunare. In anul 391 imparatul roman Theodosius a proclamat crestinismul religie oficiala a imperiului. In sec 6 vin la N de Dunare migratorii slavi; ei raman aici pana in 602, cand coboara de la N la S de Dunare=>cuvinte de origine slava in vocabular:Radu, Dan, boier, cneaz. Anul 602 inseamna terminarea etnogenezei romanesti=>folosim denumirea de romani pt cei de la N de Dunare. Mentionari ale populatiei N-Dunarene Prima mentionare a populatiei de la N de Dunare dateaza din sec 7 si ii apartine imparatului bizantin Maurikios care a scris lucrarea Strategikon; acesta aminteste existenta la N Dunarii a romanilor hoinari. Din sec 9 dateaza cea mai veche cronica turceasca Oguzname, care relateaza prezenta la N Dunarii a tarii Uluk Ili (Valahia). Din sec 12 dateaza lucrarea Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor) care ii apartine notarului Anonymus, lucrarea referindu-se la evenimente din sec 9. Ungurii s-au aseza in Campia Panonica in anul 896; ei erau organizati in mai multe triburi care au fost unificate de primul rege maghiar Arpad. Arpad a intrat in Transilvania, unde a intalnit 3 formatiuni prestatale, conduse de Gelu, Glad si Menumorut. Anonymus relateaza ca cel putin Gelu era roman, vorbind despre Ducatul romanului Gelu.Cei trei au intrat in conflict cu ungurii, Gelu moare in lupta, iar ceilalti 2 accepta suzeranitatea maghiara. Schimbarea statutului international al Transilvaniei Initial se formeaza ca stat sub stapanirea ungurilor. 1526-are loc batalia de la Mohacs intre unguri si turci=>Ungaria devine pasalac turcesc (provincie otomana), iar Transilvania in 1541 devine Principat Autonom, aflat sub suzeranitatea otomana. 1699-in urma pacii de la Karlowitz, turcii recunosc oficial cedarea Transilvaniei austriecilor. 1867-se formeaza dualismul sau imperiul Austro-Ungar=>Transilvania intra din nou sub administrarea ungurilor; 1918-Transilvania se uneste cu Ro.

Aparitia teoriei imigrationiste Sec 18 a fost marcat de intrarea in spatiul intracarpatic a ideilor iluministe despre egalitatea in drepturi a cetatenilor. Romanii din Transilvania erau considerati tolerati inca din sec 15=>romanii pretind drepturi egale cu natiunile privilegiate, Urmarea:istoricul Franz Sulzer scrie in 1781 lucrarea Istoria dacilor transalpin, in care emite pt prima data teoria imigrationista, afirmand ca poporul roman s-a format undeva la S de Dunare intr-un spatiu vag delimitat intre bulgari si albanezi. In 1791 istoricii Scolii Ardelene redacteaza documentul Supplex Libellus Valachorum (Dorinta de libertate a valahilor) in care: afirma ca poporul roman este cel mai vechi si numeros in Transilvania; il adus ca argument pe romanul Gelu; cer ca romanii sa nu mai fie considerati tolerati; cer ca romanii sa fie reprezentati la conducerea tarii in mod proportional cu nr lor. In 1867 se formeaza imperiul Austro-Ungar, drept urmare din acest moment se intensifica maghiarizarea=>romanii protesteaza, drept urmare, in 1871 geograful austriac Robert Roesler a scris lucrarea Studii romanesti, in care a adus argumente teoriei lui Sulzer: nu exista mentionari ale populatiei N-Dunarene, in mileniul intunecat; nu s-au pastrat vechile hidronime si toponime din timpul dacilor si romanilor; cuvintele slave din vocabularul lb romane arata formarea noastra ca popor la S de Dunare. Foarte multi istorici romani au adus contraargumente teoriei roesleriene: primul istoric a fost Bogdan P. Hasdeu, dar cel care a adus cele mai multe contraargumente a fost A.D. Xenopol, care in 1884 a scris lucrarea Teoria lui Roesler. Cap2:Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc Statele medievale:T Romaneasca, Moldova, Transilvania, Dobrogea. Tara Romaneasca In 1247, in Diploma Cavalerilor Ioaniti au fost atestate primele formatiuni prestatale de la S de Carpati:cnezatele lui Ioan si Farcas, voievodatele lui Litovoi, Seneslau si Tara Severinului. Se pare ca acestea erau sub influenta maghiara. Tot in Diploma ne este atestata pt prima data stratificarea sociala din T Romaneasca: Maiores Terrae (mai marii pamanturilor), Rusticii (taranimea). Pe la 1277-1279 voievodul Litovoi (poate cel din Diploma) a incercat sa iasa de sub influenta ungurilor, a intrat in conflict cu acestia, moare in lupta, iar fratele sau, Barbat este luat prizonier. Acesta se va rascumpara contra unei mari sume de bani =>ne dem. prosperiatea voievodatului.