Importanta climatului relational Pentru a functiona in mod firesc si pentru a se dezvolta, creativitatea in cadrul grupului presupune un climat cald

(relatii socioafective-pozitive), spontan (exprimarea cat mai libera cu putinta) si ludic (destinderea si jocul faciliteaza eliberarea/manifestarea spiritual si patrunderea intr-un univers mai putin marcat de costrangerile ratiunii). Importanta atitudinii de non-evaluare Teama de judecata celuilalt este una dintre franele cele mai importante in calea manifestarii originalitatii. Necesitatea unei structure omogene in grup Principiile enuntate pana acum implica existent unei structure de grup care sa permita fiecarui membru sa se exprime cat mai liber cu putinta. In acest sens, structura de comunicare centralizare este un obstacol major in calea creativitatii. Un tip special de animatie Animatorul unui grup (de creativitate) are doua obiective: Sa favorizeze la maxim eliberarea spiritual a grupului si spontaneitatea acestuia, ceea ce presupune ca nu trebuie sub nicio o forma sa dea dovada de prea multa autoritate; El trebuie sa vegheze la respectarea stricta a unor regului cum ar fi non-evaluarea si sa intervina prentru a crea si a mentine o activitate de grup dinamica si vie/rapida.

Sa nu uitam nici ca aranjarea clasei contribuie si ea la incurajarea sau inhibarea creativitatii. Este frecventa opinia ca multi profesori nu sunt mai productivi decat cei de acum 50, 100 de ani, chiar daca folosesc mijloace noi. Scoala de astazi, in general, este inca stapanita de herbartianism: profesorul prepara spiritual elevului in vederea primirii cunostintelor noi expune apoi lectia, asociaza ideile vechi cu cele noi, degaja principiile generale, regulile, legile si aplica prin probleme si exercitii cunostintele predate. Tanarul professor preda cum a vazut la profesorii sai. Pedagogia este contituita dintr-o serie de teze rupte de practica scolara, didactica generala nu se preda, iar metodicile ofera retete, inhiband initiative si spiritual creator al viitorilor oameni de la catedra.

Profesorul este specialist in conducerea unei anume actiuni, in tehnici de instruire, in diagnosticarea si orientare. Fiecare professor face anumite supozitii asupra elevilor, care uneori sunt in discrepanta cu ceea ce el a invatat despre copii si despre actiunea educationala, ca si sistemul de notiuni pedagogice si psihologice asimilat. Controlul exterm formal elevului nu-I place munca si fuge de responsabilitate; dorintele, sentimentele, trebuintele, capacitatea sa de effort sunt imprevizibile. Omul social complex : organizarea si conducerea lectiei trebuie sa se tina seama de trebuintele elevilor, de specificul lor afectiv, in vederea obtinerii acceptarii si a satifacerii identitatii.