P. 1
Vaticanul in sistemul international

Vaticanul in sistemul international

5.0

|Views: 70|Likes:
Published by Ana-Maria Ursu
Rolul si locul vaticanului in procesul decizional. Unele descoperiri din biblioteca secreta a vaticanului: mituri si adevaruri
Rolul si locul vaticanului in procesul decizional. Unele descoperiri din biblioteca secreta a vaticanului: mituri si adevaruri

More info:

Published by: Ana-Maria Ursu on Dec 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/03/2015

pdf

text

original

Ministerul de Educație al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea de Relații Internaționale Științe Politice și Administartive Specialitatea

Relații Internaționale

Referat
Rolul Vaticanului în sistemul de Relații Internaționale

Efectuat de: Ursu Ana-Maria, anul III, RI Verificat de : Frunza Veronica, doctorandă în științe politice, magistru, lector

Chișinău, 2012
1

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………p.3
1. 2. 3.

Particularitățile constituirii Vaticanului pe arena mondială……p.4 Vaticanul ca centru de putere pe scena relațiilor internaționale..p.6 Rolul mesianic al Vaticanului în rezolvarea diferendelor

internaționale…………………………………………………..p.13
4.

Imparțialitatea internaționale.p.15

Vaticanului

în

cadrul

sistemelor

5.

Relațiile internaționale ale Vaticanului………….....................p.16

Concluzie………………………………………………....................p.23 Bibliografie…………………………………………………………..p.24

2

serviciile de misionariat. atribuindu-se Papei un rol decisiv din toate punctele de vedere. Identificarea rolului mesianic al Vaticanului în organizarea structurilor puterii din Europa și păstrarea statutului său de protector al valorilor și principiilor creștine. care. Vaticanul reprezinta o monarhie absoluta sacerdotala. conform uneia dintre cele mai riguroase definitii politologice. Scopul. Tocmai de aceea. In ciuda faptului ca este un mic stat suveran pe harta lumii. Atat Papa.Introducere Actualitatea temei investigate. In cei aproximativ 2000 de ani de existenta Vaticanul nu a incetat vreodata sa fascineze. Sfantul Parinte Papa ar trebui considerat ultimul monarh absolut din Europa. se impune o trecere in revista a statutului Papei in cadrul statului Vatican. Obiectivele: - Cercetarea istoriografică a Vaticanului Identificarea principalelor particularități de constituire a Vaticanului Evaluarea rolului messianic al Vaticanului în rezolvarea diferendelor internaționale Monitorizarea imparțialității Vaticanului în cadrul sistemelor internaționale Identificarea relațiilor internaționale ale Vaticanului 3 - . faciliteaza accesul statului pontifical la o serie de informatii si in acelasi timp posibilitatea de a face presiuni pe langa diferite guverne sau organisme internationale in caz de situatii conflictuale. Sfanul Scaun este caracterizat de o puternica istorie a exercitarii puterii politice in lume. cat si subordonatii sai coordoneaza nenumaratele congregatii ale Sfantului Scaun. Conducerea statului Vatican detine o structura unica ce îi confera o puternica influenta in relatiile internationale. dar si a celorlalte organe de conducere pentru a putea vorbi ulterior despre semnificatia Sfantului Scaun ca entitate statala pe scena relatiilor internationale. inainte de toate. si nu in ultimul rand nu trebuie sa dam uitarii faptul ca tocmai aceasta structura unica despre care vorbim implica o veritabila autoritate morala si spirituala asupra unui numar mare de credinciosi si de aici rezulta una dintre cele mai puternice retele diplomatice din lume. fiind raspandite dintotdeauna pe toate meridianele. si mai ales. Altfel spus. De altfel.

Cu o suprafaţă de doar o jumătate de kilometru pătrat.Aparatul categorial. teren sacru. deoarece era considerată teren sacru. şi-a căpătat suveranitatea în urma tratatului de la Lateran. Oraşul format a intrat curând în sfera de influenţă a statelor papale (care conduceau mare parte din Italia).San Pietro. O altă perioadă deosebită pentru Vatican a fost cea cuprinsă între 1870 şi 1929. librăria Vaticanului. toată lumea se întreba ce se va întâmpla cu Papa. 4 . pentru că Roma a fost anexată de regatul Piemont. oraşul francez Avignon a fost cel care i-a găzduit pe Papi. Iluminati. a fost construită o biserică pe locul în care se afla mormântul Sfântului Petru. S-a ales un compromis: Papii erau lăsaţi să locuiască nestingheriţi în palatul lor. Apoi. Deşi acum Vaticanul este sinonim cu reşedinţa papală. sfîntul scaun. în anul 326. diplomația papală. Abia la 7 iunie 1929. entitatea instituţională reprezentată de Papă. cavaleri templieri. aceasta este destul de nesigură. centru de putere. Pentru că aici se află reşedinţa teritorială a Sfântului Scaun. se poate afirma că micuţul stat conduce mare parte din lume . Particularităț ile constituirii Vaticanului pe arena internaț ională Vaticanul-stat care ocupă doar o mică parte din teritoriul capitalei italiene. după ce creştinismul s-a instalat în peninsulă. Masoneria. Numele provine de la etruscul Vaticum. însă statul papal nu era recunoscut. Apoi. conciliul Vaticanului. locul s-a populat intens. Ovrar.cea de religie catolică. Conform acestui pact. Zona era considerată teren sacru. reîncărnare. Acela a fost momentul din care arealul a început să fie populat. Papii erau prizonieri în oraşul lor. Benito Mussolini. datorită prezenţei Bisericii San Pietro. documente secrete. în perioada 1309-1377. 1. demiurgul. Papii. episcopul Romei şi prin urmare principala reşedinţă ecleziastică a Bisericii Catolice. zona nu a fost locuită. premierul italian de înclinaţie fascistă. în urma Tratatului de la Laterane. a fost de acord să ofere independenţă şi suveranitate Vaticanului. Iniţial. În 1870. Încet-încet. capii Bisericii Catolice au ales să îşi stabilească reşedinţa chiar pe dealul Vaticanului. Lumea era convinsă că va fi mai protejată dacă locuieşte în apropierea bisericii botezate după numele Sfântului Petru . statul italian recunoştea Vaticanului proprietate exclusivă şi jurisdicţie suverană asupra cartierului situat în nord-vestul Romei şi reafirmă faptul că religia catolică e religie de stat în Peninsulă. În ceea ce priveşte originea numelui. Cea mai credibilă explicaţie este aceea că ar proveni de la un oraş etrusc dispărut. numit Vaticum. prizonieri în propriul oraş.

Poarta de Bronz. Însă. pot fi admirate opere ale unor artişti celebri precum Botticelli. Limba oficială este latina. Şi pentru că locuiesc într-un loc sfânt. dar şi dintre hoţi sunt vizitatori. asigurată de celebra Gardă Elveţiană. spre exemplu. plus şase ofiţeri protejează nu doar pe papă. inclusiv înalţilor demnitari. întreaga istorie a lumii s-ar da peste cap. s-au creat legende despre volumele găzduite. În cazul proprietăţilor Sfântului Scaun care nu se află pe teritoriul Vaticanului. Deoarece biblioteca nu e deschisă publicului. există un cod al ţinutelor pe care sunt obligaţi să îl respecte toţi cetăţenii. Paza. Bernini şi Michelangelo. 65. Micul stat găzduieşte unele dintre cele mai frumoase clădiri din lume care ascund opere de artă nepreţuite. un acord semnat între confederaţia elveţiană şi Papa Sixt al IV-lea. protecţia Papilor este asigurată de Garda Elveţiană. În Bazilica Sfântul Petru şi Capela Sixtină. Garda Elveţiană este ajutată de Poliţia italiană. Poarta Binelui şi a Răului. Poarta Sacrament şi Poarta Angelica. iar paşaportul de Vatican oferă statut diplomatic în ţările în care sunt acreditaţi posesorii lor. rata de infracţionalitate din Vatican este cea mai mare din lume.000 de volume în biblioteca „secretă“. cu peste 65. majoritatea scrise în latină. Infracţionalitate uriaşă. iar fustele sau pantalonii trebuie să depăşească genunchii. Aproape 90% dintre infracţiuni sunt minore şi doar 10% penale. Din cauza milioanelor de vizitatori anual.Înconjurat de ziduri. prevedea recrutarea de mercenari elveţieni. preoţi. Limba oficială e limba latină. Se estimează că puţin peste 800 de persoane deţin cetăţenie vaticană. Cele mai frecvente plângeri înregistrate sunt cele legate de furturi din buzunare sau din poşete şi înşelăciuni minore. Poarta Sfântă (se deschide la 25 de ani). publicaţii şi transmisiuni. Încă din 1506. ci şi clădirile papale. Aproape toţi cetăţenii Vaticanului locuiesc între zidurile oraşului. 5 . cei o sută de soldaţi. Cetăţenia este acordată în special clerului. şi datat din 1479. precum şi faimoasei Gărzi Elveţiene. Populaţia permanentă a Vaticanului este predominant masculină. Vaticanul este înconjurat de ziduri în stil medieval şi renascentist şi are şase porţi: Poarta Morţii.000 de volume şi manuscrise. dar şi vizitatorii Vaticanului: umerii şi pieptul trebuie să fie acoperiţi. călugăriţe. În prezent. Se spune că dacă unele însemnări de aici ar fi publicitate. Forma actuală a statului are ca graniţe vechile ziduri construite de-a lungul sutelor de ani pentru protecţia Papilor. Aproape 100% dintre păgubiţi. Faptul că este un loc sfânt nu scuteşte Vaticanul de neplăceri. Tot aici se află una dintre cele mai mari şi mai controversate biblioteci din lume. însă italiana este şi ea destul de des utilizată pentru conversaţie. Cetăţenia poate fi primită prin rezidenţă stabilă şi prin deţinerea unui post în oraş.

2. Îşi emite propriile monede (euro) care au trei desene. O sursa de putere este activitatea intensa. Statul liliputan obţine venituri din tipărituri şi din producţia unor mozaicuri şi a unor uniforme pentru angajaţi. 6 . preotii-diplomati ai Vaticanului au ajuns sa gandeasca interesele Bisericii cam in acelasi fel in care un stat-natiune isi gandeste interesele economice si politice. 2 George Weigel. disciplinata si de o mare calitate profesionala a preotilor-diplomati. asa cum s-a intamplat in 1994 atunci cand preotii-diplomati ai Papei Ioan Paul al II-lea s-au aliat cu statele musulmane si au lasat fara o declaratie finala o reuniune ONU privind 1 John L. Aceste interese distincte sunt cuprinse in libertatea Bisericii de a-si conduce propriile treburi interne. Targu-Lapus. traducere din limba engleza de Ana-Veronica Mircea si Dan Costinas. Biografia Papei Ioan Paul al II-lea. vânzarea suvenirelor. devenind subiecte de negociere intre state suverane. Vaticanul are propriul oficiu poştal. Sarcina preotilor-diplomati este aceea de a actiona in limitele posibilului pentru apararea intereselor Bisericii. spre deosebire de celelalte. Opus Dei.2 Tocmai de aceea se poate spune ca puterea pontificala a supravietuit in timp. Allen jr. seria 2006 . iar rezultatele negocierilor sunt inscrise in tratate internationale. „ea concureaza ca marime cu diplomatia americana”. inclusiv spre deosebire de cea stalinista. Martor al sperantei. activităţi bancare şi financiare internaţionale. nu neaparat doar prin mass-media.000 de camera. supermarket. reaprinse de fiecare data cand statul pontifical antagonizeza comunitatea internationala. traducere din limba engleza de Radu Vasile. centrală electrică şi editură. astfel incat aceasta sa poata sa sustina misiunile sale de evanghelizare. iar Stalin a reformulat-o astfel: „Cate divizii are Papa?”. în funcţie de anul emiterii: 2002-2005 . cult si serviciu. p. discreta. p. Mai mult. a timbrelor poştale. 330.efigia actualului Papă.stema cardinalului şambelan şi începând din 2006 . bancă (Vatican Bank). reteaua diplomatica a Vaticanului este probabil cea mai veche din lume si conform viziunii lui John L. 2007. editura Galaxia Gutenberg. staţie feroviară. intotdeauna a persistat clasica intrebare „Cate legiuni are Papa?”. Vaticanul ca centru de putere pe scena relatiilor internationale: Invaluita in mister. publicaţii şi altele. editura RAO. statutul diplomatic al Sfantului Scaun a dat nastere la controvorse juridice de-a lungul timpului. teritoriul statului Vatican este înscris din 1984 în patrimoniul UNESCO.chipul fostului Suveran Pontif. O privire obiectiva asupra miturilor si adevarurilor celei mai controversate forte din Biserica Catolica. Iar cand ne referim la supravietuirea diplomatiei papale luam in consideratie in primul rand enorma capacitate a Sfantului Scaun de a-si comunica mesajele in spatiul public. Bucuresti. Allen jr. In orice caz. Palatul Papal are peste 1. Inedit! Bancomatele din Vatican sunt singurele din lume care folosesc limba latină.Independenţă din toate punctele de vedere. 2007.1 De altfel. 347.

O privire obiectiva asupra miturilor si adevarurilor celei mai controversate forte din Biserica Catolica. Totusi. diplomatia pontificala este una discreta. dar si penetranta si eficace. 2007. care valorifica prezenta in toata lumea a unor misionari. parohi sau laici angajati in activitati de caritate. tari precum S. sarcina preotilor-diplomati este aceea de a apara interesele Bisericii. in ansamblul sau. mai ales pentru ca „e practicata de clerici de o impecabila calitate profesionala. In fond. Dupa toata aceasta prezentare introductiva in ceea ce priveste diplomatia Vaticanului. nici ca stat.U. ci pe Sfantul Parinte.3 Acesti functionari diplomatici speciali beneficiaza de o claritate si de o dependenta a informatiei greu de egalat pentru ca Sfantul Scaun. preotii-diplomati numiti de Papa nereprezentand Vaticanul ca stat.. nu putem face abstractie de faptul ca specificul serviciului pontifical tine de statutul unic al Papei. Opus Dei. la un moment dat. Bucuresti. De aceea. trateaza cu Papa ca sef al statului Vatican. 7 . iar aceasta autoritate implica si statutul de observator pe langa multe organizatii 3 John L. Preotii-diplomati ai Papei – subiect pe marginea caruia am incercat sa tratam cat mai detaliat cu putinta – sunt perceputi. Acest lucru face ca diplomatia pontificala sa fie nu numai discreta.explozia demografica in Cairo. despre diplomatia papala se vorbeste adesea in termeni de mister asa cum se vorbea inainte despre masonerie. detine o adevarata retea de culegere a informatiei.A. toti furnizeza informatii utile despre populatiile in slujba carora s-au pus. editura RAO. 331. de altfel. p. intr-o lume a statelornatiuni in care primeaza o societate consumista. opozantii au argumentat ca Sfantul Scaun nu poate avea reprezentare diplomatica pe langa ONU nici ca autoritate religioasa. mai ales dupa Conciliul Vatican II. pe de alta parte. pentru ca are un excelent suport informational si analitic. se poate intelege faptul ca influenta in relatiile internationale a acestui stat este invers proportionala cu intinderea sa. Dupa cum s-a mai specificat in cadrul acestui studiu. Revenind insa la subiectul principal al discutiei. ca niste persoane care trag sfori din umbra si au la dispozitie informatii extraordinare. ce le intrec chiar ca precizie pe cele detinute de servicii secrete precum CIA. pentru ca sunt produsul prestigioasei Academii Ecleziastice Pontificale. traducere din limba engleza de Ana-Veronica Mircea si Dan Costinas. Din acest punct de vedere. adica o autoritate religioasa. si astfel. papalitatea poseda o autoritate spirituala si morala. incepand din secolul XVIII”. Deci. greu de comparat chiar cu cel al unei mari puteri. Allen jr. se contureaza o adevarata contradictie si un statut ambiguu care ofera loc de manevra pe scena diplomatica. in ultimii ani. intr-un regim de mare discretie. cea mai veche scoala de diplomatie din lume si care functioneaza neintrerupt.

Numai daca ne referim la nenumaratele sale vizite in Polonia (tara sa de provenienta) ne putem da seama de influenta covarsitoare pe care Biserica Catolica a inceput sa o aiba in estul Europei. De asemenea. nu trebuie sa uitam ca din momentul in care Vaticanul a fost recunoscut ca stat prin acordul de la Lateran din 11 februarie 1929 intre regimul fascist al lui Musollini si Papa Pius al XI-lea. se iveste totusi o problema de fond. iar aceasta importanta se edifica mai ales pe coordonatele prezentei discrete. dar in acelasi timp influente. adica in timpul celei de a doua sesiuni a Conciliului Vatican II. a inaltilor prelati catolici in diversele cancelarii ale lumii. la ONU in 1965 sau la Bogota in 1968. Din acest punct de vedere nu putem sa nu remarcam un anumit declin. Intr-adevar. primul papa neitalian de la 1522. dar cele mai edificatoare sunt incercarea de mediere a Papei Benedict al XV-lea in timpul primului razboi mondial si enciclica Pacem in Terris emisa de Papa Ioan al XXIII-lea in 1963. Pe de alta parte. Din acest punct de vedere sunt demne de mentionat urmatoarele doua momente istorice: intalnirea cu Yasser Arafat in 1990 si stabilirea relatiilor diplomatice cu statul Israel in iunie 1994. deschiderea Estului i-a dat ocazia Vaticanului sa stabileasca relatii diplomatice cu Rusia. Toate aceste aspecte ne determina sa privim Vaticanul nu doar ca un „stat” cu o prestatie simbolica sau o institutie religioasa careia trebuie sa-i atribuim puteri oculte nelimitate. Exemplele anterioare pe care le-am prezentat arata cel mai clar importanta pe care Vaticanul o detine ca entitate statala pe scena relatiilor internationale. singurul Suveran Pontif olandez. relatii care inainte erau imposibil de concretizat. nu putem sa nu ne aducem aminte de Papa Ioan Paul al II-lea care a intervenit in diferite instante internationale. s-a convenit ca guvernul central al Bisericii Catolice sa aiba si o minima baza materiala si astfel s-a format acest ministat in jurul Palatului Apostolic. pentru a nu mai aminti de preotii-diplomati despre care am vorbit suficient pana acum. Uniunea Africana. ar putea fi date multe exemple. In acest sens. adica de la Papa Adrian al VI-lea. Consiliul Europei. mai ales daca luam in consideratie ca intre timp s-a conturat pregnant 4 Ne referim la vizitele pe care acest Pontif Roman le-a intreprins la Mumbay in 1964.internationale (ONU. etc. Acelasi Ioan Paul al II-lea a cautat sa se implice si in cautarea unei solutii pentru Orientul Apropiat. Aceste exemple au fost date tocmai pentru a intelege mai bine in ce masura se foloseste Vaticanul de autoritatea sa spirituala si morala in scopul de a-si transmite mesajul pacii in adevaratul sens al cuvantului. 8 .). a vrut sa dea un impuls deosebit dialogului international.4 Ioan Paul al II-lea. Ungaria sau Romania. Vaticanul se foloseste practic de aceasta autoritate in scopul de a-si transmite mesajul de pace atunci cand intervin situatii conflictuale. Organizatia Statelor Americane. si anume aceea a gradului de exercitare a puterii pe care il detine Vaticanul in prezent comparativ cu rolul decisiv pe care il detinea pana in perioada anilor 1500. Urmand exemplul Papei Paul al VI-lea. Inainte de toate. facand in acest sens dese calatorii in afara Italiei.

Din acest punct de vedere consideram ca este necesar . in special la enciclicele papale. In acea scurta trecere in revista a Papei Ioan Paul al II-lea s-au mentionat cateva interventii ale 5 George Weigel. o retea de aproximativ 400.000. nici nu putem avea o viziune asupra diplomatiei Vaticanului atata vreme cat nu facem referire directa la figura Papei Ioan Paul al II-lea. si anume: Biserica Catolica reprezinta cea mai vasta retea de difuzare a unei anumite viziuni despre lume pentru ca Vaticanul controleaza direct sau indirect. Sfantul Scaun in frunte cu Papa Benedict al XVIlea continua maniera Papei Ioan Paul al II-lea de a da o noua dimensiune relatiilor internationale. Cum putem sa ignoram importanta Vaticanului in lumea relatiilor internationale atata vreme cat inca mai are posibilitatea sa se informeze la sursa. unor situatii regionale si mesajul pe care il transmite Biserica sub aceasta infatisare morala este. rolul Vaticanului pe scena relatiilor internationale nu s-a diminuat intr-atat de mult incat sa nu mai prezinte nici un fel de importanta iar explicatia cea mai obiectiva se sprijina pe unul din argumentele care a mai fost prezentat si analizat pe parcursul acestei lucrari. nu putem sa nu tinem cont si sa nu incercam sa intelegem influenta pe care Vaticanul inca o mai are pe scena internationala.modernitatea laica in majoritatea statelor occidentale. 348. totusi exista o anumita disciplina canonica si doctrinara a catolicismului a carei fermitate il determina pe credinciosul catolic practicant sa fie atent la diferitele mesaje pe care le transmite ierarhia catolica. Totusi. op.5 Este un argument asupra caruia am insista si vom insista in continuare pentru a evidentia influenta discreta pe care o detine un stat clerical prin excelenta intr-o lume dominata de valorile relativiste ale consumismului. Chiar daca Vaticanul si Congregatia pentru Doctrina Credintei. ca puterea seculara s-a separat de cea spirituala. cit. care in calitate de catolici practicanti tin legatura permanent cu ierarhia Bisericii Catolice. sunt si situatii in care diplomatia Vaticanului ia pozitie favorabila sau defavorabila unor declaratii politice. Chiar daca ei sunt repartizati in diferite colturi ale lumii. cum este cazul Regelui Belgiei sau cel al Regelui Spaniei.. imperativ pentru orice catolic practicant.pentru o mai buna argumentatie in favoarea ideii ca Vaticanul a reprezentat. 9 .000 de preoti. unul dintre actorii principali in lumea relatiilor internationale – sa revenim mai ales la exemplul Papei Ioan Paul al II-lea pe marginea caruia am discutat la un nivel destul de sumar pe parcursul studiului de fata. De fapt.000.000 de credinciosi catolici. De aceea. chiar si incepand cu a doua jumatate a secolului XX. Chiar si dupa moartea sa. Aceste lucru este valabil automat si in cazul unui monarh catolic. p. de la ce se intampla in oricare scoala catolica din lume pana la culisele politice din capitalele unde mai functioneaza inca monarhii catolice? Iar cand spunem acest lucru ne referim in special la faptul ca pe glob exista aproximativ 1. emit in primul rand mesaje din sfera morala. prin conferintele episcopale nationale din majoritatea statelor de influenta europeana. foarte aproape de teren. cel putin din punct de vedere teoretic. fosta Inchizitie pe care a condus-o in trecut Papa Benedict al XVI-lea.

el a venit in istoria papilor ca o noutate extraordinara a acestor secole din urma. un magisteriu purtat pe drumurile lumii. Bucuresti. editura Pauline. reintoarcerea in patrie a fost momentul cand s-a revelat in mod clar planul lui Ioan Paulal II-lea pentru Europa de Est. ci un pontificat itinerant. 2005. El a dat o semnificatie grandioasa venirii sale din Est. De altfel. Si nici unul nu a mers in lume. cufundat in marele targ al mass-media. Cu el au fost rasturnate criteriile istoriografice cu care era privit in mod obisnuit pontificatul: nu un pontificat static. cu gesturile noi ale civilizatiei imaginilor consumului televizual. arhiepiscop de Cracovia. combinand gesturi rituale antice. un pontif cufundat frapant si energic in societatea mass-media. Papa Paul al VI-lea a incercat sa introduca in lumea relatiilor internationale semnele umanitatii crestine. de magisteriu. din lumea slava.sale pe langa anumite organisme internationale si bineinteles cateva intalnri cu lideri marcanti ai lumii care la vremea respectiva au reprezentat niste momente de cotitura pentru evolutia relatiilor internationale. aflata sub imperativul sovietic. El a fost noutatea si chiar ziarul New York Times. 370. La fel si in cazul Papei Ioan al XXIII-lea. p. si cativa dintre predecesorii sai au avut un rol decisiv iar studiul de fata nu a facut abstractie de ei. Apoi a venit Cardinalul Karol Wojtyla. declarandu-l „omul anului 1994”. economica si sociala. Karol cel Mare. prefata de Luigi Accattoli. a dictat etica pentru intreaga lume politica. si ulterior acest plan al lui Ioan Paul al II-lea s-a concretizat in marea sa straduinta din primii sai zece ani de pontificat de a doborо ideologia 6 Domenico del Rio. situat doar pe o catedra romana. traducere de pr. cu enciclicile sale. Numai din aceste exemple ne putem da seama ce a insemnat Ioan Paul al II-lea pentru diplomatia Vaticanului si de ce pontificatul sau ar trebui considerat unul „anormal”. ca sa culeaga aceste osanale si aplauze. venea pentru prima data un pontif strain. Papa Pius al XII-lea cu discursurile. Nici un lider al lumii din ultima perioada nu a fost atat de aplaudat si de aclamat de masele populare in toata lumea. ca cel mai mare personaj de consum pentru opinia publica internationala. Istoria Papei Ioan Paul al II-lea. drum pe care avea de gand sa-l continue si Papa Ioan Paul I. Mai ales in prima calatorie in Polonia. gotice. Sunt mai mari. Desigur.”6 Dupa 450 de ani de neintrerupta ocupare italiana a scaunului pontifical. 10 . insa pontificatul sau a fost deosebit de scurt: doar 33 de zile. Ioan Sociu. a tinut sa precizeze: „Ideile sale sunt foarte diferite de cele ale majoritatii oamenilor. cum a mers el. Gandul sau s-a idreptat mai intai spre Orientul european.

volum coordonat de Maurice Vaпsse. Bucuresti. cf. trebuie sa se bazeze. Acestea sunt valorile pe care diferitii lideri politici ai lumii sau diferitele ideologii politice. in Ioan Paul al II-lea. totusi. De fapt.7 Cu aceeasi pasiune cu care a privit spre toata Europa estica. 8 Domenico del Rio. p.372. op. Ioan Paul al II-lea voia sa dinamizeze lumea politica si economica. Ioan Paul al II-lea.. multi dintre ei considerand la un moment dat ca Ioan Paul al II-lea si Vaticanul au ajuns sa uite care le sunt atributiile si ca Biserica Catolica tinde din nou sa devina un imperiu asa cum era in Evul Mediu.marxista in tarile din Est. 7 Ioan Paul al II-lea. De altfel. p. Interventiile Papei Ioan Paul al II-lea si ale diferitilor reprezentanti ai Sfantului Scaun au fost indelung comentate in presa internationala si au starnit diferite reactii din partea catorva lideri politici marcanti. considera el. si spre Occident. si cu precadere statul de drept. acolo unde la fel ca si in Est. nici New York. editura Polirom. traducere de Marius Roman. umanitatea noului mileniu este obligata sa construiasca o comunitate internationala sau un Weltethos9 al carui obiectiv principal sa fie acela al pacii. un simbol din punct de vedere politic si religios pentru milioane de oameni din multe tari ale lumii. si anume la conflictul bosniac care a izbucnit in 1992. fara an. si bineinteles lumea relatiilor internationale printr-o reintoarcere la valorile crestine traditionale. ideologiile socio-politice se debarasau complet de orice dimensiune spirituala sau religioasa. mai ales pentru ca el considera ca „regimurile Europei estice sunt rusinea secolului nostru”. care a antagonizat intr-o oarecare masura exigentele scenei internationale: „Viitorul omului nu poate fi nici Moscova. in biografia sa spirituala si politica avem un exemplu elocvent de influenta a Vaticanului asupra multor procese istorice ale secolului XX 10 si pentru a intelege si mai bine acest aspect ne vom concentra atentia in continuare asupra modalitatii in care Sfantul Scaun sub pontificatul lui Ioan Paul al II-lea s-a raportat la unul dintre cele mai puternice conflicte care a marcat din plin scena relatiilor internationale. 9 Jьrgen Habermas si Papa Benedict al XVI-lea cu referire directa la tentativa umanitatii de o consolida o comunitate internationala bazata in primul rand pe valorile etice si spirituale specifice fiecarei culturi autentice. Asadar. Tocmai de aceea in cadrul unui intreviu pentru cotidianul francez Le Monde a facut urmatoarea declaratie. cu diferite orientari religioase si politice. marea preocupare si atentie pentru pace a determinat ca Papa Ioan Paul al II-lea sa fie un punct de referinta pe scena relatiilor internationale. Scrisoarea enciclica Redemptor Hominis despre Hristos Mantuitorul omului si al lumii. viitorul omului trebuie cautat in alta parte iar in acest sesns. cit. editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti.”8 Cu alte cuvinte. 351 11 . 10 Dictionar de relatii internationale – secolul XX. 2008. Chiar si deschiderea Vaticanului catre Europa de Est in timpul Papei Ioan Paul al II-lea a fost de multe ori interpretata ca o incercare a catolicismului de a elimina in primul rand ortodoxia pentru a deveni o veritabila Cetate a lui Dumnezeu pe pamant. cu aceeasi dorinta de eliberare a tintit.

dincolo de hotarele teritoriilor pe care le controla. Actul final de la Helsinki.12 Partea sarba a raspuns cu armele alegerii politice a celorlalte doua comunitati si a hotarat sa-si apere propria identitate prin expulzarea. cu sprijinul armatei federale iugoslave. greu incercat de conflictul care abia incepuse. tara care la acea vreme asigura presedintia Comunitatii Europene.) actiunile razboinice desfasurate de bande inarmate. 2. dupa ce o recunoscuse la data de 7 aprilie 1992. 12 Actiunea Sfantului Scaun in conflictul bosniac. fara a avea o valoare juridica coercitiva. Croatia si Slovenia. fiind semnate de numerosi sefi de stat si de guvern. mai era nevoie si de un referendum. p. In ciuda acestei situatii. 5.13 11 cf. inviolabilitatea frontierelor europene si renuntarea la folosirea fortei in reglementarea conflictelor. Secretariatul de Stat al Vaticanului inmana ambasadorului Portugaliei. telegrama prin care se exprima solidaritatea Papei Ioan Paul al II-lea cu poporul bosniac. printre care si Leonid Brejnev. 12 . Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. 1997.) obligatia Comunitatii Europene de a garanta independenta Bosniei-Hertegovina. un memorandum in care se dorea a se aduce la cunostinta membrilor Comunitatii Europene urmatoarele aspecte: 1. trebuie sa mentionam faptul ca inainte de izbucnirea conflictului bosniac. care a a avut loc in zilele de 29 februarie si 1 martie 1992. consacra cateva principii fundamentale: egalitatea intre state.Revenind insa la subiect. dand astfel nastere fenomenului de „curatire etnica”. a tuturor persoanelor de alta nationalitate. In ceea ce priveste Bosnia-Hertegovina. s-a putut stabili un prim contact oficial al Sfantului Scaun cu guvernul bosniac. Populatia sarba a boicotat votul in timp ce musulmanii si croatii au acceptat independenta in proportie de 62. trebuia sa se astepte pana cand erau indeplinite conditiile puse de Comisia Badinter. La data de 15 aprilie 1992. dreptul popoarelor la autodeterminare. In cazul Bosniei-Hertegovina. neingerinta in treburile interne ale altui stat. comisie insarcinata de Comunitatea Europeana sa examineze daca noul stat raspundea conditiilor juridice necesare recunoasterii internationale. recunoastere pe care celelalte tari din Comunitatea Europeana o anuntasera deja la 16 decembrie 1991. iar acest contact a fost facilitat de o telegrama a Cardinalului Angelo Sodano presedintelui noului stat la acea vreme. 13 Actul final de la Helsinki a fost adoptat la data de 1 august 1975 de Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa la care au participat 35 de state europene. Criza din Iugoslavia – Pozitia si actiunea Sfantului Scaun. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. 63% din numarul votantilor. deci automat si inainte de dizolvarea Republicii Federale Socialiste Iugoslavia. actiuni care violau principiile sanctionate prin Actul Final de la Helsinki. sunt cunoscute diferitele interventii pe care le-a avut Sfantul Scaun11 in urma carora la data de 13 ianuarie 1992 recunostea oficial noile state. 1997.

a amintit conditiile necesare garantarii viitorului minoritatilor nationale.E. si Cardinalul Alain Lebeaupin. moral si cultural al Europei in fata flagrantelor violari ale dreptului public international si ale dreptului umanitar.C.. desfasurata la Roma. in cadrul diferitelor organisme internationale. ar contribui la a-i reduce la ordine pe cei care instiga la dezordine si la restabilirea pacii in Bosnia Hertegovina.C. capabile sa apere patrimoniul spiritual.3. in fata amplificarii conflictului. acceptand toate initiativele capabile sa faca sa taca limbajul armelor si sa usureze suferintele unor populatii care sunt ostatecele unei violente oarbe”. De asemenea. U.C. in zilele de 30 noiembrie si 1 decembrie 1993.E. din 10 martie 1992. Cardinalul Cristophe 14 15 f.. in cadrul mijloacelor pe care i le pune la dispozitie Carta sa. la data de 5 mai 1992. de a ajunge la o solutionare politica a crizei iugoslave14 Pe baza acestor principii. in cursul unei reuniuni de la Helsinki a C. violarea principiilor inscrise in documentele C. N. organizata de Comisia Drepturilor Omului la Geneva.) obligatia Comunitatii Europene de a tine cont de angajamentul pe care si l-a luat cu prilejul reuniunii de la Bruxelles. a facut o declaratie prin care condamna. a fost anuntata stabilirea de relatii diplomatice intre Vatican si Bosnia-Hertegovina. 13 . directionat fiind de catre Papa Ioan Paul al II-lea. Actiunea Sfantului Scaun in conflictul bosniac. si pentru a invita pe fiecare la gesturi curajoase.S. pentru a sprijini recentele initiative ale Comunitatii Europene in vederea realizarii dialogului intre parti.S.15 In acest sens. Sa mentionam de asemenea si diferitele interventii ale Sfantului Scaun.S. in care se specifica: „Sfantul Scaun considera ca o angajare sporita a Organizatiei Natiunilor Unite in conflictul in curs. Cardinalul Angelo Sodano trimitea o telegrama a Papei Ioan Paul al II-lea reprezentantilor O.E. ceea ce pe de alta parte a implicat si apropierea Bisericii Catolice fata de o Biserica de traditie veche intr-un moment in care aceasta din urma era grav amenintata. repetand faptul ca Papa Ioan Paul al II-lea pusese o conditie de control international al respectarii minoritatilor atunci cand recunoscuse statele rezultate din dezmembrarea fostei Iugoslavii. 3. Din acest punct de vedere ar trebui sa ne referim in special la interventia Cardinalului Jean-Louis Tauran care. la data de 20 august 1992. in cursul ultimei reuniuni a C. la 13 august 1992. in legatura cu conflictul bosniac. Rolul mesianic al Vaticanului în rezolvarea diferenedelor internaț ionale In timpul sesiunii speciale consacrate violarii drepturilor omului in fosta Iugoslavie. Ibidem. editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti.

16 Ibidem. insa din tot ceea ce s-a prezentat pana acum se poate foarte bine observa cum realismul politicii diplomatice a Vaticanului a avut un rol decisiv in ameliorarea conflictului bosniac. cu atat mai mult cu cat aceste norme sunt rezultatul consensului obtinut de catre partizanii vietii internationale asupra unor valori impartasite de toti. Desigur. si in plus membre ale O..) partile si membrii Comunitatii Internationale angajate in negocieri trebuie sa caute solutii juste printr-un dialog prelungit si o persverenta staruitoare. Insa.) dialogul si negocierea trebuie sa prevaleze in orice circumstanta dar ele nu scutesc pe nimeni de datoria de a-i dezarma pe agresorii care retin ca ostatece populatii intregi. dezintegrat prin violenta. in conditii care sunt asemanatoare celor din lagarele de concentrare. deportarile de populatii intregi si taberele de prizonieri. 14 . pe baze etnice. 3. in mod rezonabil. ca unic mijloc de a iesi din conflict. cum ar fi Bosnia-Hertegovina.N. posibilitatea ca un stat sa dispara pur si simplu. Intr-adevar.) statele recunoscute la nivel international. sa nu uitam. exemple la care ar fi trebuit sa se faca referire. in primii ani ai pontificatului sau.) orice solutie bazata pe curatirea etnica a unui stat este inumana si constituie o presupozitie sigura pentru alte razboaie. 4. 2. prin elaborarea unor norme valabile pentru toate natiunile.18. au aceeasi demnitate si aceleasi drepturi. asta ar insemna negarea tuturor rezultatelor dobandite de catre Comunitatea Internationala in cursul ultimilor ani. Nu se poate lua in considerare. ar mai fi fost multe alte exemple cu privire la modalitatea in care Vaticanul sa raportat la diferite situatii conflictuale de pe scena internationala.) nu se poate accepta nici o cucerire teritoriala obtinuta prin forta. pot fi amintite si multe alte interventii ale Sfantului Scaun in cadrul organismelor internationale.Pierre a subliniat trei puncte importante: obstacolele ridicate in calea actiunii umanitare. a avut un rol decisiv in caderea comunismului.) respectarea normelor de drept international. cazul bosniac este cel mai edificator prin prisma faptului ca statul papal intervenea pentru prima data intr-un conflict care cuprindea estul Europei sub conducerea unui Suveran Pontif venit chiar din est si care. p. 6. Impresia potrivit careia interventia Vaticanului in conflictul bosniac a fost cea mai eficienta este amplificata si mai mult de urmatoarele principii16 pe care aceasta din urma s-a fundamentat: 1.U. 5.

In acest sens. pur si simplu.17 Deci. In primul rand. Tocmai de aceea viziunea Vaticanului asupra relatiilor internationale este marcata de imperativul pacii. iar un astfel de stat. care in acelasi timp este si leaganul catolicismului mondial. care tocmai a fost prezentat pe larg. cand ne referim la statutul Vaticanului pe scena relatiilor internationale. Imparț ialitatea Vaticanului în cadrul politicii internaț ionale Impartialitatea Vaticanului in cadrul politicii internationale faciliteaza posibilitatea Vaticanului de a actiona in serviciul binelui comun si al rezolvarii situatiei dramatice a refugiatilor risipiti in lumea intreaga. adica o comunitate care sa se edifice pe coordonatele iubirii crestine. dintre care principalele sunt nedreptatile”. conflictul bosniac. un imperativ fundamental al doctrinei catolice. cauze care alimenteaza razboaiele.. prima conditie este eliminarea cauzelor de conflict dintre oameni. 15 . putem intelege importanta Vaticanului pe scena relatiilor internationale. reprezinta un exemplu concret. ne referim inainte de toate la o preocupare permanenta pentru eliminarea razboiului. care decurge din autoritatea spirituala pe care o exercita asupra unui numar mare de credinciosi catolici.Asadar. 4. dupa cum s-a mai specificat. pentru excluderea integrala a acestuia din orizonturile umanitatii. Obligatia de a gasi o oarecare aplicabilitate principiului pacii. pe scena relatiilor internationale Vaticanul actioneaza numai prin a se raporta la ideea de pace. are nu numai rolul dar si obligatia morala de a-l face aplicabil in societate tocmai datorita impartialitatii sale care este o consecinta a organizarii si conducerii clericale. la misionarii trimisi in diferite colturi ale lumii. Constitutia pastorala a Conciliului Vatican II privind Biserica in lumea contemporana Gaudium et spes. Iar acest principiu a fost definit cel mai clar in timpul Conciliului Vatican II: „Pentru a construi o societate aflata sub imperativul pacii. confera Vaticanului un statut aparte in cadrul politicii internationale. 17 cf. Din acest punct de vedere. mai ales cand vorbim de pontificatul Papei Ioan Paul al II-lea. schema 83. In acest sens suntem din nou nevoiti sa facem referire la congregatiile Sfantului Scaun sau. Sfantul Scaun are ca obiectiv principal introducerea semnelor umanitatii crestine. au aratat-o in adevaratul sens al cuvantului. aceasta din urma conducere fiind animata de principiile doctrinare crestine. Vaticanul. prezentand doar acest proces istoric. Asadar. Este vorba despre ceea ce Sfantul Augustin ar fi numit Cetatea lui Dumnezeu. iar acest statut оi permite sa faca presiunile necesare pe langa diferite organizatii internationale sau guverne in situatii conflictuale. asa cum Pontifii Romani din ultima perioada. se raporteaza cu precadere la principiul construirii unei societati internationale in care dreptul natural sa fie prevalent. si in special Ioan Paul al II-lea.

care reprezinta o latura deosebit de importanta a Vaticanului ca centru de putere pe scena relatiilor internationale.) datoria Sfantului Scaun de a face presiuni atunci cand este cazul pentru revizuirea anumitor structuri economice si sociale care sufera de carente. Acestea sunt de altfel si principalele motive pe care se bazeaza activitatea diplomatica a Vaticanului. pentru a nu mai vorbi. 16 . Datorită teritoriului limitat al statului. activitatea diplomatica a Vaticanului se reglementeaza prin functia de observator pe care o detine pe scena relatiilor internationale. avand grija totusi sa se imparta cu maxima eficienta si echitate resursele prevazute. respectiv trimite și primește reprezentanții diplomatici.) obligatia Sfantului Scaun de a colabora cu natiunile in curs de dezvoltare pentru a avea grija sa-si fixeze in mod expres si ferm ca scop al progresului deplina perfectionare umana a cetatenilor. la randul lor. statul Vatican este recunoscut ca teritoriu național sub legea internațională. nu poate face abstractie. c. asa cum anterior am facut-o. Asadar. constituie o consecinta fireasca a stabilirii urmatorului set de norme. despre legatura dintre reprezentantii statului papal si anumite monarhii catolice care inca mai exista. d. iar aceste motive. Relaț iile Internaț ionale ale Vaticanului.) obligatia Sfantului Scaun de a face presiuni asupra guvernelor tarilor dezvoltate pentru ajutorarea tarilor din lumea a treia. negociază înțelegerile internaționale. care nu se poate realiza decat printr-un respect sincer fata de libertatile legitime. Tocmai aici persista idealul pacii de care Sfantul Scaun. chiar dacă Sfântul Scaun este organismul legal care conduce relațiile internaționale. Pe baza acestor principii Vaticanul isi rezerva dreptul de a actiona pentru construirea unei ordini internationale. care a fost aprobat de Papa Paul al VI-lea in timpul Conciliului Vatican II:18 a. 5. b. ambasadele străine pe 18 Ibidem.) necesitatea interventiilor Sfantului Scaun in cadrul diferitelor organizatii internationale pentru o buna coordonare si stimulare. schema 87. Oferind o identitate teritorială pentru Sfântul Scaun. iar aceasta functie оi permite accesul la una dintre cele mai mari retele de informatii din lume. atribuindu-i in acelasi timp si calitatea de mediator in situatii conflictuale. iar ceea ce ne face sa intelegem si mai bine acest din urma aspect este faptul ca Sfantul Scaun are reprezentare pe langa 16 organisme internationale. aflat sub imperativul doctrinei catolice.

limba spaniolă. Are de asemenea relații de natură specială cu Rusia (misiune cu un ambasador) și Organizația pentru eliberarea Palestinei (birou cu un director). stație radio și canale TV cu emisie prin satelit. Italia își găzduiește chiar și propria ambasadă pe lângă Sfântul Scaun. Sfântul Scaun menține 179 de misiuni diplomatice permanente în afară (din care 106 sunt acreditate în state suverane). Statul Vatican este membru sau observator în multe alte organizații internaționale. Există un helioport și 852 m de cale ferată standard (1435 mm) care face conexiunea cu rețeaua italiană în stația Roma Sfântul Petru." Sfântul Scaun menține relații diplomatice formale cu 174 de state suverane. Un ziar. Sfântul Scaun îndeplinește toate cerințele pentru a fi stat membru și dacă în viitor se va dori. Sfântul Scaun este observator permanent la Națiunile Unite. Are relații diplomatice cu Uniunea Europeană (UE) la Bruxelles. Vaticanul (care are propriul cod de țară) are un site oficial. În 1971. L'Osservatore Romano. "nu avem drept de vot pentru că aceasta este alegerea noastră. 17 ." Acesta a mai adăugat că Vaticanul își consideră statutul actual drept "un pas fundamental care nu închide nici o cale pentru viitor. săptămânal în limba engleză. această rezoluție nu îl va împiedica să-l ceară .lângă Sfântul Scaun se află în partea italiană a Romei. Statul Vatican nu are aeroporturi." Sfântul Scaun are un delegat pe lângă Liga arabă la Cairo. Sfântul Scaun este activ în organizaț iile internaț ionale. observatorul permanent al Sfântului Scaun. este observator permanent pe lângă Națiunile Unite (NU). O înțelepciune romană spune că scrisorile internaționale puse în cutiile vaticane ajung la destinație mai repede decât cele puse la câțiva metri mai încolo în cutiile italiene. 69 din acestea mențin misiuni diplomatice rezidente permanente pe lângă Sfântul Scaun. Uniunea Europeană și Ordinul Suveran al Cavalerilor de Malta. limba franceză. iar lunar în limba poloneză. După spusele Arhiepiscopului Celestino Migliore. Activitățile diplomatice ale Sfântului Scaun sunt întreținute de Secretariatul de Stat (Vatican) (condus de către un Cardinal Secretar de Stat) prin intermediul secției pentru relațiile cu statele. Calea ferată este rar folosită. Orașul deține un sistem independent modern de telefonie și de un oficiu poștal. în iulie 2004 a primit toate drepturile unui statut de membru cu excepția votului. publică zilnic în limba italiană. Sfântul Scaun și-a anunțat decizia de a adera la Tratatul de neproliferare a armelor nucleare pentru a-și "oferi sprijinul moral principiilor care formează baza tratatului însuși. limba germană și în limba portugheză. Restul au misiuni cu acreditare duală în afara Italiei pentru că Sfântul Scaun nu acceptă acreditare duală cu o ambasadă localizată în Italia.

In documentele de la Vatican se vorbeste de asemenea despre aceea ca. la fel ca si evanghelistii Luca. In ciuda interdictiei Vaticanului. ea a gasit niste documente necunoscute pina atunci.19 Potrivit sursei. in acelasi timp. Demiurgul nu a incalcat niciodata pe ascuns vointa 19 http://www. Cu toate acestea. reincarnare si potopul lui Noe Rezultatele cercetarilor Barbarei Elitt20 au provocat indignare printre ierarhii superiori ai Vaticanului.2012) 18 . acordând prioritatea ţărilor creştine cum ar fi Ucraina şi Moldova. Barbara a hotarit ca credinciosii simpli au dreptul sa stie totul despre Iisus Hristos si despre natura creatiei. sub influenta imparatului Constantin. Matei. Cardinalul Tauran. Lucrind in arhivele Vaticanului.almeea. Hotararea de a ascunde aceste texte a fost luata la Sinodul de la Niceea. a declarat că acest comentariu nu reflectă poziţia oficială a Vaticanului şi este opinia personală a lui Joseph Alois Ratzinger (numele mirean al lui Benedict al XVI-lea). Parolin recunoaşte că integrarea Turciei musulmane în comunitatea europeană va prezenta anumite dificultăţi și de aceea Uniunea Europeană ar trebui să-i acorde o atenţie sporită Turciei. Spre deosebire de razvratitul Satana. Dezvaluiri cutremuratoare din arhivele Vaticanului. aducind in lumea noastra pacatul si tot ceea ce este rau.moldovacrestina.info/2010/12/wikileaks-vaticanul-pentru-aderarea-ucrainei-sirep-moldova-la-uniunea-europeana/( vizitat 27.10. intre acestea fiind o serie de texte care au fost accesibile numai pentru citiva alesi de-a lungul timpului. Demiurgul Barbara Elitt afirma ca una dintre cele mai uimitoare taine ascunse in arhiva de la Vatican este legata chiar de insusi Dumnezeu. despre Demiurg. un inger cazut. sa stie tot ce a fost ascuns de secole. este de aceiași părere ca și Joseph Alois Ratzinger. in anul 325. Acesta a declarat că prioritatea integrării în UE le revine țărilor creștine precum Ucraina şi Moldova.10. Fostul ministru de externe.2012) 20 http://www. Este cunoscut de toata lumea ca Atotputernicul a creat lumea si l-a trimis pe Fiul Sau pentru a propovadui pe pamint mila si virtutea. potrivit căruia Papa Benedict al XVI-lea a pledat împotriva aderării Turciei musulmane în Uniunea Europeană.com/dezvaluiri-cutremuratoare-din-arhivele-vaticanului-despredemiurg-reincarnare-si-potopul-lui-noe/ ( vizitat 16. Pietro Parolin. ministrul interimar al Afacerilor Externe al Vaticanului. incepe sa pretinda rolul lui Dumnezeu pe Pamint. Barbara Elitt s-a ocupat foarte multi ani de studiul Bibliei si a descoperit niste lucruri interesante legate de istoria Scrierii Sfinte.Wikileaks a făcut public un document diplomatic. Marcu si Ioan. care apartineau primelor secole de crestinism. Demiurgul. chiar daca aceste scrieri apartineau unor oameni care l-au cunoscut in nemijlocit pe Iisus Hristos.

mai ales dupa disparitia lor terifianta. surorilor. Credinta in reincarnare Credinta in reincarnare este una dintre cele mai bine pastrate taine ale Vaticanului. Numai prorocii si sfintii au primit cunostintele divine in mod nemijlocit de la Dumnezeu. textele secrete vechi fac sa se inteleaga foarte clar ca Ioan Gura de Aur nu a scris intamplator despre aceea ca numai cel nascut din nou poate vedea Imparatia Domnului si despre aceea ca desi corpul moare. Cu toate acestea. al sotiei. Noe si familia sa au supravietuit nu unui potop universal. Numai marele Noe nu a trebuit sa fie supus acestei proceduri. fiindu-le dedicata o intreaga 19 . Chiar si conservatorii care iau Biblia in sensul propriu. considerand ca fiecare cuvant al ei este un adevar. asupra celorlalti intr-un fel sau altul si-a manifestat influenta Demiurgul. ci ascunzandu-se intr-o biserica inchisa ermetic. Demiurgul i-a ispitit permanent si continua sa ii ispiteasca pe oameni. ci eliberarii in aer a unei cantitati mari de gaz. Potopul lui Noe Potrivit unuia dintre manuscrisele secrete ale lui Ioan Gura de Aur. sufletul poate intra pe portile Raiului. tocmai pentru a putea sa le povesteasca oamenilor despre Dumnezeu. aratindu-li-se lor ca atotputernicul creator al cerului si pamintului. Enigmaticul ordin al Cavalerilor Templieri Considerati. cavalerii templieri au devenit. Documentele secrete arata cum. pentru ca nu putem sa stim niciodata cu al cui suflet sub o alta infatisare ne vom intalni in viata viitoare: al parintilor. unul dintre cele mai enigmatice ordine calugaresti si permanent obiect de studiu pentru istorici. un fenomen de masa. cred ca expresia nascut din nou (care este intilnita de foarte multe ori in Cartea Sfanta) nu este decat o metafora. care a influentat mintea oamenilor facandu-i sa isi uite trecutul. fratilor. El a inceput sa ii influenteze pe oameni. odata cu publicarea romanelor lui Dan Brown. al copiilor. omenirea era supusa influentei Demiurgului. scrie Barbara Elitt. Credinta in reincarnare. sustinut de dorinta de putere. care a putut din acel moment sa ii influenteze numai indirect. Amestecul Demiurgului a dus la scaderea legaturii dintre oameni si Dumnezeu. subliniaza inca o data importanta invataturii sa fim buni cu toti. prietenilor. Oamenii trebuie sa isi aminteasca de acest lucru si nu trebuie sa lase jumatatea lor intunecata sa o invinga pe cea plina de lumina. In momentul in care a avut loc acest eveniment unic.lui Dumnezeu. Noe s-a salvat nu plecand cu o corabie. de aceea Dumnezeu a hotarat sa stearga din mintea oamenilor tot ceea ce ei stiau.

spre a se stabili pe o proprietate ce apartinea nobilului Geoffrey de Bouillon. exista si astazi. Numele „Orval” inseamna „valea aurului”. literatura devorata. Femeia s-a rugat cu asiduitate la Dumnezeu si prin minune. mai multi calugari din Calabria. spre a recuceri Sfantul Mormant si Tara Sfanta. 21 http://ezoterism. care i-a permit sa faca ulterior cheltuieli extravagante. efectiv. Se pare ca Nostradamus ar fi scris o serie de profetii ale sale aici si este posibil ca tot aici sa se gaseasca. fiind vaduva. „Cu adevarat. Manastirea. punand-o pe seama unui gest de gratitudine. In 1108. isi pierduse. O legenda locala confera intemeierii manastirii o aura deosebita. a exclamat atunci Mathilda. S-a scris foarte mult si despre legendarele lor comori. aceasta este valea de aur – Val d’Or. Calugarii au fost bine primiti de contele Arnould de Chiny si de matusa lui Geoffrey. care-i cazuse intr-o fantana sapata intre coline. construite candva pe aceste locuri si considerate astazi „monument istoric”. reprezinta cu siguranta un loc enigmatic. tinand in gura inelul aurit. a fost cel care. la Orval. sudul Italiei. Mathilda. au sosit in muntii Ardeni. potrivit asa-numitelor „documente ale Prioriei”. De la aceasta. doua dintre cele mai faimoase si mai controversate comori din istoria omenirii: cea a Cavalerilor Templieri si cea a regelui francez Ludovic XVI. verigheta de aur. dar ceea ce ii intereseaza pe pasionatii de mistere sunt ruinele vechii manastiri. un peste a iesit din apa. de mai buna sau mai slaba calitate. de catre opinia publica.wordpress. avea legaturi de rudenie cu familia regala merovingiana cu alte cuvinte. pe locul unde ducesa a intemeiat o manastire. Petru Hermitul. La sfarsitul secolului XIX abatele Berenger Sauniere. In best-seller-ul lor. cu presupusii descendenti ai lui Iisus Hristos.10. ducesa de Lorena. cu 29 de ani inainte de prima cruciada. Leigh si Lincoln afirma ca in 1070. in Franta secolului XIV. sa spunem ca unul dintre ei. Mathilda de Toscania. Revenind la calugarii care au intemeiat manastirea de la Orval. alaturi de Papa Urban II a propovaduit necesitatea unei cruciade. se spunea. disparute fara urma.literatura. „Sangele sacru si sfantul potir”. Fantana respectiva exista si astazi. nu doar de numele Templierilor ci si de cel al lui Michel de Nostradamus… Abatia de la Orval. care. editat si in Romania. legat. ascunse. desi veniturile sale erau mai mult decat modeste. autorii britanici Baigent. Calugarii erau condusi de un anume Ursus. apartinand ordinului cistercienilor. asa cum cred unii istorici si iubitori ai misterelor.2012) 20 .21 O posibila pista pentru depistarea acestor fabuloase tezaure ar putea-o oferi un modest sat belgian.com/2010/10/28/enigmaticul-ordin-al-cavalerilor-templieri/ (vizitat 16. in Ardenii belgieni. in mod straniu. ei au primit bucata de pamant cunoscuta astazi drept Orval. de la Rennes-le-Chateau a descoperit „ceva” in interiorul cimitirului local. odata cu uciderea majoritatii membrilor acestui ordin. tutorele lui Geoffrey. din mainile musulmanilor.

unde vorbeste despre sosirea. convinsi ca in pamant sunt ascunse. ii cerea disperata ajutor. Comoara regelui Ludovic XVI se afla tot aici? In 1131. Dar mesajele au fost interceptate si codul secret descoperit. pe nume Leonard. in vreme ce sotia sa. zidurile ruinate ale fostei manastiri au fost brazdate de intemperii dar si de cautatorii de comori. La Varennes. In timpul Revolutiei Franceze. a doua capete incoronate. a reusit sa impuna alegerea sa ca abate. Maria Antoaneta. In 1605. un Capet va fi prins si vor urma apoi „furtuna. Secretul cifrului Faimosul Nostradamus ar fi profetit. sau gasi refugiu in apropiata abatie de la Orval. nascut in sudul Frantei. fuga regala. sub securea calaului. aflate pe domeniul Orval. scrie el. Fervorarea generalului Loison si a vanatorilor de comori a fost provocata de zvonurile privind existenta unei comori regale. Isabelle. se pare. fratelui sau.calugarii de la Orval dispar in mod misterios. regele Ludovic XVI era prizonier in propria sa tara. la insistentele arhiducelui Albert si ale sotiei acestuia. din regiunea Champagne si timp de cinci secole. trupele generalului Loison au jefuit-o si au ars-o pana-n temelii. spre Orval. manastirea a trait vremuri tulburi si pe 23 iunie 1793. Orval a devenit unul dintre fiefurile detinute de Bernard de Clairvaux. a reformat constitutia comunitatii si a sporit vigoarea economica a institutiei. fara ca nimeni sa mai poata da vreodata de urma lor. centuria 9. astfel incat zilnic picioarele fratilor ce mergeau la slujba sa calce pe el si sa se roage pentru sufletul sau. in nord-estul Frantei. Bernard de Montgaillard. Se pare insa ca. regele incredintase tezaurul sau unui frizer de la curte. bogatii de nemasurat. sange si fier” – regele sfarsind pe esafod. prin intermediul unor scrisori cifrate. Generalul regalist de Bouille a cautat refugiu familiei regale in fortareata de la Montmedy. Ultima sa dorinta a fost de a fi ingropat la picioarele scarii ce duce din dormitoarele calugarilor catre biserica. foc. spre a-l duce in siguranta la 21 . prin padurea din Reims. inainte de a fi prins. de secole. in catrenul 20. aflate in stapanire austriaca. In primavara lui 1791. fara sa iasa in evidenta prin nimic. imparatul Austriei. regele putea trece frontiera cu Tarile de Jos. calugarii cistercieni de la Orval au dus o viata linistita. cel ce a scris codul de conduita al Cavalerilor Templieri. El a incredintat reconstructia manastirii de aici abatiei Trois-Fontaines. alungandu-i pe calugari. El a refacut cladirile manastiresti. Pentru mai bine de un secol. In caz de pericol. care siau gasit refugiu tocmai in Luxemburg. la caderea noptii. desi abatia a prosperat.

Cartea respectiva fusese daruita abatelui manastirii locale de catre Mathilda. un om va trebui sa moara. centuria 1. matusa lui Geoffrey de Bouillon. cu ajutorul unei lampi. a „inscriptiei D. in iuresul Revolutiei… Baigent. care mentioneaza posibilitatea descoperirii.. marele profet Nostradamus ar fi descoperit invataturile tainice legate de Prioria Sionului. Leigh si Lincoln au sustinut ca. studiind o carte straveche. Dar comoara ar putea fi gasita – daca nu cumva ea a fost impartita deliberat in mai multe parti – si cu ajutorul catrenului 66. Exista trei catrene care pot fi lesne interpretate ca vorbind despre o comoara la Orval. Copacul a fost lovit de fulger dar in locul sau a crescut un alt stejar. Catrenul 27. inainte de a disparea si el. din care si-a inspirat propriile lucrari. Nostradamus obisnuia adesea sa-si petreaca clipele de ragaz sub coroana bogata a unui stejar aflat in curtea manastirii. aflat la Orval.abatia Orval. timp de multe secole. Cand comoara va fi gasita. pe peretele unei pesteri stravechi. se refera la o comoara care a fost stransa. Leonard a ajuns aici si probabil a incredintat cufarul plin de aur si de bijuterii calugarilor locali. Potrivit unei legende locale. care mai exista si astazi. aflate nu departe de manastire. strapuns prin ochi cu o sulita. centuria 8. si ascunsa sub un stejar secular.M. Singurul loc care pare sa corespunda acestei descrieri ar putea fi mormantul unde a fost depus trupul neinsufletit al straniului personaj care a fost Bernard De Montgaillard… 22 . lovit de trasnet.

Convenţia de la Geneva privind relaţiile diplomatice. în România. când e necesar. şi are rangul de ambasador. De aceea este greșită formularea "Concordatul cu Vaticanul". Sfântul Scaun este observator la Organizația Națiunilor Unite. Concordatele (tratatele internaționale) se încheie de către Sfântul Scaun în numele Bisericii Catolice sau. Spre exemplu. În afară de acestea Sfântul Scaun menține relații "de o natură specială" cu Rusia și cu autoritate Palestiniană. în special cele trei originare (Roma. Există mai multe ţări care nu recunosc această prevedere. Alexandria. ca personificare a Bisericii Catolice. căci concordatele se încheie între diferitele state și Sfântul Scaun. Trebuie făcură o precizare importantă: imunitatea nu reprezintă o instituţie juridică aplicabilă unui cult religios. 23 . dar mai ales în urma tratatelor internaţionale ratificate de fiecare stat. Există o singură excepţie recunoscută peste tot în lume – Nunţiul Papal sau Nunţiul Apostolic. este şi membru al Ordinului Iezuit. Sfântul Scaun menține relații cu 174 de țări. Antiochia).01. până la 1. În afară de țări. Nunţiul Apostolic. stipulează că Nunţiul este decanul corpului diplomatic acreditat într-o ţară anume. Uneori este cunoscut și sub denumirea de Scaun Apostolic dar denumirea aceasta aparține oricărui Scaun stabilit de un apostol. Acesta este reprezentantul diplomatic permanent al Vaticanului pe lângă un stat.1998 decanul corpului diplomatic era recunoscut ca fiind cel mai în vârstă ambasador. care întotdeauna are rang de arhiepiscop. Lideri politici nu cunosc şi recunosc decât o singură formă de imunitate juridică internaţională: imunitatea diplomatică. în numele Cetății Vaticanului. Sfântul Scaun menține relații cu Uniunea Europeană și Ordinul Suveran de Malta (Serviciul de Ajutor Maltez). Sfântul Scaun participă în mai multe organizații interguvernamentale.Concluzie Sfântul Scaun (latină Sancta Sedes) este un subiect de drept internațional public. care reprezintă Biserica Catolică în relațiile cu statele. recunoscută în virtutea cutumurilor diplomatice. Unii consideră că este o pură întâmplare faptul că „uneori”. Abia de la acea dată România a revenit la regula ca Nunţiul Papal să fie decan al corpului diplomatic acreditat în ţara noastră. El serveşte şi ca reprezentant al Vaticanului pe lângă Biserica naţională.

toate acestea nu au valabilitate. Ioan Sociu. 5. Targu-Lapus. traducere de pr. au fost perioade în care anumite state au întrerupt legăturile diplomatice cu Vaticanul. cf. Ioan Paul al II-lea. George Weigel. editura Polirom. Pentru ca odată consfinţite ele să aibă sincope. Actiunea Sfantului Scaun in conflictul bosniac. Acestea sunt valorile pe care diferitii lideri politici ai lumii sau diferitele ideologii politice. 1997. 538p 7.2012) 24 . traducere din limba engleza de Radu Vasile. Ioan Paul al II-lea. 1997. 3. Scrisoarea enciclica Redemptor Hominis despre Hristos Mantuitorul omului si al lumii. Martor al sperantei. 470p. 2007. traducere din limba engleza de Ana-Veronica Mircea si Dan Costinas. Una dintre ele este tehnica lucrului prin „mâini străine”. Istoria Papei Ioan Paul al II-lea. Domenico del Rio. traducere de Marius Roman. Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti. 4. John L. editura RAO. 425p. 8. 10. Deoarece există alte variante de lucru pe care iezuiţii le stăpânesc la perfecţie. Criza din Iugoslavia – Pozitia si actiunea Sfantului Scaun. Însă când este vorba de spionaj. nu au existat relaţii diplomatice. editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti.10. Allen jr. Bibliografie 1. Cum Vaticanul nu a recunoscut o perioadă existenţa statului Israel. volum coordonat de Maurice Vaпsse. http://www. si cu precadere statul de drept. Biografia Papei Ioan Paul al II-lea. Dictionar de relatii internationale – secolul XX.moldovacrestina. Bucuresti. Editura Arhiepiscopiei RomanoCatolice de Bucuresti. 2008.De asemenea. Bucuresti. cf. Constitutia pastorala a Conciliului Vatican II privind Biserica in lumea contemporana Gaudium et spes. 138p. 2005. 2. 2007. prefata de Luigi Accattoli. editura Galaxia Gutenberg. fara an. Bucuresti. Opus Dei. trebuie sa se bazeze 9.info/2010/12/wikileaks-vaticanul- pentru-aderarea-ucrainei-si-rep-moldova-la-uniunea-europeana/ ( vizitat 27. cf. 6. Jьrgen Habermas si Papa Benedict al XVI-lea cu referire directa la tentativa umanitatii de o consolida o comunitate internationala bazata in primul rand pe valorile etice si spirituale specifice fiecarei culturi autentice. schema 83. Karol cel Mare. 538p. O privire obiectiva asupra miturilor si adevarurilor celei mai controversate forte din Biserica Catolica. editura Pauline.

2012) 25 .wordpress.11.2012) http://ezoterism.com/dezvaluiri-cutremuratoare-din-arhivele- vaticanului-despre-demiurg-reincarnare-si-potopul-lui-noe/ ( vizitat 16. http://www.almeea.10.10.com/2010/10/28/enigmaticul-ordin-alcavalerilor-templieri/ (vizitat 16.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->