P. 1
Sisteme de bord si punte

Sisteme de bord si punte

|Views: 525|Likes:
Published by Ana Hlatcu
Sisteme de bord si punte
Sisteme de bord si punte

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ana Hlatcu on Jan 07, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2014

pdf

text

original

'\ .i~cnl.

_
UNIVERSITATEA MARITIMA

'\M\flK

@

1'" -kc-. eo",,\

DIN CONSTANTA

SPECIALIZAREA: ELECTROMECANICA

~

S.B.P
ANUL IIIIFR

EDITIA 2008-2009 ,
...,

(CONFORM CU EDITIA 2007,REVIZUITA SI COMPLETAT A IN ACORD CU STeW)

Conf.univ.dr.ing.Iordan

NOVAe

CUPRINS
Capitolul 1 1.1 1.2 1.3 1.3.1 1.3.2 l.3.3 l.3.4 l.3.5 l.3.6 1.4 1.4.1 1.4.2 1.4.2.1 1.4.3 Instalatia de ancorare .......................................................•........ 9

I

Consideratii generale.,

..

.
. . . . .

Aneorarea navelor. Elementele liniei de aneorare .. Aneore Legaturi flexibile Elemente pentru eonducerea lanrului la bord Stope 2r; Meeanismele instalatiei de ancorare Puturi de lant..................... . .

9 10
13 13 17 18 22 23 25 27

: ,..~

.

.

~.

1.4.4
1.4.5

Dimensionarea liniilor de ancorare . Metoda statistics . Metoda determinista . Detenninarea fortelor introduse de mediu . Calculul fortelor care solicits nava in ancora. . Calculul fortelor din instalatia de ancorare ., Solicitarile dinamice introduse de linia de ancorare datorate fortelor introduse de valuri . Instalatii de acostare-Iegare :.._ . . '. . .

27 28
29
33 36 41

1

II
!

"tCapitolul 2 2.1 2.2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.2.4 2.2.5 2.2.6 2.2.7 2.2.8 2.3 2.4

44
44 45

Considerarii generale

~ Elementele instalatiei de acostare Elernente flexibile pentru manevra si legare Babale Ureehi si role de ghidare. Nan de parapet..

46 46 48
50 50

.

II
'I

I; II

II

2.5 ( Capitolul3 3.1 3.2 3.2.1 3.2.2 3.2.3 3.2.4

Stope pentru cabluri . Tamburi de parame . Amortizori ~i brauri de acostare . Mecanismele instalatiei de acostare . Calculul instalatiei de aeostare . Ca\culul mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare.. .. Calculul instalatiei de legare ..

SO
51

52 53 55 60 . 64
64

Instalatia de guvernare
Consideratii generale..... .. .. . Clasifiearea instalatiilor de guvernare Carme active......... .. Duze rotitoare (ajuraje orientabile) Carme speciale . lnstalatii de guvernare activa cu jeturi transversale . ,

.

67 69 70
71 71

5

- ..•.. ~ ...- ..-.-- ..

---~-'~"~'~'~.'-~.'~"'~.'~.========~--~~-==---,~.-----------~.

3,2,5 3,3

3.4 3.4,1 3.4,1.1
3.4.2 3.5 3.5.1 3.5.2 3.5.3 3.5.3.1

lnstalatii de guvemare activa ell propulsoare speciale Sisteme de comanda a instalatiilor de guvernare Components instalatiilor de gllvemare Transrnisii , ,

,

~:;i:1~~ ~:~~.:.'.' ~::: '.:.:.' iC~~~~l~~ ..~'.:.:~ ::' ' ..:' :::'. ~ : '

. . . .

71

72
74

CapitolulS

Instalatll

pentru

acopertrea

gurilor

de magazii

.

143
\43

3.503.1
3.6 3.7 3.7.1 3.7.1.1 3.7.l.2 3.7.2 Capitolul4 4.1 4.1.1

Calculul instalatiei de guvemare . Calculul solicitarilor organului activ . Calculul transmisiilor de fortii. , . Calculul masinilor de carma . Calculul servomotorului eu cilindri. . Calculul masinilor de canna cu servomotor rotativ . '.;. Sisteme hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare . Calculul instalatiilor de guvemare activa . Calculul fortelor ', , , . Metoda analitica.. : . Metoda statistica . Calculul impingerii propulsorului.. .
Instalatia de incarcare .............•................................................. Consideratii generale .

74 74 76 80 80
86 86

5.1 5.U
5.1.2

5.1.3 5.1.4 5.l.5 5.2 5.3
~ ~apitolu16 6.1 6.2 6.3 6.4 6.5

j;..

Consideratii generate Capace mecanice rulante " Capace mecanice pliante (tip folding) Capace mecanice rabatabile "." Sisteme de cap ace cu Infasurare pe tambure Capace rulante suprapuse (sistem telescopic) Actionarea capacelor . Calculul sisternelor de actionare acapacelor mecanice
Instalatia de salvare
.to

,.. . .
. .

144
146

:

. .
.

147 148 148
148 150

88
93 96

157
157 157:X
159 160 163 163 164 \{14

100
100

100
101 102
~,

6.5.1 6.5.2
6.5.2.1

lQ1l
107 108
110 110 III

i'

4.1.2 4.1.2.1 4.1.2.2
4.1.2.3

4.1.3
4.1.4

4.1.4.1 4.1.4.2 4.2
4.2.1 4.2.2 4.2.2.1

4.2.2.2 4.2.3
4.2.3.1 4.3 4.3.1

Instalatii de incarcare eu bigi simple (c1asice) ;. . Instalatii de incarcare ell bigi mecanizate ~ . Bigi mecan izate electrohidraulice . Bigi mecan izare grele . Bigi mecanizate de constructie speciala . Instalatii de ridicat cu macarale navale . Instalatii de incarcare speciale : . Instalatii de lncarcare pe orizontala · . Instalatii de incarcare speciale pentru operatii de manevra 'in mare deschisa . Calculul instalatiilor de incarcare . Calculul elementelor geometrice ale unei instalatii de lncarcare cu bigi . Calculul fortelor care solicita elementele instalatiei . Metode grafice de calcul... . Metodaanalities de calcul a instalatiilcr de incarcare- descarcare eu bigi . Calculul de rezistenta a elementelor instalatiei de incarcare .. Calculul bigilor . Mecanismele instalatiei de incarcare , . Vinciuri electrice .

6.5.2.2
6.5.3 Capitolul7 7.1 7.2 7.3 Capitolul8

Consideratii genera Ie . Barci de salvare , , , . Constructia barcilor de salvare . Gruie pentru barci . Calculul instalatiei de manevra a bare ilor de salvare . Determinarea sarcinilor de calcul.. . Calculul fortelor care solicita instalatia de lansare in conditiile cele rnai defavorabile care pot apare la lansare . Gruie negravitationale . Gruiegravitationale cu miscare plan-paralela.. . Calculul rnecanisrnului ell care se face manevra barcilor., .
Instalatia de remorcare Consideratii generaie Particulari tali ale rernorcarii prin tractiune Ca\culul instalatiei de remorcare .

165 1..67 li.~
172

112
115

. . .

174~·

P7~

116
116

8.1

119

8.2
8.3

Instalatia de traulare , 181 Consideratii generale ..............................................................• : . ·181Dotarile instalatiei de trauiare . 182,. Actionarea hidraulica a vinciurilor de traul :~:::!:1.. 187,: .. .
~. 191
;i~

119 119
121 121

Bibliografie •.•................•.•...........•.....•................•..................•,

126 129

129
136 137

4.3.2

Vinciuri electrohidraulice
6

.

141
7

~

INSTALATIA DE , ANCORARE
:":. ~'~; .

;

1

Consideratii generale Ancorarea navelor Elementele liniei de ancorare Dimensionarea liniilor de an cor are

1.1 CONSIDERA TII GENERALE
Dezvoltarea actuala a tehnologiilor marine ~ia navigatiei impun pozitionarea precise in raport cu fundul marii a diversilor plutitori sau nave. Calitatea ~iperforrnantele pozitionarii devin esentiale pentru uneledomenii ale cercetarii si exploatarii resurselor marine, cum ar fi cazul platforrnelor plutitoare· de foraj, al navelor de cereetare, al doeurilor plutitoare ancorate, al navelor tehnice care executa lucrari pe fundul apei sail care monteaza conducte submarine. Extinderea explorarilor marine in zone cu adancirni mari ale apei 9i eu conditii clirnatice dificile a irnpus perfectionarea sistemelor de fixare a navelor sau plutitorilor. Aceasta perfectionare este una continua ~i are drept obiectiv principalimbunatiitirea preciziei de pozitionare, in conditiile cresterii adancimi i apei 9i a fortelor' active care tind sa abats plutitorul de Ia punctul de aneorare. Fixarea p lutitorului in raport eu fundul marii se realizeaza cu ajutorul elementelor instalatiei de ancorare. In general, sunt utilizate doua modalita]] de aneorare: ancorarea pasiva si ancorarea dinamica. Ancorarea pasiva utilizeaza legaturi mecanice intre nava ~ifundul ac-vatoriului, prin care transmit fundului fortele ce solicits plutitorul si tind sa-l deplaseze. Legatura dintre plutitor si fund formeaza 0 linie de ancorare. Liniile de ancorare sunt formate din: ancore, care se fixeaza de fund, clemente flexibile (lan turi sau cabluri), care transmit fortele de la plutitor la ancora ~i clemente de conducere a legaturilor flexibile carre mecanismele ~i spatiul de depozitare de pe nava (nar] de ancora, stope, vinciuri sau cabestane, puturi de lant, etc.). Numarul de ancore ~i dispunerea lor la bord se coreleaza

11\\\ 1\

II

10

Instalatii navale depunte

Capitolul 1 - Instalatia de ancorare

II

eu marimea plutitorului, destinatia lui ~i precizia de pozitionare ceruta. In reprezentarea schernatizata din Fig. 1.1 este exernplifieat cazul utilizarii instalatiei de ancorare pasiva pentru fixarea ell aneore fixe a unui plutitor.

,
t'

! 5 ~ •.... ,,/

permita desprinderea usoara in orice conditii c\imatice. ~ezulta ell navele sunt dotate eu linii de ancorare mobile, care se pot Iansa sau ridica dupa necesitate, precizia pozrtionarii avand 0 importanta mai mid. In porturi special amenajate, ancorarea navelor se poate faee Ia geamanduri prinse de fund prin linii de ancorareJi;xe, fig, 1(b). In acest caz, procesuI de ancorare se simplifies multdeoarece nu -se mai manipuleaza linia de ancorare mobila, fixarea de geamandura Iacandu-se eu,qlegqtUra flexibilauzuala (cablu). Instalatia de ancorare se amplaseaza la extremitatile.navei, iar numarul liniilor de anoorare ~i dispunerea lor la cele doua extremitati se face recomandarile registrelor de clasificatie in functie de zona de navigatie, tipul ~imarimea navei. La nave se deosebesc: • instalatia de ancorare prova, formata din liniile de ancorare care se manevreaza cu mecanismele aferente; .<: • instalatia de ancorare pupa format~~dix1,liniile de ancorare manevrate de mecanismele aferente. :,;

,d.~p~

':

Fig. 1.1 a) Geamandura eu linii de ancorarefixe b) Linie de'ancorare mobila
I -ancora;

'.

2 - Ian]de ancora; 3 - nava; 4 - ancorafixa; 5 - geamandurii de acostare;6 - legaturi flexibile (cablur! sau lanturi).

- -fT-.
z ~ ..

,,,,:

t
~.

Plutitorul poate fi 0 geamandura de aneorare, fig. l.l(a), sau 0 platforma plutitoare. In tirnpul navigatiei linia de ancorare se trage compiet la bord, singurul element ce ramane in afara plutitorului este ancora, eafiind lnSa foarte bine fixata pe pozitie, Pentru nave, ca plutitori care W schimba pozitia de aneorare, se utilizeaza ancore care se pot desprinde relativ usor de fund, fig. l(b). Ancorarea pasiva cu lanturi se utilizeaza pentru adancimi de ancorare mici si medii, pana la circa 120 m. La adancimi mal mari de 1SO m se recomanda utilizarea eablurilor drept elemente de legatura, sau a instalatiilor de ancorare dinamica. Ancorarea dinamica consta In pozitionarea plutitorului in raport cu •fundul, tara interpunerea un or legaturi mecanice intre p!utitor si acesta si preluarea tuturor fortelor exteme care tind 8a-\ deplaseze. Preluarea acestor forte se face excIusiv prin , mijloace aflate la bordul navei. Ca mijloace active, sunt utilizate propulsoare a carer interactiune cu apa determine dezvoltarea fortelor necesare mentinerii echilibrului navei de pozitionat, In fig. 1.2 este exemplificat sistemul de ancorare dinamica la 0 nava destinata explorarii fundului marin. Propulsoarele 1.si 2 asigura rnentinerea pozitiei de echilibru deasupra punctului de ancorare in sens longitudinal, iar propulsoarele 3 ~j 4 menpn echilibrul in sens transversal. Comanda propulsoarelor se face automat printr-un calculator de proces, in functie de abaterea navei fala de un reper initial ales pe fundul marii. Ancorarea dinarnica impune dotari speciale, de aceea ea nu se justifies decat in cazurile cand ancorarea pasiva nu se poate face (in cazul adancimilor mari). Mai mult, performantele ei de pozitionare nu SLU1t intotdeauna satisfacatoare.

)....
Fig. 1.2 Instalatia de ancorare activa

1.2 ANCORAREANAVELOR
Ancorarea navelor se noate considera ea un caz oarticular al ancorarii nlntitorilor.

La navele maritime de transport, instalatia de ancorare prova este formats, de regula, din doua linii de ancorare eu mecanismele respective, In timp ce ancorarea pupa are 0 singura linie deancorare. In mod frecvent, candnu este necesarapozitionarea navei, ancorarea se face cu instalatia din provaprin lansarea unei singure linii de ancorare sau a ambelor. Daca apare necesitatea pozitionarii navei, de exemplu la ancorarea pe fluviu sau in rade aglomerate, se lanseaza si linia de ancorare din.pupa; In acest fel nava este fixata la ambele capete, iardeplasarile ce pot apare au valori reduse. La impingatoarele fluviale, datorita particularitatilor navigatiei eu convoiuI, impingatorul are instalatia de ancorare pupa mai dezvoltata, fermata fiind din doua sau trei linii: de ancorare. In fig. 1.3 este prezentat modul de amplasare a instalatiei de ancorare la 0 nava maritima de transport, Ancorarea prova, fig. 1.3(a), este formats din doua linii de ancorare, reprezentate in pozitie de mars. Elementele liniei de aneorare sunt: ancora 6 amplasata in nara 5, lantul 4, stopa fixa 2, vineiul de ancora I, tubul de ghidare 9, putul lantului 10. Yn pozitie de mars, ancora are ghearele inexteriorul corpului, iar tij a este introdusa in nara, Aceasta pozitie permite fix area ancorei de corp prin tensionarea lantului prin intermediul vinciului de ancora I, 111 timpul marsului efortul din la.n] fiind preluat de stopa 2 creandu-se astfel posibilitatea lansarii rapide a ancorei sub actiunea greutatii proprii, prin slabirea stopei. Instalatia de ancorare de Ja pupa navei, fig, l.3(b) consta in mod frecvent dintr-o
.....•. ~.:! : ~.
I"' 1

.3(a) Instalatia de ancorare prova 6 7 'I I 1 " ~ Fig.5·11 ( 1._ I ~ ~ j I • smulgerea rapida a ancorei la plecarea din ancora. iar ghearele ancorei se protejeaza prin introducerea acesteia intr-o ni~iL . prin instalatia de ancorare (pasiva sau activa) modi fica Fa in sensul micsorari Determinarea concreta a abaterilor plutitorului pentru 0 structura a sistemului I linie de ancorare si pentru anumite forte perturbatoare se face prin modelarea mat. apei. 1. conventional. . Incit' s'~ se indeplineasca urmatoarele cerinte: ' " • fixarea ~igura a navei in conditiile In care asupra ei actioneaza simultan fortele externe date de vant. . schirnbarea directiei vantului. • lansarea rapida a ancorei la apa si controlul permanent a1vitezei de coborare cu 1.3(b) Instalatia de ancorare pupa 1 il I ! J l' Performantele instalatiilor de ancorare se caracterizeaza prin: . conditiile de ancorare. pana la 50 m. pana la 25 rn. .1 ANCORE Au rolu! de a fixa capatul legaturii flexibile (Iant sau cablu) de fund. • sa se fixeze rapid de fundul . in acest caz apare marimea de comanda. precizia de pozitioriare este determinants pentru exploatarea platformei. de exernplu. lungimea minima a: lantului lansat functie de 'adancimea de ancorare h trebuie sa fie conform tabelului 1. eurent. .Acea'sta ~nalizii se [ace considerand schema de interactiu elementele sisternului. • marimea fortelor exterioare preluate de sistemul de ancorare. val. Performantele care se cer instalatiilor de ancorare :depind de tipul ]1. in urmatoarele categorii: . date de mediu. peste ISO m. iar I dad aceasta S-3 pe fund. nava putandu-se roti in jurul puncrului de an.4. sub actiunea fortelor date de mediu fortelor date de instalatia "dE: ancorare Fa. curent.'Element~le liniei de aneorare se aleg sau se calculeaza considerand tipul si dimensiunile navei. La platfonnele marine aneorate.~1iHt-. t' t 5 Fig.adancirni miei. pozitia plutitorului se 111 putand depasi valorile impuse Xi.1.I!.L2__.. e = x. .Tig. • abaterile plutitorului ancorat fata de un reper amplasat pe fundul rnarii. val.\ -. Plutitorul.adancimi foarte mari. pana la 150 m.5 -7. ~ diverse tipuri si trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte constructive si functio • sa realizeze forte mari de fixare. ocupa 0 pozitie XC' Dad apar per introduse prin modificarea fortelor F. adancili~ea de ancorare.adancirni mari.2 ) : h 6 I t1 1 jq . In cazul naveIor clasiee.s ~ 4 5 ! l ! 1 ! I 25 < h < 50 50<h<150 h> 150 4·11 3h 2. . ghidare a lantului 7.. plutitorului care trebuie ancorat. . este necesara 0 dinamica sistemullil platforma-linie de ancorare sub actiunea fortelor perturbato de vant. • consurnul energetic.3.~ . pre pozitionare nu este prea importanta. a sistemului si prinrezolvarea ecuatiilor diferentiale care definesc mode lul. Aneora din pupa se amplaseaza de obicei in planul diametral. D pentru determinareaabaterilor maxime de la pozitia de foraj. 1. gabarituI ~igreutatea instalatiei. t r -~ Adancimea de ancorare h[m 1 11 < 25 Ta Lungimea lantului lansat L r m] 7'l&--.' Alegerea sau calcuJul instalatiei de ancorare se face astfel. •• fixarea sigma a Iiniei de ancorare 1a bord 111 cazul in care nava se atla if 1 ~ . . care re foraje. Adancimile de ancorare se impart. 1.. renuntarea la ea printr-o manevra usoara..adancimi medii.3 ELEMENTELE LINIEI DE ANCORARE 1. Raman importante performantele energetiee si eel de rnarimea fortelor care trebuie preluate. ajutorul franei mecanismuluide manevra a linieide ancorare. : . a Practica exploatarii instalatiilor de ancorare a aratat ca pentru fixarea sigura a navei In ancora. purul de lant 8.

0 clasificare conventionala a ancorelor permite gruparea lor astfel: . iar prinderea pe fundul marii se face cu ambele gheare.. Cel mai important indicator de performanta al ancorei il reprezinta fortade fixare.! pentru fixarea docurilor plutitoare cu linii de ancorare fixe si ele se pozitioneaza pe-fund in vederea prinderii cu legaturi suplimentare. f. ghearele se desprind si apoi se infig din nou. •. • prinderea periodica. Forta de.. se defineste prin coeficientul de fixare.lri de grupa ll-a.8 sunt reprezentate careva tipl. I. Legatura dintre gheare si lant sau cablu este realizata prin tija ancorei. Practica exploatarii navelor a impus cateva tipuri de ancore care intrunesc cerintele enuntate. Fig. In narile de ancora. ancore ell ghearele aliiculate fata de tije. accidental. prinderea de fund se realizeaza indiferent de pozitia in care ancora cade pe fundul apei. de parametrii ei geometrici ~i de natura solului in care se fixeaza. s-a produs desprinderea de pe fund. Fortele care solicits ancora fiind mari. fiY~l'P' ell ambele gheare de fund. Perturbatii introduse de mediu. inainte de lansare traversa 1 se fixeaza perpendicular pe tija. care influenteaza forta de fixare ~i diferentiaza tipurile de aneore. care se flxeaza t()rt~l()rnp. doua. etc. Realizeaza val ori mici si medii ale . unghiul dintre gheare ~itija. La ancorele cu mai mult de doua gheare. Forta de fix are este data de rezistenta opusa de catre fundul apei ghearelor si aceasta depinde de forma acestora cat si de natura fundului. grupa I-a: ancore ell gheare fixe.. fig. sau corespund unor conditii function ale specifice.14 Instalatii navale de punte CapitolulI . . printr-o singura gheara. . Cele eu doua gheare sunt reprezentate prin an cora tip amiralitate ale carei forma ~i mod de fixare rezulta din fig. Manevrarea greoaie a acestor ancore Ie recomanda pentru instalatiile de ancorare la marl adancimi pe perioade lungi de timp. Ancorele din grupa a II-a au ghearele articulate fata de tija. sau mai multe gheare. Ancorele din grupa I sunt cu una.~~. :-~ -. Parametrii geometrici mai importanti. Ancorele cu 0 gheara sunt utilizate pentru ancorarea navelor de banchizede gheata sa}. 1. sunt: nnmarul ~iconfiguratia ghearelor.5. in general. asa cum rezulta din fig .7. 1. cu ajutorul unor dispozitive de arnorsare a prinderii de fund. care se fixeaza. Fig. grupa III-a: aneore cu tija articulata In raport eu ghearele.pa aiba a constructie sirnpla. Acest lucru evita supraso1ieitarea liniei de ancorare. Ea depinde de masa ancorei. In fig.6 Fixarea ancorei dp amiralitate . Pentru a detennina ghearele sa vina in pozitia de prindere. Pentru desprinderea ancorei este suficient ca tija sa fie actionate prin Ian] dupa 0 directie 'inc1inatafata de fundul apei. aneora se roteste In jurul capetelor traversei ~i ajunge cu ghearele in pozitia de prindere. 1. sa fie rezistente ~i usor de intretinut. " • sase poata fixa usor la bord. 1 XC . realizan d 0 fixare intermitenta care solicita dinamic linia de ancorare.. In special a mecanismului. masurata pe directia tijei cand aceasta este asezata pe fund. 5 Aneora tip amiralitate ~ . care tnsa realizeaza forte 1 INSTALATIE Fm vant J val curent Pozitie F.. prinderea in cazul cand ghearele ancorei incep sa are fundul. II ~lrl Fig. care reprezinta raportul dintre forta maxima de fixare ~i greutatea ancorei. care disloca zona de fund nasurata ~i permite smulgerea ~i lidicarea ancorei cu 0 fot1a mult mai mica dedit cea de fixare. • sa se desprinda •. PLUTITOR ~~ DE ANCORARE mari de fixare datorita geometriei particulare a ghearelor.6. fixare a ancorei. Are toe 0 retire a ghearelor in jurul capatului tijei. • sa se mentina fixata de fund daca nava se roteste in jurul punctului de ancorare. suprafata acestora. • sa se fixeze din nou de fundul apei daca. 1.5 si 1.4 Bucla de control·a instalatiei de ancorare Fixarea ancorei de fundul marii se face prin ghearele acesteia. J. Forta de fixare poate fi considerata pentru urmatoarele cazuri de prindere a ancorei de fund: • prinderea Tara deplasarea ancorei. 1. Sub actiunea lantului. ancora deplasandu-se fala de punctul initial.Instalatia de ancorare 15 usor de fund Ia smulgere prin interrnediul elementului flexibil.

Dupa poziti ile pe c ocupa pe lungimea lantului. In fig.•. Inrroducerea f.8 6.5 2.9. 0. cand forta care solicita tija se inclina Tn plan orizontal. I I b) Ancors tip Speck.2 2. care. astfel incat sa poata luera impreuna. Se utilizeaza doua tipuri de legaturi: \31 cabluri. Cuprind zale de capat 4. 1...fig.9 14 8 8 1. ~ ~! I ------I I GRUPA Forta de fixare tara dep1asarea ancorei (I) FOI1a de fix are la care ancora incepe sa are (I) " maxima pnn soc CI) U) - 0 5 10 IS 20 - f3 <ii3 0 _ 8 o U) Fig.1 5.0 2. 1. <fJ ~ o b 0 ..14. chei intermediare. lungimea sa. creaza un moment ce roteste ghearele in jurul boltului de fixare. Pozitionarea tipurilor de zale acord cu schema din fig. 7 Modul de fix are a aneorei eu ghearele articulate '* Grupa I Grupa II '0 CI} '2 3. Lungimea de lan] cuprinsa intre doua zale demontabile se numeste cheie de la navele comerciale.cd 0 _ CI} . 1.14. La adancimi de ancorare pana la 150 m se utilizeaza lanturi care. . Amorsarea prinderii de fund se face. avand ! pe unitatea de lungime mari.. 1. are valori intre 25 si 27 m. 1.1 1.. 1. medii de fixare a ancorelor ~ ~ ~ jl c 6 6. La baza.9 sunt reprezentate cateva ancore din grupa a III-a..14. 1. De-a lungul lantului se rnonteaza.~ 8 '0 CI} o CI) . transmi tand forte solicita nava In procesul de ancorare. U) o ~ Q) 0 0 <Cd _ '5.8 3. fig. 3 Ancore din grupa Tipul ancorei I males - Tipul fundului nisipos marii CD pietri§ ~'t Danforth 'I" 'i ACI4 c) Ancora tip Union Matrosov a) Ancora tip Hall. fig.2 si 1. 111 deplasare. La capetele lann prinderea de ancora si de corpul navei. 1.3.7 3.Li: __ K 5 4 L" Tabelul 1.I I ~ a "~ ~ ~ ~ e ~ .1 4.8 8 -. ! Ancorele eu forte mari de tinere au ghearele dispuse in apropierea tijei. fig.1 0. zale demontab 1. c) Ancora tip Matrosov Fig. zale varte] 5. Fortele sunt prezen tate in tabelele l. '2 4.14. 1.. care asigura stabilitatea ancorei fixate.10 8 7..5 'en Ul 0 p. iar suprafata ghearelor este manta fata de eea a aneorelor din grupa a II-a.8 45° :t 4f 45° ~. zale rnt 3. zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3. realizeaza si 0 amortizare buna a oscilati ilor longin ale navei.3 8. zale intarite 2.. '2 2. fig. zale de capat 4..11. Zalele sunt de doua tipuri: puntate si nepuntate. din loc in lac. zale obisnuite 1 $i zale de impreunare .9 Ancore ell coeficienti de tinere mari I demontabile protejeaza a parte din lant deoarece dad a za se uzeaza sau se defor se inlocuieste numai cheia care contine zaua respectiva.2 3. 1.1 Vi v> 0 0.2 LECATURI FLEXIBILE Sunt elernente care fac legatura intre nava si ancora. ~ I I ! fa * a) Ancora tip Danforth. de vartej este p • • chei ancora Cuprind chei de capat 6. Fig. 2 Coeficientii de fixare medii pentru ' Farra de iix: transr (. E '0 U) o en 0 p. Tabelul J. Cuprind zale obisnuite 1 si zale de impreunare 3. Lanturile se caracterizeaza dimensional prin calibrul zalei d.2 9. CI} . cheile de lant pot fi: • chei de capat. .12. fig. ghearele aeestor aneore au unele prelungiri 1.8 Aneore cu ghearele articulate .0 1. ca si la ancorele din grupa precedents. sunt utilizate zale vartej care permit ancorei. l. prin umerii 2. b) Ancora tip AC 14.3.

Nara are 0 sectiune circulara. Inclinarea narii are doua consecinte asupra manevrarii ancorei: • poate face ea ancora sa nu vina normal la post. Fig. In fune~e de aceasta lnclinare se deosebesc: • nari cu lDclinare mica. fig.Instalatia de ancorare 19 :!~. care uneste bordajul eu puntea teuga sau punteaduneta.10 Za obi~nuitii a) cu ramuri rectilinii. cu forme pline la prova ~i eu bulb.If' unde: IIi' I~II ~. Acestea sunt manevrate de mecanisme cu tamburi speciali. la iesirea din nara. sa alunece ~iin acelasi timp se roteasca in jurul tijei. Lungirnea legaturilor flexibile utilizate in instalatiile de ancorare se poate stabili prin calcul.t§. Se observii ea ghearele ancorei in 10C sa alunece pe bordaj §i sa inehidli unghiul dintre gheare ~itija. ins a ea nu trebuie sa fie rnai mica decat cea recomandata de registrele de clasiflcatie.18 . :I!:: \ . II I. greutatea lantului devine prea mare si de aceeasuntutilizate eabluri. c) puntatii.16(a).f3 > !p f3 < 90' . dad inclinarea este prea mica... A~a eum rezulta din fig. Caraeteristicile lanturilor si eablurilor utilizate In instalatiile de ancorare ~i acostare sunt precizate In standarde.Cluie d! ancnrli ~TIfff~ ~ ~ V/ ~ 'Y~ VJ ~ W ~ W~ W~ W~ ~ Fig. 1. 1.14 Chei de lant Forma zaJelor lantului trebuie sii se incadreze In tolerante stranse lntruca: lanturilesunt antrenate prin vinciuri sau cabestane ale caror elementele de antrenare trebuie 'sa corespunda dimensional eu forma zalelor.Instalatii navale de punte Capitolul 1 . atunci csnd aneora vine la post ell ghearele spre bordaj. • nari eu lnclinare mare.I' .it . In figura 1. tn cazul tragerii aneorei la post. ffil'b) ~fJ Fig.l .3 ELEMENTE PENTRU CONDUCEREA LANTULUI LA BORD Conducerea lantului din exterior catre meeanismul instalatiei de aneorare si spre locul de depozitare. se face prin nara de ancora. 0 importanta mare 0 are inclinarea niirii fala de orizontals. Chelf inlfrmediar~ . 1. dit ~i pentru lansarea gravitationala a acesteia. Considerand unghiurile din figura. 1. 'C~eie . 1. pentru ea gheaFig. trebuie ea unghiul din tre directia ghearelor si normala la bordaj B. 16(b) se poate deduee: 90° - e = I. sa fie mai mare dedit unghiul de freeare lp. lantul poate avea frangeri mari eeea ee po ate conduce la 0 uzura pronl)nlata a acestuia. Pentru adancirni mai mari de 150 In.11 Za varte] d~ ~ . se poate alege inclinarea narii astfel lncat. 1. 8>qJ Functie de elementele triunghiului ABC. 8= 90' . fixandu-se de acesta prin tensionarea lantului.15 Tragerea la post anormala rele. I. lntalnite la navele eu lnaltime de constructie mica. ••• .3. ancora se bloeheazii eu ghearele in borda]. 1.I B~B12 ~ (a) d~ ~ Fig. care vin in contact ell bordajul la ridiearea ancorei. asa inca! sa permita introducerea eompletii a tijei ancorei. Pozitionarea narii in raport eu bordajul si puntea este esentiala atat pentru tragcrea corecta a ancorei la post. Din acest punct de vedere.12 Za de impreunare (za Kerner) W~~ ~W d~ Fig.' . Pentru a se evita acest lueru.15 este prezentat cazul cand ancora nu se trage normal la posi. 1. mentin acest unghi la valoarea maxima§i atunei clnd tija atinge partea superioara a narii. tija intra in nara iar ghearele raman in afara bordajului. aces tea sa alunece ~isa se roteasca in pozitia de fixare.13 Za de capat (cheie tachelaj) lie capOI ~heie iIJlermediarii. b) ovalii. iar diametrul ~ilungirnea ei se aleg in functie de dimensiunile ancorei. conditia de mai sus se sene sub forma: sa . + f3 (I) IIII! lI lt. intalnite la nave eu IniillilIli mari de constructie.

In acest caz se modifica local configuratia bordajului.chiar daca este ridicata cu ghearele spre bordaj.18 Adaugarea de piese pentru a se real iza tragerea corecta a ancorei la post In plus.19 Rola de deviere . la navele cu forme pline la prova si cu bulb.18. . Forma niselor in punctul in care ghearele ating bordajul se alege astfel incat an cora sa se poata trage normal la post. Nisa protejeaza mai bine ancora la post. si are avantajul ca 'G/ A-A / " Fig. trebuie ca nara sa aiba 0 inc\inare midi fatii de orizontala. Rolele de deviere mai prezinta ::. Pozitia nacii mai este deterrninata $i de conditia realizarii unor frangeri mici ale lantului 1a iesirea din nara.. aeeste elemente evita si atingerea bulbului eu ancora In timpul manevrei de ridicare sau coborare (virare sau molarej.5 . 1. frecarii de alunecare eu cea de rostogolire.unghiul de inclinare a niirii fata de bordaj.II •• ~~ 11 20 :a Instalatii navale de punte Capitolull .19. piesa I din capatul narii iese In afara bordajului ~i face posibila fixarea ancorei la post £lira ca ghearele sa atinga bordaju!. Realizarea de nari care sa respecte aceste conditii TIU posibila. Dupa cum rezulta din fig. .0 aWi solutie. 1. pe bordaj. Compromisul se realizeaza prin respectarea conditiei tragerii nonnale la post. la nave deja construi te. 1.:areghearele ating bordaju!. 6 f3 . se evi!a uzura lantului.17 Ni~a confectionata pentru tragerea corecta a ancorei Ja post n <. Pentru a realiza acest lueru. se constata cii tragerea ancorei la post nu se face nonna!.16 Arnplasarea corecta a narii de ancora Satisfacerea conditiei (l) asigurii ridicarea norma Iii a ancorei la post. deoarece configuratia bordajului nu permite realizarea unor un- ghearele este intotdeauna ghiuri f3 miei. caracteristic fiecarui tip de ancora. 1. (b) Fig.•. Solutia se aplica In special cand. Solutia este mai simpla din punet de vedere tehnologic indeparteaza de planuldiametral punctul de iesire a lantului din nava. fig. Rolul acestora este de a rasuci intreaga ancora arunci cand ea vine la post eu ghearele spre bordaj. chiar cand vin In contact en bordajul. (a) <. dacii apar. trebuie ca forma piesei 1 sii fie corelata eu geometria aneorei si eu pozitia narii. chiar daca tragerea normala la post a ancorei impune inclinari marl fala de orizontala.A.D . este aceea de a elimina contactul dintre gheare si bordaj prin interpunerea unor piese suplimentare. ~ ~ 11 V{!j!). 1. adoptata la nave le modeme mari cu partea superioara a provei evazata. Fig. Fig. iar frangerile man ale lantului la iesire. fig. vor fi preluate prin role montate prm inlocuirea pe punte la iesirea din nara. In aces! fel. tnsa realizarea ei implies cornplicatii constructive si tehnologice. unghiu! maxim dintre gheare si tija. 1.17. in loeul in c. prinrealizarea unor nise In locul in care nara iese din bordaj. Tot in aceasta categorie trebuie incadrate si solutiile care prevad montarea unor adaosuri de 0 forma bine determinata.lnstalatia de ancorare 21 . Pentru ca ancora sa vina la post corect. 1.

numite vinciuri. 5 .articulatia traversei. numite stope pentru ancora _ SUIlt prevazute cu gheare care se fixeaza de Ian] ~i intinzetori pentru tensionarea lantului care se prind de punte direct sau prin lanturi. I -:.piuli!ii articulata.numite stope de linie . 1.surub.Instalatia de ancorare 23 de manevrii a lantului In orice loe de pe amplasarea acestuia introduse de conditia rea lizarii unor friingeri rninime ale lantului. determinate de functiunile indeplinite: • stope care asigura ancorajul: fixeaza lantul. 3 . Inlaturand bataile ei in nara in timpul marsului. sunt constituite dintr-o bucata de lant. fixe.~~~~~~~~~~~~~~. 1.4 STOPE Stope Ie instalatiei de ancorare sunt de doua categorii. Daca linia de ancorare utilizeaza cabluri. care blocheaza zaua orizontala incadrand-o pe cea verticala intre doua bare nurnite falcele.22 Stopa cu Ian! I . transmiterea fortelor de la rnecanism la Iant printr-un tambur prevazut la periferie eu a1veole in care intra zalele lantului. care se fixeazli cu un capat de punte iar cu celalalt. amplasat sub puritea Mecanismele prin care se manevreaza liniile de ancorare cu lant se clasifica astfel: • dupa criterii constructive: mecanisme cu barbotina asezara III plan vertical. . La noi sunt utilizate mai frecvent stope Ie eu falcele.22 Instalatii navale de punte Capitolul I .Ril Fig. Dimensionarea I ---. se recomanda pentru calibre de la 73 mrn in sus ~i sunt diversiftcate din punet de vedere constructiv.~~. 6 . tinand seama de reeomandiirile registrelor de clasificare.talpa stopei. fig. ~ 1 ~ an a 3 .=l~ ~. pumea avantajul di permit montarea mecanisrnului teuga.21.3. 5 .~ 4tU$M 2~' . cat ~i stopele cu traverse (se mai numesc si stope cutit).gheara compusa din doua piif1i articulate 1.~. 2 . 1. 1. acestora se face cu un mecanism special cu tam bur. printr-o gheara special ii.ochet de fixare a ghearei. 4 . fig. In cazul in care linia de are ca element flexibil lantul.boll articulatie. A. eliminiind restrictiile privind stope lor de linie se face la forta transmisa de linia de ancorare.lntinzator. stopele din prima categorie . iar cele din categoria a doua.21 Stopa eu traverse I .----- I li.talpa stopei. se are in vedere 0 pozitionare a acestora astfel incat ancora sa se fixeze corect pe bordaj . 1. Stopele de linie cu lant..za intaritii. 2 . 1.falei.5 MECANISMELE INSTALA TIEl DE ANCORARE Fig. 4 . descarcand in acest fel mecanismul.cest poarta denumirea de barbotinii.sunt fixe sau ell lant..3. ~ Fig. • stope care fixeaza cora la post.ocher pentru fixarea de corpul navei . Rolul stopelor pentru ancora poate fi indeplinit de stopele de linie daca. Sropele sunt rec~mandate pentru calibre palla la 43 rnm. . [a care zaua verticals estc blo eata eu ajutorul unei traverse amplasate intre umerii stopei.20 Stopa eu fiilcehi 2 . Au rolul de a realiza manevra liniei de ancorare. Fixarea de lantul de ancora este demonrabila. transmitsnd corpului navei fortele din linia de ancorare. iar verificarea solutiei finale se po ate face aproape exclusiv prin testarea tragerii normale ~ia fixarii ancorei la post pe macheta la scars naturals (sau apropiata) a provei navei.22. Din punct de vedere constructiv. - .indo Sto pele de Iinie. 3 . din faza de montaj. fig.2~. de una din zalele lantului de ancora. 3 . ancorare se face tambur manevra teuga. 1. 1.travers a H k. Pozitionarea narii reprezinta 0 problema corrplexa In proiectarea instalatiilor de ancorare.

cu cornanda de la distants. La petroliere. antrenarea mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare din prova si pupa se face cu masini eu abur sau eu motoare hidrostatice. cu actionare cu actionare mecanismele pot fi: prin eleetromotor. 1. ceea ce impune pozitia punctelor de iesire ale narilor pe pun tea teuga. se prefera vinciurimontate individual pe fiecare linie de ancorare.24 este reprezentat un cabestan pentru ancorare-acostare. registrele de clasificatie admit pentru manevra ancorelor. navei de punctul de cuplate la acelasi sirnultana a ancorelor de pe liniile de ancorare mecanisrn.. Din acest motiv.barbotinii. constanta vinciurile de acostare automate de la extremitatile navei utilizeaza acelasi mccanism CLi al vinciurilor de manevra a liniilor de ancorare. in mod frecvent. 1-3-6 PUTURI DE LANT Reprezinta locurile unde se depoziteaza lanturile de ancora in timpul marsului.mecanism reductor.1 .mecanisrn pentru actionarea franei. Uzual. pot fi: I I 1 Fig. In fig. stationarea in ancora. iar in fig.Instalatia de ancorare 25 mecanisme cu barbotina asezata in plan orizoutal. Deci mecanismul va trebui sa satisfaca.: cu Fig. La navele mari. 1. in ciit mai aproape de barbotina in asa fel incdt sa . 6 5 mecanisme care manevreaza doua sau rnai multe liliii de ancorare. pe cand vinciurile pot manevra una sau mai multe linii de ancorare. numite cabestane. rapida a pescajului in timpul manevrei de incarcare-descarcare. cat si a conditiilor de amplasare. caparul putului se arnplaseaza se evite bataia lantu lui in nara. ridicarea (virarea) ancorei. .2 . amplasarea lor putandu-se face in stransa corelare cu arnplasarea narilor ~ia puturilor de Iant.23 Vinci de ancorare Functiunile mecanisme lor care manevreazii liniile de ancorare sunt urmatoarele: ---'---------~I·a1fsarea ancorelor cu ajutorul motorului reglarea vitezei de coborare prin franii. care manevreaza 0 • dupa nurnarul liniilor de ancorare manevrate: mecanisme singurii linie de ancorare. cabestanele manevrb'ia 0 singura linie de ancorare. de la jumatatea adancimii de ancorare. mecanismele cu comanda locala. se impun cateva recornandari privind utilizarea mecanisme lor pe diverse tipuri de nave. Capatul dinspre barbotina al narii trebuie arnplasat astfel ca lantu! sa intre ~i sa iasa corect din barbotina acest seop. In acest fel se micsoreaza spatiul aferent instalatiei de ancorare-acostare. ancorare. Pentru navele maritime mici si medii si pentru navele fluviale se recomandii utilizarea vinciurilor eu doua linii de lij ancorare si tamburi de rnanevra in prova.23 este reprezentat un vinci de all cora cu tamburi de rnanevra pentru acostare. au prin constructie distanta dintre barbotine fixa. In acest sens. iar in pupa cabestane peritru ancorare si acostare sau numai pentru acostare. la aceste care modi fica lungimea in parama. Fiecare linie de ancorare are cate un put de Ian! arnplasat sub barbotina vinciului sau a cabestanului care manevreaza linia de ancorare.. lntrarea si iesirea lantului din put se face prin nara putului de lant. cat ~i greutatea ei. narile de an cora sunt depiirtate de planul diametral pentru a evita atingerea bulbului eu ancora in timpul manevrei cat si pernru a realiza tragerea normals a ancorei la post. functic de pescaj. atat vineiurile cat si _ cabestanele au tamburi special i pentru a realiza manevrele instalatiei de acostare. Aceasta conditie reprezinta 0 restrictie in montarea corecta a narilor. 1.c . electrohidraulica. instalatii de acostare cu vinciuri automate. cand barbotina forta din linia de ancorare. In acest sens. Vinciurile de ancorain aeest caz.5.24 Cabestan 1 . • dupa modul de antrenare..7 24 Instalatii navale de punte t_ r i Capitolul 1 . A vand in vedere variatia petrolierele moderne au pararnei de acostare nave De regula. mentinand 0 tensiune care consta din apropierea si ridicarea ei la bard. . srnulgereaancorei ridicarea i mecanismuJui sau gravitational. In timpul manevrei liniei de ancorare. care trebuie sa fie egala Cll distanta dintre barbotine. pe lantul cinematic care antreneaza tamburii de manevra.! I' ~i Frana mecanismului trebuie sa preia I .~ cu actionare prin masina cu abur.motor de antrenare. a determinat foarte multe variante constructive ale acestora.frilnii. mecanismele instalatiei de ancorare sunt utilizate ~i pentru rnanevra pararnelor de la instalatia de acostare. Diversitatea mare a navelor pe care se monteaza mecanismele de ancorare-acostare..3 . ~i conditiile impuse de instalatiilede acostare. folosirea mecanisme lor Cll actionare manuala sau a mecanisme lor aitor instalatii..4 . 1. La navele miei.tamburul pentru manevra pararnelor instalatiei de acostare . in conditiile in care smulgerea ancorelor s-a :facut succesiv. eu forme pline in prova. • dupa modul in care se face comanda.

se recomanda amplasarea lor cat mai jos. 1'1'1 '!IIIT ! j:ll· . . he reprezinta inaltimea piirtii conice a putului. 8 . lara considerarea portiunii eonice.li mari..4 DIMENSIONAREA Dimensionarea elementelor douacai: statistics sau dererminista.0009.piulilii .4.rnanivela. se poate utiliza relatia: Vioo =0. 2 . 4 . P 1.• Purunie de . la prova.. : ! i "I:.. Calculul volumului V se face pe bazii de formule empirice care dau volumul a lOa ru de lant.5 -i.liimea de la linia de plutire pana la puntea celui mai inalt roof [m]. Eliberarea lantului se face ciind se scoate pentru intretineri curente sau cand se renllnlii la linia de ancorare.0. 1111. Diarnetrul putului de lant se recomandii a avea valoarea: Dp=(30+35)·d [m] (2) /.27. dispus in partea superioara a pu tului ~i care poate fi action at din exterior peritru eliberarea la dorinta a lantului. I . 1.. iar A . .27'. De regula.25 Nara de Ian! penlru cabestane Fig. iar restul L. ale and ana sectiunu rep:ung iulare astfel ineat ea sa fie echivalenta ell aria sectiu nii circulate corespunzatoare diametrului D dedus cu relatia (2). [nl).surub. 1..R. Daca se utilizeazacabestane. care preia sageata datorita greutatii proprii ~i rnentine lan~l in planul barbotinei..25. i'l' 1_1 ..1 METODA STATISTIC). se recomandii forme cilindrice sau apropiate acestora.N. iar h.6·J04. si iniil~ime he: Lc=J. In astfel de situatii se utilizeaza 0 nara eu un cot 2.inel fixat de putul lantului. Permite aiegerea dimensiunilor elementelor instalatiei de ancorare Luandu-se in considerare rezultatele exploatarii acestei instalajii la nave de diferite marimi. _ .1 11'1 ! ~J~ '-~~ unde Veste volumul putului de lan]. piirghie. norme ce prevad dotiirile mini me eu mijloacele de aneorare ~i acostare la navele de di ferite tipuri si dimensiuni. Trebuie sa se acorde 0 atentie deosebila amplasarii pe verticals a puturilor deoarece ele. . Rezultatele sunt cuprinse in norme de dotare. 1.Le) 100 (5) eclise. i. lntre barbotinii ~i nara se monteaza un ghidaj de lant 3. L. la pupa.lan\--SLa~plaseaza-la-extI:emlt~fl~e navel In afara zonei compartimentelor etanse care sunt 2 delimitate de pereteie de coliziune. 1. este deplasamentul navei [tj._. partea A. d2.l\irnea suplimentara. 1. se dispune in partea conics. 7 . Beste Hitimen navei [m}.'1 (4) . elaborate de diverse societati de clasificare. afecteaza slabilitatea navei.6) Dp. daca aneora ramane blocata.AI t unde d este calibrul lantului [mmjInaltimea H p Lungimea aferenta plif\ii conice. la 90°.L. data functie de lungimea totala a zalei h. "_ TW" •••• 'II .. 1"li' : 'i".26 Cioe de papagal I . D ! d2 (6) v Calcullli puturilor eu secfiune dreptunghiuiara se face in acela i n-:\od. este data de: (3) = 1.I·" :! "I'· ~I!. B . 0 parte. he= (0. este inll. CODtinand greutll. fig. . " . .3 postament surub. . LINIILOR DE ANCORARE instalatiei de aneorare se face folosind una din cele 1. fig. definit5 eonfonn R._.5 .. zalele sa nu se innoade ~i sa se blocheze in nara putului de Ian]..inll.: II: .II' ~~:.26 Instalarii navale de punte Capitolul 1 -Jnstalatia de ancorare 27 r"~I.ciocul de papagal propriu-zis. Structura navei In zona puturilor de Ian] va fi consolidata pentru a prelua sarcinile locale introduse de greutatea lantului.0009· d2 [1113] :1". 6 - Avand in vedere cli din lungimea totala cunoscutii a lantului L.5 . suprafata vel ica. [mJj.+ he + lis Dp undc 6. ---------==~~~:/ .26.i lll:'I~I: Fig. (L/ .. eu L exprirnat in metri.. §i peretele de presetupa. Leo se calculeaza determinand vclumul lantului eorespunzator acestei lungimi eu relatia (5) si egalandu-l eu volumul conulu i cu baza de diametru D. Forma puturilor de Ian] trebuie sa asigure asezarea ordonatii a lantului astfel inca~ la coborarea ancorei. h + 0. Registrul Naval Roman foloseste pentru caracteristica de dotare urmatoarea .= 2.I1IJ. A (7) 1~lrI 1 putului de lant. Ilw: III ill I i~ '/!:!I':. rezulta volumul piirtii cilindrice a putului de lant: V=O. Din acest punet de vedere. fig. care pennite intrarea orizontala a lantului. functie de calibrul d al acestuia.2. revine pliqii cilindrice. L. Capatul lantului se fixeaza in put printr-un dispozitiv numit cioc de papagal.!i'l ' relatie: N a = !J2/3 + 2 . barbotinaorizontala 1 complica introducerea lantului In pu]. In acest scop.

fig.75· L . iar . iar d este pescajul navei.4.2 METODA DETERMINISTA.\ .4. . .. incercate in tunele aerodinamice.61 *'. La navele construite sub supravegherea R.de curent (a aneorei pupa). N . • .---l'W"" . Registrul URSS recomanda relatia : Q sunt corectii pentru suprastrueturi. iar S. studiul dinamieii plutitorului aflat la ancora. . ID N k V' ti I I . o~~ Fig.29. slmuttan asupra pluhtoru[U\ sau navel.. k .. D + 0. . fig. ealcululiiniilor de ancorare care simultan fixeaza nava.lungimea si calibrul lanturilor de la ancorele prineipale. Registrul Lloyd utilizeaza. C/p '~ 0. lungimea ~i fOI1a de rupere a fiecarei pararne de legare. • -Ycllurlc-toate-acestea-a'ctmrreazli Efectul mediului FORTELOR INTRODUSE DE MEDIU N = 0.75· (h + l) (8) timoneriei. Solicitarile date de vant se calculeaza cu relatiile: Se aplica 'in cazul navelor care ies din c1asificarea registrelor navale. variatiile coeficientilor de incidenta. prin legatura elastica. 1 -0. f ~ 0.N.si hidrodinamice) se face totusi pe baze statistice. . o: I I \.. pentru earacteristiea de dotare. la navele ell diferite zone de navigatie.5· (l + 0. I sunt dimensiunile I vederea stabilirii I . k.. solicitand linia de (k . B.R. I . .28. 1. m este un coeficient ce line searna de rnodificarea conditiilor de ancorare.numarul si rnasa ancorelor principale. punand conditia realizarii performantelor de pozitionare necesare. L. cu care se calculeaza liniiie de ancorare. ancorei. in performantelor de pozitionare. B . N = 15. rezulta ca unele au 0 forma patratica. 1.······1(" r~ I 28 Instalatii navale de punte Capitolul I . grafie sau tabelar. vt ' Ax .lungimea si forta de rupere a paramei de remorcare. m· [L In care k este un coefieient (8 + D) + 2::S] propulsate (II) albume in care se dau. iar altele au 0 forma cubica. Cele cu forma patratica considera elementele de dotare ca fiind determinate de fortele introduse din exterior prin suprafata velica ~i cea udata. De asemenea.! . liniile de ancorare trebuie sa aiba eel putin caraeteristieile cerute de caracteristica de dotare No. tinand seama de particularitatile c1imatice ale zonei geografice unde se realizeaza aneorarea.. Rezultatele sunt publieate sub forma unor unde d este coeficientul bloc al earenei. 1.29 Coeficientii aerodinamici 1. Dirnensionarea analitica a liniilor de ancorare implies urmatoarele etape: determinarea fortelor eu care mediul actioneaza asupra navei sau pluti torului aflat la ancora.1 DETERMINAREA (9) . ~ 'r-. Din analiza forrnulelor de definire a caraeteristieilor de dotare. In metoda. B) .d) + 0. Registrul Germanische Lloyd utilizeaza relatia: h. Metoda determinists apreciaza fortele exterioare care solicits nava sau plutitorul..IS reprezinta corectia pentru suprastructuri. c.4. pentru diferite tipuri de nave. ... . 1.2.28 Model simetrie e. D + L po ate fi considerat prin fortele introduse de vant.rnasa ancorei .1\.. urmatoarele elemente: . efectul fortelor de inertie transmise de nava.. r -0... curent si . considerarea unor forte exterioare (aero. metoda sa F/ (fJ) = ~' Poer . I i '~ II p. ~ ~ 'I statistics se poate utiliza cand se pune problema dimensionarii unei instalatii de ancorare care trebuie sa realizeze perforrnante deosebite de pozitionare a navei. In care: L. D sunt dimensiunile principale ale navei. f o. FORTELE DATORATE ACTIUNII VANTULUI Aeestea actioneaza folosind asupra partii emerse a plutitorului sau navei si se determina rezultatele obtinute pe modele simetrice in raport eu suprafata de plutire. et ors e entas oose §te re ana: R e g istru " :1. 1. 1 -0.numarul. B. care este de [apt una analities. formula: N = (B + d)· L + 0.N... r aerodinamici cu unghiul care diferentiaza navele de cele nepropulsate. ~ IP I I I I 1'1 20' 40" 60' 80'/00"110'/40'/6!f'/80· -- fata de suprafata de plutire Fig.lungimea si fOI1a de ruperea lantului sau eablului aneorei de curent.". Q) < (10)' ancorare §i tinzand sa schimbe pozitia corpului res~ectiv.85· L· (D .25 .R.. eele cubiee considera predominant pentru dotarea navelor.Instalatia de ancorare 29 Cu earacteristica de dotare No se aleg din tabelul 3. sau atunci csnd instalatia de ancorare trebuie fixeze nava in conditii de adancime sau la forte exterioare mai mari decat eele considerate In mod statistic. (fJ) (12) . .1.-1 R.. 0.

coeficientii hidrodinamiei ai fortelor ~i momontului. I".. v2 . •••••. etc. L . Ay . 30 Instalatii navale de punte Capitolul 1 . >"'M'. v. majorare 'a vitezei. P' v~. la diverse tiirii ale vanmlui. Pentru nave care au posibilitatea de a se deplasa ~i adaposti sau iesi in Iarg.ll. = clvrm . corespunzatoare tariei viintului la care se face caleulul instalatiei. = C2 Vm (16) unde: 2 zlv =.~I 1· Ii I i~'I' ! . Vc . I. inregistrate in ultima sutii de ani in zona in care se face ancorarea.M(a) . (15) unde: cr (a) . viteza de caleul se obtine eu relatia: { In cazul navelor. II. . . incercate in tunele hidrodinamice la diferite unghiuri de intrare a curentului fatii de planul diametral. considerand viteza relativa dintre corp ~ieurent. A f' cf (a) (19) F! = ~. I· .-eare-se-arlopta--diferen1iat. viteza de' calcul a vantului sc calculeaza eu relatia: Vv F/ .coeficient . este viteza medie. c~ ( f3) I..suprafata velica laterala. : I'! II':' " I. stabiliti pe modele de earene.30. Ar aria frontala a suprafetei de deriva.il. 1.de . c/ (a).5 ~i 1. L (21) unde: CI = 1. fig. :'! 'jl:! . forta hidrodinamica se poate caleula in acelasi mod in care se determine rezistenta La inaintare..ill I I" I ::~ : I' m- ~!\I . iar v. In mod obisnuit. . v.: I.' L II!!!! . 1. zece minute. carme.. Consideraimerse rea rafalelor se face printr-un . In acest caz. 30 Modelul simetric al piiT\ii . simetriee fa~a de plutire. al plutitorului de forma cilindrica. AI' cUa) (20) Me Vv = ~ . t' =t' FORTELE DATORATE ACTIUNII CURENTULVI Pacr .c. se P aer ' v~ .). vitezele lor sunt date de seara Beaufort. prevazute ell tor: apendicii (cavaleti. p . cand nava ancoreaza in curent. AI . cvM (f3).lnstalatia de ancorare Jl I!!' FJ' (fJ) = M v ( {i) in care: .fortele si momentul. elice.coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului.-+0.il:':' I" . a vantului. v3 ' Ay .. iar v"" este viteza maxima a rafalelor cu 0 durata minima de eel putin . In acest caz. c/(a). clfJ). Rafalele reprezinta intensificari de ~ scurta durata ale vantului. simetrice falii de suprafata de plutire. A t : aria laterala a suprafetei de deri va.17.. L :::. De asemenea. determinati pe modele ale piirtii imerse.(f3) . M.fortele ~i momentul datorate actiunii vantului. ..29.lungimea navei.5· 1r c2 vm ('LlV)2 vm (17) in care zlv este suplirnentul de viteza datorat rafalei. L . Pentru alegerea vitezei de calcul a vantului trebuie sa se ~inii seama de tipul plutitorului ~i e zona climatica in care acesta este aneorat.:. Ax . Solicitarile liniei de ancorare datorate curentului se determina eu relatiile: F/ = t· P .F/. maxima (z=LJ.ct (fJ) (13) Fortele datorate caleuleaza eu relatia: (14) curentului Lc Fe= fCD·O..suprafata velica frontala. forte Ie eu care curentul actioneaza asupra earenei au ponderea cea mai mare ~i de aeeea nava se dispune aproximativ eu planul diametral dupa directia curentului./1+-.viteza de calcul a vantului. Astfel pentru ancorarea platformelor de foraj marin sau a altor plutitori similari.9 m/s atunci cand prin tema de proiectare nu se impun valori mai mari. medii.lungimea navei. impreunii eu vitezele Fig. Me .vl(z}dz care actioneaza asupra unui plutitor cilindric. fig.spectrul vitezei pe adancime. . Ay . (18) o unde: CD - coefieientul hidrodinamie vlz) . fa!ii de viteza medie pentru vantul eu taria de 6° Beaufort.S·P.Fv}·(fJ).viteza curentului. fortele date de curent eare actioneaza asupra carenei se determine utilizand coeficientii hidrodinamiei ai carenei. v~ . L . taria maxima a vanmlui la care se dimensioneaza instalatia de ancorare se recomanda a fi de 6° dupa seara Beaufort. in caz de furtuna. in calcul trebuie d sa se ia viteza rafalelor ~i nu viteza medie. de la suprafata (z=O) pana la adancimea . apreeiatii statistic intre 1.':\.'" I Ij"i. F/(f3).-rrri'urrcfiede gradul de seeuntate impus plutitorului. introduse de actiunea curentului asupra earenei.

in general.deplasamentul navei. 1. 1. apa considerate in cazul miscarilor respeetiv transversale ale navei. L. pe baze statistice In cazul h. cosa + LI· si~a)- J..coeficient care considera efectul adancimii. care se modifica odata eu miscarea provei de care este fixat capatul lantului.coeficientul fortei de actiune a valurilor. si F.lungimea. Tara a fi necesara 0 pozitionare riguroasa. sin z.B . h. Se presupune nava raportata la sistemul x.~ au aceeasi directie. se pot rezolva ecuatiile de miscare ale navei In plan longitudinal. se analizeaza oscilatiile longitudinale ale navei pe valuri considerand rniscarea sub actiunea valurilor si a fortelor introduse de linia de ancorare. sub forma: " I :1 ! i It .. hvlcos pl· (mx . sin « (23) I Fig. determinate din echilibrul dinamie al acestuia. (FJ r = Cw . Se considera eel mai simplu caz de ancorare. dupa directia vantului ~i impreuna cu celelalte forte solicita linia de ancorare. h3 .' navei aflate in ancora. respectiv latimea navei.4. longitudinale 1. L- I eos Jil ' Iv tv 113 lungimea medie a valului. unghiul care da directia reactiunea Fe In raport eu F.. De regula. se cunoaste de Iinia de aneorare. Nava se poate deplasa in jurul punetului de ancorare in functie de directia rezult8:ntei fortelor exterioare. Din studiile efectuate pentru determinarea solicitiirilor introduse de valuri asupra. . a = 7f . sinh 27f (11 _ ~I ) fig.ll. Considerand TN introdusa sistemuI de ecuatii care da echilibrul static al navei este: .L3 (24) r = w2 . supusa actiunii fortelor date de vant Fv ' curent Fe si a eomponentei .32. B· I COs. cos + X) . ancorarea unei nave eu 0 singura ancora.3 CALCULULFORTELOR CARE SOLICITA NAVAIN ANCORA 6. considerandu-se ca rezultanta F. (L . pentru a stabili performantele de pozitionare sau solicitarile variabile suplimentare ale liniei de ancorare introduse de deplasarea oscilanta a acesteia fata de pozitia de echilibru static. m.(sin J. .L) .l~ J. introducand fortele din Ian]. cand se cere ea nava sa fie fixatii sigur In raport eu fundul.directia valului fatii de planul diametral. .adancimea centrului maselor aditionaiefata de suprafata apei.pulsatia medie a valurilor in cazul valurilor neregulate. In acest caz. my . ~ c. determinata I )1 valurilor neregulate.31. Amplitudinile componentelor transversala se calculeaza cu relatiile: fortei dinamice dupa directiile longitudinala si (r{f = (F.y de axe. Fortele dinamice se considera cand se face analiza stationarii navei In ancora pe valuri si cand intereseaza echilibrul dinamic.31 Fortele statiee datorate actiunii valurilor Fortele statiee datorate valuriJor se dispun.1 . s-au gas it componentele in sens longitudinal si transversal ale fortei statice introduse de valuri. determinand rniscari oscilatorii in plan orizontaI ~ in jurul unei pozitii ce corespunde echilibrului static al sisternului linie de ancorare _I plutitor. J - inaltimea medie a valurilor. (1 + X) . X . It) II' PJ. coe u (22) CtJY In care: = Cw' h~ . Momentul dat de forta statica a valurilor se neglijeaza. .L)' (my + LI) 'f13 (25) unde: W 4 . Pentru a gasi amplitudinea lor. (l . Unii autori considers efectul vaJurilor prin forte periodice suplimentare care se adauga fortelor date de vant ~i curent.• ifffffiH 32 Instalatii navale de punte FORTELE DATE DE VALURI r ! :! ~ Capitolul I .Instalatia de aneorare 33 Efectul valurilor asupra plutitorilor ancorati poate fi considerat prin doua componente: 0 components statica.masele aditionale de. valurilor statiee a lui I" Sinh( 21f .'6 w2 . ce incarca linia de ancorare si 0 componentaij dinamica ce solicits periodic pIutitorul. actioneaza la jurnatatea navei. F. fig.adancimea apei. din conditiile de mediu. 1. q. + B .

M. . pentru Fl + (F~r .5 + 0. C C. F/.coefieientul de frecare sup limen tar datoritli rugozitatii provocate de vege tatie: = ( 0. r .Tff = 0 !if- UB = 6+12.6 ) .. F/.!.suprafata velica transversals a navei.p..· Cv (29) 1..j{ .33.s. F/.32 Nava sub actiunea fortelor date de van! val si curent Fig. D . 10. se poate neg lija efectul cornponentei stationare a valurilor.34 Instalatii navaJe de punte Capitolul I .3• pentru carene la 7+ 8 luni dupa andocare.suprafata carenei calculate eu relatia lui Taylor: n=..33 Fortele ~imornentele ce ac\ioneaza asupra navel reduse la mijlocul acesteia Considerand fortele $i momentele care actioneaza asupra navei. o cresterea rezistentei datorita unghiului de deriva j3.coeficient aerodinamic global.0.. insa structura ecuatiilor (27) nu se rnodifica. 1.$)r - Th = 0 a (logRe- 2? ' ' . p 2 Fch - . /3. M v + Me .002 pentru /3 = 20 + 30° . Is eehil ibru.57: r.viteza vantului. Ad unde: AlAJ . . u. T/. . 0 .2 + 0. 2 F v = Paor' in care: v. D2 . (Mfr). LlF. Cu aceste ipoteze caleulele se simplifies.=/3=20. . introduse de FJ eu planul diametral. Sistemul (26) permite determinare a lui TH' fl$i rcand'sistemul fortelor exterioare este complet definit. reducem sistemul de forte in punctul O. se poate considers ca. Astfel. + Fe (28) Sub actiunea fortelor exterioare.T'iJ ·1 = III sistemul (27) neliniare respectiv a carer valoare Q. 30°. dintre directia lui Fv din sistemul (27) sunt: TI/.. F/. 1. In acest caz..0 = 1.coeficient de forma '7== 1.v2.diametrul elicei. F/. .rezistenta la inaintare eorespunziitoare vitezei eurentului. v~ ·c 'c.-J~·L· 5. 1. + Tit { Mv+Mc+MH=O = 0 (26) unde: TH = R = F..33...: in care: SI . ~~r~ Fe = Fe. fiind necesara rezolvarea iterativa a sistemului pentru definirea pozitiei si a fortelor din legaturi. nava se va deplasa in jurul punctului de ancorare ocupand pozitia pentru care rezultanta lor se dispune pe directia liniei de ancorare. = ( 0. reduse in centrul acesteia ca In fig..O = '7 r. la echilibru. iar fortele date de vanl ~ide curent se pot presupune pe aceeasi directie. f + r.$i aerodinamice deduse anterior. 8=0. fl. (FJY. .A.o + FeP (30) F c..3 ) . b . se poate particulariza astfel: F. v~ . fig.1. eoeficient de freeare calculat cu formula IITC .M~ + Tfi .suprafata velicii laterala a navei.. rezistenta suplimentara datorita elicei nemiscate: L1F = 50 . Cv .. S e = 8 I sin /3 + 8 I cos /3 .0015 -i- 0. (Mfr) depinde de unghiul de incidenta. . . (FJt. Pentru a putea utiliza ecuatiile fortelor hidro. vom avea: F eft =. F/. sistemul de ecuatii (26) exprimat pentru cazul general. Necunoscutele '. F/. if F/ + ~. 8.8 .(CCJfl)) 2 c ·L·B·d 0/3 jJ=O in care: (acr f3)) 0/3 jJ=O = 0. functie de raportul biB.r Rezolvarea sisternului F/.04.r '.3• la carena proasplit vopsita. (27) f = Om5 F! + F/ + (F.raportul de disc.01 . n + LlF Fig.Instalatia de ancorare 35 FV + Fe + Fj.- x 1.92 sunt functii . ~ • S. (F~Y. 1. (27) este dificilii din eauza neliniaritatilor M" Me. 10. Pentru calcule mai rapide se fac ipoteze simplificatoare. (F~Y. Pentru cazurile cand se pune problema calculului imediat al fortelor din instalatia de ancorare. De regula el se rezolvii printr-o metoda nurnerica iterative. 17 ...

se obtine: x T x Tl = To? +2 TI Cornparand relatiile (53) si (54) rezulta: qh + q2 (54) Fig.. 1.I. k. in fig. kg. definite prin reactiunea pe care 0 introduc in punctul 2 pe directie orizontala. se VOl' considera numai componentele statice ale fortelor exterioare. se compune din forta de tinere a aneorei si din forta de frecare a lantului de fund: TI=kQ+mfq (48) 1. pentru 0 singura linie de ancorare: TI2TH sau: kQ +mfq de unde: > r. Configuratia lantului liber va fi determinate de marirnea fortelor exterioare. 'intre punctele 1 si 2 iar pe portiunea A -1 este asezat pe fund. TH = T. = qc unde c este parametrul lantisorului.Instalatia de aneorare 37 Utilizand metodele exacte sau pe cele simplificate.. Tl = Yo (b) l/2 + T? (53) Consideriind apoi ecuatia (45). 134 Schema de caicul al fortelor din instalatia de ancorare Pentru punctull: T. Pentru dimensionare. TH. Q ~~Tz y Tv. = 1/48 x [/48 pentru nave maritime cu ancore. Pentru punctul 2 se poate serie cii: (44) 1= h)2 qh + I T. Q este masa ancorei. In acest caz. .34(a) lantul se dispune sub forma de lantisor.". iar pentru analiza cornportarii sisternului nava-lant-ancora se vor considera si fortele perturbatoare oscilante introduse de valuri. vom avea: unde k este coeficientul fortei de fixare. Forta care se transmite vinciului sau stopei de fixare va fi: T2 = Tl + qli = kQ + mfq (55) T2 = q(c + h) Din echilibrullantului .4 CALCULUL FORTELOR DIN INSTALATIA DE ANCORARE Plecand de la forta TH' se pune problema ealculului fortelor din lan] care se transmit vinciului si aneorei. i ':' = TJ + qh (45) + qh (56) izolat de legaturi rezulta: '!.]" 36 Instalatii navale de punte Capitolul I . Cu aceasta componenta se pot determina solicitarile in linia de ancorare. I Forta T. Pentru dimensionarc se impune conditia ca forta de [inere TI sii fie mai mare dedit forta Tu. i " ! :' '!::: . (49) . = q y. .' ! t.. Consideram lantul in echilibru. dat de tipul ancorei. rezulta: y c (a) x (52) TculC T. se po ate determina rnarimea componentei orizontale care so licita capatul superior al lantului.cu 1/50 pentru nave maritime eu ancore eu masa Q 22000 Lungimea lantului liber se deterrnina seriind expresia lui T2: T} =T~ + T~ Tinand seama de relatiile (46) si (47). (46) (47) Tv = q. exprimata in unitati de rnasa pe metru liniar.tensiunea in cablu la ordonata y (conform teoriei firelor): T=qy unde q este greutatea specifica ::1' (43) Q-~~ k+mfSL in care SL = k (50) a lantului.4. iar f reprezinta coeficientul de freeare a lantului de fund (( '" 7 I). T j:. = l/40 k. y Q I (51) masa Q < 2000 kg.

36 Dependenta T=f(s} = A: X2 = -argSIll 2TI q . etc. cii: T2=TI+qh (59) se poate reprezenta ~i variatia lui T) care reprezinta forta din capatul de sus al larrtului. ·hMih - 2TI (60') ___ L r---- . din cauza lungimii insuficiente lans ate in apa si. Daca SI max < S2·llX inseamna ca va ceda int1ii prinderea de fund a am:orei. Din ecuatia (60) avem: este sigura. un indiciu pentru indircarea Iiniei de ancorare iI prezinta unghiul f} .'V" functie de rezistenta lantului. = q arg sinh V21f - ({qh) (~ Vqh h + 1. a barbotinei. Daca S2m ax > SIma>: se va rupe lantul inainte ca ancora sa se desprinda de fund.» I). unde k.36. Adoptand T/. in aceste conditii. ancora se poate smulge.. TH (:)X=X2 = (~nBh = sinh( q~2) = Sinh[argeOSh(~ + I)] (62) sau.1 J (61) T2b = (1 . folosind exprimarea functiilor hiperbolice inverse prin logaritmi: h {tanO)' = . = f(s). fig. 1. Reprezentand Ts. 1. q Luand sistemul de axe cu ccntrul in punctul 1 ~iaxa x dispusa pe fundul apei.rIll a- (63) m / a X1 s Folosind relatia (63) se poate stabili 0 dependents inrre masurabil ~i TI eu care se apreciaza solicitarea instalatiei de ancorare. apoi se prinde din nou. 1.87kn(kQ + mfq + qh) (57) Ecuatia (61) reprezinra legarura dintre forta T. asa cum se arata in fig.(kQ Pa + mfQ + qh) = 0. Aceasta si ruatie apare cand lantul de ancora este prea intins.Pm )k. este un coeficient care line eont de frecarile in nara (k. q sinh2 ~ 2T\ (60) y '/. sau in cazul ancorarii cu aneore fixe a unor plutit ori la Fig.34(b) in punctul de contact cu fundul apar unghiul f}o~i componenta verticals Tov care solicita ancora pe 0 directie pe care capacitatea de fixare a ancorei este red usa. rezulta Slm". ecuatia de echilibru a lantului va fi: y = Ii(COSh qx q T[ -I) sau y = iT. De asemenea.38 lnstalatii navale de punte Capitolull .a = Xz - (l .'n{n[ Sf'1U t'" (t. Simaria analizata corespunde cazului cand lantul de ancora se dispune Iiber in apa.. 1. si trasand TlntU. care se poate transmite prin ancors fundului si deplasarea s fata de pozitia ocupata de linia de ancorare In absenta fortelor externe. Avand In vedere. func~e 'de s.a fortelor mari care solicita nava.h ) 2T[ .. care este forts maxima care poate fi transrnisa prin ancora fundului.35 Echilibrul navei in lantul instalatiei de ancorare pentruy Fig. . forta la barbotina va fi: s = X2 . In cazul in care lungimea se micsoreaza. Deoarece valoarea lui s nu se poate determina prin masurare. adica deplasarea maxima a navei pentru care fixarea de fund a ancorei conform ecuatiei (56). se poate determina din grafic S2m". cand lungimea lamulu i este micsorara cu ajutorul vinciului.lnstalatia de ancorare 19 Considerand folia arhimedica a lantului suspendat si freearea din nara.7. avand in punctul de asezare pe fund tan genta orizontala. Forma de echilibru a lantului liber este data de ecuatia lanti~orului: y = ceoshL c unde constanta c se determine scriind ecuatia (43) pentru punctull: c = (58) D. situatia amintita mai apare la virarea ancorei.

instalatie de ancorare. intrucat fortele hidrodinamice care se transmit lantului cornplica modelul matematic de calcul. 1. iar efeclul acestor forte este F/. In metoda de calcul prezentata. s-a considerat ancorare care preia intreaga fOrJ:aTH. Sistemul echivalent celui din fig. In calcule s-a neglijat influenta curentului asupra Iantului.37.:7!!p? ".s: (t + ~ 2TH lj e. fig.34 (b). (66) x2 = TH q Utilizand IJ I[_q l~' (t +h 2TH )]2 + ~I-h qx TH + . care actioneaza corpului I. sunt: mare care caracterizeaza situatia lantului intins. putandu-se detennina fortele In linia de ancorare In vederea dimensionarii acesteia.=F/+P/ (70) Tov = )T6 . redus. . pp - asupra .4. 40 Instalatii navale de punte adancirne. cand nava se ancoreaza prin intennediul unei geamanduri.34( b) Y = -cos. Daca ancorarea de ancorare se va ca1cula cu forta THI2.D 1 ==F. ~ i ~ i I Capitolul I . se va considera eel mai general caz.cosh h = yo . F/ - . Cunoscand tensiunea totals in si componenta orizontala se calculcaza imediat: TH aceeasi pe toata lungimea lantului. compo- Fig. Relatiile de baza reprezentata in fig.S 2 z pD I F/:==" navii ecuatia de echilibru a lantului. nava ancorata cu 0 singura linie de se face cu doua ancore.TL T2V = JT} - TA (68) . componentele dinamice introduse de valuri respectiv 2. P/. respectiv 2. determina tensiunile din Ian]. in cele ce urrneaza. 1. 1. " II 0 = c(sinh 2 -sinh~) c c Din sistemul (64) rezulta.5 SOLICITARlLE DINAMICE INTRODUSE DE UNlADE ANCORARE DATORATE FORTELOR INTRODUSE DE VALURI I = 102 = 112 .j: P}=F/+P/ unde: Cazurile prezentate acopera siruati ile care apar la ancorarea navel or. 1.geamandura de ancorare Se fac notatiile: P.h __ 2T H q 2T H (I+h)) este necesara analiza dinarnicii ansamblului format din nava si instalatia de ancorare. pentru punctele careprin punctele 0 si 2 nentele verticale 0 si 2 date de abscisele xo .lnstalatia de ancorare 41 .37 Modelarea dinarnica a ansamblului nava. dupa transformari simple: . rezulta ordonatele relatia (43). componentele stat ice orizonlale ale fortelor exterioare asupra corpului I.xl calculate cu relatiile (66).1 (a) se poale reprezenta ca In fig.Yo = c( cosh c c xo) (64) 1. Yl. 1.JTh2 =2csmh-=2-sm . fiecare linie X2 . x TH 12 h2 2c q 'h~ 2 TH (65) jl 11 XO=TH1JI[_q q l~ (I+h)]2+I+h 1. pentru a stabili amplitudinea oscilatiilor In jurul pozitiei de echilibru date de fortele exterioare statice sub actiunea valurilor.hq TH Sf S1 (67) fUlldlllmiirii Yo.

3 ._ k "12 j r: . cand fortele perturbatoare .sinCtJt (cu AI"'I) din expresia atenuarii (72) rezulta si aplicand metodele frecventiale pentru SI ~i S1 expresiile: SI = din teoria sistemelor.-)+k2s2 = = -alm2 P1k.kr 1 . reducandu-se la 0 ecuatie de ordinul patru care se poate rezolva numeric. pd(-alm2 +iliJbl a2m2+ iiVb2 + kl + k2) + P2kl +i~ +kl +kIX-a2m2 +k2)-kr (73) 82 = -k. (I)r --- k.'./(J)bz +k. Considerand' pulsatiile proprii ale fiecarui corp care fom1eaza sistemul din fig.+ k2 k 2. Fortele din legaturi se calculeaza eu relajiile: Pe baza datelor obtinute se poate face 0 analiza completa a comportiiri i instaladei de ancorare care este fejrffialii din doua corpuri.J iV (k.-) _ \S.a2CtJ2 + itp~+ kl + k2 .. iar argumentul expresiilor defineste defazajul raspunsului fatii de semnalul de intrare. fadi gearnanduri sistemele (73) ~i (74) se transforms punand xr=O. lantori. ml=V~ ~2 (75) ~ieonsiderand di CtJII«m/.atliJ2 + iliJbl + k. Pentru instalatii de ancorare simple.(S2 ~ 81) + k2S2 = P2 .sii fie zero. cele doua free vente proprii se determine din condi~a ea numitorul relatiilor' (7'3). az=O. iar cornponentele dinamiee din relatiile (69).a2m~ . Ecuatiileechilibrului sunt: dinamie pentru corpurile 1 ~i 2 T23= k. Analiza instalatiei de ancorare in conditiile solicitarilor dinamiee date de valuri permite stabilirea comportarii navei la rezonanta. 2 Modulul expresiilor complexe (73) da ampIitudinea raspunsului sistemului la sernnalul de intrare. sau se pot utiliza metode frecventiale care dau rezolyari imediate'£onsideraml-ln--sistemti!-din-fig:-l.. ~ia amplitudinilor fortelor din lanturi.. m] =V. + k'l .Qlm2 + imb2 + k2 + P2kl (.. xdt) = A. ceea ce reduce problema la cazuJ unui sistem elastic eu 0 singura masa.alm2 + imb1) ( 74) + imb) + kl .Instalatia de ancorare 43 elastice ale legaturilor se caracterizeaza prin kl respectiv k2. 1.k2 + P2k2 . (70) vor da amplitudinile deplasarilor oscilante provocate de va Juri (71) $i amplitudinile fortelor dinamice din lan].31 un semnal de intrare de forma = mIl k . eu legatura sa elastica: Se considers cii aneorarea dinarnica este corespunzatoare numai dacii se indeplinesc urmatoarele conditii: 1 .37. Sistemul de ecuatii diferentiale (7l) poate fi abordat direct. . :. (76) ~~ iV.echilibru.forta Tn din lcgatura elastica dintre nava ~i geamandura de ancorare nu depaseste valoarea admisa. 2 .amplitudinea s 1 a oscilatiilor navel in jurul pozitiei de echilibru este sub 0 valoare considerata admisibila.) +imbl +kl -a2m2 +. Componentele statice ale fortelor exterioare se vor considera \a calcu 1ul fortelor si deplasarilor statice.forta T2J intre geamandura de ancorare ~i fund nu depaseste valoarea admisa. +k2)-kf a'SI + + kl(sj . care se suprapun deplasarilor ~i fortelor statice. b1=().esu aceeasi pulsatie eu una din pulsatiile proprii ale sistemului nava.S2) = l'! { a2 2 + b2 2 + k.: ~ 42 Proprietatile Instalatii navale de punte Capitolul I .. in cazul solicitarii eu forte constante sau variabile. Datele obtinute din aceasta analiza pot fi utilizate de proiectant pentru aprecierea perfcarmanlelor instaiatiei de ancorare sau pentru a se modi fica elernentele instalatiei sail schema de ancorare pentru a se evita rezonanta. prin considerarea primilor doi termeni ai dezvoltarii in serie Taylor in jurul punctelor x = X2 si x a functiilor (60') ~i respectiv (65). respectiv (65) pentru lantul intins. in scopul calculului amplitudinii deplasarii plutitorilor fala de pozilia de .:.'-- - .. i .~ -:. rezulta cele doua puls~~ii proprii ale sisternului: = . s2 - P1k) {. s (71) Neglijand amortizarea. s b. care reprezinta constantele elastice ale legaturilor obtinure in urma liniarizarii dependentei intre x ~i TI (relatia 60') pentru lanturi libere. r. geamandura.s.

folosindu-se rnecanismul instalatiei din pupa. 5 -travers centru. fig. de la nava se rnai trimit catre cheu parfimele travers 5. se realizeaza aducandu-sc nava cu pupa catre cheu. a pararnei travers pupa 3 si a springului pupa 4. sunt posibile urmatoarele tipuri de acostari: -Iaterale la cheu. fig.eu pupa.1 (a). navei pe cheu pararnele Iongirudinala prova 8 si springul prova 6. astfel incat operatia se desfasoare in deplina siguranta. la acostarea cu pupa nava se fixeaza cu prova In ancora. ea facandu-se numai atunei cand spatiul de acostare este limitat sau in conditiile unor zone in care este vant de intensitate mare. 7 . . Intre bordajul navel si cheu se dispun e1emente de protectie. 2.1 CONSIDERATII GENERALE <'.la docuri speciale (In cazul ferryboat-urilor sau a nave/or roll-on roll-off).. de altii nava.. Dupa apropierea pupei. 6spring prova. prezentand ins~ avantajul ocuparii unui spatiu minim la dana.descarcare. . capetele paramelor de la bord se leaga de babalele instalatiei de acostare. fig. -- rI ~ -----------------w . ACOSTARELEGARE 2 Consideratii generale Elementele instalatiei de acostare Calculul instalatiei de acostare Calculul mecanismelor instalatiilor de ancorare-acostare Calculul instalatiei de legare I . Instalatia de acostare cuprinde un ansamblu de dotari care serveste la fixarea -navei de cheu. 4 . 3 . mai ales In conditiile existentei unor curenti mari. Acostarea laterala este eea mai des utilizata deoarece ea deschide un front larg de lucru instalatiilor de incarcare si descarcare ale navei sau ale portului. 2.parame longitudinale pupa. In apropierea locului de acostare rnasinile principale se pun usor inapoi. 2. Dad la acostarea laterala manevra cu aneora nu este obligatorie. 2 -Iongitudi nala prova t 2. Nava vine catre locul de acostare sub un unghi anumit si cu 0 viteza suficient de mica. 2. de diverse constructii plutitoare sau hidrotehnice. nava se leaga de mal eu ajutorul parameter longitudinale pupa I si 2. Este mai dificila dedit cea laterala. asigurandu-se astfel 0 legare solida. 2.spring pupa.1(b). se trimit din prova . In final.2 .---------_ .Instalatia de acostare-Iegare 45 INSTALATIIDE . Acest tip de acostare se foloseste mai ales la navele mici ~i care in plus nu Incarca sau descarca.1 (b). cat si longitudinala (eu pupa sau cu prova) sau Ia docuri speciale. . care se leaga Fig.pariima tra:v~rspupa. In conditiile stationarii navei pentru operatiuni diverse (incarcare .1 (a).2 sunt prezentate diverse variante de aeostare. In fig.1(b) Aeostare eu pupaj longitudinala) Acostarea cu pupa. nava se trage spre cheu cu ajutorul tamburilor de rnanevra ai vinciului de ancora prova.. Cand distanta de la nava la mal permitc aruncarea bandulei. 8 :i- Fig. nava se aduee si eu pupa catre mal. reparatii etc.pararna travers prova. In momentul in care nava este apropiata de cheu. lucru care poate deveni esential in conditiile unor porturi eu un trafie mare de rnarfuri.1(a) Acostare laterals 1. fig. -------·---------- Capitolul 2 .2 ELEMENTELE INSTALATIEI DE ACOSTARE lnstala\iile de acostare cuprind: elemente flexibile pentru manevra ~i legare. Prezinta totusi dezavantajul cii nava ocupa mult spatiu la cheu. 2. 2. Dupa legare. In afara aeestor legaturi.). sa 2. atat lateral a. In general.~ de babalele malului.

2. nu sunt expuse deteriorarii rap ide la lucrul in atmosfera. sau lara inima vegetala.tumate. 2. fig. 2. Au. utilizarea lor excluzand posibilitatea aparitiei scanteilor.3 (c). 2. in plus folosirea lor indelungata In conditii de soare sau umezeala poate produce deteriorarea lor. . Paramele vegetale au 0 rezistenta mecanica mai mica dedit a celor metalice. Pentru limitarea momcntului incovoietor din coloane.din PUIlCtde vedereconstructiv: Babalele se amplaseaza pe punteaprincipala sau pe puntea teuga. (e). fig. fig. 2. de procedeul de executie. lucru care Ie face utilizabile eu bune rezultate la acostarea in conditiile unor zone cu vaJuri. prezinta avantajul ca datorita structurii fibrelor din care sunt confectionate. fig. de materialul din care sunt confectionate.46 Instalatii navale de punte Capitolui 2 .3: .sa aibii 0 bunii elasticitate care sa asigure protejarea mecanismelor ~ia elemenielor instalatiei de acostare. aJunecirii paramei. fig.din punct de vedere al prinderii de puntea navei:. ci prin mtermediut unor postamenti care trebuie sa Ie asigure 0 inaltime de minimum 300 m. Pararnele vegetale sunt confectionate din canepa. .cu placa de baza sudata de punte.. sizal sau Manilla. . se folosesc mai ales la navelede tip petrolier(in special la cele care Iransporta produse usoare). . majoritatea babalelor se prevad eu limitatoare (urneri) pentru lirnitarea superioara a infasurarii. 2. proprietati elastice bune. de asemenea. (h). (f). . se prevad intaiituri suplimentare pentru osatana care sa preia eforturile ce apar in liniile de acostare.sudate. ~AV4/ (t)<-'Ki:~ 'Jf: (c) (g)~. tamburi de parame.dubIe..sa fie rezistente la actiunea coroziva a apei de mare ~i la actiunea razelor solare. (c). . . fixarea babalelor de punte nu se face direct (ea in cazul restului de nave). kapron sau propilen.simple. Din acest motiv.2. in corespondenta babalelor. (g).3 (a). -in cruce.3 (h).3 (g). nari de parapet. parame vegetale Ii parame din fibre sintetice.2. mecanismele instalatiei de acostare. 2. se pot clasifica dupa urmatoarele criterii. In general se folosesc eabluri metalice.3 (a). (h). . (b). cu rezistente de pana la 1600 N/mm. precurn si pentru impiedicarea.· .2 BABALE Sunt elemente ale instalatiei de acosrare care servesc la prinderea paramelor pe navii sau pe cheu. . fig. (f). (b). fig. 2.~ (II) (II) ~ . avand rolul dea dirija cablul catre punctul deJegarura de pe mal.duble in cruce.~.-.3 (b). . fiind earaeterizate de 0 rezistenta mecanica buna. (d). Cablurile metalice sunt confecponate din toroane de sarma de otel cu nichel.(d). Sub punk. Fata de cele vegetale. . Sunt caraclerizate printr-o buna elasticitate. .:r: 1 in Wi (i) Fig. • din punet de vedere al tehnologiei de executie: .2 Variante de acostare 2. 2.Instalatia de acostare-legare . Legarea pararnei de baba se face prin voltarea In opt. (e).1ELEMENTE FLEXIBILE PENTRU MANEVRA ~I LEGARE Elernentele flexibile asigura legatura navei (prin inlermediul restului elementelor instalatiei de aeostare) eu malul. fig. Paramele din fibre sintetice sunt confectionate din fibre de nailon.v. (d).incastrate in punte.3 (a). fig.-. Elementelor flexibile li se impun 0 serie de conditiuni pe care trcbuic sa le indeplineasca ~i care sunt determinate de necesitatea realizarii un or manevre sigure ~i simple: .3 (b). Functie de forma lor.rn deasepra puntii. 2.Isomare) dispuse pe parapet. Cablurile rara inima vegetala sunt mai putin e1astice ~i au 0 rezistenta rnai mica. urechi si role de ghidare.sa aibii greuts]] ~i gabarite mici. stope pentru cabluri. in scopul manipularii eomode.. (a) (e) 47 babale.sa fie rezistente la uzura. . Pot fi cu. La navele de tip petrolier. ] L. amortizori ~i brauri de acostare. 2.

3 URECHI SI ROLE DE GHIDARE Au rolul de a ghida si schimba directia pararnelor de legare care pleaca de la .de ghidare eu trei si palm role se utilizeaza la directionarea a doua parame. (h) Fig. 2. eu $ ~ • __ 1 . fig. 2.. oblice (pot fi pe dreapta sau pe stanga).4 (b). Cele tara role pot fi: drepte. 2. I ~:!.i' 'iii 48 Instalatii navale de punte Capitolul 2 . . ___ I. I #(f) I .4 (d). Urechile de ghidare se monteaza fie pe parapet. asa incat unghiul paramelor care merg la role sa fie de maximum 6° in plan vertical. fig..: I W (e) I ~ it (b) .4 (e).4 (a). fig. 2. 2. I tara role.4 (b). fie in nise ale acestuia.(~ . fig.: ~.5 Role de ghidare Ureehile eu role prezinta avantajul unci frecari de rostogolire..3 Variante constructive de babale ~ 1r7>. 2. falii de cele tara role la care freearea paramei este de alunecare.' .Instalatia de acostare-legare 49 pot fi: 2.J7J'lVk f*-)£~~~1' (b) (d) '~_ Clasificare: a. fig. Urechile eu role orizontale se folosesc . inchise. Urechile de ghidare ell una si doua role servese la ghidarea unei singure parame. eu patru role. .: . iit··:· . . Urechile inchise pot fi eu rolede ghidare sau cu balama.4 (a). §\(a) ~m ({ tiL(C)$ 'j\ II . (e). Fig. . . (c). Fig. fig.. 2.4 (e).2. Cele eu role vertieale pot fi: eu 0 rola. fig. a balustradelor precurn si a pararnelor de legare. in timp ee urechi1e . 2.role. . (d). . ~ :') ~ eu dona role vertieale ~i dona orizontale. Ureehile desehise. 2. eu role verticale. eu doua. ~' ~ . i: (d) . tara role. fig.4 (a).' :.4 Urechi de ghidare . eu trei role. 2. Au forme special definite. De obieei. 2. In scopul de a evita deteriorarea parapetilor. ~ . Ureehile inchise cu balama sunt: eu role.~. (b) (c) dupa forma deschise. . ureehile inchise role se eonstruiese in doua variante: : eu doua role vertieale ~i una orizontala. din punct de vedere eonstruetiv. e) ..\ nava la cheu.

fig. . fig. Baloanele pneurnatice sunt constituite din camere de panza cauciucata.. Actionarea acestor tarnbure se poate face fie manual.2.lnstalatia de acostare-legare 51 2. ~ ..6 T AMBURI DE PARAME.. suspendati pe bordaje eu ajutorul unor lanturi. la vitezli mica. aceste platforme au lncelJUt sa fie folosite totmai rar. In partea lor interioara (dinspre planul diametral al nave i). Baloanele de acostare pot fi obisnuite sau pneumatice. baloallele de acostare pneurnatice sunt inlocuite cu anvelope auto uzate.10 Plalforula " ~ de lemn 2.'" Chiar daca acostarea este 0 manevra care se desfasoara. pe baba.'" . Ca rnijloace temporare de protectie se folose.5.•. In aeeste conditii cele mai bune brauri de aeostare sunt cele din cauciuc.. forma din figura 2. In general. suspendate pe bordaj ell lanluti sau parsme. Braurile din lernn realizeaza ·d buna amortizare. Aceste brauri sunt confectionat. servesc aceluiasi scop pentru care sunt destinate ~i urechile de ghidare. - Capitolul 2 . . 2. 2. Tranchetii sunt. dispozitivele lucrand prin frecare. Dintre variantele constructive eel mai des intalnite sunt: eu falci si surub. fig. Rolele de ghidare se pot monta pe nava fie singulare.. in general. cabluri sau parame. in. pentrU paramele nemetalice.•.4(a). in1bJilcate ill anvelope din cauciuc ~i urnflate la 0 presiune de pana la I atm. pentru pastrare se folosese platfonne din lemn. fig. 2. Cele obisnuite sunt formate din sad de vela umpluti cu pluta si protejati la exterior cu 0 lesiitura salida de ciinepa. (e) pentru a impiedica caderea paramei cand aceasta se slabeste.: de Fig. indeosebi pentru cele de: origine vegetala ~i de diametre relativ mici. cu sau flirli ciiptu~eala exterioars cauciucat1i. ". ins a se deterinrea2ii repede. prezennnd fata de acestea avantajul unor greutali mai mici. in vederea asiguriirii posibilitalii manipularii capatului liber.4 NARI DE PARAPET Au rolul de a schimbadirectia cablului de legare intre babaua de la bord ~i puncrul de legare de pe mal. 2. 2. 2. . pot avea uneori manere pentru fix area cablului sau a paramei vegetale.4(b). in fapt. preluarea tensiunii din cablu in timpul dit acesta este trecut de pe tamburul mecanismului instalatiei de ancorare .7 AMORTIZORI ~I BRAURI DE ACOSTARE c-. 2. fi e intre penele conice. Se pot dispune pe punte. Brsurile de acostare metalice. tamburelesunt previizute eUdispozitive mecanice de fiiinare a miscarii precum si' de blocare in poziaa. fixarea lor de parapet tacandu-se prin sudura sau prin nituire. . 2.9 Tamburi de pararne Fig..4( c). Datoritii spa\iului mare pe care it ocupa la bord. Fig.sc tranchetii de acostare ~i baloanele de acostare. Au 0 constructie turnata. fie din Iernn. La ambele tipuri de stope fixarea pariimei se face prin strangerea' eablului fie intre falci. 2..uu realizeaza 0 amortizare pro priu-zisa ci numai 0 distribuire ra eforturilor ~piiMe in timpul ciocnirii. Zonele cele mai expuse deformarii sunt in general bordajele. Narile de parapet au. 2. fig. conice. care pot fi permsnente sau temporare. niste stalpi de lermn de esente tari. tbata:' structura bordajului.8 Stopa eu falcii ~isurub 2.acostare. fie din tabla sudata. fig. pneumatice portative 1n cazul celor de gabarite mari.2..2. De multe ori. eu strangerea eablului prin doua pene conice.5 STOPE PENTRU CABLURI Stopele pentru cabluri au rolui de it prelua momentan fortele din pa~iimii. .7. arunci cand au dimensiuni mid. 2..e.6. Rolele de ghidare...9 Servesc la depozitarea pararnelor metal ice ~i vegetale la bordul navel. putandf previizute cu un brat superior sau inferior. Pentru protectia corpului navei se folosesc 6 serie de rnijloace speeifice.8. sau pe postamenti (colonete). fig. 2. 2. Fig. care sunt folosite in special la navele rnici si de tip fluvial.6 Nara de parapet Fig. totusi in timpul efectuarii ei pot aparea socuri datoriHi carora corpul navei se poate defonna. -» -.\0. fig. . gudronata. asa cum s-a ariitat. de pastrare. _. Mijloacele protectie permanente sunt constituite din briurile de acostare.2. Stopelepentru parame asigura deci. ~- .7 Stopa-cu'pene. .' . 2.50 Instalatii navale de punte indeosebi la nave care acosteaza la cheiuri inalte sau care se leagii la nave cu inlil!imi de constructie mici si cand parama este lnclinata in plan vertical. sau eu motoare Mijloacele de protectie temporare se monteaza pe partile expuse ale riavei numai in timpul operatiilor de acostare. fie in grupuri de cate doua sautrei.

definita prin nonnele de registru Elementele precizate pentru 0 anurnita caracteristica de dotare sunt considerate ca dotari mini me. Vinciurile automate se caracterizeaza prin aceea ca rnentin tensiunea dinpariima aproximativ constants. In pupa. mt-f Fig. metoda determinists. Cabestanele de acostare sunt asernanatoare cu cele de ancorare. 2. In reduetor sau In motor. apare neeesitatea dotarii instalatiei eu vinciuri automate. . 2.: j~ ii' 52 Instalatii navale de punte ili 1 Capitolul Z . care permit scurtarea sau Jungirea paramei l mentinand 0 tensiune constants In aceasta. fie eu ajutorul unor vinciuri spe·ciale. In conditiile descarcarii rapide a navelor (caz des intalnit mai ales la petroliere ~j rnineraliere). manevrele pararnelor de legare se pot face fie eu ajutorul tamburelor vinciurilor instalatiei de incarcare-descarcare.11 Baloane de acostare (0) (b) (e) (d) ~ . (b). stabilirea elementelor instalatiei de acostare se face pe baza caracteristicii de dotare. La partea centrals.~. intiilnita la vinciuriJe de ancorare. in prova navei. :jl. \3.cuplaj cu gheare 2. fig. 2.!HiU. fie sub punte. Vinciurile de aeostare sunt de doua tipuri: normale si automate. Pot fi actionate fie cu motoare electriee. compare forta la iesirea din vinci cu forta prescrisa si daca apar diferente se transmite cornanda motorului pentru infasurareasau desfasurarea tarnburului.{! Ii :~ " (0) tl( Fig. 2. daca aeestea nu sunt prea solicitate.:. eu deosebirea ea aces tea nu mai au In cornponenta barbotina. deja prezentate.'. se foloseste fie mecanismul instalatiei de ancorare pupa (dad exists).frana. cand variatia pcscajului in timp este foarte rapida.- Mecanismele instalatiei de acostare sunt reprezentate din vinciuri si cabestane. vinciurile de acostare pot exista si In varianta eu tambur ampJasat la distanta fata deviuci. mecanismul instalatiei de aeostare este.14 Vinci de acostare cu tamburi arnplasati la distants 2.: !!:~! }r. 2. intre niste limite' anterior precizate.' . care poate fi montat pe cablu.~ ~=~ \5 Fig. 6. fig.15 este prezentata schema bloc a unui vinci automat de acostare. ' ' 6 . (c) brau de acostare din cauciuc.13 Vinci de acostare simplu I· tambur. fie (mai rar) eu abur.'.arbore motor. Daca se pune jii!!!::ij:j:'. Potrivit metodei statistice.2.---- 53 . 4.2 3 [] I(tm pm' 4 1 Fig. 1. 3. fie un eabestan de acostare separat.tambur principal.1m 'I' Vinciurile normale se asearnana foarte mult ell vinciurile instalatiei de ancorare.3 CALCULUL INSTALATIEIDE ACOSTARE Calculul se poate face prin doua metode: metoda statistica. In figura 2. uzual. Cele cu actionare electrica pot avea motorul montat fie pe punte. fie chiar In interiorul tamburuJui " (cabestane capsulate). La fel ca ~iin cazul vinciurilor instalatiei de ancorare.i I i~l!i.(d) brauri de acostare din tabla sudata. 2· reductor. TraductoruJ de forta.i ' · .8 MECANISMELE INST ALATJEI DE ACOSTARE -:'.14. 2.Instalatia de acostare-legare -.12 Brauri de acostare (a) brau de acostare din lemn. comun cu eel al instalatiei de ancorare. 5.

+m. v.. este masa navei. Mai departe. 2.~ instalatia de acostare Forta de inertie actioneaza in centrul... Fig. atunei aeesta se face analitic (prin metoda.. se pot determlna tensiunile din parame Tpp si Tp•. . reprezinta viteza medie pentru 0 anumita tiicie a vantului. iar A. de: F v=t PCv v~ Av (77) unde A. - .Tpv) (81) FoJ1ade rupere din pariima va fi: T.8 . 2..8). Uzual. '(80) forts de inertie Fj. sa permits fundarisirea gravitationala. Vinciurile care lucreaza eu doua linii de ancorare trebuie sa realizeze smulge rea succesivii a ancorelor ~i ridicarea lor simultana de la jurnatatea adancimii de aneorare.sa realizeze ridicarea unei aneore de la adancimea de aac orare fa-post. . ma este rnasa de apa aditionala antrenata de nava..ies din prevederile registrelor de clasificatie. determinists). sepeate v a=t . Uzual. v este viteza de apropiere a navei de cheu exprimata in m/s.(1 . recomandata de registre. este aria velica. este coeficientul aerodinamic al suprafetei velice luat pentru un unghi /J deincidenta.. la care se proiecteazii instalatia.» :~ - ~ L.. .)a (79) unde M.22) rrJs. 200) see. . Fi= (M.. S. departeze nava de chei. ..~.sa bloeheze linia de aneorare in perioada stationarii navei 111 aneorii. de greutate al navei~!'f~hde se aproximeaza cii actioneazasi componenta hidrodinamicii. \I = (8. Date fiind aceste conditii cinematice. Valoarea ei este d~tli. .~i tinde sa. Avdnd acum aceste forte cunoscute.sa permits filarea sau tragerea paramei pentru efectuarea acostiirii.Instalatia de acostare-Iegare . Nava se presupune legata de chei cu parame prin mecanismele instalatiei de aeostare. in eazul tragerii eablului sub sarcina. Vinciurile insralatiei de aeostare trebuie sa indeplineasca conditiile: .sa realizeze smulgerea unei ancore. = (0. In parame apar fortele Tpp si Tp. Nava este solicitata de urmatoarele forte: forta Fhdatii de rezistenta hidrodinamicii.10 mlrnin pentru ridicarea ancorei la post.sa preia fonele care solicita nava In faza de acostarc (Ia apropierea de chell). Tensiunea la care se face calculul paramei este: T=max(Tpp. Din punct dt')ledere cinematic. . care realizeaza apropierea navei de mal eu viteza v data de viteza de virare. este aria planului de deriva alnavei. .30) mlmin ~i de panii la 12 m/min. 2) rnlmin pentru introducerea ancorei in nara. egal cu 90°. cand vantul bate travers cu viteza v•. forta de inertie se calculeaza ell relatia: Vinciurile instalatiei de ancorare trebuie sa indeplineascii conditiile: .sa realizeze tragerea navel pe lant.12) mlmin..:i~'" ~5 problema calculului instalatiei de acostare la nave care.. Cu forta de rupere data de relatia (82) se poate alege din STAS diarnetrul d aJ pararnei.16 Schema fortelor care soli.sa realizeze tragerea cablului rara sarcina ell 0 viteza de pam la (25 . . v2 Ae (78) in care C( este coeficientul hidrodinamic al fortei date de curent considerate pentru unghiul a = 90° (c<!': 0. . iar v este viteza de apropiere de cheu exprirnata in rrJs. in acest caz.4 CALCULUL MECANISMELOR INST ALATIILOR ANCORARE-ACOSTARE 7 '/ DE Fig.. care considera la valoarea m. . iar v. c = 4 . C. 2. Vv = (20 . se considers nava intr-o situatie de aeostare dintre cele mai dezavantajoase... corespunzatoare legaturilor din pupa ~irespeetiv din prova. vinciurile de ancorare trebuie sa realizeze manevra liniilor de ancorare eu urmatoarele viteze: . t J 54 lnstalatii navale de punte Capitolul 2 . la taria vantului de 6°B. rezultii ea vinciurile de ancora trebuie sa aiba minimum doua trepte de viteza. Forta data de vantfse presupune ca acponeaza 1n centrul suprafetei velice.=c T 5 (82) unde c este un coeficient de siguranl/i la rupere.15 Schema cinematics a unui vinci automat actionat eu aburi . I) Mn• iar a reprezinta acceleratia navei. Porta hidrodinamica data de curent'este: FII=t p c. forta data de van! F•. Uzual.. in care teste timpul de apropiere apreciat la valoarea t = (90 .

f II 1 coeficientul de freeare dintre Ian! ~i fund. este viteza curentuIui.coeficientul de tinere al ancorei. putand fi ...mms ==&&4_ : iAWAa:. .greutatea pernetru Iiniar a lantului. 2. vinciul s5 intre] automat in regim de filare. rezistenta R care se transmite navei de mediu.[O. 87(kQ + mfq)+ O.••. ij RegimulllI Tensiunea corespunzatoare TbIll=kll(TbJ unde fazei de smulgere este datade relatia: (86) 0 apreciere 1~ Q este greutatea smulgere (cumuleaza +2Q+Q)O. Vinciul recupereaza lantul ~ preia] .87 l~h (87) Regimul IV . in aceasta situatie. In acest regim.incepe in momentul cand nava se afla in pozitia in care lantul este tangent Ia punctul de ancorare. urmatoarele conditii: . Dupa smulgere. T/b Till. ~ determinata din echilibrul firelor. Tensiunea din barbotina creste paua in momentul smulgerii ancorei. ~: V=V(.datorita fortelor de inertie. Regimul II Este un regim tranzitoriu in care valoareatensiunii micsorarea Iungimii lantului. se rnai considera $i regimul de ridicare al ambelor ancore sirnultande la jumatatea adancimii maxirne de ancorare: .adancirnea de ancora. se accepts ca mecanismele ii ~ este:~ sunt~! unde v. h . 15_! 56 Instalaiii navale de punte Capitolul 2 .. .if Fig. 2. ...ill (85) Fig. iar 2Q reprezinta de fortele de inertie si fOJ1eIeopuse de sol). h .1 / I / / / considera corespunzator tariei 6° Beaufort. iar eomponenta hidrodinamica data este de viteza v. Tbl. = k. Tiv. fig. 2' din barbotina Tbn creste cu :li'l Regimul I . 2. datorita fortelor de dislocare a ghearelor din fund si. = coeficient ce ~ne cant de frecarea din nara.~ la cresterea tensiunii In cablu peste valoarea prescrisa. Pentru calculul Iui R. incarcarii acestora.87 statistica a fortelor Regimul III . Regimul IV Tb IV = kn (Q + ql)O.18 F0I1ele care actioneaza nava -J I I I 1. sua W .87qh] unde: 0. Daca se depaseste lungimea reglata] pentru filare.scaderea tensiuuii trebuie sa recupereze parama. /11 -Iungimea lantului asezat pe fund.87 kn(kQ sau Tb. T2 = TZH +TZv In care TI• = q (101 +i ll).11 II - Pentru vinciurile care manevreaza doua linii de ancorare.este un regim dinamic care defineste smulgerea ancorei.17 Regirnurile de caleul 31 mecanismelor instala tiei de ancorare-acostare Prima etapa aceea a determinarii a calcuJului mecanismelor instalatiei de ancorare-acostare. iar v.Instalatia de acostare-legare 57 La vinciurile automate se impun.+Vv . Duratele fiecarui regim sunt: T/. transmiterii unui semnal ciitre comanda navei. solicitate Ia fOI1e rnai mici dedit fortele pe care le pot suporta liniile de ancorare. tensiunea la barbotina este constanta.este regimul care corespunde situatiei de dupa smuIgerea ancorei. q . Tensiunea din 1 barbotina are ovaloare maxima. . -Regimul II . c ancorei.. vinciul trebuie sa se blocheze automat si In acelasi timp sa aiba posibilitatea. . k. tensiunea la barbotina creste. Ea se poate calcula eu relatia: 2 :2 . R se apreciaza diferit rala de calculul liniei de ancorare. In acest caz.este regimul de tragere a navei. forta vantului se (84) + mfq+qh) (83) II ~ -<Fw ~I I I I . Pentru j calcul se considera regimurile functionale ale vinciurilor In timpul manevrei de! desprindere a navei din punctul de ancorare. Q . forta din Ian] seade !iniar.. iar fortele din barbotina pot fi calculate pentru fiecare regim de funC\ionare. IV [[J Regimull Tbl =0. In general.Ddiiilt I· .17. eele trei fOI1e ale mediului actioneaza pe aceeasi directie si fac un unghi de 200-30°cu planul diametral. viteza de virare a lantului.la..87 (kQ + mfq)= R. Pentru caiculul vinciului..' Smulgerea se produce datorita inertiei navei aflata in rniscare si datorita acceleratiei pel care 0 capata ancora $i lantul cand Incepe rniscarea acestora pe verticala. calculata cu relatia: 1. in aceasta faza.greutatea ancorei.lungimea maxima filata de vinci in regim automat trebuie sa set Iimiteze la 0 valoare dinainte stabilita ~i reglata. suplirnentar.

.fdina .. Pe latura barbotinei trebuie sii se dispuna un pas de Ian] p= Db sin 36°.rn . Asrfel: d .87 k n (Q + q1max) (89) este turatia barbotinei exprimatii in rot/min.J. iar daca totusi in exploatare apar situatii in care ancora se lanseaza accidentalla 0 adancime egala cu imax. fie gravitational eu ajutorul franei F. Fig. 2. Puterea mecanismului P.de ealeul a I diarnetrului barbotinei F= B relatie (92) se calculeaza ~. se adoptii in functie de grosimea pararnei ~i e natura acesteia.87 (Q + q hmax ) 2 Instalatii navale de punte Capitolul 2 .=Ilb nm unde n"..r 58 Tbv = 2kn 0._. ell T s-a sirnbolizat tamburul cu care se face manevra instalatiei de acostare. D. se va renunta la linia de ancorare. fortele Tby..ill ._ . este turatia motorului de antrenare a vinciului. Barbotinele vinciurilor de ancorare sunt de forma pentagonala. '::1 I . •••• 'l8l'r81 Cu diametrul barbotinei dat de relatia (91) si eu turatia calculata cu vinciul de ancorii procedandu-se ca Ia reduetoare. = D.~ .. =( 5 . 19. Pentru dimensionarea vinciului instalatiei de ancorare trebuie cunoscuta forta maxima care solicita nava in ancora. In cazul ramburilor de manevra a iastalatiei de acostare. 2. In acest caz se renun\a la regimul VI.22)dp (93a) (93b) Functie de diametrele tamburului ~i paramei.}==Il..pentru parame metalice: D. Fundarisirea se poate face fie eu vinciul. . caz care poate apare accidental cand se scapa la ~! apa toata lungimea lantului. si tamburul sunt: (96) n" .. avand frana F decuplata ~i cupla C cup lata. D.. care se ataseazs vinciului de ancora../' rrr . datorita greutatilor rnari ale liniilor de ancorare.20(a) sau hexagonala. vinciul neputand-orecupera... 8)dp .. in cazul vinciului de ancora se calculeaza in funcue de momentulla barbotina Mb: _k. rezulta foarte mari ~i conduc la supradimensionarea vinciului de ancora.6d Turatia barbotinei se determine din conditia realizarii vitezei de virare a ancorei. impusa prin prescriptiile de registru..pentru para me vegetale: . Aceasta se stabileste la valoarea: Tbmax = max(Tbl. unde p = 8d .19 Mecanism barbotinii ... este dat de relatia: (94). Tbv) (90) (a) (b) Se considers apoi schema de mecanism din figura 2. Virarea ancorei se face prin antrenarea barbotinei B. Tb/V.. + dp Rapoartele de transmitere il si ii aletreptelor (95) care cupleaza barbotina . Se realizeazii In acest mod legatura intre barbotina §i lantul cinematic al vinciului pe traseul figurat pe schema cu linie intrerupta. lib =~ J( Db [rot/ruin] La navele rnari.1')/.=nstalatia de acostare-Iegare 59 --------------------------------------------------------(88) In care rib v = IZ' Db 'lIb [rn/mrn] In aceste conditii: (92) precum si regimul de functionare corespunzator ridicarii lantului de la 0 adancime care corespunde lungimii maxime ale sale.20 Schema .' . TblJJ. diametrul D. . =(l5 . 1l'=_V_ T! Fig. se calculeaza turatia tamb urului. unde veste viteza de virare exprimata in (mlmm]. 1 .Prinurmare: (91) Db= 13. ! H ~ 1. 2. (ale lanmrilor $i ale ancorelor). fig.cupJa Dc [rpm] iar D. rara ca ancora sa atinga fundu!' Tbvl = 0. TbIJ. dupa decuplarea cuplei C.

Deoarece forta la barbotina Tb din relatia puterii vinciului.. deci ] departarea navei de cheu. Cele doua lnfa~uriiri asigurii pentru motor doua regimuri de functionare: a)regim propriu operatiei de acostare. 2.5 CALCULUL INSTALATIEI DE LEGARE unei pozitii fixe a navel la cheu in timpul operatiilor de incarcare-descarcare.reductor. puterea P.. reprezinta in situatia functionarii pe automat. I . motor electric. creste rnornentul rezistent si cablul se desfasoara. _ 11m - al tarnburului c1fplat la vinci este: (103) definirii regimului de lucru.de . induce prin lantul cinematic de""hritrena:re. fie slabirea acestora. inseamna ca motorul electric adoptat peotru actionare ar trcbui sa lucreze supraincarcat la 0 putere mai mica inainte ~i dupa depasirea I acestei faze. 'j Pentru calculul acestor mecanisme. (102) In ecuatia de mai sus. sursa de energie va avea cu posibilitatile constructive de a realiza teosiuni constante multe variante. rotorul este mentinut blocat printr-o friinii electrornagnetica. determinata pe baza relatiei (98)./Mnom = 1. in acest caz. Invers. momentul motor M. In timpul In care infasurarile motorului electric nu sunt alimentate eu energie.23 Schema de alimentare a circuitu lui de funcrionare in regim automat .23. determinate de miirimea navei si de dinamica operatiunilor de lncarcare-descarcare. cu Tbdat In[N) si V in [m/s) 11. in legatura in Iioia de legare. 2. p "1/ raportul de transmitere pentru lantul cinematic . 2.19 cu 1 pe lantul cinematic linie punct. 1]v este randamentul transmisiei pe lantul cinematic 1 reprezentat In figura 2. reprezentat (100) In figura 2.: Vinci' electric automat unde: A.w ] . pentru motor se va considera puterea P m=max(P"".:. 3 . tensiunile din j parama se modi fica. Fig.40) see la intervale . . . randarnentul vinciului pe Iantul cinematic de antrenare a barbotinei. cand T scade. fig. Puterea mecanismului la manevra de acostare va fi: M.. P".' regimului III este de foarte scurta durata. la tambur si a: vitezei v.. care se transmite la tambur.. 2 .19 cu linie intrerupta. b) regim de functionare automata. putandu-se produce fie ruperea legaturilor. 2. 1 . = Mm".5 .60 Instalatii navale de punte Capitolul 2 . la care pescajul variaza rapid atat timp cat nava se afla sub operatii. rnentinerea tensiunii in parama la 0 valoarel aproximativ constants. se pune problema cand tensiunea In cablu se mentine constants ~i cand viteza v=(O. conditiile de realizare a fortelor T. va rezulta la valori foarte mari. realizandj V.:: 5 min.22 Vinci electric automat. realizatde campul invartitor al electromotorului echilibreaz~ cuplul Mr. Forta T din linia de legare.tambur Fig. 2. 2. Motarul electric I are 0 constructie specials.. La vinciurile de acostare grupul BFC (barbotina-frana-cupla) nu mai apare. impusa de modificarea pescajului in timp: ! . 2.21 Instalatie de legare cu vinci automat Alimentarea circuitului de functionare In regim automat se face printr-un releu de Instalatia de legare asigura mentinerea limp in care perioada de alimentare cu energie electrica este lit = (30 . vinciuri dintre care mai des intalnite sunt: .0 (din catalogul motoarelor electrice).. Instalatia de acostare-Iegare 61 sb Mb=Tb2 lfllb lIv=-W- If D. Cunoscandu-se viteza v. un moment rezistent la motor M" Cum motorul este alimentat la o tensiuneredusa. avand doua in~uriiri statorice I si Il. Din acest considerent. puterea nominala se calculeaza considerand un coeficient de suprasarcina al motorului I.A.. In final. pot exista n. Cum solicitarea corespunzatoare . Cand tensiunea T din' linia de legare transmisa Ia tambur creste. =~+ 10001]v [kW). Tv PYa = 10001]ac30 1000 'l ac 2.J. instalatiile sunt echipate cu vinciuri automate V. momentul rezistent scade sub valoarea momentului motor si cablul se infasoara. 0. (99) iar h. este In fapt forta Tblll corespunzatoare regimului III de smulgere.21. fig. de virare este foarte redusa putere mai mica. (101) Pv =M =~ 1000 1] v b 1000 17 v 30 _ 60 vv lll1f D." unde 'lac este randamentul transmisiei II. Vinciurile automate eliminii aceste neajunsuri.1 . se pleaca de la :. La navele mari. Daca nava se deplaseaza pe verticals datorita modificarii pescajului. Fig..2 .A.».5) m/rnin. I.

functionarea instalatiei este realizata prin circuitul 10. . .motor hidraulic.distribuitor secundar.:' '. iar cinematicaeste determinata de debitul de fluid de pe instalatie.. Momehtul'M inlrodus in sisterri de tensiunea dinlinia de acostare se regase~te la nivelul franel intr-un moment propottib~i!l M1'. - CapitoJul 2 . Tatirige valoarea minima. Menpnerea constanta a tensiunii din cablu se face prin rnentinerea constanta a presiunii din circuitul hidraulic.62 Instalatii navale de punte ~8 Vedere din A 5 3 <I .circuit de lucru In regim de reglare automata a tensiuni i din parami . att:nci P.. traduetorul de moment '.care ac\ioneaza prin intermediul unui sistem de resoarte 9. Functionarea instalatiei este urrriatoarea: .25. In locul pompei 7 se poate utiliza 0 pompa ell debit variabil. 9 . motorul hidraulic este alimentat .t~~ril'~diul colieruJui cu rol de frana 8. Fig. Curn p. 10'.brat port-satelit. .pornpa pentru functionarea in regim automat. 'care comands inta~urarea cablului pe tambur. fig. regia I la 0 presiune care eorespunde tetisityiii din cablul vinciului care trebuie mentinuta constants. ::1 m:m '.motor electric.reductor. presiunea efeetivii va fi ~i ea mai mica dedit presiunea p de lueru la care by-passu] se deschide.daca tensiunea efectiva T.daca tensiunea efectiva din paramii T. 8 . debitul pompei 7 fiind diriiat 'in intregirne catre motorul hidraulic (Qt = Qu).' H I . 3 . Traduetorul diferential se monteaza 10 lantul cinematic cat mai aproape de tamburul vinciului pe~trU 'a se limita (elimina) histerezisul introdus in sistem prin frecare sijocuri. .. fiXatli prin i\l. Acestmecanism diferential este antrenat in miscare pe 0 corcana danturata la interior 3. 2 . ± I 7 w '. VA = (0. I. 0.carcass danturatii la interior.] ·kJ - "l~~ l~~Ilt_:.2 .. de pompa principala I din fig. 2. 12) m/min.25.franii care blocheazll carcasa mecanismului diferential.. 2 . debitul prin motorul hidraulic fiind Qu=O.sistem mecanic cu resoarte al traductorului de moment..~..25.¢~~d·tensiune. este egala eu tensiunea T prescrisa.. QB=QA). = T. to . cand tensiunea T atingevaloarea ·ma:xima. 8 . lnvers. 6 . Circuitul are intercalat un by-pass 5. 9 .circuit de lucruin faza de acostare. ~o--I~ ..24 Vinci automat cu traductor mecanic I . vezi figura 2. traductorul inchide contactul Jl comandand desfasurarea paramei.relee pentru cuplarea'electromotorului in lantul cinematic motor de antrenare-tambur se monteaza un thi'~uctor de moment care incorporeeza un mecanism difefential cu 'satelili.tambur. 2. Considersndu-se cele doua diagrarne Sankey corespunzatoare celor doufi regimuri de lucru. motorul hidraulic se v~ roti in sens invers sub actiunea tensiunii din cablu.<p by-passul se inchide.. II. asupta'releelor'lO. 3 . . !. daca se urmareste mentinerea tensiunii di parama la 0 valoare constants. pompa 7 alimenteaza motorulhidraulic :al vinciului.roatii centralii. in.5) mlmin. cauzate de momentul de la tambur produs de tensiunea din cablu..' " Vinci Fig.dad Te>T. deei QB = 0. 6 . Utilizarea variantei cu pornpa cu debit variabi! permite re rnmtarea la by-passu I 5 ~ila distribuitorul 3. 7 . seade sub valoarea tensiunii T prcscrise. by-passu I se deschide mai mult. i!I~11 ii :.reductor. in conditiile acostarii.nchide" contactul 'f. In practica proiectarii instalatiilor de acostare. 4 . 2.. Dupa acostare ~i legare.se transpune intr-o presiune in circuitul hidraulic. 2. 5'.distribuitor principal.' r :::.I . acest caz. se poate face caleulul puterilor vinciului pentru aceste regimuri: automat hidraulic La aceste vinciuri momentul la tambur (deci tensiunea ·din eablu) . PAC= t .>P.25 Vinci automat hidraulic 1. la care reglajul se face printr-un semnal de presiurre luat din punctul W. care va produce recuperarea cablului la tambur pana cand'T.satelit. 7 . in acest caz Q8 = QA + Qu (motoruJ hidraulic 4 lucreaza ea pompa datorita rotirii lui. debitul pompei auxiliare 7 trece In intregime prin by-pass (Ia 0 presiune p. 5· by-pass.pompa principals. L- . 4 . PA = TVA (103) (104) n unde1'" = (8 .tambw.lnsta latia de acostare-legare 63 't':i!.

proba in zig-zag. se va observa ca la 0 = 0 (carma in planul diametral) nava totusi gireaza (QJA"oO). se obtine din nou egalarea unghiurilor de banda ~i de deriva ~i se inclina canna cu unghiul Ii in bordul opus. INSTALATIA DE .. nava are 0 miscare de rotatie stabilizata eu viteza unghiularii WI' Micsorandu-se unghiul de banda pana la 0 valoare 0].C care caracterizeaza ecuatia diferentiala (I) a miscarii navei in jurul unei axe verticale. cand datorita cresterii destul de rap ide a numarului de nave. 12. cu atat manevrabilitatea este mai buna. Oii rnarimea cercului pe care \I descrie nava cand i se bandeaza canna intr-un bord sau altul (dupa ce rniscarea se stabilizeaza). viteza unghiulars Scade La Wl.. 0/ corespunziitoare carmei in vitezei tribord Succesiunea bandarea . Unghiul de deriva continua sa creases din punctul A pana la 0 valoare ipm«n dupa care seade rapid pana cand in punctul B. .figura 3. caracterizat prin schimburi rare ale directiei. aprecierea manevrabilitalii f'iiciindu-se pe baza timpilor 1/. pe baza raspunsului sistemului la un sernnal exterior. Proba continua prin bandari succesive. in tribord) si nava intra in giratie.u· 0 diagramii de acest tip mai poate servi la identificarea coeficientilor A... in acest caz.._.. 3. La unghiul 8max de bandare.- ~------ Capitolul 3 ."$••• ---. .. guvernare este solicitata numai pentru compensareajnstabilitatii de drum. Aceste douii aspecte ale guvernarii determina pentru functionarea instala(iei dona regimuri distincte: regimul de mars.. Stabilitatea de drum reprezinta proprietatea navei de a-si mentine drumul pe 0 directie irnpusa. Cu cat diametrul de giratie la 0 nava este mai mic. Continuandu-se scaderea unghiului de banda. senalele navigabile siacvatoriile porturilorsunt din ce in ce mai de aglornerate. canna se bandeaza cu 20° in bordul opus. la /1 secunde de Laprima bandare. Caracterizarea manevrabilitatii navei se poate face pe baza unor parametri performanta care se definesc dupii constructia navei: Consideratii generale Clasificarea instalatiilor de 3 Guvemarea navei asigura: de drum. care se caracterizeaza prin schimbarea de drum. Pentru ca giralia sa inceteze.1). iar manevrabilitatea reprezinta proprietatea navei de a se rnisca sub actiunea fortelor exterioare. La un moment dat se constata ca unghiul de banda devine egal cu unghiul de deriva (punctul A .. Dupa atingerea punctului A. citit la carmei (unghiul de bandare) si a unghiului de deriva girobusola. IJ ·precum ~i a unghiului de deriva maxim !P". trebuic sa se bandeze unghiulare QJ=O. GUVERNARE regimul de manevra._. Consta in inregistrarea citit la axiometru simultana a unghiului Ii al inclinarii !p. facute alternativ in cele doua borduri. a fortelor propulsive ~i a fortelor de guvemare dupa oj.. Timpul scurs de la bandarea carmei pana la momentul egalarii celor doua unghiuri se noteaza cu (/.B. Problema asiguriirii unei bune rnanevrabilitati este 0 una de maxima irnportanta indeosebi in conditiile actuale ale navigatiei. . Se bandeaza la inceput canna cu un unghi Ii = 20° intr-un bordo Se lasa canna Laacest unghi si se urmareste evolutia navei..Instalatia de guvernare tiS anumita traiectorie. canna In bordul punctelor opus la va loa rea definite prin manevrabilitatea. stabilitatea guvernare Sisteme de comanda a instalatiilor de guvemare Componenta instalatiilor de guvemare Calculul instalatiei de guvemare Sistemele hidrostatice de actionare a instalatiilor de guvemare Calculul instalatiilor de guvernare activit diametrul de giratie. Se bandeaza carma intr-un bord (de ex. instalatia de.1 CONSIDERATII GENERALE Ad(j) + Bai =CO dt (I) proba in spirals.

In sensul ca.2 CLASIFICAREA INSTALATIILOR DE GUVERN~ a) Din punctul de vedere al naturii guvemarii. b) guvemiirii: Dupa natura organului de lucru prin care se creeaza fort. Nikolai Egoroviei Jukovski. e) Dupa tipul instalatiei de comanda: eu transmisii mecanice. 3. eu cat aceasta arie este mai mare. cu atat corectarea drumului se face mai greu. 3. electrice. se deosebesc carme plate ~i carme profilate. cu actionare electromecanics: eu actionare eleetrohidraulica. 3. eu propulsoare speciale. Aria euprinsii intre eceste doua curhe detenninii posibilitatea instalatici de guvemare de a coreeta stabilitatea de drum. Din punet de vedere al formei.NASA). (perpendiculars pe planul diametral) care tinde care trebuie compensat prin inclinarea carmei. cu duze rotitoare. efeet La instalatiile de guvemare active. Uzual.Dupa forma profilului.3. Fig. Institutul de constructii navale al Universitatii _ . insralatiile de guvemare pot fi: active. Carmele: pasive sunt profile hidrodinamice simetrice.ele ~fe Tb 20' eu carme simple. cu carme active. 3. fig. Committee for Aeronautics Institut. in timp ce la . supuseacfiurai i cur~~l¥ii rezultat din deplasarea navei. pana carme i poate I!!l%H fonna dreptunghiularii. din Hamburg._---_ _ _----- r i L. fig. energia consumandu-se numai pentru pozitionarea organului de I~. eu actionare eu abur. IFS. pal a situata la unghiul ffJ = 0 rp = 1800. trapezoidalii sau orice aWi forma lnscrisa in arhitectura ~ navel. fortele necesare guvemarii se ob~ Pfjilln propulsoare speciale care implica consurn de energie de la bord. 3.1 Proba In zig-zag co ORb o.HIIX 8Th TAG!: Tentralnii Aero-Gidrodinamiceskii Go. sa abatii nava de la directia de mars. t 00 instatajii navale de punte Capitolul 3 . in circuit inchis. forte lor ce se transmit navei in V\lsde~(!n Tendinta navei de a se abate de la drumul impus apare daioritii fortelor exteme introduse de vant ~i valuri si datorita fortelor hidrodinamiee neuniforme care apar pe palele elicei ~and aceasta functioneaza in siajul navei. electrohidraulic e . fortele necesare guvernarii se obtin prin interactiunea dintre organul de lucru (e~lW~i cureotul apei. (actual_~ Bb Fig. eu jeturi transversale. . La instalatiile~P/Msi~j1e. eu carme speciale. Variatia ciclica a rezultantei fortelor hidrodinamiee pe paUl dii' 0 componenta transversals este incarcata mai putin. pasive. d) Functie de modul Incare se realizeaza eomanda.2 Proba in spirala National Advisory .. incarcarea este mai mare. . Cele mai des mtalnite profile de canna sunt: NACA: .2. hidraulice. sistemele de guvemartl:~li: in circuit desehis. deci cu unghiuri de inclinare a carmel mai mari.liiil curen!..Instalatia de gUYem are 667 determina curba a. din G6ttingen. denumirea bazinului de cercetari NEJ.. dupa. iar a aeelora definite de bandarea in babord determine eurba b. c) Dupa modul de actionare a organului activ: cu actionare manuala.

amplasat in interiorul sau In exteriorul safranului. compensata. compensate. se fixeaza de corpul navei. 3. (a) (c) (d) aproape de acesta. trapezoidal1i. cornpensata. pozitia centrului de presiune a apei pe pana carmel variaza cu unghiul decl echilibrul indiferent al carmei nu este recomandabil deoarece. care preia si toata greutatea carmei. (I) _ carma simplex. care preia fortele hidrodinamice pe canna. in timp ce partea inferioara ramane libera. Carmele simplex mai au un ax. coaxial eu axul de sprijin. I .7.4 sunt prezentate prineipale1e profile de carme: a . c . care da moment de giratie. Carmele diametral al navei: Mg=Mc+Ma Pe de alta (2) parte. - In figura 35 sunt prezentate principalele tipuri de carme: 3. 3. a carei directie se poate'jnodifica odata cu rotirea carmei.carma simplex. trapezoidal a. jar acesta. dreptunghiulara. 3. canna trebuie sa i urmareasca siajul navei pentru a nu anihila irnpingerea elicei.profil NACA. d . canna semisuspendata. Compariind profilele hidrodinamice prezentate.5 Tipuri de carme (a) . semisuspendate Ji' (i Fig. daca se . CC::::::::::. chiar dad nava stationeaza. obtinandu-se astfel 0 componenta perpendiculara pe plariul diametral. Din punct de vedere al prinderii de corpul navei.6. compensata. . se poate vorbi de moment nulla arb ore (In cazul cand axul trece prin centrul de presiune). dreptunghiulara. 3.7. carmele pot fi: suspendate . '" . b .. momentul de giratie Mg apare ea 0 suma a momentului dat de forta P ce actioneaza pe safranul carmei si a momentului dat de proiec\ia perpendiculara pe planul cu ax balama (simplex) etambreu. iar la partea inferioara In calcaiul etamboului. trapezoidala.3 Schema de arnplasare a propulsorului Fig. . Compensarea are rolul de a micsoraj arborele carmei prin apropierea pozitiei axului carmei de centrul de presiunel 11 au foarte Teoretic. Rolul elicei de pe carma este de a crea 0 'impingere TD . 3. iveste vreo defectiune la instalatia de guvernare. ca mod de prindere.profil TAGI. (e) . cu arbore de actionare eurbat. Functie de pozitia pe care 0 ocupa axul.2. fixat la partea superioara de pupa navei. canna suspendata.69 68 I nstalatii navale de punte Capitolul3 . Carrnele suspend ate sunt fixate de ax. exact ca La 'V carmele suspendate.1 CARME ACTIVE Sunt carme care au montara In zona bordului de fuga. (b) . precum si forma profilului laj bordul de fuga. prin etambreu ~i lagarele din 1 etambreu. Carmele simplex au axul d~ rotatie. carmele pot fi: compensate ~ij necompensate. carrnelor simple. (e) . Conform fig. fiind fixata de pintenul dirmei. fig. canna semisuspendata. compensatii.profil Go. sau printr-o transmisie mecanica de la un motor amplasat in afara safranului.lnstalaua de guvemare seroisuspendate au partea superioara asemanatoare. Carmele compensate au axul deplasat fata de bordul de' atac. dreptunghiulara. (d) carma simplex. necompensat1i. se observa ca parametrii care lei diferentiaza sunt: pozitia pe coarda a grosimii rnaxime. iar carrnelej necompensate momentulla a ape!.profil IFS. cu arbore de actionare curbal. 0 elice actionata de la un motor electric sau hidraulic.4 Profile de ca.rma In figura 3. cu arbore de ac\ionare curbat. 3. fig. s-a constatat aceasta situatie trebuie sa fie evitata dinl ca urmatoarele doua motive: bandare. actionat de masina carmei.~ (a) (b) (c) (if) Fig. practic insa.

iar marimea impingerii poate fi ajustatii eontinuu fie prin modificarea turatiei propulsorului.8& (a) (b) G Fig.2 DUZE ROTITOARE (AJUTAJE ORIENTABILE) La navele cu pescaje miei. Orientarea palelo r' se poate schimba.. Din acest motiv. EI se po ate inclina ell un unghi suplimentar fata de carma. __ ~ _ ~. la viteze ale navei intre zero ~i einci noduri. la iesirea curentului. = . _. perpendicularii pe planul diametral.8. sa poata fi orientata atat intr-un bord cat §i in celalalt. eele mai reprezentative sunt carmebe eu veleti. in pupa. 3.. Pentru a obtine un moment de giratie dat de canna activa cat mai mare..'1j~te tunele amplasate in prova.2._ .1 0 sunt prezentate cele mai rep rezentative variante constructive de instalatii de guvemare cu jeturi. Voletul reprezinta un profil hidrodinarnic cu aceeasi inaJ\ime eu a carmei. M a .3 CARME SPECIALE L Fig. marind astfel componenta normala'pe planul diarnetral al navei (fig. fie prin rrrodificarea pasului.. in planul de simetrie al duzei. fig.70 Insralatii navale de punte Capirolul 3 .A CU JETURI TRANSVERSALE Instalatiile de guvernare activa eu jeturi transversale constau din l. In scopul redueerii momentelor negative la arborele duzei. producandu-se variatia Impingerii. 3. este impingerea elicei carmei active.6 Canna activa Fig. 0 buna manevrabilitate se realizeaza in general cu ajutorul insralatiltor de guvernare cu duze rotitoare. asa incat irnpingerea creata de ele. rotire ce conduce la aparitia unei componente transversale a impingerii. 3.(]LS OARE Aceasta class de instalatii de guvemare este reprezentatii de propulsoarele de tip Vclght-Schneider si de cele cu coloana. devine eficienta instalalia de guvemare clasica cu carme. este rationale utilizarea $i a unei instalatii de" guvernare activa care mareste mult posibilitatile de rnanevra In porturi. (b). 1 sin 0 ¢ 0 (5) unde T. 3.. L. Prime le sunt constituite dintr-o retea de profile verticale avsnd forma unor jumatiti de elipsa. CycScZP-r . tuneJe in care sunt montate propulsoare._.7 Fortele hidrodinamice care se dezvolta la guvernarea ell c'anna activa Din eategoria carmelor speciale. rezulta cii: M g . fiind fixate pe 0 placa antrenata in miscare de rotatie. cat ~j pentru marirea fortei transversale. Acestea prezinn ~i avantajul c1i prcduc cresteri ale impingerii ~i randamentului de propulsie la viteze miei. care se pot roti in jurul unui ax vertical. 3.9 Canna eu volet 3. Guvemarea navei se face prin rotirea duzei intr-un bord sau in celalalt.O) §i deci. . Me. trebuie ca unghiul t5 sa fieaproape de 90°. . d .2.2. Propulsoarele pot fi reversibile sau eu pas reglabil. pe \anga instalatia de guvemare cu carme.eu stabilizator Fig.Instalatia de guvernare 71 -----------------------------------------------------------------------------. Ta s: (4) 3. Pentru mars.8 Duza rotitcare (a)-simplii. 3. In figura 3. _. 3. sau In prova si pupa navei.9).. se rnonteaza un stabilizator (profil hidrodinamic simetric). la carmele active rnasinile de carma trebuie sa realizeze unghiuri de band are Ii mai mari def!at la carrnele obisnuite unde b':<32°. drui vitezele navei cresc.4 INSTALATII DE GUVERNARE ACTIV. La navele la care se impune 0 manevrabilitate buna la viteze mic i'. __ .2. L v2 (3) ji .5 INST ALATII DE GUVERNARE ACTIV SPECIALE A CU PROP. 3. impingerca poate fi dirijata ca dircctie si _ .Ta2"smo Cand motorul este oprit (v. articulat spre bordul de fuga al acesteia.

Sunt utilizate la' turatii rnai mici dedit ale elicelor. hidraulic. (d) eu tunel drept ~i eu transmisie de colt. unde se com para cu marimea de iesire X" transmisa prin legatura de reactie. (a) (b) A-A 3. iar directia excentricitatii defineste directia irnpingerii.13 este prezentata schema unui sistem de cornanda In circuit deschis la care marimea de intrare X. dii marimea Irnpingerii. Unghiul de atae al palelor se poate modifiea cu ajutorul unui sistem cu excentric actionat . timona 2 introduce unghiuJ dOlit (rnarimea de intrare X. obtinandu-se g. 3.Instalatia de guvemare 73 astfel ~i une calitati b de manevrabilitate. . Fata de instalatia eu jeturi transversale care utilizeazii elice cu pas reglabil. A INSTALATIILOR GUVERNARE Asa cum 5-a aratat mai 5US. iar nivelul vibratiilor induse de functionarea instalatiei mai scazut. 3.10 lnstalatii de guvernare activa cu jetuei transversale (a) cu doua elice. fara a se modifica turatia rnasinii de antrenare. se transmite elementului de cornparatie 6. (e) ell tunel drept eu transmisie de colt ~i eu elice verticala. a carer sectiune este una dreptunghiulara. si admisie la diferite nivele..12 Instalatii (d) de guvernare pot fi de tip in circuit deschis si in circuit Inch is. de guvemare activa eu propulsoare Voight-Schneider Sisteme de cornanda in circuit deschis in figura 3. X.(e) ell elice orizontala si tunel frant.] sistemele cu propulsor Voight-Schneider prezinta avantajul unor randamente ma~}' ridicate. (I) eu elice verticals ~i prize de refulare . prin urmare'~11 mult mai mic. Aceste propulsoare pot fi folosite ~iin cadrul instalatiilor de guvernare cu jet. pana cand rnarimea de iesire X" transrnisa la axiornetrul I atinge vaJoarea dorita. precum si a unei complexitati constructive mai mari. prin montarea lor in tunele marime.3 SISTEME DE COMANDA.. fig. 3. 3. se transmite la rnasina de canna 3. 3. " Prezinta dezavantajul unor gabarite si greutati mari In raport Cll instalatiile cu elice. prin intermediul timonei Sisteme de comanda in circuit inchis La sisteme1e de comanda In circuit inch is. transversale prova. Marirnea excentricitatii "e".14.11 Propulsor Voight-Schneider .12. I tit (a) 'III Fig. fig. lueru deterrninat de mai bun a utilizare a sectiunii canalului. Masina de canna este actionata si transmite miscarea prin intermediul transmisiei de for!a 4. (d) I (eJ j(f) Fig. 3.). pericolul de aparitie a cavitatiei fiind._ 2.72 lnstalatii navale de punte CapitoJuJ 3 . (b). la canna 5. Daca intre Xi ~iX. fig .sistemele de comanda a instalatiilor DE (c) Fig.

raiuri.trote. pot fi actionate de la distanta (de obieei la actionarea rnanuala) prin arbori. .Variants actionarii mecanice Fig. eu sector. Masina carmei poate fi dispusa in interioru I compartimentului echei sau in exterior. -- capitolul 3 -vlnstalatia de guvemare 75 Xl 5 3 '4 '5 Fig. 6 .17. fenomen care conduce rnai departe 'Ia aparitia socurilor in exploatare. ~ - . La navele modemc este foarte importantii problema gabaritului ~i a suprafetei instalatiilor de gllvemare. Transmisiile vor primi miscarea de la ~ina carmei prinlr-un reductor sau printr-un sistem hidraulic.1 TRANSMlSII Transmisiile instalatiei de guvemare transmisii de forti. 3. cu bare."" transmisii de comanda. Transmis:a eu sectordintat se compune din: sectorul dintat I. Aceasta instalatie prezinta dezavantajul eli la bandarea carrnei. pe trote. ca in fig.19.15. echea 2 fixata. devine egal eu Xe.1 TRANSrvusfi DE FORTA Echea este 0 parghie fixata pe arborele carmel. care va actiona asupra organului activ panli cand X. ca in fig.13 Sistem de comanda in circuit deschis limonii.4. hidraulie sau cu abur. putilndu-se face prin arbon. comandand miscarea carrnei ~i transmiterea continua a poaitiei carmei la axiometru.4 COMPONENTA INSTALATIILOR DE GUVERNARE 3. insa tamburul de Inta~urare a trotei (barbotina) poate f actionat ~i electric. Aceste transmisii pot fi: cu eche. Cea mai simpla instalatie de guvemare este prezentata in figura 3. 3. 7 • tambur 5 3. in apropierea echei se monteaza rcsoartele 5..4. 3. 3. In figurli este sugerata ideea unei actionari manuale. fig. 3. sau in cazul actionarilor cu masin i cu aburi a iastalatiilor de guvemare. Transmisiile de comanda leaga postul de cornanda a instalatiei de guvernare (timona) ell masina carmei.16 Transmisie de forla eu sector Fig. Echea sau sectorul. transmisiile pot fi ~i'de tipui eu culisa. se pot clasifica in: " ' . resoartele 3 prin care se transmit fortele de: la sector la eche si reductorul 4 prin care se actioneaza transmisia. cu alat compartimentul echei poate fi micsorat si deci c1\~tigulde velum utilla bord va fi mai mare. Din punct de vedere constructiv. trotele se slabesc. utilizate atat In cazul actionsrilor mecanice. 3.20).3 . Transmisiile de forta realizeaza transferal de putere de la ma~ina la axul carmel. 3.16. prin care se transrnite rniscarea de la masina la pana carmel. de exemplu) transmisiile se pot face cu eche dubla. fig. eleetriee sau hidraulice. Varianta actiomrii hidraulice 3. 3. 3. eu lanturi). Aeeste transmisii pot fi: meeanice (cu arbori.it 74 Instalatii navale de punte exista diferente. pe arborele carmei.18. Pentru evitarea acestui neajuns.14 Sistem de comandii in circuit inchis Fig. Cu cat aceste mecanisme sunt mai reduse. cat ~iin eel al actionarilor hidraulice. sunt utilizateseetoare eu coroana dintata aelionate de un pinion. 3. 3. lanturi ori bare. lnconvenientul de mai sus dispare daca in loc de eche se utilizeazii varianta de transmisie eu sector.1. In acest ultim caz. transmiterea miscarii. 2 • eehea earmei. Fig. b cazul actionarilor electrice.18 Transmisie de fortii cu culisa. In situatia unor nave cu eompartimente ale echei mici (cazui submarinelor.resoarte. atunci se transmite 0 marirne de comanda C la masina de canna 3. 4 - Fig. solutie des intalnita ~in cazul navelor cu i inslala\ii de guvernare electrohidrauliee mari ~i foarte mari (fig.17 Transmisie de forta eu culise.15 Transmisie de fortA elltrot~ I • carma.

3. instalatia de guvernare a impingatorului trebuie sa asigure rnanevra intregului sistem barje-irnpingator. Din punct de vedere al modului cum se face actionarea ma$inilor de canna.3t inainte de atingerea unghiului maxim de bandare de catre canna. duma nu trebuie sa revina in planul diametral sub actiunea fortelor hidrodinamice. I Fig. decupleaza motorul de la sursa de energie.. In functionare.I i"'". In acest caz. acestea pot fi: I o~ 1 a) Masini de carma actionate electric Actionarea instalatiilor de guvemare cu rnasini electrice este utilizata mai ales in cazul navelor mici. Din acest motiv se folosesc carme speciale. se utilizeaza carme multiple actionate de masini de canna care realizeaza inclinari diferite ale organelor active (Balabal. . Dezavantajul mare al acestor instalatii este acela ca siguranta in exploatare este destul de mica. trebuie sa fie reversibile. transmisiile de cornanda sunt tot electrice.21. pentm a se mari in acest fel vitalitatea instalatiei. Cuplarea motoarelor se face de obieei prin intermediul unor cuplaje mecanice diferentiale. 3. in situatiile in care nava are iIi dotarea instalatiei de guvernare do sau mai multe carme. din punctul de vedere al reducerii gabaritul instalatiilor de guvernare. Transmisiile de for(a sunt. intre cele douapaletaturi formanduvolumele de lueru. fig. Pozitiile lirnita ale cannei trebuie sa fie protejate prin doua pereehi de limitatori electrici care. sa poam fi pomite din mai rnulte locuri de pe nava. sa fie reversibile pentru a permite rotirea carmei in arnbele borduri. Fig. lncru care simplifica foarte mult structura instalatiei. .-= 76 Instalatii navale depunte Capitolul 3 .---- -----------. etc. de obieei. masinile carmei trebuie sa se opreasca automat. la actionare se folosesc intotdeauna cate doua motoare.Cele mai bune rezultate insa. II). 3.. orice defect de natura electrica aparut putand pune nava In imposibilitate de rnanevra.:! Fig.4.20Transmisiede forta ell eehedublii Y :i. la care echea dispare si ia aspeetul unui rotor eu palepiradial Statorul masinii are de asemenea paleti radiali. Din acest motiv.. rnasinile de canna trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa poata fi pornite din timonerie. :i" . Actionarile electriee pot fi cu motoare electrice de curent continuu sau en motoare de curent alternativ. in pozitiile extreme. s-au obtinut in cazul instalatiilor hidraulice eu palet (servomotoarele rotative). Enkel. 3.2 MA$INI DE CARMA (a) (b) Masinile de canna all rolul de a fumiza energia necesara rotirii carmei. fluviale. Aceste cuplaje prezinta avantejul ca pot dubla vitezele de bandare ale carmei daca sunt pomite ambele motoare in acelasi sens.Instalatia de guvernare 77 c:±=. masina carmei trebuie sa se opreasca. la oprirea timonei. transmisia trebuie executata astfel incat toate carmele sa se miste' sincron.) fig. directia in eare se roteste timona trebuie sa corespunda directiei in care se lIilmlllllrrl!illnmm /' III! roteste canna. La transportul' fluvial in sistemul barje-impingator. 3. . cu (2. sa lucreze tara zgomot $i sa aiba 0 siguranta mare in exploatare.19 Transmisiede fortaellsector ell coroana din\fltaactionatdeun pinion ·Ii 1'111 III I. !! !I!i. de tipul cu sector dintat. :.24. actionate fiind de aceeasi masina de canna (fig.. 3. corespunziitoare nnghiurilor de bandare maxime.! Ii 'I. Motoarele electrice de actionare. ~\~ ~I~ a 90'- 3. care dirijeaza lateral curentul elicelor in scopul obtinerii fortelor laterale de guvemare.l: Iii' 11: il.23). In cazul actionarilor electrice.21 Instalatiede guvemarecu C3I111C multiple I!' . indiferent de tipul lor.

au gabarite ~i greutiili reduse.26 Instalatie de guvemare eu pompe cu debit constant Fig. schema de actionar e printr-o transmisie electrornecanica prevazuta eu selsine. debitul poate lua valori cuprinse intre -Qma. I . Actionarea electrohidraulica 'a cunoscut 0 mare raspandire ca unnare a avantajelor rnari pe care le prezinta: sunt silentioase. excentricitatea pompei se anuleaza. In figura 3.28 este reprczentatii 0 transmisie mecanica. pompa refuleaza ulei in camera de lucru A. intra infunctiune lara pregatiri prealabile. care la randul lui. instalatii cu servomotoare rotative. In acest caz. fie carnerele unui servomotor circular. punctui E de pe bara de legatura se va deplasa in Bi. In functie de schema hidraulica de actionare.23 Transmisie de forta pentru instalatia de guvemare ell carme multiple electrohidraulic Fig. In aces! caz.. fig.iale).efectuand cursa S_ Odata cu pirghia CE. in eazul pompelor eu pistonase ax. 3. Pompa volurnica se cupleaza. fig.26. se ia presiune de pe refular'ea pompei. distribuitorul de cornanda ia pozitia "zero". au sensibilitate mare. punctul de articulatie dintre parghie si tija de comanda a exc.25. 3. se preteaza la automatizare. 3. iar in figura 3. camerele masin i i de carma raman blocate. alimentat de 0 servopompa 4 pentru comanda distr-ibuitorului principal 2. in cazul unor pompe cu pistonase radiale.distribuitor de comanda. In acest fel.27 Instalatie de guvernarecu carma acrionate debit variabil pompe eu . determinand punctul D/ sa revina In D. Semnalul de la timona eomancfii bobinele electromagnetice 5 ale distribuitorului de comanda.Instalatia de guvernare 79 LA 11 Fig.. 3. care mareste presiunea de refulare a pompei paua cand distribuitorul principal poate fi actionat. 0 variants care foloseste un circuit de cornanda separat. Transmiterea pararnetrului de intrare (deplasarea punctului C) se: face cu ajutorul unar elemente rnecanice.26. presiunea in curentul de co rnanda este mica ~i ea va actiona asupra droselului reglabil 4. comarida pozitia distribuitorului principal 2.78 Instalatii navale de punte -- CapiroluJ 3 .24 Ma~ina de carma electrica aClionatii prin intermediul euplajelor meeanice diferentiale Fig. actionat prin distribuitorul de cornanda 1. instalatiile de guvemare pot fi: actionatc cu pornpe cu debit constant. 3pompa cu debit constant Se deosebese doua clase de instalatii: instal alii eu pistoane. rotiudechea In sensul acelor de ceasomic.27. I C~" o Fig. 1 -------------------------- . 3.. prin sistemul surub-piulita in C/ .22 Ma~ill5 de canna de tip servomotor rotativ b) Masinl de Fig.unor momente foarte 'man (pana la 800 tfm).( excentricitatea. Pcntru cornanda distribuitorului principal. 3. etc. 3. Elementul C situat pe parghia CE primeste corraanda de la tirnona ~i se deplaseaza. fig. sau unghiul dintre blocul cilindrilor ~i discul rotitor . in acest caz. Modificarea aeesteia conduce la modificarea debitului pompei (DDJ este rnarimea de comandii). lnilial. actionate cu pompe eu debit variabil. cand se comanda distribuitorul principal. este prezentat in figura 3.distribuitor principal. 3. Aeestea pot fi fie eilindri hidraulici. la camerele de lucru ale masinii de carma.25 Ma~inii de carma electrohidraulica actionata eu pornpa eu debit constant 1. pompa Iucrand in circuit inchis pe rezervor.r ~i +Qmax datorita circuitului de corn~ndii care actioneaza asupra elementului de reglare a debitului.:::entricitii!ii pornpei se va deplasa din D in Di. electrornecanice sau hidraulice. In varianta de actionare electrohidraulica eu pompa eu debit variabil.. 2.29. Cand semnalul de cornanda dispare. 3. prin distribuitorul principal 2.. distant a DDJ fiind proportionala cu valoarea excentricitatii. la felsl distribuitorul principal. permit transmiterea . Presupunem ca.

=~p. 3. sau lungimea medie a profilului trapezoidale. care reprezinta raportul dintre ~i coarda profilului b. 1=~ «.ILOR ORGANULUI ACTIV. Aceasta rezultanta se poate descompune tangential a pe si In dupa axele 7]O(in componentele acesta. Dupa stabilirea dimensiunilor penei carmel. PI Rezultanta fortelor = = Ycosa+Xsina Y sin a .' h . '::!" .30. Se adoptii pozitia ~i forma carmei.:ii hidrodinamice.5. (6~ a stabilit pe cale statistica l~!li definindu-se si anvergurf } x = ex ~v~ Ac (12) (13) Y = Cy2VcAc P 2 '::. iar m este un coeficient functie de tipul navei.~ Capitolul 3 .1CALCULULSOLICITA. pentru carme dreptunghiulare. Calculul solicitarilor organului activ. 3.X cos a (9) (to) momentul incovoietor al 4.30 Dimensiunile geometrice ale penelor de carma P aplicata in centrul de presiune.5 CALCULUL INSTALATIEI DE GUVERNARE Calculul instalatiei de guvemare se face respectil.. 3. .28 Transmisie mecanicii ~ fU .29 Transmisie electromecanicii cu selsine b .1 II h bmtJ in cazul ciirmelor c T-~ Fig. In functie de aria suprafetei de deriva. fig. 3. 2. Pe de alta parte.1 '#. Interaqiunea dintre apa ~i organul activ se manifestii prin dezvoltarea unor fortJ hidrodinamice care realizeaza guvemarea. Cele . Profilul este caracterizat prin grosimea relativa t.1 ~ ':foI'" ~! 'III :l. Dupa sisternul rezislenla de profil p. in care h este inii. P. cu care se calculeaza arborelui carmei se obtine din insurnarea proiectiilor de pe cele doua sisteme de axe: (ll) prin componentele P=Jp~+p.30.(alungire relativa). relativa A..' portanta maxima si 0 rezistenta la inaintare minima.R. mai avantajoase carme din punet de vedere hidrodinarnic. s~ determina aria safranului. este continuta in planul de simetrie este perpendiculara In portanta de axe xOy. care se defineste statistic. fortele hidrodinamice care actioneaza asupra rezultanta un profil hidrodinamic luise pot reduce la 0 Fig. In timp ce carmele profilate au grosimea variabila dupa 0 lege care asigura 0 grosimea maxima tmax a profilului !~i :1. Componenta iar cea normals 3.ndu-se I. iar b reprezinta latirnea penei carmei.. Studiul regimurilor functionale./"T' 80 Instalatii navale de punte ~ j --------------------. se alege profilul hidrodinamic al acesteia. Astfel: A=So ~ unde So este aria suprafetei de deriva.Instalatia de guvernare 81 r II ii ~ii . lntre aceste proiectii exista relatiile: P.ill il pentru carme trapezoidale. tangentiala a profilului si P" normala. Calculul transmisiei de forta. urmatoarele etape: ~. (8) Fig. Adoptarea unor valori mari pentru I este insa conditionata de amplasarea carmelor In spatiul disponibil de la pupa navei .ltimea penei carmei. Carmele plate au grosimea constants de-a lungul corzii. In care bmed este latimea me die a penei carmel. 3. Calculul masinii de canna. (7) t :J~ ~ lr ~ LU '. rezultanta P se descompune Y X. 3.+pi Obiectul calculului hidraulic este acela al determinarii fortei normale sale precum si a momentului fata de axul carmei.=~ b l. sunt acelea eu anvergura relativa mare. Considerand a~ezat in c~ent. 3. fig. tnaintea stabilirii fortelor pe pana carrnei.

.o~ /_1 0. Cand la nave. c _ ---. respeetiv eel ln lumina.32).j3) unde vceste viteza curentului de intrare a apei In pana carmei. = Cy cosa+Cysina (16) Cceficientii hidrodinamici ai profilului se dau fie sub forma tabelara. I' In cazul In care organul aetiv al instalatiei de guvernare este 0 duz~ (ajutaj orientabil). ! C)'= C)' (a. Luerul acesta explica eficaeitatea lor hidrodinarnica superioara eelor de tip suspendat.l.)0. (tabelull.82 Instalati inavale de punte Capitolul3 ell It.r. In cazul In care instal alia de guvernare este dotata eu carme cu voleti~ atunci mersul de ealcul este in general acelasi eu acela de la carmele clasice. iungimea relativa a duzei este data de raportul dintre lungimea duzei s i diarnetntl de mijloc (in lumina): I ld=-d Dd (22) M .3 . determinarea fortelor ~i momentelor introduse de mediu asupra organului activ se face. fig. Facand suma de momenle in report cu bordul de atae al carmei egala cu zero. (23) l~ r -. -3. fie sub forma grafica. ca functii de tipul profilului. 3. 0. ClJ ~i Ct2: ai : I : I: _ DJ Dd (20) a)-Dd _ D) (21) . t=-- (lIIa. C)'>Cm Cm.l.·1 / L~ 1 . I / 11 N t. la giratie participa. Considerand 0 duzii eu stabilizator ea in figura 3.1.tCt::.32 Coeficieutii hidrodinamiei ai carmei (14) Fig. Cx>CY' COo C. exista carma semisuspendata.j3) (19) c. 3.0) 0. ca raport dintre grosimea maxima ~i lungimea duzei: - unde d este distanta de la bordul de atae al carmei la axul ei.r. fie tabelar.t. unde: C. sunt coeficientii hidrodinamici ai profilului. Coeficientii au 0 anumita valoare pentru mars inainte ~i alta valoare pentru mars inapoi. coeficientii de eVBzare. prin incercari pe modele in bazinul de probe. ~:~ o. M = C In f v~ Ac 1 v~ Ac bmed (15) Cele prezentate mai sus sunt valabile in cazul cand organul activ este o pena de.33 Carma semisuspendata = Y cos a + X sin a = C. Ac reprezinta aria de calcul a safrarului carmei. experimental. 3..31 Schema fortelor care acjioneaza pe pana carmel Pn Fig.' /t=:j 0" ~o~"~=~:. fig..t Apoi.. II d [1-11 x 0... lnstalatia de guvemare 83 c. numai cii' ~alorile coeficientilor hidrodinamici C. <carma clasica.34. = C.• .».B .:t. dupa cum urmeaza. Ei se determine.33. carmele de tip semisuspendat sunt asemanatoare celor eu voleti.I~ . Calculul masinii de canna se face atat la mars inainte cat $i la mars inapoi. 3. (a.. ~~ U 20 13 )0 )) 10 Fig.35. sunt functie{ $! de unghiul fJ dintre de axa penei carmei ~i axa voletului. se pot defini. .1. Asa eum se poate observa din sectiunile facute prin pana carmei.. (. se obtine valoarea eotei punctului de aplicatie al rezultantei fortelor exterioare pe pana carmel: M=ePr Mai departe.j3) em = em (a.- _ il . de iesire.t.1 . date fie grafic.o". in· functie de diametrele de intrare.: 0" 0 .. pe ]anga carrna propriu-zisa prin aria safranului Alo ~i etamboul carmel 'prin aria A). fig. considerat mai departe ca moment de caJcul pentru rnasina de carma. iar a este unghiuJ de bandare a carmel.' I~' ~ o a . se poate calcula mornentul fala de axul carmei: Ma = (17) . unghiul de bandare ~i de anvergura relative..Pnd (18) in mod similar se defineste grosimea relative.t' i. 3.

279 0.008 0.225 0.089 1.I j " ~ '\ .320 0.81 1.2° 0.5 Ja 22.30 0. Se observa ca. Pentru a rnari unghiul de inclinare a jetului dat de elice. .20 [.395 0.-.320 0.012 0.26 0.83 0. 0.225 0.017 0. 85 84 Tabelul3.52 la 22.059 0. ci si de incarcarea propulsorului deoarece duza.30 0. creste coeficientul de incarcare . - iiF -~ •.85 0.43 1.aj.~ incercarilor In bazine hidrodinamiee. incazul aJutajelor orientabile.91 1.005 0.098 0.38 la 22.. c~ relatii de tipuI celor prezentate la carrne (ecuatiile 12.098 0.19 1.008 0.010 0.03 0.3 0.15 0..400 ° Cm .a) Cm Cm(/d.J: " 1 • I J \ '.3 0.14 1.380 ° .az. (a) simpla (b) eu stabilizator Fig.32 061 0. ..018 0. iar v este viteza -0.010 0.61 0._ . --.141 0. coeficientii hidrodinamici. 3.t.al._ ·~1~ ~)I..{.260 0.36 .{.a) (24) .-.8 0.3 0.2° - - 0. :-------- r" ).35 Instalatie de guvemare eu eIicein duza Pentru duzele caracterizate de acesti pararnetri adimensionali.15 0. :' II a ° 4 0. -4-TP D~il (25) in care T reprezinta impingerea Ja elice. 0.. deci cresc fortele pe duza..20 0.85 0.010 0.~.36 0. 0.037 0.az.08 0.2° 0.!r .42 la 18° - Cx = Cx{/d.'an.34 Canna eu valet D D I d O.04 0.15 0.335 0.28 la 18° -0. schirnba directia curentuJui dat de elice si cu cat viteza jetului dat de elice este mai mare.38 1a 22.34 0.. 'j i : ·..91 1.61 0.059 0.015 0.225 0.90 ..82 008 -0. s-au trasat in unna .15 " 0.017 0.037 0.032 0.30 0.61 .531a 22. .018 0.36 0.a..060 0.a) -2 0 4 ° Cy .375 0. 8 12 16 20 24 30 rnax -2 0 4 8 12 16 20 24 30 max -4 -2 0 0.a. depind nu nurnai de parametrii geometrici ai duzei.95 1..a.20 0.5° = = CyOd. grafice care dau dependents coeficientilor hidrodinamiei de acesti parametri: Coeficienti] hidrodinamici servesc la calculul fortelor si momentului pe duza.3751a 22.150 0.. 3.32 0.1 Coef r:f Instalatii navale de punte Capitolul 3 .36 0.341 0.40 1.2° ° ° '0.060 0.90 1.019 0.018 0. - 0.30 0..36 0.036 0.20 1.~I 'I' l } \ '.5" - ° ° unde a este eoefieientul de incarcare a duzei: a = Tf II TfP T ---IT..89 0.245 0 0.p Fig. rotindu-se. 0015 0012 - Cy 0018 -0." .Ii t: :1 l.Instalatia de guvemare II I: Coeficientii hidrodinamici pentru profile NA CA cu 1=6 Profil NA(cA ._l ::I i!.22 : ~.015 0.018 0.098 0.140 0.075 0.16).04 0.345 0. la iesirea din duza se rnonteaza ..27 0..-1 I '· .075 0.15 0. H-. de fortele pe duza.12 0.400 v.90 1.42 13.140 0.aj. 006 -0.098 0.a2.13 0.08 0.075 0. I'z D~ navei.15 0 0.270 0.240 0..039 0.DlS 0.33 0.91 1.13 0.61 0.0 0..1 'I !I II t.335 0.390 C 8 12 16 20 24 28 ) ).

. este turatia motorului de antrenare. Acest unghi este prescris de registrele navale. mai departe. se . sau la navigatia prin gheatii. considerandu-se stabilizatorul drept 0 carma dreptunghiularii dispusa in curentul care iese din elice. In cazul In care exista stabilizator..2 CALCULUL TRANSMISIILOR DE FORTA Transmisiile de forta se calculeaza Ja solicitarile maxime introduse de mediul exterior asupra organului activo Aceste solicitari maxime pot apiirea la mars inapoi. Cn".2 a amax 180 r (30) Cu aceasta viteza unghiulara se fac calculele cinernatice.86 Instalatii navale de punte Capitolul3 .re Analizand diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de baridare.• 1iTl!if2I!! .se determine coeficientii hidrodinamici ai acestuia.poatedetermina momentulla axul motorului: M m = v. functie de unghiul de band are M. {t)a (33) 3. inseamna 0 supradimensionare a motorului de antrenare. Cu. 3.lnstalatia de guvemare Se poate apoi calcula 0 87 stabilizatori. se determina la inceput unghiul de atae al stabilizatorului in raport eu curentul de lichid. il. ce au stabilit pentru calculul de rezistentii coeficienti de siguranla care tin seama de solicitarile la oboseala ~i posibilitatea supraincarcarii carmelor falii de fortele hidrodinamice stationare care Ie solicita atat' pe ele cat si transrnisiile de fOrla. 3. Pm 1M ••.=- Cunosciind valoarea unghiului de atac al stabilizatorului. ~.. in functie de tipul de rnasina de carma folosita in instalatie. Fig."=±32°. de regula la valoarea: a". uax(29) cu care.=Mia). 3. Ca date de intrare se considera: .·=!C'. greu de prevazut. gheata. un moment: Ms=p'.}'l'+. trebuie considerate viteza In jet dupa elice: vj unde n. Avand momentul maxim din pana carmel.±35° timpul corespunziitor rotirii carmel de la unghiul -am •• la +0. as =a. In acest caz.36. Reprezentarea regimurilor de lucru periculoase pentru instalatiile de guvemare in forme analitice este mai greu de realizat datorita faptului cll organul activ este supus unor forte aleatoare generate de curenti. in regimul de manevra. se va adopta un moment nominal: -•. ~ Ii . In raport cu axul de rotatie. determinsndo-sesiun report de transmitere echivalent: i. (31) n a = 30 7f a (32) La calculul fortelor pe stabilizator.: L.5. etc. Cys. In general. curba de variatie a momentului ealculat in raport eu axul carmel.(e+m) (27) nm no (t) . valuri. transmisia de forta se dimensioneaza dupa prescriptiile societatilor de clasificare.. Acest unghi este recomandat sub forma analities in literatura de specialitate. Pmax (34) unde 7]treste randamentul total al transmisiei.. se poate calcula puterea motorului de antrenare: Pm = M m {J)nJ= Mamax n.a) (26) vilezii unghiulara conventionala (echivalenta) la axul carmel: (t) = -1I.(a. se poate observa cii momentul este maxim la un anumit unghi de band are.: . Din aceasta cauza. Deci masina carmei este j'ncarcati\ la momentul maxim numai pentru 0 perioada scurfa de timp ~i a 0 dimensiona la aeest moment. in functie de unghiul de rotire al duzei.36 Diagrama de variatie a momentului hidrodinamic cu unghiul de banda. fig. dupa efeetuarca calculului duzei simple se introduce ~i efectul stabilizatorului.3 CALCULUL MA~INILOR DE CARMA Calculul se face diferentiat. Stabilizatorul realizeaza. Din aceasta cauza. si de coefieientul de incarcare al elicei "a"..5. (28) = Mamax ie n. Pentru aceasta.. unghiul maxim de bandare a carmei. elementele constructive ale instalapei se vor adopta cel putin la valorile indicate de societatile de clasiticare.

forta de frecare de alunecare a pietrei de culisii \~lad~ .. tU . 3. =0 li" (40) P"=-:l Pm .F sin am.5. 88 Instalatii navale de punte .\\... forta tangentiala forta din piston Presupunem F.113 T p - /12 Fsinamax .~. se pune problema determinarii diametrului pistonului servomotorulJ~ Pentru aceasta se scriu ecuatiile de echilibru ale proiectiilor fortelor enumerate mai sll~' pc sistemul de axe xPl': ' ~~ . '3\1 Fig. (~.. Consideramj cazul general al unei instalatii cu doua pistoane.lnstalatia de guvemare 89 'I .2 este un cceficient nom = Mamax -... navelor. (36) . 3. Tp: sm amax 1.' Deoarece servornotoarele electrohidraulice sunt eel mai des intalnite la bordul~. se va prezenta calculul de dimensionare nurnai pentru aceste .1 j i1 ~ (35) Capitolul 3 ..~ (39) '~'i\1 "'1 de supraincarcare. in cele ce urmeaza. /11 . Tp .. modulul fortei F ce transrniteprin F f( --l /11 + 112 + -4).~ J . Ecuatia (43) este valabila pentru cilindrii cu simpla aCllune. - +. servomotolUlui hidraulic cu cilindri. lW. . puterea nominala a acestuia determinata anterior prin calcul. P -4 P (43) (3&' introducand pe Tp dat de relatia (43) In ecuatia (42).~I. METODA ANALITICA . se poate obtine diametrul pistonului . H ' Tp = si axa cilindrilor este m. 114 1-/13 r + (42) se· eche este data de relatia} (371 + (I- /11 . atunci cand presiunea de lucru se presupune cun~sc'.. Calculul servomotoarelor hidraulice se face pentru fiecare tip constructiv iil in parte $i are drept scop deterrninarea parametrilor actionarii hidraulice.. /14) cas amax ] F=Ma unr~J? cos a = m. a debitului pompei. ecuatia (34): fractiune din puterea Pm ' F cas am•x +1.1 CALCULUL SERVOMOTORULUI CU CILINDRI Urmareste stabilirea diametrului pistoanelor cilindrilor hidraulici. ~ SF'· ---. La fel. culisa Tp . forta de frecare de alunecare In articulatie a pietrei d~ ca la unghiul maxim de bandare distanta dintre axul dlrmei ~ Din ecuatia (4 J) se seoate mai departe expresia fortei din piston.i /11 f14 7r F cos am•x + /11112 F cos am•x /14 - forta de frecare de alunecare al (41) patinelor pN . \11. /14 H F cos am.5 .113 T p /12 F sin am•x _.1' (Oy) N + /12 electric de antrenare.~~ ~ ~~ u' ~. care actioneaza echeaprintr-o articulatie] cu culisa. 8J In x 3. a curselor lor ~i~. iar raza instantanee a echei R... •. f12 -. Distants =M Ram cosamax Tinand cant de faptul ca: T = H D2 max m se poate adopta la valoarea m=(1. tipuri de masini..i H F sin amax - F cos amax = 0 eche 112F.. Daca instalatia este prevazuta eu cilindri cu dubla actiune. introduce in sistem reac!iunilej' ce actioneaza - in piatra de culisa: reactiunea -: patinelor N.1 - /11 F sin am. 114F..37.1.S.1Il:. fig.lta. atunci cand se alege motorul va fi tot 0 :.37.~ .3.3)da=kda 1 ~. in aceste conditii..- it (Ox) T p - /11 N .37 Masina de canna eu doua pistoane care actioneaza echea printr-o articulatie cu culisa Se rezolva ecuatia (40) In raport cu N care se introduce In ecuatia (39): \1 Pentru detenninarea dimensiunilor principale ale rnasinii din schema consideratiii In figura 3..\t. = 1. atunci expresia fortei dlO piston va fi: In cele ce urrneaza.. se observe ca momentul la axul carmei M.-- . :i" AI un de /l. .~ /14 Fsinam•x - F cos am•x = 0 II! " ~ 'I" .

~2=O. se . debitul pompei va fi: Q p lntroducand in relatia (52) pe R dat de relatia (45).38 (a).o = jR dar.05 si j/i=O. Mai unde m = (l. ~=~q ~ rnecanic al rnasinii de carma.J p=-_P d nD2 D2 p [ 1-. 3. pentru coeficientii de frecare se iau valorile.2.38 Schema de calcul prin metoda grafica m a.08. 3. se poate alege pompa din catalog.uI=O. cursa unei perechi de pistoane care lucreaza simultan: tara considera a fortii din pi~n.38 (b).[ 2-. se obtine: = _v_ r TJvi 2 = S p Z P 7r D p = m I!JI[. se poate calcula momentul teoretic M generat in axul carmei 'de forta de presiune '. Ii = r'!-~~[(~~-I-+--~-2-+--. Se directia si marimea pentru Ip precum grafic..--~-4~)-S-in-a-m-a-x-+~(-I---~-1-~~2--~.09. Momentul existenta frecarilor) se determine eu relatia: ~ipresiunea pe care unde q este randamentul definesc unghiurile: unde 1Jvi este randamentul volumic al instalatiei.. = .: unitara (46) tp= 1.i1)=0. deci freceri. Avand in vedere ~i freearile.5 . 3.41'TJvi D~ = 2mtanamax D~ (49) • cas am•x (53) real (care line cant si de 4r17vi Acest moment creste eu cresterea lui a.--~-1-~-4~)-C-OS-a--m-ax~](44) Uzual.Instalatia de guvemare 91 . marimea lor. .u' (45) METODAGRAFICA Potrivit metodei grafice.!Jrr. Cunoscand Sp = 2R sin amax ~idirectiile vectorilor unitara: J. T = [reD1 + _P p 1(( Dl P d 1 )] 4 4 p=-p 4 2 1(D2. Avand debitul trebuie sa Ie asigure instalatia.r _ Sp _ 2R sin amax r (47) (50) i~ timpul bandarii ciirmei de la un bord la alrul.90 Instalatii navale de punte Capitoiul3 . pompa va trebui volumul dislocat de pistoane: V sa aspire si sa refuleze tp = Sp . n se poate determina. . fig.IF! a (b) (a) a mlLC lungimea echei: Ro = CDS Fig. fig.. 3)da in care da este diametrul capului axului carmel.. sistemul se considers initial ideal.departe.] P d2 2 2D2 p (N) (43') @Il ( p •••1 90 0 Sepresupune Dp in eontinuare instalatia echipata eu cilindri eu simpla actiune. Dupa calculul ~iadoptarea diarnetrului pistonului se determina: .-2--Z p 1l 41' qvi Z p 7r _ 2R sin amax . viteza medie a pistoanelor: v In --.. • T -f rd)2 7dJ2 f pentru 0 pereche = cas a mex 1 cas ama• (51) de pistoane. (48) deci: V = Sp zp pentru z p pistoane ~o = R cas a rnax (52) in aceste conditii.

. F=pBH (62) il .J fn . <7} In. Se I I ~ ~ ~ I I • • D -- / . I. Astfel. In aceste conditii: eos \01 => 0rf..•.39. de presiune ce actioneaza pe capul pistonului: M Tp un de 77 este randamentul = l!J[a'17 Cunoscand momentele M. ..) se poate determina (60) apoi [011a jR CDS \Ot = I cos amax (56) .IiU rff1r - . f Dn· iJI · . 3. dupa cum se vede.ra Dupa transmisiei mecanice de Ia determinarea acestei u'. El se alege astfeJ meat la bandarea f :~ '1 I[}--£==t~~ .~ Schema de calcul prezentata instalatiei. Forta radiala FR =FB. 3. La acest tip de rnasini de canna. M'a=-1) Ma tr mecanic al rnasinii de carma.unghiul maxim de bandare a carmel. presupunand cii intr-o camera exists presiunea p. Din acest motiv.J1 · . Se scrie ecuatia de eehilibru pentru momente in raport eu axul carmei.I I forte.f' I A /7\ J Br \ \ unde 77" reprezinta randamentul canna la mecanismul acesteia. Cu acest moment ~i eu rnomentul maxim M dat de canna. fig. 3.40. poligonul m eosamax ~ = OB( I. -=I~- ~-~() --:-B) 0in4. In aceste conditii pe paletii mobili apar fortelc: . '(a) si M. bielei AB.f. 3. considerata Intr-o pozitie oareeare si se reprezinta grafic eehilibrul ei.1 carrnei eu unghiul maxi~"amax' Fig. mai departe. Ea se tangential.-- .~ --------- ~-. trebuie sa suporte actiunea unei forte radiale. (58) actioneaza 8.3. --------- -_ .2 CALCULUL MASINILOR DE CARMA CU SERVOMOTOR ROTATlV Dimensionarea se face in ipoteza cii se cunosc: cu unghiul de bandare.: arctanr. In acest caz: tp=/B Forta fa.41. k=I-EA unde a este aria tijei pistonului. respeetiv C si D. • In cele ee 'urrneaza se va prezenta mersul de calcul pentru 0 instalatie de guvemare eu doi cilindri.--. n :.. . unde k este un coeficient ce line cent de alia a ocupata de tija pistonului: . ~i. (59) . . in doua componente apoi partea j 8n si j dispuse respeeliv 0 considera de jos a mecanismului. pe directia radial. fig.. gasesc componente1e / o.! ..39 Poligonul fortelor puncteJe A si B. la partea de sus a axului carmei este obligatorie rnontarea unui [agar radial.. 7 Fig. 3... se ~ ') .( a) se poate calcula marirnea 1 (57) (61) "". sa fie eoJiniare (bielele sa se situeze in prelungirea tijelor pistoanelor).- 92 Instalatii navale de punte ~ Capitolul 3 -Instalatia de guvcrnare \Ot = arctan zq 4 + . presupunandu-se forta din piston unitara. se po ate eonstrui ~a= si de forta I pk pentru canna rotita eu a"". momentul generat In axul carmei de f0I1a de presiune (p . ca1culul rnasinii se face exact ca la metoda analiticaprezentata mai sus.40 Masina de carrna cu doi cilindri poate servi ~i la calculul legaturilor mecanice ale bolturilor. T p = '1:m. Procedand ca mai Inainte. determinate descompune pe cale grafica. fig.u2 \01 = Pe baza acestora.timpul r de bandare Bb-Tb.a=---:2:----'--'cos amax fortei din piston: rn CDS \OJ Se scrie.legea de variatie a momentului Ma( a).-FDn solicita capul axului carmei..42. apoi.fi4) 7[ • (55) 93 uni tara ~ ~ i fortelor. fortele FB si FD permitdimensionarea -'. In punctul D apare forta fD = tpk.'\. fig.. capul axului carmei. \02 = arctan(. Unghiul If/ facut de biela eu axa cilindrilor este variabil. + / D.. I .5. ~i iar A este aria pistonului. Se adopta biela AS separat. ·· 3. 3.

stabilit din conditia realizarii unei imbinari eu pan a a axului carmei cu rotorul servomotorului. nurnarul Z al paletilor rotorului (deci numarul carnerelor de lucru) este trei. unde z este numarul de paleti ai rotorului.3 (If determina sveltetea motorului) ~i se adopta presiunea p. capabila sa transmita momentul. --4-' zpHDi -Dt 8 If! raportul (67) dintre iniillimea H ip=l Dacilse seoate fortat in factor comun Di ~ise noteaza eu a paletului ~idiametrul D. In conditiile cunoasterii presiunii p. Tinand eont de faptul ea Intre momentul real ~i eel teoretic exista relatia: M..43 Servomotorrotativ Introducand pe B dat de relatia (63) in relatia (62) se obtine: F=p H Dz -D. in ipoteza in care se neglijeaza frecarile este: (65) M. =zP'IIT 1. iar H reprezinta inillrimea lui.94 lnstalatii navale de punte Capitolul 3 . (69) si (70) se poate serie ea: M r = zp . se obtine: M(=pHD2 -D.. data de relatia expresia razei medii.2. If! -8. Presiunea din interiorul camerelor de lucru ale servomotorului rotativ este diferita de la 0 masina la alta. =M. 4 (66) Momentul Ma max se determinii pe baza calculului hidrodinamic al cBnnei efectuat pentru mars inainte ~i inapoi.D~ /8 (68) Fig. Obisnuit.Instalatia de guvemare 9S (64) unde Beste la\imea paletului.43 (b).42 Schemade calcul al fortelor din biela CD unde k este un coeficient eu valoarea minima presorisa de registru. Deoarece servomotoarele rotative sunt masini cu cilindree . 3. al statorului. la rnasinile de dirma. expresia fortei F.5. 3. fig. -2- (64) Bcuatia (71) este una de gradul al treilea in D2 ~ireprezinta relatia de dimensionare a servomotoarelor rotative.0. fiind funclie de generatia de fabricatie din care acestea fae parte. + R2 2 = D2 + D. data de (66).I .poate realiza. H n: (70) unde 7]•• =0.85 .9 este randamentul mecanic al masinii de canna.41 Schemade ealcul al fortelor din biela AB Se adopta apoi diametrul D/ in functie de valoarea diametrului capatului axului cannel d.: D/=kda (69) ~ Fig.Di Di ( k dJ) 2 = M a rnax (71) (a) ~ (b) Fig. se poate serie cil: B= D2 .. 3. Pe baza ecuatiilor (68). Admitand ca diametrul statorului la baza paletilor cste D2 $i ell diametrul rotorului.2 Momentul tearetie pe care masina de carma il . tabelul 3. Se adopta apoi raportul If! la valori euprinse intre 0. se obtine: D) ( D2) M. exprirnat de asemenea la baza paletilor este DI. 3. 2 Z ~i -2- c (63) D2 +D. iar Rm reprezinta raza medie la care se aplica rezultanta F a fortelor de presiune Rill Generatia l-a a II-a a III-a a IV-a Presiunea de lueru [bar] 25 40 60 90 = R.DI Introducand in expresia momentului teoretic (65).. Tabelul3.=F·z· R".

44 si 3'.6 SISTEMELE HIDROST ATICE DE ACTIONARE A INSTALATIILOR DE GUVERNARE Comanda instalatiilor de guvemare trebuie sa satisfaca cerintele irnpuse de asigurarea unei fiabilitati ridicate.i. Z Dl . 3. DC. 3.i t f i ! 1 ~ ~-" I I "1--'~1 /'A.Dr 8 H .aceste observatii. ii} IJ it.f . pentru actionarea lor se folosesc eu sueees pompe eu surub. 3.45 Schema de actionare eu pornpa cu debit variabil ·~1' :. Asa cum s-a aratat la paragraful 3. w este exprimata prin: I w=T80 Cu .'.Instalatia de guvemare i 97 .~ . pentru comanda se pat utiJiza scheme fie in circuit inchis. actioriat prin intermedin I distribuitorului de cornanda. DP si celalalt de cornanda..1 D2 2 DI H= B. precum si de realizarea unor miscari ale carmelor. aspira uleiul din tancul T si 11refuleazii prin distribuitorul principal. L_ . 3.:. care este actionat de la timona printr-un circuit electric de urmarire.~ Fig..45 sau ell debit J sa se incadreze in parametrii cinematici si in precizia irnpusa de registrele de clasificatie. 3.44 Schema de actionare cu pornpa cu debit constant se gaseste expresia debitului Q = . 3. Pompa PP.2. Alegerea pompei se face adoptand presiunea p si calculiind debituI: prin ~. se poate deterrnina l! l "l! . -r-c-I 'T'- po.~ { I ~~ constant. fig. 1'Jv (78) unde IJv este randamentul volurnic. viteza medie a rotorului: VI/J = wRm debitului devine: (74) Aviind In vedere relatiile (73) ~i (74). fig.:. fie In circuit deschis. Uleiul eircuitului de comanda a distribuitoruluiprincipal este preluat din instalatie.:~' '1t .= Q.DI Hco R 2 = z D2 .'if lit! li!i 96 Instalatii navale de punte Capitalul3 .i J ~ R l il mare. care Fig.s: 2amax 180 t si debitul real al pompei: (77) . ff.~. Q.-. . expresia Q( = z D2 . ce contine doua distribuitoare: unul principal. 7T 2amax t teoretic: ':Ii rJ6) . = -=zAvm r unde A este suprafata unui palet: v (72) r. Pe baza debitului teoretic. H A = iar Vm ff'" i~:' (73) illL iHI icl .{ Scheme\e de actionare pat utiliza pompe eu debit variabil. droselul D realizand 0 cadere de presiune necesara actionarii.n. -~~ reprezintii.II ~::.46.'r II II .44. Presupunem schema hidraulica de actionare en pampe eu debit constant a unui servomotor circular SC.'~: t~: I~. Q.r '. $ q. fig..Dt Hca D2 m 2 4 + DI (75) :~l In ecuatia (75) viteza unghiulara . caracterizate debite mari.. 0 varianta de alirnentare a distribuitorului este j .

c. retinand uleiul in masina. IB Fig. se obtine diagrarna de lucru din figura 3. Daca se presupune ca deplasarea lui C in C. Acest lucru prezinta doua aspecte: . in perioadele tranzitorii de cuplare ~i decuplare a pompei la servomotor.98 Instalatii navale de punte Capitolul 3 . respectiv ace lea de revenire a punctului C. si a punctului B de pe bara a In B. Deplasarea pistoanelor se transmite echei. atunci cand tubulatura instalatiei hidraulice se defecteaza pierzandu-se etanseitatea. cu 0 viteza Vj constanta. In acest fel. din momentul in care s-a anulat comanda panii cand rnasina se opreste. mecanisrnul se blocheaza.=O (deci cand C=C. Masina de canna se dimensioneaza astfel incal viteza de cornanda VD sa fie egala eu viteza de reactie introdusa prin punctul B. La decuplare. corespunzator actionarii distribuitorului principal. In mars cand corectarea drurnului prin inclinari ale carmei de 5 pad la 7 grade. pompa nu debitul maxim ci lucreaza la debite partiale. miscarea de rotatie a timonei comanda pomirea electromotorului de antrenare a surubului I.JA a•• ". droselul D poate lipsi. Atunci cand masina de carma nu functioneaza. 3. apare simultan un fenomen tranzitoriu de duratii LIt}. parametrul care produce modificarea debitului este egal cu zero. astfel incat prin rnarirea lui L1t. Supapele de siguranta deblocabile SSD asigura blocarea carmei intr-o anum ita pozitie. Rotirea surubului determine deplasarea piulitei din D in D. Pe diagrama. Cand instalatla luereazii Ia unghiuri de bandare rnici.47 Variatia in limp a debitului pompei care lucreaza Ia comenzi mici ale unghiului de retire rnasina atinge se face debitul Fiecarei faze de fune\ionare Ii corespund diverse unghiuri cu care se roteste de carma. organul prin care se modifies debitul este. si Lit} sunt foarte rnici si de aceea. OJ tit. 0 parghie.lnstalatia de guvemare 99 reprezentats in figura eu Iinie intrerupta.1. de obieei. Presupunem ca de la timonerie se comanda rotirea carmei cu un unghi a intr-un anurne bordo In aceste conditii. care caracterizeaza faza de oprire a masinii de ciirrna.. aspirand uleiuI din cilindrul IJ ~i refulandu.i foloseasca maxim. ~i &2 sa se reduce solicitarile dinamice. pompa inceteaza din nou sa mai debiteze.. Marimea segmentului BB. b. in C.46 Schema de actionare eu pompa eu debit constant In schemele de comanda eu pompe cu debit variabil. sistemul este tn repaus. instalatia trece printr-un regim tranzitoriu de functionare. Q Q". Daca debitul pompei nu se coreleaza In acest sens. pana la atingerea debitului maxim. apar efecte dinamiee care produc socuri in 'iastalatia de guvemare. pistoaneIe se deplaseaza spre stanga. Segmentul AB din fig. pompa incepe sa a aJ ~~) 0. Timpii LIt. care dureazii LIt. in acest caz.<Cma:x. .47. se face astfe! ineiit CC. debitul pompei fiind de asemenea mil. atunci se observa eli.47 defineste portiunea functionaril stabile la care viteza punetului C este egala cu zero ~i pentru care debitul pompei este eel maxim..). Faza de oprire este un proces asimptotic in care debitul se anuleaza dupa un timp destul de mare. Cand segmentuI CC. Daca se analizeaza variajia debitului pompei eu debit constant in timpul actioniirii:carmei. Fiicand 0 reprezentare In limp a modului in care pompa lucreaza la comenzi rnici ale unghiului de retire. In felul acesta. pompa nu ajunge sii-:. c (/) Fig. masina de carma oprindu-se din functionare. este determinata din conditiile geometrice de anulare a comenzii data prin timona. secunde. Reducerea aces tor socuri se realizeaza prin eontrolul vitezelor de deplasare a distribuitoarelor principale. timp In care se realizeaza cuplarea pompei la servomotorul rotativ prin actionarea distribuitoarelor. .. Curba BC repr ezinta zona regimului tranzitoriu. 3. Spatiul x parcurs de piulitii din D pana In D/ este proportional eu unghiul de rotatie a tirnoneisi el determine deplasarca punctului C in C..l in cilindrul J. debiteze. pompa lucreaza cu debite partiale. 3. deci 9i pozipacarmelor. eu circuit de comanda separat. Pompa se cupleaza pe eircuitul de comandii a instalatiei prin intermediul barelor a. determinand deplasarea punctului A de pe eche in A. eurba OA reprezinta portiunea care ceracterizeaza regimul tranzitoriu de la darea "comenzii pana la atingerea egalitiitii eCI = Cm ax adica pana cand pompa cu debit variabil ajungc sa lucreze la debit maxim.:. Durata acestui regim este relativ mare fa!ii de cazul cornenzii 'prin distribuitoare (PPC) asa incat acceleratiile unghiulare ~i deci solieitarile dinarnice sunt mult diminuate.

1. F.. astfel incdt nava sa ramana pe traiectorie. prevazuta cu instalatie de guvemare activa prova STATlSTlCA. si Ra.. in eazul eu pompelor eu debi te variabile trebuie utilizate agregate eu debite mai mari decat daca s-ar utiliza pompe eu debit constant.w -2. se presupu~ travers.. care se reduc in punctul de origine a sistemului - de axe de eoordonate x()y.1. 3. 3A8. m . instalatia de guvemare activii trebuie s~ iitdeplineasca ' condili.! 3.. fig. 3.care actioneaza Fv forta de data de vant.." 100 Instalatii navale de puntc CapitoIul 3 ..49 Schema fortelor care actioueaza nava acostata. 3. fig. una ~ Fig.~ '~r I~J:' Fa . si a3 instalatia lucreaza la debite datorat unei einematici a instalatiei destu! de complicate. 3. unul negativ.Ad pv~ -2. De obicei.. ~ f \~ 'd . simetriee in raport eu linia de plutire. DE GUVERNARE i: .1. = Cyv TAv pv3 PVt ~.1 CALCULUL FORTELOR Calculul fortelor pe care Ie preia instalatia analitica. Aceste componentc ca/cu/a pe baza coeficientilor aero... unghiurilor x.7 CALCULUL INSTALATIILOR ACTIVA jeturi Presupunem a nava prevazuta la prova transversale. determinati 'in bazine hidrodinamice pe modele duble. calculul propulsorului. fig. simetrice. C" ai fortelor ~i momentului I ~. F realizata sa anuleze efectul fortelor externe.1 Ma = fI: pv3 Xv = Cxv -2. ale suprafetei veliee a navei.2 METODA Se considera nava sub actiunea fortei date de propulsorul instalatiei de guvernare activa si sub actiunea fortelor introduse de mediu. . Calculul de dimensionare C)"" Co. tT !·'i' ·~i Mv = Cmv -2-AvL eu 0 instalatie de guvernare activa cu Asupra navei actioneaza urmatoarele pe pana carmel.Av . Calculul implies etapele: i.~ . . prin componenteIe lor.' Pe de alta parte. Pentru aceste nave s-au calculat presiuni conventionale date de forta laterala dezvoltata de instalatia de guvernare activa.50. iar A.7.7.7. sunt coeficientii aerodinamici ai fortelor ~i momentului date de vant. In acest caz. ~i JI = C. aflata in manevra.. determinati experimental: se pot Are la baza analiza unui nurnar mare de nave dotate eu instalatii de guvernare.Ad pv~ fa = c.si hidrodinamici.{ desprinderii mediului de la cheu. datorat variatiilor line ale debitului pompei. determinarea fortelor care trebuie preluate prin instalatie.49.forta din curent si F . calculul fortei care trebuie realizata de propuIsor. si ca fortele actioneaza forta F data de propulsorul prova trebuie sa Fa si fortele de inertie ~i sa ~ p compenseze F" forta din curent desprinda nava de cheu pana la un unghi 'IF (4:5-50)°. data de elice.48 Schema forte/or care actioneaza nava cu instalatie de guvemare activa prova Fig. a. pv~ -2. 3. guvemare de propulsorul instalatiei a instalatiei se face punand conditia ca forta date de curent. inferioare celui maxim. in raport eu linia de plutire. (I ~i r. ANALITlCA.. c. C)"" Cma sunt coeficientii hidrodinamici forte: Tp .forta realizata activa. unde Cx". :1:r ~. .. rapcrtata la suprafata de deriva: Pd = F/ Ad (80a) . lntrucat pe 0 zona irnportanta corespunzatoare partiale.1 METODA se poate face prin doua metode. inspre cheu. . este suprafata velica. Actiunea fortelor exterioare se poate concretiza prin doua rezultante R. cealalta statistics: 3. variatii ce evita aparitia solicitarilor dinamiee in regimurile tranzitorii de cuplare ~i de deeuplare a pompei la rnasina de canna.AdL (79) r I f. Ad este suprafata de deriva a navei.Instalatia de guvernare 101 unul pozitiv.. Forta data de vant nava acostata. aceasta conditie se considers atunci cand se urmareste dimension area instalatiei de guvernare activa. Fc . f" E c 3.. Pentru realizarea timpului t impus de registrele de clasificatie.~ . Acestia sunt functie de unghiul facut de directia vantului cu planul diametral al navei. v t .de impingere. Sunt functie de unghiul facut de directia curentului cu planul diametral al navei. determinati in tuncle acrodinamiee pe modele duble.

3 relatie din care se scoate viteza V. patru planuri de referinta.51.-' + .3. Valorile presiunilor conventionale p. in conditiile in care se neglijeaza frecarile. Tabelul3. se poate sene: F= pk2 v. Fv=p.2 CALCULUL iMPINGERII PROPULSORULUI x Presupunem cii avem 0 instalatie de guvernare activa cu 0 elice amplasata intr-un tunel din prova navei. 3.7. obtinandu-se pentru F.J B l. La randul sau.A)' {J112 +/' (84) Considerlim._· r . Problema proiectarii instalatiei de guvemare activa consta In a detennina valoarea impingerii f realizate de propulsor. sub forma: Pe baza datelor statistice se poate calcula guvemare aetiva. A (83) unde A. in figura = p-L 2 \1 2 + . elicea genereaza un jet de fluid. intre care vom serie ecuatia lui Bernoulli.. Se considera un contur C pentru care se scrie teorerna irnpulsului. in functionare.52.d1l2 2 iar Llhl reprezinta pl'2 (87) pierderile = k v. apoi. de lichid..dhl (86) (81 ) - intre 2 ~i3: sectiunea de trecere a canalului in care este montala elicea.52 Disrributia de presiuni pe lungimea canalului are alura eelei prezentate .----~I~F II II I I~ ~ _ '1" 1 2 -----l 1 2' 2_3 I 3.'Av forta ce trebuie realizata de instalatia de intre 0 si I Po = PI +_S 2 2 2 p112 ':>1. situate In diferite zone ale curentulu. PV2 2 (85) F = max ( F v' F d) Cu aceastli forta se face alegerea sau ca\culul instalatiei guvernare activa.:1 ~~t 1 ~ ·\ Fig. elieea se incarca eu impingerea f diferita de F datoritli suctiunii din caparul tubului prin care apa intra in tunel. (82) in care PJ = p» este presiunea lichidului neperturbat. tabelul 3. hidraulice de la discul elicei pana la iesirea din ruuel. pentru un fir de fluid. Cum insa: Vj P2 +_$ 2 pv2 = P: +_.:i \ :.PI Fig. 3. 2 = MI' reprezinta pierderile hidraulice in tunel de la intrare palla In dreptul r-. care determine aparitia unei forte F ce actioneaza asupra navei. ~i Pd pentru care s-a constatat 0 buna manevrabilitate sunt date in literature de specialitate pe tipuri de nave.50 Schema de calcul pentru 0 nava sub actiunea fortei date de propulsorul insialatiei de guvernare aeliva ~i a fortelor introduse de mediu Fig. 3.- Fd=Pd'A" in eare4. 3. .51 Schema de calcul a Impingerii propulsorului la 0 instalatie de guvemare activa eu 0 elice amplasata in tunelul din p:ova navei Distributia de presiuni pe lungimea canalului 3. expresia: F= pV]A unde A reprezi IIta I I I II~ I I ~ Id ~il 2 I 1 31. de circulatie a apei prin tunel: v =(. atunci cand se cunoaste F ~i datele de proieetare a propulsorului."1 de elicei. fig. Caderea de presiune 401 va avea expresia: LlPI = Po .102 Instalatii navale de punte Capitolul 3 -Instalatia de guvemare 103 ~l uncle k Pv=F/Av (80b) este un coeficient ce line cont de pierderile prin frecare in jet. este aria velica a navei.

atunci jJ=1 ~i elicea se incarca cu 0 forta egala cu forta transrnisa 0 (89) parte: corpului. +(2)A 2 (~2.suscl'Isi\lllea. 3.VS I J12=C. 2 +Llh2 =-+-((. Pe de alta parte Insa. o forta suplirnentara . alegerea unui diametru mare este condiiionata de asigurarea unei cote minirne.104 Instalatii navale de punte Capitolul 3 . astfel incat Si=(2= 0. pentru jet (calculate anterior). pv. sepoate determina valoarea impingerii 2 la elice: vitezei de circulatie a jetului de fluid in discul elicei.et'l-pelor instalatiei de guvemare activa este urmatoarea: deterrninarea fortei F necesare operatiei de guvernare. din conditia de evitare a cavitatiei de suprafata (aspirarea aerului din exterior).Po si pe de alta parte: Jp=-+Jh. intre partea de sus a canalului ~i linia de plutire. pentru ddl~irea jJ = in cazul in care se neglijeaza si pierderile 2k2 k2 +(. ecuatia (87) devine: Yj=v s .PJ = dll2 . Caderea totala de presiune din discul elicei este: locale. spatiala.2P2 2 In ipoteza cii nu avern pierderi in jet.54 Arnplasarea canalului instalatie ide guvernare activa coeficientut: jJ=~= T Daca nu se neglijeaza pAy. 3. 3. cu atiita randamentul ip:stHati~iesle mai. bun. jJ. hidraulice ealculului parte din impingere consumandu-se pentru invingerea pierderilor sau. Z)=Z2=0. k:= I si din relatia (82) va rezulta: observatie. (90) +(2) pe baza fortelor a canaluluiprin pv.. k I . si 402= Pr Ph se obtine pe de L1p = Po . (I = 1.p. h. +(2 dill tunel. analizand forma constructiva 2 2 (91) .care are acclasi sens eu irnpingerea Ta Asta provoaca J=~ (97) elicei.J.Instalatia de guvemare \05 . pAv.t = __ 2 +(2) 1+(. + Jp2 0 tubului. care apare datorita scaderii presiunii pe bordaj in zona intrarii apei in tunel.P. de lungime mica si avand pierderi numai in gratarele de protectie de la capetele Ap = Jp. . Sectiunea de intrare in tub poate fi asimilata cu 0 sursa negativa.53. . Cu aceasta (88) ideal (k = I. + P2 . In ipoteza inexistentei elicei. Rezultii: coeficientul irnpingerii fJ=F T =2 (95) ceea ce inseamna di forta care se exercita asupra navei si care genereaza guvernarea este egala cu dublulimpingerii elicei. Pentru tunele drepte. +(2 .~ frecarile In jet. coeficientul jJ seade sub valoarea 2. 3. ca urrnare a cresterii vitezelor. valoarea lui depinzand de tunelului.In final. fig. determinarea coeficientului care circula apa.5.6. la valoarea maxima adrnisa de conditiile de amplasare a tubului pecorpulriavei.54.55.j-' • T=AL1p= in care PVs (1+(. (94) atunci: coeficientului impingerii Kr ~i a avansului relativ.de suctiune . introduse de mediu. 3. pv. Daca instalatia de guvernare activa are tubul cu coturi. k=l) se defineste Fig.53 Geometria transversals a canalului instalatiei de guvemare activa (93) Fig. = sup limen tare induse de forma canalului. deterrninarea P2 . In conditiile reale ale curgerii jetului de fluid prin tunel. 1.5.2 = 0. Cu cat diametrul propulsorului este rnai mare. fig. fJ = 2) forta de suctiune este egala cu impingerea elieei astfe! indit forta care se transmite corpului este F = 2T. Reeapituliimj. Acest fapt se explica prin efeetul de suctiune. fig. iar coeficientul jJ are valoarea: Ultima etapa este aceea a calculului propulsorului ce trebuie sa realizeze impingerea T ~i viteza v. Calculul se poate fate pe )aza diagramelor de elice.(l+(. Daca. iar Dp reprezinta pierderiior In jetui caderea totala de presiune pe discul de fluid (vs=Vj. care KT =-2-4 pn D avansul relativ T (96) genereaza cresteri ale vitezelor de-a lungul peretelui si scaderea presiunii. cand nu se mai negli- jeaza pierderile configuratia JP2 = P2 . se folosesc diagrame K. [inand seama ca 40) = Po. de pilda.. Tn cazul nD )~ .) A este aria discului elicei. trehuie adoptat diarnetrulpropulsorului.p. coeficientul f3 poate atinge valorile 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->