Junimea a fost numele vestitei Societati literare ce avea sa ia nastere in 1863 dat unor tineri intelectuali ce impartaseau iubirea

pentru literatura. O prima intalnire a Junimii , in mod neoficial , pe cand fondatorii nici nu se gandeau la infiintarea unei societati a avut loc acasa la Maiorescu unde Pogor trebuia sa citeasca traducerea tragediei Macbeth alaturi de Iacob Negruzzi , Petre Carp si Theodor Rosetti. Dupa aceea tinerii s-au mai intalnit pentru asa numitele "Predilectiuni populare" . In putin timp s-a hotart si infiintarea unei societati literare. Primele nume propuse pentru aceasta au fost "Ulpia" sau "Ulpia Traiana" . Insa duminica urmatoare Maiorescu a propus ceva ce toti gandeau : schimbarea numelui .Rosetti a venit cu ideea de "Juninmea" si asa a si ramas

* Rosetti era tipul de om pedant iar in mom in care

sa implicat cu adevarat , Pogoar a inceput sa rada de el imitand un preot si intreband de 3 ori : S a lepadat copilul de Satana pedantismului ? Ceilalti raspunzandu i S a lepadat....atunci el incheie cu In numele Domnului , boteze sa asadar Junimea ". Scopul iniial a fost acela de a organiza preleciuni populare pe teme diferite prin care se urmrea educarea gustului publicului, unificarea limbii romne literare i interesul pentru literatur. Nu a trecut mult si membrii au inceput sa se inmulteasca iar societatea dorea oarecare statute scrise dar Pogor nu era de acord asa ca pana la urma s a hotarat aparitia unor procese verbale scurte ce trebuiau sa cuprinda cele petrecute la fiecare intrunire. Deoarece erau in perioada in care deabia se stabileau principiile de lucru membrii gruparii dovedesc o larga deschidere deviza lor gasita de Pogor era Entre qui veut reste qui peut. Pentru ca ministru Ghica luase decizia de a schimba alfabetul chirilic cu cel latin , fara a se fixa vreo regula in mod oficial , scrierile mai mult se ghiceau decat citeau fiindca fiecare scria cum il ducea capul.Societatea insa vroia sa stabileasca o regula comuna . Aceasta sarcina ii revenise lui Negruzzi care a lucrat fara un sistem anume ci dp fantezie imbinand sistemul fonetic introdus in Bucovina de catre PUMNUL si cel etimologic din Transilvania. In 65 Nicu Gane pune la bataie principalul capital in cumpararea unei tipografii. Aceasta dar si alte tipografii ce vin pe mana Junimistilor nu rezista timp indelungat in posesia lor . In 67 Maiorescu vine cu ideea unui mic Jurnal literar in care sa se tipareasca scrierile de sema ale societatii.Deoarece Negruzzi fu cel care veni cu numele : Convorbiri Litereare acesta fu desemnat redactor. Revista trebuia sa apara bilunar , primul nr sa fie tiparit in 300 de exemplare si in ro sa coste 1 galben abonamentul , dar pt ca nu ar fi acoperit costurile nu a fost posbila varianta. Asadar primul nr a Convorbirilor Literare apare pe 1 martie 1867 cuprinzand o introducere de Maiorescu ,urmand Despre poezia romana , tot lucrare a sa ,apoi o descriere tablourilor galeriei din iasi de negruzzi si in final un apel al societatii catre autorii romani. Acest nr a fost primit foarte bine de cititori critici aparan doar asupra numelui care parea neobisnuit , ciudat. Prima impresie insa s a schimbat odata cu aparitia celui de al 2 lea nr al revistei in care existau critici la adresa adresa autorilor romani impreuna cu citatii ale lor. Revista a intampinat si unele dificultati ; La 2 ani dp aparitia jurnalului cativa membri ai junimii ce aveau destul de multa activitate politica voiau sa o contopeasca cu un jurnal politic pt a spori interesul fata de politica si a diminua cheltuielile..Insa ideea a fost respinsa cu o diferenta de un vot. In cel de al 6 lea an al aparitiei Solescu Gane Negruzzi Naum si altii infiinteaza tipografia nationala . Responsabil pe deplin cu jurnalul devine Iacob N ce era in acelasi timp autorul culegatorul corectorul si directorul. La un moment dat Convorbirile apar o data pe luna dar cu nr crescut de coli ..de la 4 ajunsese la 6 sau chiar 7 . In general Convorbiri Literare a avut un mare succes pana in 1886 cand apare la Bucuresti datorita mutarii lui Iacob Negruzzi care pana la urma este nevoit sa o predea unui comitet format din fosti elevi ai lui Maiorescu .

In 1866 , pe cand junimistii erau in plina ascensiune s a stabilit un anumit program al intrunirilor.. Primul pas : a se lua la cunostinta de cele aduse pt imbogatirea dosarului. Acest dosar cuprindea articole ce contineau scrieri ce nu meritau a fi uitate datorita stupiditatii lor. Acesta totusi nu era singurul dosar de care dispunea Societatea un altul cel aniversarilor era cuprindea scrisorile junimistilor ce cuprindeau versuri satirice la adresa membrilor. Al 2 lea pas era Posta redactiei orice scrisoare sosea pt Convorbiri literare era citita pt a se stabili daca merita sau nu publicata.Uneori insa nu doar persoane necunoscute trimiteau texte , ci si din cei prezenti la intruniri.Cand opera le era citita apoi sfasiata , doar autorul stia ce simte si pe deasupra era nevoie sa si rada cu ceilalti ca sa nu fie descoperit. Junimistii au avut pare si de o farsa din partea lui Hasdeu care era vesnic in razboi cu Negruzzi . Acesta a trimis o poezie care incepea cu La noi e putred marul semnat de P.A. Calescu . A doua zi dupa publicare apara in Romanul un articol in care este dezvaluita adevarata identitate a autorului care informeaza publicul de faptul ca poezia sa era un acrostih ce inchipuia titlul copilului junimistilor. Desi ofereau totul literaturii Junimea stia cum sa se si distreze ; cand Alecsandri nu venea cu un teanc de poezii poaspete sub brat , Maiorescu nu aducea criticile care au stranit un efect major in lit romana sau Eminescu nu recita minunatele sale poeme , se mai intreceau in povestiri amuzante racovita negruzzi si mereu salvatorii erau ivanov lambrior dar in special Creanga .alteori deschideau discutii pe tema literaturii stiintelor artelor inlaturandu se politica chiar daca marea maj a junimistilor erau avocati ministri judecatori procurori. Totusi adevarata distractie o reprezentau banchetele unde poeziile lor satirice erau primite cu veselie alaturi de vin. La acestea se inchinau mai mereu toasturi pentru junimistii tineri si cei batrani , de bastina sau mai noi ,invitati , cei 9 si caracuda. Cei noua erau formati din persoanele care nu intelegeau filozifia , dupa spusele lui Maiorescu . Nicu Gane a fost proclamat Prezidentul celor 9 asa cum Miron Pompiliu fusese numit Prezidentul caracudei. Caracuda era formata din tinerii care s au alaturat Societatii dar care niciodata nu ieseau in fata cu nimic multumindu se doar sa stea la colt si sa se servesca din cafele. Membrii Junimii nu stiau doar sa se distreze dar si sa si faca treaba. Acestia au avut o importanta si in politica. Dupa caderea lui Cuza au convocat un meeting s a stang un grup numeros de persoane in fata caruia Maiorescu a tinut un discurs contra separatismului.Urma insa si Alecu M sendrea care desi era deasemea importiva separatismului nu accepta ca domnitorul sa fie de vita germana ci cerea sa fie de vita latina . Asa au aparut discutii inversunate in public. Astfel Pogor lua cuvantul imbinand ideile; Unirea cu domn strain de vita latina. In acel moment s a alcatuit un proces verbal ce a fost semnat de marea maj si spiritele s au calmat pt moment. In general junimistii erau membri ai partidului conservator. . Junimea i Convorbiri literare au avut un rol decisiv n cultura i literatura romn. Dup cum este unanim recunoscut spiritul junimist a fcut s triumfe ideea conform creia, n evaluarea operei de art, este imperios necesar s primeze valoarea estetic, indiferent de ideea tematic.