Sunteți pe pagina 1din 42

Creativitatetehnica, etica, proprietateintelectuala

suportdecurs Prof.Univ.Dr.Ing.NeculaiEugenSEGHEDIN UniversitateaTehnicaGheorgheAsachidinIai

Aprilie,2011

1. Creativitatetehnica
Inventicastiintasiartaparcurgeriioptimaleadrumuluidelaformulareatemeidecreatie, panalarezolvareacreativaaacesteiasilaimplementareasaindustriala

1.1.

Curbaprogresuluitehnic

Curbaprogresuluitehnicesteocurbaaccelerata,carearatadecalajelecareexistaintrestate, dinpunctdevedereaniveluluitehnic

Curbaprogresuluitehnic Dacseconsidertreistatecuniveluridiferite(N1,N2iN3),decalatentimp(t1,t2it3),vom constatac,nacelaiintervaldetimpt,decalajuldintrestatecrete,statelemaiputernicdezvoltate distanndusedestatelesubdezvoltate(timpullucreaznfavoareacelorbogaiiputernici). SolutiaesteparasireacurbeiCsiamplasareapeoaltacurba,cuacceleratiesporita. Sunttreisolutii: 1. Industrializareafortata 2. Importuldetehnologii; 3. Creatiatehnicaautohtona

1.2.

Inventiesidescoperire

Ainventanseamnadalaiveal(ascoatelalumin,arealiza,anfptui,aconstrui)ceva(un lucru,ometod,unproces)carenuaexistatanterior. Adescoperinseamnapunenevidenunfapt,unfenomen,orelaiesauolegecare oricumexista,funciona,frcaaceastasfiecunoscut. Laoprimevaluareacelordouactedecreaie,sepoateconsiderac,subaspectulgradului denoutate,strictosenso,inveniaestesuperioardescoperirii. Laoevaluareglobalns,sepoateconstatacuuurinfaptulcinveniasepoaterealizacu multmaimultuurindectdescoperirea,aceastadinurmfiindsupusunorconstrngeridenatur obiectivmultmaiseveredectcelecarecondiioneazoinvenie.Demulteori,deexemplu,invenia (tehnicsauartistic)esterodulunorcutrisolitarealeunuicreator,pecnddescoperireapoate angajaforeumaneimpresionante,uneoripeduratamaimultorgeneraii(descopeririledindomeniul fiziciinucleare). Unaltaspectcaredifereniazceledouactedecreaieestelegatdeobstacolelentmpinate larealizareauneiinveniisaudescoperiri.Astfel,dacncazulinvenieiobstacolelesunt,demulteori, legatedeanumitelimitealepsihiculuiuman,ncazuldescopeririiobstacolelesuntmultmai numeroase,innd,nprimulrnd,deposibilitiletehniceitiinificealelumiilaunanumitmoment istoric.Desoperireaunuinoucontinentesteconfruntatcuorealitatefizicpalpabil,multmai restrictivdectrealitateapsihologicisocialcucareseconfruntcreaiapoetic. Dealungulexisteneisocietiiomenetiinveniaidescoperireasaucompletatreciproc, existnddeciunraportdecomplementaritateidecondiionarereciproc.Cualtecuvinte,unele descopeririaucreatpremiseleapariieiunorinvenii,iaruneleinveniiauconduslaobinereaacelor mijloacenecesarenrealizareaunordescoperiri(exemple:electromagnetismulageneratobinerea radioului,televiziunii,radaruluietc.;inventarearadiotelescoapeloradusladescoperireagalaxiilor ndeprtate,apulsariloretc.). Uneoridualitateainvenie/descoperiresemanifestncadrulactivitiiunuisinguromde tiin.Deexemplu,EvangelistaToricelli(16081647)adescoperitpresiuneaatmosferic,prinstudiul

comportamentuluicoloaneidemercurntruntubavnduncaptimersatntrunvasdeschisconinnd mercur.Aceastdecoperireaduslainventareabarometrului(pesteanivafiinventataltimetrul,un aparatfolositnaviaie,cuajutorulcruiasedeterminaaltitudineaprinmsurareapresiunii atmosferice).Deasemenea,BenjaminFranklinadescoperitnaturaelectricatrznetului,faptcea dus,maideparte,lainventareaparatrznetului.

EvangelistaTorricelli(15octombrie160825octombrie1647)

Barometru Descoperiri: CristoforColumbadescoperitAmericala12octombrie1492; IsaacNewtonadescoperitlegeaatracieiuniversale; LouisPasteuradescoperitbacteriile; F.JacobiJ.Monodaudesoperitacidulnucleic

1.3.

Undele(valurile)luiKondratiev

Dezvoltareasocietatiiesteunaaccelerata,sociologulamericanAlvinTofflerafirmand(inanii 19601970)cacelemaimulterealizaritehnicostiintificeaufostrealizatedeominultimadincele aprox.800deperioadedeviatacareautrecutdelaaparitaluihomosapiens.

AlvinToffler (n.3octombrie1928)scriitorifuturologamerican Esentaacesteicartiesteprezentareadecalajuluiintreadaptareaumanalarapidele schimbaridinmediulinconjurator,saucumspuneaToffleracestconflictintreotehnologieavansata siosocietateintarziata,unadevaratcanceralistorie.Estetratatmodulincarereusestesaunu, omenireasaseadatezeviitorului. Dezvoltareasocietiinuareuncaractercontinuu,fiindodezvoltarensalturi,faptdemonstrat deuneconomistrus,Kondratiev,lanceputulsecoluluitrecut. Economitiispuncdezvoltareasocietiiurmeazanumitecicluri.Acesteciclurisunt delimitatedecrizeleeconomice.Suntcunoscuteciclurilelungi,seculare(Kondratiev),cicluriledecenale (Juglar)iciclurilescurte(Kitchin). Kondratievafostundemnitarruscareaocupatdiversepoziiinanumitestructurialestatului sovietic.

NicolaiDimitrieviciKondratiev(18921938) Afostnumit,n1917,ministrualresurselornguvernulKerenski,dupcarealucratn ministerulagriculturii.Afostprimuldirectorunuiinstitutdecercetrindomeniuleconomiei. Ocupndaceastpoziie,Kondratievaavutacceslafoartemulteinformaiicuprivirela situaiaeconomicastatelorputernicdezvoltate. Astfel,aanalizatdiversedatestatisticedinAnglia,Frana,GermaniaiS.U.A.nurmaacestor studii,Kondratievaconstatatcevoluiasocietiiareanumitesalturi,careauociclicitatede aprox.5060deani.Elaobservatcunastfeldecicluleconomicareoperioadascendent,o fazdetranziieiofazdescendent.

UndeleluiKondratiev

OaltaviziuneasuoraUndelorluiKondratiev

n faza ascendent are loc o cretere puternic a venitului naional, datorit exploatrii unui nou mod tehnic de producie. Aceast faz dureaz aprox. 2030 de ani i este caracterizat de un avnteconomicmare,deocreteresemnificativaniveluluidetrai.Fazadescendent,caredureaz 2530deani,estecaracterizatdeoscderearentabilitii,deodiminuareavenituluinaionalideo cretereaomajuluiiinflaiei. Kondratiev a considerat c perioadele de cdere a economiei se datoreaz neinterveniei statului. Generalizareanoii tehnicii libera concuren conduceau,n opinia lui, lareducerea ratelor profituluiilasupraacumulare. Intrnd n contradicie cu Stalin, pe tema noii politicieconomiceastatuluisovietic,Kondratievaintrat n dizgraie, fiind arestat n 1930, trimis n Gulag, dup care,n1938,fostexecutat,fiindreabilitat50deanimai trziu. GULAG Glavnoe upravlenie ispravitelno trudovkh lagerei", "Administraia General a Lagrelor de munc") a fost o ramur a poliiei interne i serviciilordesecuritatesovieticecarecontrolasistemul penal al lagrelor de munc forat i a nchisorilor i lagrelordedetenieidetranzitasociate. Celcareadatoaltexplicaiedezvoltriinsalturiasocietii,afosteconomistulaustriac JosephAloisSchumpeter

JosephAloisSchumpeter(18831950) Dup Joseph Schumpeter, lungimea i intensitatea ciclului este determinat de inovaia tehnic, marile invenii ncheind ciclurile lungi. Ar fi, astfel, ciclul aburului (17871848), ciclul ciiferate(18481897),ciclulautomobilului,electricitiiichimiei(18971942).

UndeleluiKondratievsifrecventainovatiilor

Dup ali specialiti, undele lui Kondratiev sunt legatede rzboaie. Perioadelede pregtire a rzboaielor ducnd la importante creteri economice, pe fondul unor cheltuieli masive pentru dezvoltarea tehnicii militare, iar, dup rzboi, fazele de regresie se datorau refacerii infrastructurii afectatdeconflictelearmate. Dezvoltarea in salturi a societatii reprezinta un fapt dovedit istoric. Iesirea din perioadele de criza, din fazele descendente, se datoreaza creativitatii, aparitiei noilor mijloace de productie, noilor surse de energie etc. Din acest motiv, este esential ca societatea sa fie pregatita in fata acestor provocari,sadispunadeaceamasacriticadespecialistipregatitidiversedomeniialestiinteisitehnicii ;icaresadispuna,inacelasitimp,deimportanteresursedecreativitate.

1.4.

Gandireaconvergentasigandireadivergenta

Gandireaconvergenta Gandireaconvergentaducelaunraspunsunic,singurulposibil.Laacest raspuns se ajunge in mod treptat, prin inlaturarea celorlalte raspunsuri posibile. 5x=4 Gandireadivergenta Gandireadivergentaestecaracterizatadeobtinereamaimultorsolutii (raspunsuri),restrictiilefiindfoarteputine,iarevaluareaamanata. Indicatidiversemodurideutilizareaunuibaston DupaGuilford,principalelecaracteristicialegandiriidivergentesunt: - Fluenta; - Flexibilitatea; - Originalitatea; - Sensibilitateafatadeprobleme.

JoyPaulGuilford(7martie,1897,Marquette,NebraskaN26nov,1987,LosAngeles) Fluenta:capacitateadeafaceasocieri Flexibilitatea:capacitateadeadaptarelasituatiinoi,deaschimbasistemuldereferinta Originalitatea:capacitateadeaemiteideinoi Test:cesarintampladacaapasiarpierdecapacitateadeevaporare? Test:cesarintampladacanarmaiploua? Test:Cesarintampladacanuarexistafortedefrecare

10

1.5.

DiagramedeIdei

Diagrama de idei este o reprezentare grafic imagistic, deschis, de tip arborescent, ce conineinformaiistructuratereferitoarelastadiulactualaltiineiitehniciintrundomeniu. Metodologiadeelaborareadiagramelordeidei a. Delimitarea domeniului tiinei i tehnicii n care se va elabora diagrama de idei. n aceastetapsestabilete,defapt,titluldiagrameideidei(deexemplu:Diagramadeidein domeniulmecanismelordestrngere); b.Informareadocumentarasuprasoluiilortehnicedindomeniu,criteriilorisubcriteriilor declasificareaacestorsoluii.Aceastetap,caoriceetapdeinformare,estedeosebitde important, deoarece de profunzimea informrii documentare depinde bogia informaionaladiagrameideidei; c. Stabilirea criteriilor i subcriteriilor de clasificare a soluiilor din domeniu. Acum se stabilete nivelul de rafinare a informaiilor prezentate. De asemenea, acum se stabilete structurageneraladiagramei; d.Stabilireasoluiilorreprezentativepentrufiecarenivelsausubniveldeclasificare.Secaut ca aceste soluii s fie reprezentative n ceea ce privete nivelul de detaliere, calitatea reprezentriigraficeetc.; e.Trasareadiagrameideidei; f.Efectuareaeventualelorcorecii; g.Stabilireaciloridireciilordedezvoltarendomeniu.Seformuleazctmaiclariconcis cilededezvoltarendomeniu,pentrufiecareniveldeclasificareasoluiilor; h.Formulareadenoitemedecreaie.Sepotformulatemedecreaiecarepotaveanvedere obinerea de noi soluii tehnice care s acopere locurile goale, semnele de ntrebare din diagramadeidei. Elementul caracteristic al diagramelor de idei l constituie structurarea de tip deschis a informaieiprezentate. Astfel, o diagram de idei conine elemente (semne de ntrebare, punctepuncte, expresii precum etc., .a.m.d.) care sugereaz faptul c prezentarea informaiei poate continua la diverse nivelurideclasificare.

11

Structurageneralaauneidiagramedeidei

Diagramadeideiafrezelorfrontalearmatecuplcuedure

12

Diagramadeideiatehniciindomeniulmecanismelordestrngere

13

1.6.

Combinatorica

Originileutilizriimorfologieiicombinatoriciincreaiatiinificitehnic nceputurileabordriisistematiceametodeidecercetaretiinificsedatoreazluiDescartes (15961650),care,n1637,publiclucrareaDiscoursdelamthode

Descartes(15961650) Primaregulestedeanuacceptaniciodatunlucrudreptadevrat,dacnuestecunoscutnmod evidentcaatare; adoua,deamprifiecaredingreutilecesarivi,natteaparcelectevorficuputinictevor finecesarepentrualerezolvamaiuor; atreia,deaconducegndurilenordinencepndcuobiectelecelemaisimpleimaiuordecunoscut, pentru a urca puin, gradat, pn la cunoaterea celor complexe, presupunnd o ordine chiar ntre aceleacarenuseurmeaznaturalunelepealtele; ultima,deafacepretutindenienumerriaadecompleteitrecerinrevistaadegenerale,ncts fiuasiguratcnuamlsatlaopartenimic Noiuneademorfologieesteutilizat,nprimulrnd,nbiologieinlingvistic. n biologie, prin morfologie se desemneaz tiina care studiaz forma i structura organismelorlanivelmacroscopicsaumicroscopic[48]. n lingvistic, prin morfologie se nelege acea parte a structurii gramaticale constituit din totalitatea regulilor privitoare la formarea cuvintelor, la structura lor intern i la modificrile lor formalendiferitelelorntrebuinri;parteagramaticiicareseocupcustudiereaacestorreguli Combinatorica se manifest cel mai spectaculos n natur, transmiterea informaiei genetice. nmagazinarea informaieiereditareserealizeazcuajutorulmoleculelordeacid dezoxiribonucleic (ADN), care opereaz cu un alfabet compus din patru simboluri elementare, A (adenina), C (citozina), T (timina) i G (guanina) i care intr n compoziia nucleului celulei.

14

Cuacesteelementeestestructuratamprentageneticafiecruiindivid.Seapreciazcun nucleu conine cteva zeci de cromozomi, iar o molecul de ADN cteva zeci de mii de nucleotide. Cantitatea de informaie stocat este de ordinul a log24100000=200.000 bii. Transmisia ereditar corespundenacestfelunorposibiliticombinatoriideordinul4100000variante. DiscurileluiRamonLull

RamonLull(12321316

ei

s ic pi ca in i

a iubi

a ura

eu

ExempludediscurialeluiRamonLull

DiscurileluiGiordanoBruno

a saruta

ste oa br so ar ec i

a manca

no

tu

15

DiagramaluiLeibnitz

DiagramaluiAthanasiusKircher Matricimorfologice Matricelemorfologicesuntuneledintrecelemaiperformantemijloace,instrumente,metodede structurare,sistematizare,clasificare,generare,combinare,evaluareiselecieainformaiilorutilizate n tiin i tehnic. Metoda matricelor morfologice se constituie, astfel, ca o metod de munc intelectual, avnd ca scop eficientizarea activitilor de cercetare tiinific, creaie tiinific i tehnic,concepie,proiectareetc. FritzZwickyafostcelcareautilizatnoiuneadematrice,nunsensmatematic,cicamijlocde cuprindere grafic a tuturor combinaiilor care pot aprea ntre elementele unei structuri (ale unei morfologii).Elnumeamatriceamorfologiccutiemorfologic

16

FritzZwicky(18981974) FritzZwicky,careaabsolvitcursurileInstitutuluiTehnologicdinZrich,afostconsideratunul dintreceimaimariastrofizicieniaisecoluluitrecut.Deasemenea,afostcunoscutncercurile academice, drept una dintre cele mai nonconformiste personaliti ale vremii. Din 1925, la invitaialuiMilikan,ZwickyalucratlaCaliforniaInstituteofTechnology. Deasemenea,alucratcaastronomlaObservatoareleastronomiceMountWilsoniPalomari a fost director de cercetri la Aerojet Engineering Corporation, Azusa, California. Zwicky a studiatsupernoveleiaanticipatdescoperireastelelorneutronice. El a utilizat metoda morfologic pentru studierea diverselor tipuri de motoare de avion i rachet.Deasemenea,autilizatmetodamorfologicnastronomie,caometoddecercetare tiinific ExempludecutiealuiZwicky Matriceamorfologicseobinedincombinaiaatreiansambleformatoare: Atipuldecombustibil:A1amesteccombustibilconinutncorpulnavei;A2combustibil plusoxigenliberdinaer;A3apchimicreactivplusapnstareliber; B tipul de micare a motorului i/ sau a fluidului de lucru: B1 micare de rotaie; B2 micareoscilatorie;B3micaredetranslaie; Cmoduldecretereaputeriidempingere:C1frcretereaputeriidempingere;C2cu cretereaputeriidempingeredinexterior;C3cucretereadininterioraputeriidempingere.

17

B1

A1

A2

A3

B2

B3

Atipulsuprafeeidecontact:A1contactinterior;A2contactexterior;A3contactfrontal; B tipul elementului de contact: B1 cu roi dinate; B2 prin friciune cu role; B3 friciune cu excentrici.

Matriceamorfologicvizualamecanismelordepreluareajocurilor dinstructuramainilorunelte

18

Atipulelementelorntrecareexistjoc:A1arbori;A2angrenajedinate;A3cuple urubpiuli;A4angrenajemelcate;A5ghidaje;A6lagre; Befectulfizicfolositpentrupreluareajocului:B1efectulproprietilorelastice;B2 efectuldeplasrilorrelative;B3efectuldepan;B4efectullubrifieriihidrostatice;B5 alteefecte.

Matricemorfologicalegturilorntreelementelemainilorunelte

Matriceamorfologicaapompelorhidraulicecurotoriepicicloidaliihipocicloidali

19

2. Etica

tiin care se ocup cu studiul teoretic al valorilor i condiiei umane din perspectiva principiilor morale i cu rolul lor n viaa social; totalitatea normelor de conduit moral corespunztoare;moral(DEX). Stiintaamoralei. Rdcina etimologica noiunii deetic se afl n limba greac: ethos (1. caracterul unui fenomen fizic, moral, social i artistic, privit n unitatea dintre intern i extern, dintre etic i estetic. 2. ansambludetrsturimoralespecificeomului,unuigrupsocialsauuneiepoci.3.specificculturalal uneicolectiviti.4.parteaunuidiscursncaresevorbetedespremoravuri) Potrivit primei tradiii de definire a eticii, aceasta este considerat: tiin a comportamentului, moravurilor; studiu teoretic al principiilor care guverneaz problemele practice,iarmoralaestesocotit:totalitateamijloacelorpecarelefolosimpentrucastrim ntrunmodomenesc;ansamblulprescripiilorconcreteadoptatedectreageniindividuali saucolectivi. Potrivit celei dea doua tradiii de definire, etica este ansamblul regulilor de conduit mprtitedectreocomunitateanumit,regulicaresuntfundamentatepedistinciantre bineiru.Moralaesteansamblulprincipiilor dedimensiuneuniversalnormativ(adeseori dogmatic),bazatepe MORALA Ansamblulnormelordeconvieuire,decomportareaoameniloruniifadealiiifadecolectivitate iacrornclcarenuestesancionatdelege,cideopiniapublic;etic. Comportare(ludabil);moravuri.2.Disciplintiinificcareseocupcunormeledecomportarea oamenilornsocietate;(concr.)cartecarecuprindeacestenorme;etic.3.(Fam.)Dojan,mustrare. Concluziemoralizatoarecuprinsntroscriere,maialesntrofabul;nvtur.Dinlat.moralis,fr. morale.MORLs.1.etic.(~uneisocietidate.) Form a contiinei sociale care cuprinde anumite idei, concepii, convingeri privind normele de convieuire i de comportare a oamenilor n raporturile dintre ei i fa de societate. 2. (Fam.) Mustrare,dojan.3.Parteauneifabulecareconineonvtur;concluziemoralizatoaredesprins dintroscriereliterar.[Cf.fr.morale,lat.moralis]. npolitic,administraiepublic,afaceri,media,educaie,medicin.atermenulpreferateste celdeetic.Termenulmoralestelegatdeviaaprivat. Respectmmoralanviaaprivatieticanviaapublic(politic,civic,profesional) DEONTOLOGIE Parte a eticii care studiaz normele i obligaiile specifice unei activiti profesionale. Deontologie medical = totalitatea regulilor i uzanelor care reglementeaz relaiile dintre

20

medici sau dintre acetia i bolnavii lor; etic medical. 2. Teorie despre datorie, despre originea,caracterulinormeleobligaieimoralengeneral. JuramantulluiHipocrate Jur! Pe Apolo medicul pe Asclepios, pe Higia si Panaceea, pe toti zeii si zeitele, luandui ca martori,cavoiindeplini,pecatmavorajutaputerilesipriceperea,juramantulsilegamantul careurmeaza. Jur!Peinvatatorulmeuintralemediciniiilvoisocotideopotrivacuceicaremauaduspelume, voiimparticuelavereameasi,lanevoie,iivoiindestulatrebuintele,pecopiiisaiiivoiprivica penistefratisi,dacavordorisadevinamedici,iivoiinvatafaraplatasifarasalecervreun legamant.

Eticainantichitate InMesopotamia,celmaicunoscutcoddelegiesteCodulluiHammurabialBabilonului.

Daccinevaacuzpealtcineva,frspoataducevreodovad,acuzatorulvafiomort. Daccinevaacuzpealtcineva,ipoatedovedivinaacestuia,elvafirspltitcubani. Daccinevafurpefiulaltcuiva,vafiomort. Dac cineva gsete un sclav evadat i l returneaz proprietarului, acesta va trebui s plteascdoiekeli. Dacunhoestedescoperitntimpcefur,vafiomort.

21

Daccinevainundculturileunuivecin,ivapltipierderea. Dac cineva i las grdina n seama unui grdinar, iar acesta i face treaba bine timp de patruani,nalcincileaanproprietaruleobligatsiapartelagrdinrit. Daccinevaareodatorie,inupoateplti,elsepoatevindepesine,pesoiasa,pefiulsui pefiicasasmunceasc;duptreianieivorfieliberai. Dac cineva se cstorete cu o femeie, dar nu are niciun fel de relaii cu aceasta, nu se considercstorie. Dac o soie are relaii cu un alt brbat, amndoi vor fi legai i aruncai n ap, dar soia poatefiiertatdesouleiidruitregeluicasclav. Dacunbrbatestecapturatnrzboi,iarfemeiaprsetecasa,deiestemncaresuficient, eavafiaruncatnap. Dac un brbat este capturat n rzboi, i nu exist mncare, femeia este fr vin dac prsetecasa. Dac un so prsete casa, soia pleac n alt cas, iar soul se rentoarce, soia nu este obligatsserentoarc. Dacunbrbatvreassedespartdeofemeiecucarenuaavutcopii,ivadanapoizestrea ibaniipecareiaadusdincasatatluiei. Dacunbrbatadoptunfiu,iaracestacretencasapriniloradoptivi,priniinaturalinu potcerentoarcereaacestuia. Daccinevalovetepealtcinevaderangmainalt,vafibiciuitnpublicdeaizecideori. Daccinevalovetepealtcinevadeacelairang,vapltiominadeaur. Dacunsclavloveteunomliber,ivorfitiateurechile. Dacunbrbatloveteofemeiensrcinat,iaraceastapierdesarcina,elivapltizeceekeli. Dacunconstructorconstruieteocas,ioconstruietebine,proprietarulvapltidoiekeli pentrufiecaresuprafaacasei. Dac, ns, nu reuete, i casa se prbuete, ucigndul pe proprietar, constructorul va fi omort. Dacfiulproprietaruluivafiomort,fiulconstructoruluivafiucis. Multe din legile lui Hammurabi se refereau la proprietate, actiunea in justitie, comert, contracte. Justitiafaceadistinctieintreclaselesociale.Ptlezareaaristocratieiseaplicalegeatalionului.Pt lezareaoamenilorderandseaplicauamenzi. Codulfavorizabarbatulfatadefemeiesipearistocratfatadeomulderandsausclav. InEgiptulanticnormeleeticeeraupredateinscoliledescribi,de catrecarturari.Odimensiuneesentialaaeticiiegipteneeracredintain viatadeapoi. De asemenea, erau prevazute pedepse pentru acte de cruzime asupra animalelor,unprincipiueticneobisnuitlaaceavreme. Normeleeraudestuldepermisiveinceeaceprivesterelatiilefamiliale, cuscopulaparariisiconservariiproprietatiiincadrulfamiliei. In India, etica era considerata sufletul aspiratiilor spirituale si morale ale poporului, impreuna cu structurile sociale si politice slefuitedealungultimpului.

22

Etica greaca din toate timpurile graviteaza in jurul a doi termeni Principalelenume menionateatunci cnd se vorbete de etica greceasc sunt Socrate, Platon, Aristotel. Chiar dac se poate urmri un fir rou n ideile celor trei filosofi menionai, teoriileeticedezvoltate Intrebareafundamentalacareiamacinatpetotifilosofiieticigreciafostcumartrebuisatraiasca unompentruafifericit? Socratenescriindniciolucrare,fiindpartizanuluneitradiiioralenceeaceprivetefilosofia, principalesaleideieticesuntdesprinsedindialogurileluiPlaton,nspecialEuthyphron,Laches, Menon,acestadinurmurmrindsrspundlantrebareaCeestevirtutea? Platonadezvoltatoteorieaformelorisafolositdeaceastacadeopremisndezvoltarea teorieiasupraguvernrii,sandeprtatntromaremsurdediscursulsocratic. Aristotel respinge din start teoria formelor gndit de Platon, iar propria sa viziune asupra eticiioexprimnEticanicomahicinEticaeudemic. EticanicomahicesteoscriereceaparineluiAristoteliaparecafiindscrisnjurulanului350.Hr. Lucrareaestestructuratpe10cri,avndcasubiectvirtutea.NumeledeEticaNicomahic,provine delanumelefiuluiluiAristotel,Nicomahus,desprecareseconsidercarfieditatcartea,avndn vederecaceastafuseseconceputdeAristotel ImmanuelKant

Filozof german, unul din cei mai mari gnditori din perioada iluminismului n Germania. Kant este socotitunuldinceimaimarifilozofidinistoriaculturiiapusene

ImmanuelKant (n.22aprilie1724,Knigsberg d.12februarie1804,Knigsberg), Mormntul su, ornat cu un bust sculptat de Schadow i o copie a colii de la Atena a lui Rafael,poartinscripionatfrazacelebrdinCriticaraiuniipractice: "Doulucruriumplusufletuldeoadmiraieioveneraiemereucrescndinou,nmsura n care reflecia i le ntiprete i se ataeaz de ele: cerul nstelat deasupra mea i legea moraldinmine".

23

Liberarbitru Filozofiacretinvededivinitateacaforcreatoarealumiiiaomului.Omul,cafiincreat,nuare posibilitateadeaimodificanatura.Dinaceastlogicarrezultacsinguralibertateaomuluieste aceeadecontientizareapropriilorlimite,rmnndastfelliberntruDumnezeu. nsastfelseajungelaconcluziacDumnezeuesteresponsabilipentruproducerearului.Pentrua nu renuna la ideea de perfeciune a naturii divine, gnditorii cretini Vasile cel Mare i Fericitul Augustin recunosc existena liberului arbitru, adic libertatea omului de a alege ntre posibilitile careiseofer.Rulieroareadevinastfelrezultatelealegerilorgreitealeomului. Liberularbitruimplicnesenexistenalibertiicastaredefapt,nudoarcaostaremental deposibilitate,creianuicorespundecevaefectiv. Bibliografie [http://facultate.regielive.ro/cursuri/filosofie/etica_profesionala43158.html] [DEXonline] SingerP.,Tratatdeetica,Polirom,Iasi,2006.

24

3. EticaCercetariiStiintifice
Conduitacorectainstiinta[1] Conduita incorecta in stiinta (science misconduct) este definita, dupa National Science Foundation(USA)drept:fabricareasaufalsificareadatelor,plagiatulsaualteabateriserioase delapracticileacceptate,inpropunerea,desfasurareacercetariisicomunicarearezultatelor. DupaNationalAcademyofSciences,conduitaincorectainseamna fabricarea, falsificarea si plagiatul in propunerea, desfasurarea si comunicarea cercetarii; conduitaincorectanuincludeeroriledejudecata,eroriledeinregistrare,selectiesauanalizaadatelor, sauconduitaincorectacarenuestelegatadeprocesuldecercetare. Consiliul Cercetarii Medicale din Anglia (Medical Research Council) are urmatoarea definitie fabricarea, falsificarea, plagiatul sau inselaciunea in propunerea, desfasurarea sau comunicarea rezultatelor si abaterile deliberate, periculoase sau neglijente de la practicile acceptate in desfasurarea cercetarii. Exclude nerespectarea protocoalelor de cercetare stabilite, daca cercetarea are drept rezultat riscuri inacceptabile pentru fiintele umane, alte vertebratesaumediulinconjurator. Formealeconduiteiincorecte Fabricareadedate Prezentareaderezultatealeunorexperientecarenuaufostniciodataexecutate Falsificarearezultatelor Modificareadatelorexperimentalepentruasepotrivimaibinecuocurbateoretica,eliminareaunor datecaresuntpreadisparatefatadeotendintagenerala,sauschimbareaunordatepentrualeface concordantecuoteorie,afirmatiesauconcluzie. Plagiatul Copiereacuvantcucuvantatextuluialtcuivafaracitareasursei,punereaimpreunaaunorselectiuni din diferite surse necitate, chiar parafrazand sau reformuland concluziile si afirmatiile altcuiva si prezentarea lor drept idei proprii; furtul unor idei din discutii intre colegi, din citirea unui manuscris nepublicatsauauneipropuneridecercetarenepublicate. Publicarea Stiinta in felii (salami science)se imparte lucrarea in cele mai mici unitati publicabile, pentru a crestenumaruldelucraripublicate. Calitateadeautor(paternitateaasuprapublicatieistiintifice) Maialesindomeniulstiintelorexperimentale,cercetareastiintificaesterezultatulmunciiunorgrupuri, cuexceptiaunorarticoledesinteza,caresuntasumatedeosingurapersoana. Deaicirezultaoimportantachestiunedeeticainstiinta,caresereferalacalitateadeautor/coautor intro lucrare. Solutia corecta este ca sa apara, ca autori, numai cei care au avut o contributie intelectuala.Daracestiatrebuierecunoscutitoticaautori. Ordineaautorilorintrolucrarecolectivaestedeosebitdeimportanta.Inuneletari(sauinstitutii)seful eprimulautor,iarinalteleeultimul,caautordecorespondenta. Inmajoritateacazurilorseincearcareflectareacontributieifiecaruiautorprinordineadinlista.

25

Unelegrupuridecercetatoriinsiraautoriialfabetic(nueosolutie). CEESTEMAIIMPORTANT? Ideeaoriginalacareaduslarezultatuldecercetarepublicat? Muncadingreuamembrilorjunioriaiechipei? Redactareafinala? Nusepoatedaunraspunsunicsiramaneladiscretiaautorilorsastabileascaordinea.

Conflictuldeinterese Cercetareastiintificaadevenitomarfa,executatalacomandaunorentitatiinteresate inrezultatesiplatitadesolicitanti(firme,institutii,administratiilocaleetc.) Este de datoria etica a cercetatorului sa prezinte corect, cinstit si complet rezultatele activitatiisalechiardacaacesteacontravinintereselorceluicareaplatitcercetarea. ConsiliulNationaldeEtica ConsiliulNationaldeEticaaCercetariiStiintifice,DezvoltariiTehnologicesiInovariifunctioneazain baza legii 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovarea,cumodificarilesicompletarileulterioare. Prin Ordinul 4709/07.07.2008 pentru modificarea si completarea Ordinului nr 400/2007 sa stabilitcomponentaConsiliuluiNationaldeEticaaCercetariiStiintifice,DezvoltariiTehnologice si Inovarii si a Comisiilor de Etica cu statut permanent precum si a Regulamentului sau de organizaresifunctionare. Consiliul National de Etica este format din 11 membri .Membrii Consiliului ca si membrii Comisiilor de Etica suntnumiti pe o perioada de 4 ani. Mandatul poate fi reinnoit o singura data. Inbazaordinului400/2007modificatprin3609/2008si4709/07.07.2008sauinfiintatcele3 ComisiideEticacustatutpermanent: 1.Comisia1.StiinteSocioumaniste 2.Comisia2.Stiintelegatedelumeaviului 3.Comisia3.StiinteExactesiTehnice FiecareComisiedeEticaare9membri CODULGENERALDEETICNCERCETAREATIINIFIC(Propunere)(extras) CAPITOLUL1.DISPOZIIIGENERALE Codul General de Etic n Cercetarea tiinific are n vedere reglementrile internaionale n domeniu, legislaia Uniunii Europene i standardele acesteia privind etica n cercetareatiinific. Codul General de Etic n Cercetarea tiinific are rolul de a preciza principiile, responsabilitile i procedurile astfel nct cercetarea tiinific i inovarea din Romnia s se desfoare n conformitate cu exigenele Spaiului European al Cunoaterii i cu principiile etice acceptatedecomunitateatiinificinternaional. CAPITOLUL2.TERMENIDEBAZ aciuneostilmijlocireaoricreiaciuniefectuatepentruaacoperiinstituiasaumembriiei de efectele negative asupra statutului unitii sau instituiei de cercetaredezvoltare. Ea se refer la angajri, acordarea de grade profesionale, promovri, obinerea de granturi sau contracte,cooperrietc.(actiuneintreprinsaimpotrivaorganizatieisauamembriloracesteia);

26

alegaieinvocareauneiteorii,uneipreri,unuidocumentetc.pentruaargumentafraudan cercetareatiinific.Acuzatienedovedita; ancheta etapa iniial a cercetrilor asupra fraudei n cercetarea tiinific, care se declaneazdupalegaie.Anchetaareroluldeaverificadacalegaiaareobazrealsau nuiesterealizatdeunnumrmicdepersoane; arbitrarearezolvareauneidisputeasuprafraudeincercetareatiinificdectreunarbitru. Deciziaarbitruluitrebuierespectatntoatunitateasauinstituiadecercetaredezvoltare; bunapracticrespectareaansambluluideactenormativecarereglementeazbunaconduit ncercetareatiinific; conflictdeinteresesituaiadeincompatibilitatencareseaflopersoanjuridicsaufizic careareuninterespersonalceinflueneazimparialitateasiobiectivitateaactivitilorsalen evaluarea, monitorizarea, realizarea, raportarea activitilor de cercetare dezvoltare i obineradegranturisaucontractedecercetare;interesulpersonalincludeoriceavantajpentru persoana n cauz, soul/soia, rude ori afini pn la gradul al patrulea inclusiv, sau pentru unitateaoriinstituiadecercetaredezvoltaredincarefaceparte; comunitatetiinificgrupdecercettoritiinificiaiunitilorsauinstituiilordecercetare dezvoltare.Insenslarg,totalitateacercettorilortiinificidintroar,dintrozonalumiisau dinntreagalume; confecionareadedatenregistrareaiprezentareaunordatedinimaginaie,carenusunt obinuteprinmetodeledelucrufolositencercetareatiinific; confidenialitate pstrarea secretului asupra cercetrii tiinifice aflat n desfsurare sau recentfinalizate,asuprapersoaneiacuzatdefraudiasuprapersoaneicarefaceoalegaie; eroare greseala neintenionat, datorat insuficientei informri, insuficientei practici profesionale, neglijenei profesionale sau entuziasmului tiinific exagerat; depistarea erorii impuneautoruluieiobligaiadeaodenunapublic;ncazullucrrilorpublicate,recunoaterea eroriitrebuiefcutnaceeai,revist,jurnaletc.ncareeaaaprut; evaluare aprecierea rezultatelor cercetrii tiinifice prin folosirea unor criterii calitative i cantitative, cum ar fi prestigiul revistei, jurnalului etc., numrul de citri, impactul asupra societii,sauasupramediuluiambiantetc; frauda aciunea deliberat de confecionare, falsificare, plagiere,nstrinare ilicit a rezultatelorcercetriitiinifice,saualteprocedeecareseabatmultdelapracticileacceptate decomunitateatiinificicareaucascopobinereaunuiprestigiutiinific,aunorfinanri, aconduceriideproiectesauaaceptriirapoartelordecercetareetc.; integritate politica, a unitilor i instituiilor de cercetaredezvoltare i a asociaiilor cu preocuprin domeniulcercetrii i/sau valorificrii rezultatelortiinifice pentru respectarea demnitii umane, a valorilor intrinseci ale tiinei, a animalelor i a mediului nconjurtor (politica= procesul prin care sunt luate decizii n interiorul unor grupuri cercettorilor individuali); investigaie etapa a doua a cercetrilor asupra fraudei, care urmeaz anchetei i care se bazeazpefaptedovedite; normlegalprevederelegalcarerestrngelibertateancercetareatiinific,cumarfi legilederespectareademnitiiumane,deprotecieaanimalelor,defolosireadrogurilor,a substanelorchimicesauradioactiveetc.; notificare comunicarea scris fcut unei persoane acuzat de fraud n cercetare; notificareasetrimitepersoaneincauznainteaprocedurilordeanchetsauinvestigaie; paternitatecalitateadeautoralunuiprodustiinific; plagiatnsuireaideilor,metodelor,procedurilor,tehnologiilor,rezultateloruneipersoane, indiferentdecaleaprincareacesteaaufostobinute,prezentnduledreptcreaiepersonal; violareaproprietiiintelectualeprinnsuireaabuzivdeideialealtuia(altora);

27

probitateintelectualneacceptareafalsificriiderezultatetiinifice,neinsuireadeideisau rezultatealecercetriitiinificeetc.,cuscopuldeanuinduceneroarecomunitateatiinific ideanucreaprejudiciisocietii; produs tiinific produs industrial, agricol etc., publicaie, brevet de invenie, program de calculatoretc.obinutnurmaactivitiidecercetaretiinific; sanciune sanciune aplicat persoanei fizice sau juridice, care nu respect reglementrile buneiconduitenactivitateadecercetaretiinific,dezvoltaretehnologiciinovare; standard tiinific norm sau ansamblu de norme care reglementeaz buna conduit n cercetareatiinific; valoaretiinificcalitateaunuiprodustiinificdeacontribuilaprogresulcunoaterii. proprietateintelectualtotalitateamijloacelorprincareoideeestedifuzat(carte,articol, suport electronic etc.), precum i dreptul de autor corespunztor; dup caz, proprietatea intelectual se poate referi i la tezele de doctorat; lucrarea semnat de mai muli autori aparinefiecruiadintreei;dacideeanafostdifuzatprintrunuldinmijloacelemenionate eanureprezintoproprietateintelectual; responsabilitate responsabilitatea cercettorilor individuali, a unitilor i instituiilor de cercetaredezvoltare, precum i a publicaiilor tiinifice pentru pstrarea integritii n cercetare; CAPITOLUL3.RESPECTAREALEGII Unitile i instituiilede cercetaredezvoltare, precum i angajaii acestora au obligaia s respectenormelejuridiceiactelenormativenvigoare,princaresereglementeazraporturile socialecaresenascndomeniulcercetriitiinificeiinovrii. Persoanele juridice i fizice menionate anterior au obligaia s respecte codurile de etic i regulamentrileaprobatedeAutoritateanaionalpentrucercetaretiinific. CAPITOLUL4.PRINCIPII Progresulcunoateriiestebazatpelibertateacercetriitiinifice.Aceastlibertateestengrditde: respectareademnitiiiadrepturiloromului; proteciaanimalelor; protejareamediuluiambiant. Libertateacercetriitiinificeseasigurprin: (a)accesulliberlasurseledeinformare; (b)schimbulliberdeidei; (c)neamesteculfactoruluipoliticnactivitiledecercetaredezvoltareiinovare; (d)necenzurareaproduselortiinifice; Cinsteacercettoruluifadepropriapersoanifadeceilalicercettoriconstituieun principiueticdebazpentrubunaconduitncercetareatiinific.Necinsteapoateconduce laoimaginenepotrivitatiineiipoatealterancredereareciprocacercettorilor. Onestitatea cercettorului tiinific asigur respectarea contribuiilor predecesorilor, concureniloriparteneriloriconduceladiminuareanumruluideeroriiexagerri. ndoialaasuprapropriilorrezultatepoateconducelaeliminareaerorilor. Responsabilitatea asupra apariiei necinstei revine deopotriv cercettorului i unitii sau instituieidecercetaredezvoltare.

28

Universitile au un rol major n prevenirea necinstei, instruirea viitorilor cercettori privind buna conduit n cercetarea tiinific constituind o misiune deosebit de important a instituiilordenvmntsuperior. Cooperareaicolegialitateangrupuriledecercetaretiinificreprezintoproteciefade erorile tiinifice i fa de fraud, asigurnd transparena rezultatelor i conducnd la cretereavaloriiproduselortiinifice. Cooperarea trebuie s permit schimbul de idei, criticile reciproce, verificarea reciproc a rezultateloretc. Respectulfadeproprietateaintelectualifadeprobitateaintelectualevitcazurile defraudsauplagiat. Originalitatea i calitatea produselor tiinifice trebuie s primeze asupra cantitii la evaluarearezultatelorcercetriitiinifice. Criteriilecantitativedeevaluarearezultatelorcercetriitiinificetrebuiecorelatecucele careprivescoriginalitateaieficienaprocesuluicunoaterii. Dateleprimarecareauconduslaieireapepiaaprodusuluitiinifictrebuiepstrate, n condiii de siguran, pe toat durata stabilit de unitatea sau instituia de cercetare dezvoltare; Datele primare trebuie s permit reproductibilitatea produsului tiinific i n alte grupuridecercetare. Datelecontradictorii,difereneledeconcepieexperimentalsaudepractic,diferenele deinterpretareadatelor,difereneledeopiniesuntfactorispecificicercetriidezvoltriii nuconstituieabateridelabunaconduitncercetare. Cercetarea tiinific nu trebuie s conduc la pagube sociale sau individuale. Acest principiuestedemareimportannspecialpentruelaborareadetemefinanatedinfonduri publice. Finanareacercetriidinfonduripublicetrebuiefcutcumulttransparen,pebazaunor criteriiacceptatedecomunitateatiinificicaresuntnconcordancustrategianaionala cercetriitiinifice. Declanarea conflictelor de interese constituie un mecanism de diminuare a influenelor nedorite asupra evalurii cercettorilor tiinifici i a rezultatelor cercetrii. In acest fel se eliminsubiectivismulevaluatorilorcare,deregul,aparinaceluiaidomeniudecercetare. Presiuneaexercitatnegativasupracercettorilorpentrucretereanumruluideproduse tiinifice este de neacceptat. Presiunea se reflect asupra calitii cercetrii tiinifice i a produseloracesteia. Sabotajul n cercetarea tiinific reprezint o crim instituional sau individual. El trebuiepedepsitconformlegislaieijuridicendomeniu. Bibliografie 1. Haiduc, Ionel, Etica cercetarii sau conduita corecta in cercetarea stiintifica. Academica, nr. 70, ianuarie,2008,anulXVIII. 2.http://www.mct.ro/index.php?action=view&idcat=482. 3.SingerP.,Tratatdeetica,Polirom,Iasi,2006.

29

4. DreptulProprietatiiIntelectuale
dreptuldeautor; dreptuldeproprietateindustriala(brevetdeinventie,modelindustrial,etc.)

4.1. DreptulDeAutor(Copyright)
Dreptuldeautorreprezintatotalitateanormelorjuridicecarereglementeazaraporturilereferitoarela realizareasivalorificareaoperelorliterare,artisticesaustiintifice. Obiectuldreptuluideautorilreprezintaopereleliterare,artisticesistiintifice,infiferentdeformalorde exprimare,devaloareasaudedestinatialor(conventiadelaBernadin1886). Pentruafiprotejata,ooperatrebuiesaindeplineascaurmatoareleconditii: Safierezultatuluneiactivitaticreatoareaautorului; Sa imbrace o forma concreta de exprimare, perceptibila simturilor; Safiesusceptibiladeaducerelacunostintapublicului. Elementul caracteristic al creatiei intelectuale il constituie originalitateaoperei. Organisme care protejeaza proprietatea intelectuala si dreptul de autor: OrganizatiaMondialaaProprietatiiIntelectuale(OMPI)(WIPO) OficiulRomanpentruDrepturiledeAutor Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe (actualizata pina in August 2010) (extras) Dispozitiiintroductive Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de aducerea la cunostinta publica,prinsimplulfaptalrealizariiei,chiarinformanefinalizata. Subiectuldreptuluideautor Esteautorpersoanafizicasaupersoanelefizicecareaucreatopera. In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autoruluipersoanelejuridicesipersoanelefizice,alteledecatautorul. Seprezumaafiautor,panalaprobacontrara,persoanasubnumelecareiaoperaafostadusapentru primadatalacunostintapublica. Cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un pseudonim care nu permiteidentificareaautorului,dreptuldeautorseexercitadepersoanafizicasaujuridicaceoface publicaavandconsimtamantulautorului,atattimpcatacestanuisidezvaluieidentitat Esteoperacomunaoperacreatademaimulticoautori,incolaborare. Dreptuldeautorasupraopereicomuneapartinecoautoriloracesteia,intrecareunulpoatefi autorulprincipal,inconditiileprezenteilegi. Inlipsauneiconventiicontrare,coautoriinupotutilizaoperadecatdecomunacord. Incazulutilizariiopereicreateincolaborare,remuneratiasecuvinecoautorilorinproportiilepecare acestialeauconvenit. Inlipsauneiconventii,remuneratiaseimparteproportionalcupartilede contributiealeautorilorsauinmodegal,dacaacesteanusepotstabili. Obiectuldreptuluideautor

30

Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar,artisticsaustiintific,oricarearfimodalitateadecreatie,modulsauformadeexprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si orice alte opere scrise sau orale, precum si programelepentrucalculator; b)operelestiintifice,scrisesauorale,cumarfi:comunicarile, studiile, cursurile universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice; compozitiile muzicale cu sau fara text; d) operele dramatice, dramaticomuzicale, operele coregrafice si pantomimele; e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale; f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printrun procedeu analog fotografiei; g) operele de arta grafica sau plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, gravura, litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a metalului, desene, design, precum si alte opere de arta aplicata produselor destinate unei utilizari practice; h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza
proiecteledearhitectura;i)lucrarileplastice,hartilesideseneledindomeniultopografiei,geografieisi stiinteiingeneral. Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, si anume: a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie; b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si antologiile, colectiile saucompilatiiledematerialesaudate,protejateorinu,inclusivbazelededate,care,prinalegereasau dispunereamaterialului,constituiecreatiiintelectuale. Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile stiintifice, procedeele, metodele de functionare sau conceptele matematice ca atare si inventiile, continute intro opera, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare; b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile oficiale ale acestora; c)simbolurileoficialealestatului,aleautoritatilorpublicesialeorganizatiilor,cumarfi:stema,sigiliul, drapelul,emblema,blazonul,insigna,ecusonulsimedalia;d)mijloaceledeplata;e)stirilesiinformatiile depresa;f)simplelefaptesidate. Continutuldreptuluideautor Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale: a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica; b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei; c)dreptuldeadecidesubcenumevafiadusaoperalacunostintapublica;

d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa; e)dreptuldearetractaopera,despagubind,dacaestecazul,petitulariidrepturilordeutilizare, prejudiciatiprinexercitarearetractarii.

31

Dupamoarteaautorului,exercitiuldrepturilorsetransmiteprinmostenire,potrivitlegislatiei civile, pe durata nelimitata. Daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine organismului de gestiune colectiva care a administrat drepturile autorului sau, dupa caz, organismuluicucelmaimarenumardemembri,dindomeniulrespectivdecreatie.

32

4.2. Dreptul de proprietate industriala. Brevetul de inventie


LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicata*) privind brevetele de inventie PUBLICAT IN: MONITORULOFICIALnr.752din15octombrie2002 CAPITOLULIDispozitiigenerale 1.DrepturileasuprauneiinventiisuntrecunoscutesiaparatepeteritoriulRomanieiprinacordarea unui brevet de inventie de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, in conditiile prevazute de lege. 2.Sunt,deasemenea,recunoscutesiaparatedrepturiledecurginddinbrevetuleuropean,conform legii. 3.Dreptullabrevetdeinventieapartineinventatoruluisausuccesoruluisauindrepturi. 4.Incazulincareinventiaafostcreataimpreunademaimultiinventatori,fiecaredintreacestia are calitatea de coautor al inventiei, iar dreptul apartine in comun acestora. Daca mai multe persoane au creat aceeasi inventie, independent una de alta, dreptul la brevet apartineaceleiacareadepusocereredebrevetacareidatadedepozitesteceamaiveche,iardaca oprioritateafostrecunoscuta,apartinepersoaneiacareicereredebrevetdeinventieareceamai vechedatadeprioritate. 5. Daca inventatorul este salariat, in lipsa unei prevederi contractuale mai avantajoase acestuia,dreptullabrevetuldeinventieapartine: a) unitatii, pentru inventiile realizate de salariat in exercitarea unui contract de munca ce prevedeo misiune inventivaincredintatain modexplicit,care corespundecufunctiilesale; inventatorulbeneficiazadeoremuneratiesuplimentarastabilitaprincontract; b) salariatului, pentru inventiile realizate de catre acesta fie in exercitarea functiei sale, fie in domeniul activitatii unitatii, prin cunoasterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice ale unitatii sau ale datelor existente in unitate, fie cu ajutorul material al acesteia, in lipsa unei prevedericontractualecontrare. Dacainventiarezultadintruncontractdecercetare,inlipsauneiclauzecontrare,dreptulla brevetdeinventieapartineunitatiicareacomandatcercetarea,inventatorulavinddreptul laoremuneratiesuplimentarastabilitaprinactaditionallacontract. CAPITOLULII Inventiabrevetabila 7.Unbrevetpoatefiacordatpentru oriceinventieavind caobiectunprodussauunprocedeu,in toatedomeniiletehnologice,cuconditiacaaceastasafienoua,saimpliceoactivitateinventivasi safiesusceptibiladeaplicareindustriala(noutate,progressifezabilitate). 8. O inventie este noua daca nu este cuprinsa in stadiul tehnicii. Stadiul tehnicii cuprinde toate cunostintele care au devenit accesibile publicului printr o descriere scrisa sau orala, prin folosire ori prin orice alt mijloc, pana la data depozitului cererii de brevet de inventie sau a prioritatii recunoscute. Stadiul tehnicii cuprinde, de asemenea, continutul cererilor depuse la OSIM si al cererilor

33

internationalesaueuropenedesemnindRomania,asacumacesteaaufostdepuse,careauo datadedepozitsaudeprioritaterecunoscuta,anterioaraceleimentionatelaalin.2,sicare aufostpublicatelasaudupaaceastadataconformlegii. 13. Nu sunt considerate inventii in sensul art. 7 in special: a) descoperirile, teoriile stiintifice si metodele matematice; b) creatiile estetice; c) planurile, principiile si metodele in exercitarea de activitati mentale, in materie de jocuri sau in domeniul activitatiloreconomice,precumsiprogrameledecalculator;d)prezentariledeinformatii. CAPITOLUL III Inregistrarea,publicareasiexaminareacereriidebrevet,eliberareabrevetului 14.Cerereadebrevetdeinventiecontininddateledeidentificareasolicitantului,insotita de descrierea inventiei, de revendicari si, daca este cazul, de desene explicative, toate redactateinlimbaromana,sedepunelaOSIMsiconstituiedepozitulnationalreglementar. Cerereadebrevetdeinventietrebuiesacontinaindicatiicaresapermitastabilireaidentitatii inventatorului. Depunereacereriidebrevetpoatefifacutadepersoanaindreptatitalaacordareabrevetului, personal sau in orice mod prescris de regulamentul de aplicare a prezentei legi. In toate procedurile in fata OSIM solicitantul este considerat a fi persoana indreptatita la acordarea brevetului. Cererea de brevet, insotita de documentele prevazute la alin. 1, va fi depusa, la alegerea solicitantului, pe hirtie sau sub o alta forma si printr un mijloc de transmitere acceptat de OSIMsiprevazutinregulamentuldeaplicareaprezenteilegi.

34

4.3. Dreptul de proprietate industriala. Modele de utilitate


Modeleledeutilitatesuntcreatiitehnicecare,prinformaconstructieisauasamblareaunuiprodus auunrolutilitar. Avandungradscazutdeinventivitate,modeleledeutilitatesuntdenumitesimiciinventii. Dispozitii legale privind modelele de utilitate exista in Brazilia, Germania, Italia, Japonia, Portugalia,Spania[1]. Protectiamodelelordeutilitatesepoaterealizaprinmaimultesisteme:declarativsiatributiv. Insistemuldeclarativ,protectiamodeluluideutilitateseasigurafaraexaminareaconditiilor defond.Solicitantulprotectieivadepunelaorganuladministrativcompetentdoarocerere deinregistrare. Modeleledeutilitatesuntinruditecudesenelesimodeleleindustriale. Modeleledeutilitatesereferalaelementetehnice,pecanddesenelesimodeleleindustriale sereferalaelementeestetice. Durataunuimodeldeutilitateestede6ani,cuposibilitateainnoiriidedouaoriacate2ani, faraadepasi10ani. Duratadeinregistrareadesenuluisaumodeluluiestede10ani,carepoatefireinnoitape treiperioadesuccesivede5ani[1].

35

4.4. Dreptuldeproprietateindustriala.Desenesimodele industriale


Desen aspectul exterior al unui produs sau al unei pri a acestuia, redat n dou dimensiuni, rezultat din combinaia dintre principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori, forma, textura i/sau materiale i/sau ornamentaia produsului n sine. Model aspectul exterior al unui produs sau al unei prti a acestuia, redat n trei dimensiuni, rezultat din combinaia dintre principalele caracteristici, ndeosebi linii, contururi, culori, forma, texturai/sauornamentaiaprodusuluinsine Legeaprivindprotectiadesenelorsimodelelor,legeanr.129/1992,republicatain2007 Art. 1 (1)DrepturileasupradesenelorsimodelelorsuntdobanditesiprotejateinRomaniaprininregistrare laOficiuldeStatpentruInventiisiMarci,denumitincontinuareO.S.I.M.,inconditiileprezenteilegi. (2) Prezenta lege se aplica desenelor si modelelor ce fac obiectul unei inregistrari sau solicitarideinregistrareinRomaniaoricareisiproducefecteleinRomania,caurmareaunei protectii comunitare sau internationale. (3)StrainiicudomiciliulsausediulinafarateritoriuluiRomanieibeneficiazadeprevederile prezentei legi in conditiile conventiilor internationale privind desenele si modelele, la care Romaniaesteparte Art. 3 (1) Dreptul la eliberarea certificatului de inregistrare apartine autorului desenului sau modelului ori succesorului sau in drepturi, pentru desenele si modelele create in mod independent.(2)Incazulincaremaimultepersoaneaucreatinmodindependentundesen saumodel,dreptullaeliberareacertificatuluideinregistrareapartinepersoaneicareadepus primacerereadeinregistrare. CapitolulIIConditiipentruprotectiadesenelorsimodelelor (1) Obiectul cererii poate fi inregistrat in masura in care constituie un desen sau model, in sensulart.2, este nou si are un caracter individual. (2) Un desen saumodelesteconsiderat noudacaniciundesensaumodelidenticnuafostfacutpublicinainteadateidedepunerea cereriideinregistraresau,dacaafostrevendicataprioritatea,inainteadateideprioritate.(3) Se considera ca desenele sau modelele sunt identice daca trasaturile lor caracteristice difera numaiinceeaceprivestedetaliilenesemnificative. (4)Seconsideracaundesensaumodelarecaracterindividualdacaimpresiaglobalapecareo produce asupra utilizatorului avizat este diferita de cea produsa asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model facut public inaintea datei de depunere a cererii de inregistrare sau, daca a fost revendicata prioritatea, inaintea datei de prioritate. (5) La evaluarea caracterului individual trebuie sa se ia in considerare gradul de libertate a autoruluiinelaborareadesenuluisaumodelului.

36

4.5.

Dreptuldeproprietateindustriala.MARCA

Marcaesteunsemnsusceptibildereprezentaregraficservindladeosebireaproduselorsau serviciiloruneipersoanefizicesaujuridicedeceleaparinndaltorpersoane.. Potsaconstituiemrcisemnedistinctivecumarfi:cuvinte,inclusivnumedepersoane,desene, litere, cifre, elemente figurative, forme tridimensionale i n special forma produsului sau ambalajuluisau,combinaiideculori,precumioricecombinaieaacestorsemne Distinctiv = capacitatea mrcilor de a indica (direct sau indirect) sursa de provenien a produsului/serviciului(productorul,respectivfurnizorul). Logo=marca? Unlogonumituneoriisigl,esteunelementgraficfolositpentruidentificareauneifirme,a unuiprodus,auneiorganizaii,aunuievenimentetc. Logoul poate fi compus din una sau mai multe litere, o imagine sau o combinaie a acestor elemente.Unlogoaluneintreprinderitrebuiesfieclarderecunoscutisseidentificecuo caracteristicpentruntreagantreprindere. ncontextullegallogoulesteimarcanregistratuneifirme,aunuiprodus,auneiorganizatii, aunuievenimentetc. Logoul trebuie s evidenieze semnificaia numelui sau activitatea companiei i s redea renumele acesteia. Acest lucru poate fi realizat printrun simbol grafic i/sau al unui scris selectat. Pentru aceastatrebuiesfieaplicatformulKISS(KeepItShort(and)Simple),ceeacenseamnceeste simplusememoreazuor.

37

4.6.

Cumseredacteazaocereredebrevetdeinventie

DESENE Desenele sunt necesare n msura n care acestea contribuie la nelegerea inveniei i a elementeloreidenoutate. Deseneletrebuiesconinsemnedereferin,cifrei/sauliterecaresindiceelementele componente,corespunztoareprezentriilornexemplulderealizaredindescriere. Ofildedesenpoatesincludmaimultefiguri. FiladedesenestedeformatA4sau,ncazuriexcepionaleA3ivaputeafidincalc,cartonalb sau alt suport, cu condiia ca desenul s aib contrastul necesar pentru reproducerea prin metode electrostatice; filele nu vor avea chenar sau alte linii care s delimiteze desenele; marginileminimeliberealefilelortrebuiesfiepefiecarelaturde2,5cm. Schemeleidiagrameleseconsiderdesene;tabelelenuseconsiderdesene. Desenele nu trebuie s conin texte, cu excepia unui cuvnt sau a unor cuvinte izolate atunci cnd acest lucru este absolut necesar cum sunt: ap, abur, deschis, nchis, etc., iar pentru schemele i diagramele ce ilustreaz etapele unui procedeu, cteva cuvinte cheie, absolut necesare nelegerii acestora; fiecare cuvnt folosit trebuie aezat n aa fel n desen,nctspermitnlocuirealuifrsacopereniciolinieadesenelor. Toatesemneledereferincareaparndesenetrebuiesfiemenionatendescriereiinvers. Exemplu

38

DESCRIEREAINVENIEI (Titlulinveniei,aacumafostindicatncerereadebrevetdeinvenientroformclariconcisa inveniei revendicate, fr s o divulge (nu se admit nume proprii, abrevieri, denumiri de firma, marci)); MENGHINAUTOCENTRANTCUTLPIOSCILANTE (precizareadomeniuluitehnicncarepoatefifolositinvenia,frsdivulgesoluia) Inveniasereferlaundispozitivdetipmenghinautocentrant,utilizatlacentrareaistrngerea simultanamaimultorpieselaprelucrareapemainiunelte. (prezentarea stadiului tehnicii considerat a fi util pentru nelegerea, cercetarea documentar i examinareainvenieirevendicate,cuindicareadocumentelorcarelfundamenteaz) Sunt cunoscute dispozitive de prindere de tip menghin autocentrant cu flci plane. Aceste dispozitive sunt compuse dintrun corp n care este introdus un urub stngadreapta, la rotirea cruiaseproducedeplasareasimultanadouflciplane[1],nvedereacentrriiistrngeriiunei piesedupunplandesimetrie. De asemenea, sunt cunoscute menghine autocentrante cu prisme. Aceste menghine sunt formate dintruncorpncareesteintrodusunangrenajmelcroat,laacionareacruiaseproducerotirea uneicameduble,careacionezdouplunjere,careproducrotireaadouprghii,caredetermin deplasarea simultan a dou prisme, care centreaz i strng o pies cilindric [1]. Dezavantajul principal al acestor menghine autocentrante este acela c realizeaz centrarea i strngerea unei singurepiese. (prezentareaproblemeitehnicepecareorezolvinvenia)

39

Problema tehnic pe care o rezolv invenia este realizarea unei menghine autocentrante care s permitcentrareaistrngereamaimultorpiese. (expunerea inveniei aa cum aceasta este revendicat astfel nct problema tehnic i soluia acesteiaspoatfinelesedeopersoandespecialitate;ncazulncaredescriereacuprindeungrup de invenii care reprezint condiia de unitate a inveniei, expunerea fiecrei invenii din grup se efectueaznmoddistinct) Dispozitivul, conform inveniei, este format dintrun corp, n care este introdus un urub stnga dreapta, la rotirea cruia se produce deplasarea simultan a dou flci glisante, pe care sunt amplasate, prin intermediul unor articulaii, dou prghii, la extremitile crora sunt poziionate patru tlpi oscilante, care produc centrarea i strngerea a patru piese dup acelai plan de simetrie. (indicareamoduluincareinveniapoatefiexploatatindustrial) Inveniapoatefiexploatatindustrial,pentrucentrareaistrngereasimultandupacelaiplan desimetrieapatrupiese,laprelucrareaacestorapemainiunelte. (prezentareaavantajelorinvenieirevendicate,nraportcustadiultehnicii) Menghinaautocentrant,conforminveniei,prezinturmtoareleavantaje: posibilitateacentrriiistrngeriisimultanedupacelaiplandesimetrieapatrupiesecu diametrediferite; uniformitateastrngeriisimultaneapatrupiesecudiametrediferite. (prezentareapescurt,afiecreifiguridindeseneleexplicative,dacacesteaexist) Sed,ncontinuare,unexempludeaplicareainveniei,nlegturcufig.12,carereprezint: fig.1,vedereprincipalamenghinei; fig.2,seciunetransversalprinmenghin,dupplanulIIdinfig.1. (prezentareadetaliataobiectuluiinveniei,utiliznduse,dacacesteaexist,figurisaudesene,ntr un mod suficient de clar, complet i corect din punct de vedere tiinific i tehnic, astfel nct o persoan de specialitate n domeniu s poat realiza invenie; prezentarea trebuie de exemple concrete de realizare, se prezint cel puin un exemplu de realizare pentru fiecare variant. Elementelecomponentealesolutieitehnicesuntprezentate,laprimaaparitieintext,casubstantive articulate nehotarat, la care se adauga cifra aferenta din desen (de ex. un plunjer 5). La a doua aparitieintext,acelasielementesteprezentatcasubstantivarticulathotarat,lacareseadaugacifra corespunzatoare(deex.plunjerul5)) Menghinaautocentrant,conforminveniei,esteconstituitdintruncorp1,ncareesteintrodus unurubstngadreapta2,careestempiedicatssedeplsezeaxialdatoritadouineleelasticea i b. urubul 2 poate fi acionat de la ambele capete, unde prezint nite poriuni cu seciune ptrat,cid.Larotireaurubului2seproducedeplasareasimultan,nsensuriopuse,adouflci glisante3i4. Pe flcile 3 i 4 sunt amplasate dou prghii oscilante 5 i 6, prin intermediul a dou articulaii cilindrice7i8.Laextremitileprghiilor5i6suntpoziionatenitetlpioscilante9,10,11i12, prinintermediulapatruarticulaiicilindrice13.Tlpileoscilante9,10,11i12realizeazcentrarea istrngereaapatrupieseP.PieselePsuntcentrateistrnsesimultandupunplandesimetrieII II.

40

(n descriere pot fi prezentate metode i formule chimice, fizice ori matematice; algoritmi, linii de programesubrutinesauprogramedecalculator,tabele,frcaprezentareaobiectivuluiinveniei,n exemplul de realizare, s se bazeze exclusiv pe acestea. Problema tehnic const n formularea obiectivului prin a crui soluionare se obine un succes n domeniul tehnic de aplicare a inveniei; soluiatehnicconstnprezentareamijloacelortehnice,pentrurezolvareaproblemeitehnice) REVENDICRI Revendicriletrebuiesdefineascobiectulprotecieisolicitateprincaracteristiciletehniceale inveniei. Revendicriletrebuiesfieclareiconciseattindividualctinansamblullorissebazeze pedescriere. Revendicrileseredacteazndouprisau,ntrosingurparte. Revendicrilendoupritrebuiesconin: un preambul indicnd obiectul inveniei i caracteristicile tehnice care sunt necesare pentru definirea elementelor revendicate i care, n combinaie, fac parte din stadiul tehniciii o parte caracteristic, precedat de expresia caracterizat () prin aceea c n care sunt expuse acele caracteristici tehnice care, n combinaie cu caracteristicile prezentatenpreambul,definescobiectulprotecieisolicitate. Revendicrile redactate ntro singur parte conin o prezentare a unei combinaii de mai multe caracteristici tehnice sau a unei singure caracteristici tehnice, care definete obiectul pentrucaresesolicitprotecia. Caracteristiciletehnicedinrevendicritrebuiesaibaceeaidenumireliaceleaisemnede referindindescriereidindesen. Revendicrile se tehnoredacteaz ntro singur fraz; n cuprinsul frazei caracteristicile tehnice pot fi prezentate ca text cursiv sau ca alineate noi, pentru fiecare caracteristic sau grupdecaracteristici;nacestultimcazfiecarealineatestenotatprinsemnedesubdivizare. Dac cererea de brevet de invenie conine desene explicative, caracteristicile tehnice menionate n revendicri trebuie, n msura n care acest lucru uureaz nelegerea revendicrii, s fie urmate de semne de referin ale acestor caracteristici, indicate ntre paranteze;semneledereferinnutrebuiesfieinterpretatecaolimitarearevendicrilor. Revendicrile nu trebuie s conin desene sau grafice, linii de program, subrutine, sau programedecalculator;revendicrilepotconineformulechimicesaumatematiceoritabele caresuntesenialepentrudefinireaobiectuluiprotecieisolicitate. Revendicrile nu trebuie s se bazeze pe trimiteri ca, de exemplu aa cum este descris n................dindescrieresauaacumesteaacumesteilustratnfig.........;totui,ncazul n care este absolut necesar, revendicarea poate face trimitere, n ceea ce privete caracteristiciletehnicealeinveniei,ladescrieresaudesene. Ocereredebrevetdeinvenieconineunasaumaimulterevendicriindependentefunciede caracteristiciletehniceesenialealeinveniei;oastfelderevendicarepoatefiurmatdeuna saumaimulterevendicridependente. O revendicare independent trebuie s precizeze n mod clar toate caracteristicile eseniale necesarepentrudefinireainveniei. Revendicarea dependent conine n mod implicit toate caracteristicile revendicrii independentecreiaisesubordoneazi,dupcaz: dezvolt sau expliciteaz caracteristicile tehnice care au fost deja enunate n revendicareaindependent,sau sereferlaexempleparticularederealizareainveniei,sau

41

coninecaracteristicitehnice,alteledectceleconinutenrevendicareaindependent creiaisesubordoneaz. ntrocereredebrevetpotfiadmiserevendicridependentecaresereferlaalterevendicri dependente,primelefiindnumiterevendicricudependenmultipl. Revendicarea dependent trebuie s cuprind o trimitere la revendicarea creia i se subordoneaz,frcalanceputulacesteiassefacoreferirelastadiultehnicii. Revendicarea dependent, care se refer la una sau la mai multe revendicri anterioare, trebuiesfiegrupatempreuniplasatedupacesteancelmaipotrivitmodposibil. Cerereacaresereferlaungrupdeinveniicareformeazunsingurconceptinventivgeneral trebuiesconincelpuinorevendicareindependentpentrufiecareinvenie. Ocereredebrevetdeinveniepoatesconindousaumaimulterevendicriindependente deaceeaicategorienumaidacinveniarevendicatserefer,nspecial,la: maimulteproduseinterdependentesau, diferiteutilizrialeunuiprodussaualeunuiaparatsau, soluii alternative pentru o anumit problem cnd acestea nu pot fi cuprinse ntro singurrevendicare.

Menghin autocentrant cu tlpi oscilante, care, n scopul centrrii i strngerii simultane a mai multorpiese,estecaracterizatprinaceeacesteformatdintruncorp1,ncareesteintrodusun urubstngadreapta2,larotireacruiaseproducedeplasareasimultanadouflciglisante3i 4,pecaresuntamplasate,prinintermediulunorarticulaii7i8,douprghii5i6,laextremitile crora sunt amplasate patru tlpi oscilante 9, 10, 11 i 12, care produc centrarea i strngerea a patrupieseP,dupacelaiplandesimetrie. Bibliografie 1.VasiiRoculeS.,GojinechiN.,AndronicC.,elariuM.,GherghelN.,Proiectareadispozitivelor. E.D.P.,Bucureti,1982. REZUMAT Rezumatulindictitlulinvenieiiconineoprezentarepescurtadescrierii,revendicrilori desenelor. Rezumatul trebuie s indice att domeniul tehnic cruia i aparine invenia sau grupul de invenii. Rezumatultrebuiesfieastfelredactatnctsseneleagclarproblematehniciesena soluieidatdeinveniarevendicat. Rezumatulvaconine,dupcaz,formulachimiccecaracterizeazinvenia.. Dac cererea de brevet de invenie conine desene, solicitantul va indica figura din desene, sau,nmodexcepional,figurilepepropunesprepublicarempreuncurezumatul. OSIMpoatehotrpublicareauneialtefigurisauaunoraltefiguri,ncazulncareconsiderc aceastasauacesteacaracterizeazmaibineinvenia;fiecaredintrecaracteristicileprincipale menionatenrezumatiilustrateprindesenvorfiurmatedeunsemndereferinpusntre paranteze. Rezumatul are n exclusivitate rolul de a servi ca mijloc de selecie a informaiilor tehnice pentruspecialiti,nscopulluriiuneideciziiprivindnecesitateaconsultriidescrieriiinveniei i desenelor publicate; rezumatul inveniei nu poate fi luat n considerare pentru aprecierea ntinderiiprotecieiipentruaplicareaart.8alin.3. Rezumatulvaconine,depreferin,numaimultde150decuvinte. Rezumat

42

Invenia se refer la un dispozitiv de tip menghin autocentrant, utilizat la centrareaistrngereasimultanamaimultorpieselaprelucrareapemainiunelte. Dispozitivul, conform inveniei, este format dintrun corp, n care este introdus un urub stngadreapta, la rotirea cruia se produce deplasarea simultan a dou flci glisante, pe care sunt amplasate, prin intermediul unor articulaii, dou prghii, la extremitile crora sunt amplasatepatrutlpioscilante,careproduccentrareaistrngereaapatrupiesedupacelaiplan desimetrie. Sevapublicafig.1. CONDIIIMATERIALEPRIVINDCEREREADEBREVETDEINVENIE Cererea,descrierea,revendicrileidesenelesentocmescpefilesepararedeformatA4ise depunlaOSIMn3exemplare; Toatefilelecereriidebrevetdeinveniesfientocmitepeosingurfaafileiinaafel nctspoatfiseparatenvedereareproduceriilor. Toatefilelesenumeroteazcucifrearabenordinecresctoare. Descrierea i revendicrile vor fi tehnoredactate la 1,5 2 rnduri; marginile libere ale fiecrei file trebuiesfiepefiecarelaturde2,5cm. Pe filele cererii de invenie nu se admit tersturi, corecturi, cuvinte scrise deasupra sau rnduri intercalate; dac totui exist, solicitantul va semna n dreptul modificrii fcute, pe exemplaruloriginal. Fiecarepaginadescrierii,revendicriloridesenelordinexemplaruloriginalvafisemnatde solicitant. Este indicat s se foloseasc termeni, semne i simboluri tehnice care sunt, n general, acceptatendomeniulrespectiv. Unitiledemsurpentrumrimilefizice,greutate,temperaturi,densitiialteletrebuies fieexprimate,depreferin,nsistemulinternaional. Pentru indicaiile privind cldura, energia, lumina i magnetismul, precum i pentru formele matematice i unitile electrice trebuie s se respecte normele din practica internaional; pentru formele chimice trebuie s se foloseasc simboluri, greuti atomice i formule molecularedeuzgeneral. Terminologiaisemneledereferindindescriere,revendicriidesenetrebuiesfiefolosite uniformpetotcuprinsulacestora. Nupotfacepartedindepozituluneicereridebrevetdeinvenieiserestituiesolicitantului urmtoarele: produsul realizat conform inveniei, macheta, proiectele de execuie privind invenieialteleasemenea.
06.04.2011Prof.Univ.Dr.Ing.NeculaiEugenSEGHEDIN

UniversitateaTehnicaGheorgheAsachidinIai