12 teme principale ale gndirii existen ialiste

(dup E. Mounier, Introduction aux existentialismes, d. Gallimard, 1962.

Contingen a fiin ei umane Fiina uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi ar putea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. Neputin a ra iunii. Raiunea nu i este de ajuns omului pentru a-i lumina destinul. Devenirea fiin ei umane. Existenialismul nu este o filozofie a chietudinii; el l invit pe om s-i construiasc viaa prin efort, printr-o transcendere de fiecare clip a strii sale prezente. Fragilitatea fiin ei umane. Sunt mereu expus propriului meu sfrit, distrugerii mele ca fiin uman, deoarece eu nu exist ca atare dect prin efortul meu. De aici sentimentul de angoas care ne nsoete existena. Alienarea. Omul n perspectiva sfritului este nstrinat de el nsui, nu mai are nici stpnirea, nici posesiunea sinelui. Finitudinea i urgen a mor ii. Filozofii existenialiti reacioneaz hotrt mpotriva tendinei noastre de a ne ascunde acest adevr fundamental, c existena noastr e finit i se ndreapt ctre moarte. Singurtatea i secretul. Fiecare fiin uman se simte solitar, impenetrabil celorlali. Neantul. Existenialitii atei subliniaz ideea c omul este o fiin-a-neantului, el survine din neant i se ndreapt ctre el. Devenirea personal. Omul nu trebuie s-i triasc viaa de pe o zi pe alta, n incontien fa de destinul propriu, ci trebuie s accead la o via cu adevrat personal i contient. Angajarea. Omul nseamn libertate; pentru a-i construi viaa, el trebuie s opteze, s aleag n permanen, s se angajeze n raport cu destinul su i cu al celorlali. Alegerea fiind o necesitate (faptul de a nu alege constituie, de asemenea, o alegere), este preferabil alegerea contient, angajarea ntr-un destin personal alturi de ceilali. Cellalt. Omul constat c n realitate nu este singur: el este o fiin alturi de cei cu care e nevoit s existe; fiina uman este fiina-mpreun (Mitsein, cf. Heidegger). Via a expus. Omul trebuie s acioneze, s ndrzneasc, s-i pun n joc viaa - sub permanenta privire i judecata inevitabil a celorlali.