Prejudecile i stereotipurile Prejudecata reprezint dimensiunea afectiv asociat stereotipului, raportarea afectiv la un anumit grup.

i de obicei implic respingerea celuilalt considerat ca membru al unui grup fa de care se manifest sentimente negative. De obicei ele se clasific n funcie de categoria social fa de care apar sexism prejudeci legate de gen, xenofobie teama fa de strini, rasism prejudeci legate de alte rase.Deseori existena unor stereotipuri negative i prejudecti cu privire la un grup social conduce la dezvoltarea de comportamente discriminative fa de acesta la nivel social. Folosirea unei etichete n absena cunoaterii persoanei sau situaiei creia i se aplic, prin generalizarea rapid a unor experiene individuale sau de grup punctuale specifice la nivelul tuturor reprezentanilor grupului sau culturii respective stau de obicei la baza dezvoltrii unor seturi de comportamente care marginalizeaz, exclud sau discrimineaz categoria creia i se adreseaz cu efecte negative asupra imaginii acesteia n timp. Modificarea stereotipurilor i a prejudecilor dei dificil de realizat, se poate iniia prin: evidenierea unor reprezentani ai grupului cu privire la care identificm existena unor stereotipuri, care infirm stereotipul; oferirea unei cantiti semnificative de informaii privind acel grup privind toate valorile i normele specifice acestuia i a membrilor acestuia; motivarea individului - indivizilor n sensul nelegerii corecte a grupului cu care dorete s comunice; o implicarea n activiti n vederea atingerii unor scopuri comune Identificarea propriilor noastre stereotipuri i prejudeci este esenial n realizarea unei comunicri autentice pe termen lung ntre diferite grupuri culturale. De asemenea constituie primul pas spre deschiderea ctre celalalt, ceilali i dezvoltarea unor noi perspective asupra grupurilor culturale cu care interacionm. Fiecare din noi etichetm sau avem anumite stereotipuri la un moment dat. n comunicarea intercultural ele ne pot mpiedica s vedem realitatea aa cum este ea. Operarea cu stereotipuri n comunicare nu este foarte eficient fiindc nu ofer informaii detaliate asupra persoanei, persoanelor cu care comunic i deseori induce un tip de atitudine care se poate dovedi inadecvat.1
1

http://femrom.ro/infopub/mozaic4_prejudecati.pdf

Conform definiiei din Dicionarul Cambridge, stereotipurile sunt o idee fix pe care oamenii o au despre cum este cineva sau ceva, n special despre ceva greit. Conform aceluiai dicionar, prejudecile sunt o opinie sau sentiment nedrept i nerezonabil, format fr ndeajuns de mult gndire sau cunoatere. Cu alte cuvinte, stereotipurile sunt idei preconcepute, cliee n timp ce prejudecile sunt sentimente iraionale de fric i neplcere. Pot fi nelese ca nite filtre de protecie mpotriva afluxului de informaii care ne permit s judecm oamenii fr a-i cunoate personal sau cunoscndu-i numai superficial: ele ne limiteaz opinia despre realitate. n acest sens se poate argumenta c stereotipurile i prejudecile au o funcie pozitiv, permindu-ne s lum repede o decizie. Deseori ns stereotipurile sunt utilizate pentru a justifica i susine credinele i valorile majoritii populaiei. Comunul este perceput ca normal iar lucrurile realizate de grupuri sociale distincte sau minoriti sunt neapreciate, dac nu se conformeaz acestor norme. Unul dintre lucrurile cele mai suprtoare n cazul stereotipurilor i prejudecilor este c n mod obinuit sunt create de cei puternici i aplicate celor slabi, care nu pot controla modul n care sunt percepui de ceilali i nu pot schimba aceste percepii. n general, se spune c stereotipurile sunt adevrate. Orice aspect adevrat al stereotipurilor este gsit, acesta justific i consolideaz stereotipurile.2 O constant este totusi punctul de plecare: notiunea de imagine, care trebuie luat n sens figurat, si nu de imagine real, fotografic, a realittii strine. Imaginea imagologic este o reprezentare concentrat, simplificatoare, realizat sub forma cliseului, a stereotipului. Imagologia opereaz cu reprezentri colective, socializate, ce trdeaz o mentalitate colectiv si care sunt considerate ca reprezentative pentru acea comunitate. Exprimrile condensate, memorabile, snt admise ca atare, axiomatic, avnd o functie descriptiv si de (re)cunoastere, ocupnd un loc important n imaginarul social. Acestea snt cliseele, sau stereotipiile nationale: scotian zgrcit, romn harnic si ospita-lier, francez iubret, evreu cu simt de afaceri si asa mai departe. Caracterele atribuite diferitelor popoare snt puse sub semnul imuabilittii, de aceea n textele de factur folcloric apar aluzii la divinitate ca garant al datului vesnic. Ne amintim nceputul Baltagului: Domnul Dumnezeu, dup ce a alctuit lumea, a pus rnduial si semn

http://www.dosta.org/mo/node/341

fiecrui neam. Pe igan l-a nvtat s cnte cu cetera si Neamtului i-a dat surubul etc. etc. Se pare c primul care a folosit termenul de stereotip cu referire la reprezentrile sociale a fost jurnalist american Walter Lippmann n cunoscuta sa lucrare despre opinia public (1950). Pentru acesta, a vedea totul prin categorii (types and generalities) reprezint un mod economicos de cunoastere, dar si una dintre cele mai subtile si insidioase metode de influentare (astzi am spune manipulare). Ni se spune despre univers nainte de a-l vedea. Ne imaginm cele mai multe lucruri nainte de a le cunoaste personal. n acelasi timp, atrage atentia W. Lippmann, sistemul de stereotipuri este legat de traditii si de propria pozitie n societate. Orice alterare a stereotipurilor seamn cu o zguduire a temeliilor lumii. Imaginile nationale snt rareori mono-stereotipii, adic reduse la un singur element, ca n exemplele citate mai sus (scotian zgrcit, francez iubret, romn ospitalier etc.). Acestea pot fi considerate un caz limit, de reductie extrem operat de mecanismul stereotipiei. Poate nar fi lipsit de interes s reamintim aici observatiile lui George Clinescu privitoare la specificitatea caracterelor nationale: Francezii snt rationalisti, germanii idealisti, englezii pragmatici, rusii mistici, orientalii fatalisti. [...] O cultur contine n sine toate notele posibile, precum un individ toate aspectele caracterologice. Francezii snt cartezieni, dar unii snt mistici, englezii snt pragmatici, dar multi snt niste vistori, germanii snt romantici si sistematici, dar printre ei snt sceptici si dezordonati. Specificitatea nu e o not unic, ci o not cu precdere.1 Mono-stereotipiile fiind discutabile si mai usor de demontat, cliseele se cumuleaz n fascicole, constelatii, corp cu multiple fatete, sau, ca n terminologia lui Cadot preluat de Pageaux , agregat mitoid. Numele Elvetiei evoc, pentru un romn din zilele noastre, munti, ceasuri, bnci, ciocolat si.... reuniuni internationale2, ameste-cnd elemente de cadru natural cu produse traditionale si viata politic. Imaginea traditional a turcului cuprindea elemente exotice ce tin de o civilizatie strin (fes, salvari, iatagan, moschee, harem etc.), ca si trsturi fizice si de caracter valorizate negativ, el fiind dusmanul (urtime, cruzime, neomenie, lasitate). Peste aceste straturi se suprapun imagini contemporane, de asemenea din registrul depreciativ, negativ, rezultate din contacte umane de un anumit tip: negustor de bazar, sofer de TIR etc. Poli-stereotipia poate proveni si din reflectarea aceleiasi strintti (alteritti) de ctre autori diferiti, sau pe o perioad mai ndelungat. nsumarea multiplelor fatete va contura o imagine medie, un fel de portret-robot, pentru a prelua, mpreun cu Klaus Heitmann, un termen din recuzita politiei criminale 3.

Reflectarea strinului, a celuilalt, este si o parte component a imaginarului social: delimitarea fat de alteritate permite grupului s-si afirme propria identitate, face parte din structura discursului identitar. Politica nu rmne nici ea imun fat de imaginile stereotipe, uneori prejudecti. Imaginile negative pun n miscare mecanisme de blocare a contactelor bilaterale si internationale, ct vreme o imagine atrgtoare stimuleaz astfel de legturi. De exemplu, unificarea Germaniei a renviat n memoria colectiv a europenilor attea imagini rzboinice, ngrijortoare. n crearea imaginii despre o tar strin, contribuie o multitudine de elemente, ncepnd cu aspecte geografice, politice, istorice (care strnesc anumite reactii psihologice sau reactiveaz sedimente culturale). Finlandei i se ataseaz n mod frecvent sintagma tara celor 10.000 de lacuri, Norvegia este tara fiordurilor, Islanda tara geyserelor, Olanda tara lalelelor, Australia tara cangurilor etc., n imagini care mizeaz pe caracteristici geografice sau naturale specifice. Unele din aceste elemente se regsesc ca simboluri pe nsemnele oficiale ale statului (Canada frunza de artar) sau ale suporterilor sportivi (Franta cocosul). Cadrul natural se altoieste cu elemente politico-istorice: Elvetia, tara cantoanelor, este pitoreasca tar alpin, republica liberttilor cettenesti, patria lui Wilhelm Tell etc. Un anumit sistem politic poate strni simpatii sau antipatii; tara sovietelor prezentat admirativ de o anumit literatur marxist, nu a fost altceva dect un imens gulag pentru adversarii sistemului. Prezentele umane snt de cea mai mare important pentru definirea imaginilor nationale. Aspectul fizic caracteristic, sau fenotipul, este chiar unul dintre primele stereotipii vehiculate n legtur cu un neam strin. Talia, tinuta, culoarea prului (a fetei, a ochilor), coafura, gesticulatia, vestimentatia etc., trsturi ale indivizilor observati direct sau indirect, se convertesc n trsturi definitorii pentru ntreaga categorie etnic sau national. Cu ct tinuturile snt mai ndeprtate si realittile umane mai diferite, acestea capt mai pregnant virtuti definitorii de ncadrare ntr-o categorie rasial, n primul rnd (arab, asiatic, amerindian, negru). Trsturile fizice, care de la bun nceput snt de natur s sugereze atitudini de simpatie sau, dimpotriv, de antipatie, se dubleaz de observatii privind trsturile de caracter si comportament, mult mai explicite n privinta acelor atitudini favorabile sau defavorabile, rezultate din compararea cu valorile si normele din propria civilizatie.

Referintele culturale despre o tar strin snt n mod inevitabil selective, iar aceast selectie este n cel mai nalt grad semnificativ. Traducerile efectuate, anumite motive literare poart cu ele imaginea trii si culturii de origine, si acelasi lucru este valabil si pentru celelalte creatii artistice, monumente etc. Germania, bunoar, este pentru orice persoan de cultur medie, tara lui Werther si a lui Faust, a concertelor lui Bach si simfoniilor lui Beethoven. Cadrul social si un anumit mod de viat se convertesc si ele n etichete ce se aplic strinului pentru a fi identificate anumite trsturi nationale. n aceast ordine de idei s-ar putea cita numeroase clisee de tipul: englezii aristocrati, italienii ocupati cu siesta, francezii butori de vin iar nemtii de bere etc. Preferintele gastronomice snt si ele surs de etichetri: italienii macaronari, romnii mmligari, pentru americani francezii snt frog eaters iar nemtii krauts (mnctori de broaste, de varz), etc. Corobornd astfel de observatii nu nseamn ctusi de putin c facem sociologie; nu ne propunem s studiem organizarea social, cutume si traditii, studiul imagolo-gic urmreste modul n care reflectarea acestora n texte scrise dintr-o alt cultur creeaz o anumit imagine socotit reprezentativ. Vestimentatia, costume (traditionale sau nu), pieptntura, accesorii (plrie, baston de promenad etc.) constituie si acestea caracteristici etnice, dublate de anumite conotatii sociale. Nu e ntmpltor, de exemplu, c primele haine europene de la noi am fost denumite nemtesti, urmare a contactului cu negustorii din Leipzig care au lsat si numele strzii Lipscani din Bucuresti. Prin opozitie, islicul si caftanul devin simbolurile anacronice ale unei epoci condamnate la disparitie, iar oamenii de rnd, tranii, snt denumiti opincari. Mai mult, cliseele sau stereotipiile culturale, puternic nrdcinate n mentalul colectiv, rezistente n timp, ajung adesea s piard contactul cu realitatea. Walter Lippmann, cel care a lansat termenul de stereotipie, mprumutat din limbajul profesional al tipografilor, era chiar de prere c n majoritatea cazurilor acestea snt gresite. Influenta lor, n practica social contemporan, este socotit pernicioas, ducnd la tensiuni ntre popoare. Practicienii etnopsihologiei recomand programe de actiune avnd ca finalitate atenuarea sau chiar eliminarea efectelor negative ale imaginilor nationale.3

http://lett.ubbcluj.ro/~echinox/caiete2/10.html

Note 1 G.Clinescu, Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent, editie nou, Craiova, 1993, pag. 4. 3 K.Heitmann, Imaginea romnilor n spatiul lingvistic german 1775-1918 - un studiu imagologic, Bocsan, compare, Valeriu Bucuresti, Leu, Editura Resita, 1994; Editura Univers,1995, Banatica, etc. p. 1996, pag. 5. 5. 4 Cuvnt nainte la volumul Identitate si alteritate. Studii de imagologie, coordonatori: Nicolae 5 Y. Chevrel, La littrature compare, Paris, PUF, 1989; D. H. Pageaux, La littrature gnrale et 6 Al. Dima, op. cit., pag. 136. Atributul de noutate s-a atenuat, astfel c un cercettor din zilele noastre denumeste acest domeniu lun des champs de recherches les plus anciens de la littrature gnrale et compare (J. M. Moura, Imagologie littraire et mythocritique: rencontres et divergences de deux recherches comparatistes, n vol. Mythes et littrature, Paris, 1994, pag. 129). 7 J. M. Carr, Les crivains franais et le mirage allemand (1800-1940), Paris, Boivin et Cie, 1947. Pe de alt parte, Moura citeaz ca pionieri ai imagologiei pe F. Balden-sperger si pe P. Hazard 8 1918, Editura (op. Heitmann, Casa Crtii cit., op. de Stiint, pag. 129-130). cit. Cluj, 2000. 973. 2 Confederatia elvetian srbtoreste astzi 700 de ani, n Cotidianul, I, nr. 60, 1 aug. 1991, pag.

9 Vezi studiul nostru (Gh. Lascu), Imaginea Frantei la romnii din Transilva-nia pn n anul 10 Pentru imaginea elvetianului n literatura francez vezi Histoire de la littrature en Suisse romande, vol. I, Payot, Lausanne, 1996, pag. 225-226; imaginile romnesti la Gh. Lascu, Images roumaines de la Suisse, n Versants revue suisse des littratures romanes, Slatkine, Geneve, 1998, 12 Citat de D. nr. Hncu n 34, Introducere la pag. K. Heitmann, 33-48. op. cit., pag. 6.
4

11 D.-H. Pageaux, La littrature gnrale et compare, Paris, Armand Colin, 1994, pag. 71-73.

http://lett.ubbcluj.ro/~echinox/caiete2/10.html