Abordarea libertatii in filosofie

Una din temele principale de studiu abordate de filosofi inca din antichitate este libertatea. Este dificil sa se formuleze o definitie in ceea ce priveste libertatea, insa de cele mai multe ori aceasta este o problema abordata in sens negativ, prin expunerea constrangerilor care o afecteaza. In sens larg se poate afirma ca libertatea este perceputa ca lipsa obstacolelor si a constrangerilor. Filosofii stoici sustineau ca libertatea este independenta de orice conditie exterioara, iar pentru a fi intelept trebuie sa te detasezi de tot ceea ce nu este in puterea ta. Anticii au considerat ca libertatea consta in relatiile dintre oameni, fiind preocupati in special de problemele morale. Cand vorbim despre libertate putem avea in prim plan urmatoarele aspecte1: o Natura libertatii: libertatea este un scop in sine , datorita faptului ca popoarele si locuitorii acestora doresc sa traisca fara constrangeri, iar democractia si statul sunt considerate mijloace pentru a garanta libertatea; o Originile libertatii: Libertatea are doua origini- pe de o parte este ceva cu care ne nastem, iar pe de alta parte ea este considerata un contract social ( consecinta unor evolutii si progrese social, rezultatul unor angajamente politice si juridice, etc.) o Problema concilierii libertatilor individuale, a intereselor private cu cele publice: uneori prea multa libertate oferita unei persoane, poate ingradi libertatea altei persoane. Pentru a preveni aceasta, s-a propus principiul maximei libertati egale compatibile cu libertatea celorlalti si a minizarii intervenitei publice in sfera individuala Alte probleme pe care le putem avea in vedere cand discutam despre libertate sunt: caracterul libertatii( individuala sau colectiva), prioritatea libertatii, tipuri de libertate(negative sau pozitiva), etc. Cel mai important timp de libertate este libertatea politica. Isaiah Berlin imparte libertatea in: libertate negativa, in care nu sunt prezente constrangeri impuse de puterea

Sursa : Manual de filosofie, Humanitas Educational, 2003, Pp.53-56

politica, iar realizarea ei impune restrictionarea puterii statului, si libertatea pozitiva ce consta implinirea pe plan personal(individual). Pe de alta parte libertatea este abordata impreuna cu termeni precum: Capacitate: suntem libera sa facem ce vrem, insa trebuie sa fim si capabili; Resurse: pentru a face ce vrem, avem nevoie de mijloacele necesare pentru realizarea actiunii. Responsabilitatea: suntem liberi, insa trebuie sa ne asumam responsabilitatea pentru ceea ce facem. Libertatea poate fi considerata interpersoanala, deoarece ea are sens numai prin raportare la ceilalti. John Stuart Mill considera limitarea libertatii ca fiind exterioara individului, statul fiind cel care impune restrictii, insa aceasta sustine ca nu societatea se subordoneaza statului, ci statul trebuie sa se subordoneze societatii( J. St. Mill, Despre libertate). Aceasta poate fi atinsa prin adaptarea dorintelor si telurilor noastre la ceea ce putem realiza , cu alte cuvinte sa fim realisti. Aceasta adaptare presupune ca omul sa reuseasca sa se domine pe el insusi, fiind o conditie obligatorie, dupa cum sustine si Epicur: caci nimeni nu se poate considera un om liber, daca nu se domina pe el insusi. Pe de alta parte, Stoicii identifica doua metode de rezolvarea a problemei libertatii : 1. Acestia vad libertatea ca pe o stare interioara a omului, o stare de calm, de seninatate, chiar resemnare, o stare in care individul este multumit cu ceea ce are, fara a avea aspiratii imposibile. In acest caz libertatea coincide cu fericirea. 2. Daca libertatea este o stare interioara, iar omul trebuie sa poata sa-si domine propriile dorinte, atunci pentru a fi liber omul trebuie sa isi domine propriul univers, propriile trairi si aspiratii2

In gandirea politica a secolului al XX-lea a aparut distinctia dintre libertatea negative si cea pozitiva. Libertatea negative consta in lipsa constrangerilor arbitrare, care sunt impuse

Manual de filosofie, Humanitas Educational, 2003,p.58

de puterea politica sau de alti oameni): Poti spune ca esti lipsit de libertate politica doar atunci cand esti impiedicat de alti indivizi sa iti atingi scopul ( Isaiah Berlin,Doua concepte despre libertate). Pentru ca libertatea negative si atinsa, nu presupune amestecul permanent al statului sau al societatii in sfera individuala,ci, din contra, restangerea acestuia la un nivel minim3 necesar apararilor drepturilor si libertatilor individuale. Acest tip de libertate, insa, nu poate garanta atingerea scopurilor, deoarece reperezinta o conditie necesara, dar nu si suficienta . Libertatea pozitiva consta in atingerea scopurilor individuale si in abilitatile fiecaruia de a-si atinge scopurile , dupa cum spune si T.H. Green:idealul adevaratei libertati este puterea maxima, acordata in mod egal tuturor membrilor societatii umane, pentru a se realize cat mai bine. Asigurarea libertatii pozitive implica interventia statului sau a societatii in viata indivizilor, pentru ca fiecare dintre acestia sa aiba resursele necesare pentru a-si atinge telurile. In termeni generali, libertatea poate fi exprimata ca fiind lipsa constrangerilor in actiunele pe care le intreprindem. Aceasta este asociata cu responsabilitatea si reclama faptul ca orice autoritate cauta sa limiteze sfera actiunilor individuale. Atat libertatea, cat si responsabilitatea sunt termeni aflati in corelatie, conditionandu-se reciproc. Responsabilitatea se manifesta doar in raport cu oamenii liberi, insa pentru a putea fi liber trebuie sa stii sa iti asumi responsabilitatea. Pe de alta parte, din perspective metafizica libertatea se defineste in raport cu necesitatea, manifestandu-se sub forma de legi. Jean Paul Sartre, necesitatea este o interventie a ratiunii, filosoful sustine ca din punct de vedere existential nu exista constrangeri care provin din exterior, noi suntem cel care ni le impunem. Pentru a fi pe deplin liberi, este necesar sa eliminam contrangerile oferite de educatie si mediul in care traim. In conceptia lui Sartre, responsabilitatea absoluta inseamna asumarea consecintelor libertatii pe care o avem. Acesta considera ca omul nu are o misiune prestabilita pe pamant, fiecare isi creaza propriile misiuni,fiind singurul responsabil de faptele sale.

Manual de tip B, clasa a XII-a, 2009,editura Didactica si Pedagocica, cap. Libertatea

In concluzie, libertatea este inteleasa ca fiind lipsa constrangerilor, obstacolelor care ne impiedica sa ne atingem scopurile. Ne-am nascut liberi si suntem stapani pe faptele noastre si nimeni nu ne poate ingradi libertatea. A fi libertatea inseamna a-ti accepta conditia, aceasta fiind o stare interioara de care toti simtim nevoia de a o avea.

Bibliografie:

1. Doina Olga Stefanescu, Adrian Miroiu(coord.), Manual de Filozofie,2003, editura Humanitas Educational 2. Elena Lupsa, Gabriel Hacman, Manual de tip B. Filosofie,2009, editura Didactica si Pedagogica 3. Rudolf Steiner, Filosofia Libertatii, http://ro.scribd.com/doc/249099/Filosofia-libertatii, 15 Ian 2013,15:06 pm 4. Isaiah Berlin , Cinci eseuri despre libertate, Humanitas 5. J.S.Mill, Despre libertate, http://ro.scribd.com/doc/37056176/Mill-Stuart-DespreLibertate, 15 ian 2013,17:34pm