Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CUPRINS
CAPITOLUL I
Anatomia Si Fiziologia Ficatului 1. ANATOMIA FICATULUI I. 2. STRUCTURA FICATULUI I. 3. VASCULARIZATIA FICATULUI I. 4. INERVATIA FICATULUI I. 5. FUNCTIILE FICATULUI

CAPITOLUL II
Hepatitele Virale Acute II. 1. DEFINITIE II. 2. CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE II. 3. ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE II. 4. CONDITII FAVORIZANTE II. 5. ANATOMIA PATOGENICA II. 6. SIMPTOMATOLOGIE II.6. 1. EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI II. 6. 2. Perioada preicterica (prodromala) II. 6. 3. Perioada icterica ( de stare ) II. 6. 4. Perioada de declin II. 6. 5. Perioada de convalescenta II. 7. FORME CLINICE II. 8. DIAGNOSTIC II. 8. 1. Diagnosticul pozitiv se pune pe date II. 8. 2. Diagnostic Diferential II. 9. EVOLUTIE II.10. COMPLICATIILE SI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A II. 11 . EXPLORARI SI INFORMATII PARACLINICE II. 12. PROGNOSTIC 1

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CAPITOLUL III
Tratament III. 1. TRATAMENT IGIENO DIETETIC III. 2. TRATAMENT MEDICAMENTOS III. 3. DISPENSARIZAREA III. 4. HEPATITA VIRALA SI SARCINA III. 5. Hepatita Virala Boala Profesionala A Personalului Medico Sanitar

CAPITOLUL IV
Profilaxia IV.1. PROFILAXIA HEPATITEI POST TRANSFUZIONALA IV. 2. PROFILAXIA HEPATITEI PROFESIONALA IV. 3. PROFILAXIA SPECIFICA IV. 4. PROFILAXIA TRANSMITERII PERINATALA

CAPITOLUL V
Rolul Asistentei Medicale In Ingrijirea Pacientilor Cu Hepatita Virala Tip A

CONCLUZII PREZENTAREA CAZURILOR DE HEPATITA VIRALA ACUTA BIBLIOGRAFIE

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI

I. 1. ANATOMIA FICATULUI Este cea mai mare glanda anexa a tubului digestive. Este situat in etajul supramezocolic, in partea dreapta, sub diafragm, deasupra colonului transvers la dreapta stomacului. Are o consistenta ferma si o culoare bruma. Are forma unui ovoid taiat oblic, avand 28cm in sens transversal si 16cm in sens antero-posterior. Ficatul are o fata superioara, una inferioara, o margine inferioara si o margine posterioara, mai lata. Fata superioara (diafragmatica) este divizata in doi lobi: stang si drept. Lobul stang e mai mic decat cel drept. Prin intermediul diafragmei, fata superioara vine in raport cu inima, invelita de pericard, si cu bazele celor doi plamani, tapetate de pleura. Fata inferioara (viscerala) este parcursa de trei santuri, dintre cele doua sunt sagitale (longitudinale), iar al treilea transvers. Santul transvers reprezinta hilul ficatului prin care artera hepatica, vena porta, nervii hepatici, ies limfaticele si caile biliare. Santul sagital (longitudinal) stang contine, in segmentul anterior, ligamentul rotund provenit prin obliterarea venei oblicale iar in segmentul posterior cordonul fibros . Santul sagital (longitudinal) drept prezinta, in segmental anterior, fosa cistica in care se gaseste vezica biliara, iar in segmental posterior vena cava inferioara. Cele trei santuri impart fata viscerala a ficatului in patru lobi: Lobul stang; Lobul drept; Lobul patrat; Lobul caudat; Marginea inferioara este ascutita. Prezinta doua incizurii, una la stanga incizura ligamentului rotund, cea de-a doua la dreapta, incizura cistica .

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A I. 2. STRUCTURA FICATULUI La exterior, ficatul este acoperit de peritoneul visceral . Sub peritoneul visceral se afla capsula fibroasa a ficatului (capsula Glisson). De unde pleaca septuri conjunctivo-vasculare, care patrund in parenchimul hepatic, delinitand lobulii hepaticii, care sunt unitati anatomice si functionale ale ficatului. Lobulii sunt vizibili cu ochiul liber. Lobulul hepatic este format din celule hepatice (hepatocite), din capilare sinusoide, din vena centrolobulara spre care converg sinusoidele si din caniculele biliare intralobulare. Celulele hepatice sunt dispuse in spatiu sub forma unor placi sau lame, formate dintr-un singur rand de celule. In grosimea unei lame se formeaza caniculele biliare intralobulare. Celulele hepatice, hepatocitele, sunt relativ mari, de forma poliedrica si apar pe sectiune sub aspect poligonal. Celula hepatica poate sa-si verse secretia fie in caniculele biliare (secretia exocrina) , fie in sinusoide (secretia endocrina). I. 3. VASCULARIZATIA FICATULUI Ficatul are o dubla vascularizatie: nutritiva si functionala. Vascularizatia nutritiva este reprezentata de artera hepatica care aduce la ficat sange incarcat cu O2 Vascularizatia functionala este realizata de vena porta. Vena porta aduce la ficat sange incarcat cu substante rezultate in urma absorbtiei intestinale. Limfaticele ficatului ajung in ganglionii din hilul ficatului (ganglionii hilari), si de aici in ganglionii celiaci. I. 4. INERVATIA FICATULUI Inervatia ficatului este asigurata de plexul hepatic format din fibre simpatice si parasimpatice. Plexul hepatic se desprinde din plexul celiac.

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Caile biliare sunt conducte prin care bila, secretata continuu de celule hepatice, ajunge in duoden numai atunci cand ajung aici produsii digestiei gastrice. Caile biliare prezinta doua parti: una intrahepatica , alta extrahepatica Caile biliare intrahepatice sunt canalicule biliare intralobulare, colangiolele( canalicule Hering), canaliculele perilobulare si intralobulare. Acestea din urma formeaza doua canale hepatice: stang si drept. Caile biliare extrahepatice cuprind un canal principal ( canalul hepatocoledoc) si un aparat diverticular( format din vezica biliara si canalul cistic). Canalul hepatic comun se formeaza din unirea, la nivelul hilului, a celor doua canale hepatice, stang si drept. Vezica biliara (colecistul) este un rezervor in care se depoziteaza bila in perioadele interdigestive. Vezica biliara este situata pe fata viscerala a ficatului. Are forma de para, cu lungimea de 8-10 cm si latimea de 4cm . Capacitatea ei este de 50-60cm3. I. 5. FUNCTIILE FICATULUI Functia biliara (biligeneza) secretia biliara rezulta din activitatile celulelor Kupffer si celulelor hepatice. Bila se varsa in intestin in cantitati de 600-1000ml/24 ore. Sarurile biliare reprezinta cel mai important component al bilei. Ele indeplinesc mai multe activitati: participa la emulsionarea grasimilor in intestin si la stabilirea acestor emulsii; prin aceasta se mareste enorm suprafata particulelor grase, intensificandu-se atacul enzimatic. Insasi actiunea lipazei pancreatice este activata de sarurile biliare. au rol important in absorbtia vitaminelor liposolubile (A, D, E si K), absorbtia fierului si calciului alimentar; stimuleaza secretia biliara prin actiunea lor coleretica, rol important in stimularea peristaltismului intestinal si rol de mentinere a echilibrului microbismului intestinal. Functia metabolica se refera la toate substantele nutritive: - glicogenetica sintetizeaza glicogenul din glucoza, scindeaza glicogenul in glucoza, formeaza glicogen din grasimi si acizi aminati;

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A - adipogenetica in ficat se depoziteaza grasimi. El antreneaza grasimile de rezerva din organism in caz de inanitie. Sintetizeaza grasimi din acizi grasi, transforma glucidele in exces in grasimi si invers. Joaca rol in esterificarea colesterolului. - functia proteinoformatoare sintetizeaza albumine si globuline, contribuind la mentinerea echilibrului proteinemiei ; sintetizeaza fibrinogenul si protrombina cu rol in coagulare; - functia ureogena a ficatului consta in a fabrica uree din acizi aminati in exces, uzati sau nefolositi in sinteze; - intervine in metabolismul mineralelor : Cl, Na, K, Cu, Fe, (este depozit de fier); - rol in metabolismul apei, regland diureza prin neutralizarea unor hormoni (suprarenali, estrogeni, antidiuretice); - este depozit de vitamine liposolubile si hidrosolubile. Ficatul reprezinta cel mai bogat depozit de vitamina A din organism aproximativ 95%; - sintetizeaza fermentii arginaza, ureaza, care intervin in procesele urogene din ficat; tributiraza, care intervine in arderile acizilor grasi; fosfatazele si fosforilazele cu rol in fosforilarea grasimilor si glucidelor; transaminaza care favorizeaza reactiile dintre metionina si colina. Functia hematopoietica ficatul formeza hematii in perioada intrauterina a fatului, fiind in acelasi timp si loc de distrugere a hematiilor imbatranite. Ficatul are rol in reglarea echilibrului acido-bazic intervenind in transformarea acidului lactic in glucoza, formarea amoniacului din acizi aminati; Functia antitoxica neutralizeaza substantele toxice endogene si exogene; Functia de termoreglare ficatul genereaza caldura in stare de repaus.

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CAPITOLUL II HEPATITELE VIRALE ACUTE II. 1. DEFINITIE Hepatita epidemica este o boala infectioasa transmisibila, aparand spontan sub forma epidemica sau chiar pandemica. Este provocata de un virus filtrabil specific (virusul hepatitic), care este introdus in organism pe cale digestiva, sau accidental, pe cale parenterala provocand o imbolnavire generala a organismului si in mod deosebit a parenchimului hepatic.boala se manifesta prin semne de infectie generala si prin simptome digestive si hepatice, insotite sau nu de icter. II. 2. CLASIFICAREA HEPATITELOR VIRALE Hepatitele sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup de virusuri hepatotrope (A, B, C, D si E) ce prezinta doua modalitati distincte de transmitere : una digestiva pentru virusurile A si E si alta parenterala pentru virusurile B, C si D.

a)

Hepatita virala A (HVA) denumita candva si hepatita epidemica, este cauzata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala; evolueaza de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila;

b) Hepatita virala B (HVB) denumita candva serica, datorita transmiterii parenterale a agentului cauzal (HVB) un dezoxiribovirus, cu mare rezistenta in mediul extern; evolueaza uneori sever, cu deces prin coma hepatica, sau cu cronicizare in 10-15% din cazuri, putand duce la ciroza hepatica. Persistenta virusului in sange si pe tumori pe timp indelungat si marea lui rezistenta confera bolii particularitati epidemiologice; c) Hepatita virala C (HVC) s-a desprins din grupul hepatitelor zise non-A, non-B (nici A, nici B); se transmite pe cale parenterala, ca si precedenta, survenind mai ales (dar nu numai), posttransfuzional; este cauzata de un flavivirus din familia 7

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A toga viridae, VHC, un ribovirus are evolutie similara cu hepatita B, posibil severa si deseori (pana la 50%) cu cronicizare; d) Hepatita virala D (HVD) sau delta, cum a fost numita prima data, este cauzata de un ARN-virus, defectiv, care nu se dezvolta decat in prezenta VHB cu al carei invelis antigenic de suprafata (Ag HBS) se acopera. Boala evolueaza sever, potentandu-se cu HVB si se transmite tot parenteral ca si precedentele (B si C); e) Hepatita virala E (HVE) s-a desprins si ea din grupul non-A, non-B, fiind determinata de un ARN-virus, calcivirus, distinct de VHA, desi epidemiologic si simptomatologic se apropie mult de hepatita A. II.3. ETIOLOGIE SI EPIDEMIOLOGIE Hepatita virala A este provocata de un enterovirus (HVA) cu transmitere fecal-orala, sau pe cale digestiva. S-au descris epidemii hidrice si mici focare epidemice dupa consum de stridii si moluste. De regula contagiunea se face prin contact direct dar se poate face si indirect, in conditiile unor deficiente de igiena personala, comunala si alimentara. Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern, se explica intensa circulatie a virusului hepatitei A, care duce la o morbiditate mult mai mare decat arata cazurile icterice (10 cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales in colectivitatile scolare. Se realizeaza astfel o imunizare naturala, de cele mai multe ori oculta, care creste cu varsta. Eliminarea fecala a virusului dureaza de obicei o saptamana inainte de debutul icterului si o saptamana dupa. Infectia cu virus A confera imunitate, neexistand purtatori cronici de virus hepatitic A. II. 4. CONDITII FAVORIZANTE Factorii care favorizeaza imbolnavirea si predispun la o evolutie mai grea a boli sunt urmatorii : a) Varsta - Hepatita apare cel mai frecvent la copii la care din fericire, evolutia este mai usoara. Exista o singura exceptie :sugarii fac de regula o hepatita mai grava si de aceea copilul mic face o forma mai severa de hepatita. Persoanele mai in varsta fac o hepatita mai severa. b) Factorii predispozantii si agravantii : 8

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A - persoanele mai expuse sa faca hepatita sau hepatita mai severa sunt: cei care fac abateri frecvente de la regulile elementare de igiena (personala si alimentara); - cei care se hranesc unilateral sau insuficient; - persoane obeze, care se alimenteaza in exces, si care au de regula un ficat sufocat de grasimi cu slaba rezistenta la imbolnavire. Acestia sunt predispusi la o evolutie mai grea a bolii; - cei care sufera de bolii de stomac si intestin, care se nutresc insuficient cu diete sarace in factorii nutritivi; -persoanele care abuzeaza de conserve, de mancaruri complicat preparate (sosuri, condimente, grasimi prajite), ca si cei care nu consuma alimente proaspete (fructe si zarzavaturi cu vitamine) sunt predispusi sa faca hepatita cu forma mai dificila. II. 5. ANATOMIA PATOGENICA Leziunile din hepatita virala acuta au fost cunoscute mai bine dupa practicarea pe scara larga a noilor metode de cercetare: laparascopie, punctie- biopsie hepatica si microscopie electronica. La examenul microscopic al formelor obisnuite ficatul este putin modificat uneori de culoare inchisa. In formele severe ficatul este micsorat cu capsula zbarcita de culoare deschisa cenusie rosiatica sau galbuie (distrofie hepatica acuta) in unele situatii suprafata ficatului prezinta infundari alterand cu ridicaturi mai deschise la culoare (distrofie hepatica acut, subacuta). La examenul macroscopic apar modificari atat in parenchim si in mezenchim . Celulele hepatice pot prezenta tumefieri si leziuni de tip degenerativ ori de tip necrotic; apar infiltrarii celulare in spatiile porte si perii lobularii: leziuni de vascularitate, trombibiliari, proliferare Kupfferiana. Reticulul de sustinere este patrat. Concomitent cu acest aspect pot fi observate si semen de regenerare hepatocelulare. Arhitectomia este pastrata. In formele severe leziunile de necroza sunt foarte extinse ; apar zone de regenerare nodulare cu tesut conjunctiv; multe venule prezinta leziuni de degenerescenta grasa,reticulul de sustinere este pe alocuri distrus, arhitectomia numai este pastrata in intregime. Examenul morfologic al celorlalte organe arata procese inflamatorii moderate, de tip edematos si cu caracter versibil. Sunt interesate in mod deosebit caile biliare, duodenul si pancreasul dar si stomacul si restul tubului digestiv pot fi cuprinse de procesul inflamator.

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Simptomatologia anatomiei patogenice - Infectie digestiva pentru hepatita A si E si parenteral hepatitele B,C si D ,perioada de incubatie este mare de 2-6 saptamani pentru hepatitele enterale si 2-6 luni pentru hepatitele parenterale,asimptomatica.

II. 6. SIMPTOMATOLOGIE Se afirma ca 10% din hepatitele virale de tip A sunt manifeste clinic, mai ales la adulti, copiii facand forme usoare sau asimptomatice II.6.1 EXPLORAREA FUNCTIONALA A FICATULUI Examenul de laborator al sangelui pentru explorare : Sindromul de hepatocitolize ; Sindromului de deficit functional ; Sindromului colestatic Recoltarea sangelui: sangele se recolteaza de obicei pentru examinari hematologice, parazitologice, biochimice, serologice, microbiologice si virusologice. Se poate recolta sange capilar, venos arterial. Hemoleucograma consta in determinarea numarului de elemente figurate: eritrocite (4,5-5mil/mm3 femei) ; reticulocite 10-15%; hemoglobina 15-2g/100mlbarbati; 13-2g/100ml femei ) leucocite 4200-8000/mm3 ; limfocite (20-40% ) monocite (4-8% ) ; trombocite 150400.000/mm3. Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) : Rapiditatea cu care se produce depunerea hematiilor (1-10mm/1h,7-15mm/2h ; 2-13mm/1h ; 12-17mm/2h femei ). Examene biochimice: Se efectueaza prin punctie venoasa, dimineata, bolnavul fiind a jeune. Sideremia consta in determinarea cantitatii de fier in singe, in hepatita virala se observa o crestere. Se recolteaza 10ml de sange intr-o eprubeta cu ac de platin fara seringa; valoarea normala este de 100 160ml.

10

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Transaminaza, fosfataza alcalina consta in dozarea enzimelor celulare, se recolteaza 5 10ml sange venos, dimineata pe nemancate, fara substanta anticoagulanta; valorile normale sunt: - TGO = 2 20u.i; - bilirubina totala = 0,6 1 mg; - bilirubina directa = 0,1 0,4mg% - fosfataza alcalina = 2 4u.i. Electoforeza serveste pentru determinarea cantitativa a fractiunilor proteice din sange. In hepatita virala se constata o crestere. Indicele de protombina tip Quick protombina este sintetizata in ficat, de aceea imbolnavirile parenchimatoase se arata deficit de protombina. Ureea si creatinina in hepatita virala se observa o crestere. Val. normale: - uree = 0,20 0,40g/ 1000ml - creatinina = 0,6 1,20mg% Glicemia reprezinta cantitatea de glucoza din sange, in hepatita virala acuta este normala. Val. normla = 0,80 1,20gr% Examenele serologice cerceteaza prezenta sau absenta anticorpilor in serul bolnavului. In hepatita virala se cauta AgHBs. Examenul urinii examenul urinii informeaza asupra starii functionale a rinichilor sau a altor organe, in acest caz ficatul. Examenul materiilor fecale se efectueaza fie dupa o defecare spontana, fie dupa administrarea unor substanta purgative sau clisma. Este foare important ca fecalele trimise pentru analiza de laborator sa nu fie amestecate cu urina, bariu ( dupa examene radiologice), grasime si apa ( dupa clisme). Examenul endoscopic Laparoscopia este o metoda de examinare a suprafetei ficatului cu ajutorul laparoscopului. Pot fi exploatate fata inferioara si marginea anterioara. Este utila mai ales in

11

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A neoplasme si hemoragiile cu icter, in plus sunt cercetate vezicula biliara si o parte din caile biliare. In leziunile circumscrise, laparascopia permite efectuarea unei biopsii dirijate. Examenul morfologic Punctia biopsie hepatica este unul dintre cele mai utile mijloace de diagnostic, cu conditia ca leziunile sa fie difuze. In unele situatii, cum este cazul suspiciunii de cancer, punctia biopsie se executa sub controlul laparoscopului. II. 6. 2. Perioada preicterica (prodromala) are o durata de 3-7 zile pana la 2 saptamani, poate uneori lipsii boala incepand cu icter sau poate dura mai mult. Simptomatologia se instaleaza relativ treptat si incubatia este in medie 25 de zile (2-6 saptamani). Principalele simptome sunt cele digestive si anume : anorexie, inapetenta, greturi, varsaturi, jena epigastrica cu caracter continu, balonari postprandiale, modificari de scaun (constipatie sau diaree). Pot prezenta dureri in hipocondrul drept sau fosa iliaca dreapta. Simptomatologia prodromala poate fi dominata si de alte manifestari: febra in 2-4% din cazuri, cu intensitate si durata variabile ( 37,2*-37,5*C) si durand cateva zile, cefalee, dureri musculare generalizate (curbatura musculara), catar respirator (intalnit mai ales la copii), imbracand un aspect pseudogripal. In alte cazuri, simptomele dau un aspect pseudoreumatismal (in 6% din cazuri) cu febra si artralgii care mimeaza un RAA care nu cedeaza la antiinflamatoare. Debutul mai poate fi de tip nervos cu simptome neuropsihice ca : astenie, ameteli, cefalee, insomnie, irascibilitate, somnolenta. Mai rar apar modificari cutanate ca eruptiile cutanate de tip urticarian ( in 2-5% din cazuri). La examenul obiectiv se constata o hepatomegalie moderata, cu ficatul usor sensibil si eventual o splenomegalie discreta. Examenele de laborator evidentiaza : urobilinogenurie, cresterea transaminazelor, VSH normal sau scazut. II. 6. 3. Perioada icterica ( de stare ) este dominata de aparitia unui sindrom icteric. El se instaleaza de obicei in cateva zile, incepand cu fata si mucoasa conjunctivala 12

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A (unde fondul alb al sclerei permite observarea precoce a coloratiei galbene), apoi se generalizeaza pe trunchi si membre. In aceasta faza, simptomele obiective din faza preicterica se atenueaza sau dispar , apetitul revine, starea subfebrila dispare. In perioada de stare icterul se mentine la nivelul maxim de intensitate atins. El poate fi discret, moderat, intens sau foarte intens, iar nuanta lui este de obicei galbena (icter flavinic), sau poate fi franc (portocaliu sau rubiniu). Durata icterului este in medie 2-4 saptamani, insa poate fi prelungita in formele colestatice, in care nuanta lui devine galben-verzuie sau galben-teroasa, amintind icterul obstructiv (verdiu, melas) si se insoteste de prurit. Urina este hipercroma (colurica), iar scaunele usor decolorate (hipocolice). Diureza scade sub 1.000ml, putand ajunge la 500ml (oligurie). Pe langa sindromul icteric, se evidentiaza marirea ficatului care depaseste rebordul costal cu cativa cm, fiind de consistenta moale si dureros la palpare, cu marginea ascutita, bine delimitata. Caile biliare, stomacul, duodenul si pancreasul sunt implicate in procesul infectios, afectarea lor manifestandu-se prin diverse tulburari: constipatie, dureri, flatulenta, balonari, pirozis. Splina este moderat marita, in special la tineri si copii. Tensiunea arteriala scade in cursul hepatitei, ritmul cardiac este bradicardic in timpul perioadei icterice. Examenele de laborator evidentiaza : - bilirubina crescuta la 10-30mg%; - in urina exista bilirubina si saruri biliare; - imunoglobinele cresc; - transaminazele sunt crescute. II. 6. 4. Perioada de declin se caracterizeaza printr-o regresiune treptata, alteori mai rapida a simptomelor din perioada de stare. In aceasta perioada dispar tulburarile digestive majore, reapare apetitul, scaunul se recoloreaza, dispare astenia, apare poliurie cu decolorarea urinii. Modificarile umorale din perioada de stare dispar : apare o hemodilutie, cu cresterea diurezei, bilirubinemia scade catre cifra normala, VSH-ul creste usor.

13

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A II. 6. 5. Perioada de convalescenta a hepatitei virale acute este lunga (2-4 luni); se manifesta prin disparitia sindromului icteric, bilirubinemia scade sub 10mg%, ficatul se normalizeaza, apetitul este prezent, scaunul are aspect normal.

II. 7. FORME CLINICE Dupa etiologie hepatita A se caracterizeaza prin prodrom digestiv febrilastenic, de scurta durata, evolutie favorabila a bolii, fara sfarsit letal si cronicizare. Dupa evolutie si gravitate se deosebesc : - forme anicterice caracterizate prin lipsa sindromului icteric, caracterizate prin simptome digestive (greata, anorexie, balonare abdominala, uneori varsaturi), hepatomegalie dureroasa, dureri articulare si musculare, astenie, urini reduse si inchise la culoare. Recunoasterea lor se face in context epidemiologic si prin examen de laborator (probe functionale hepatice); - forma comuna. Dupa durata bolii : - forme scurte (abortive, fruste) evolueaza in cateva zile, cu astenie, greata, ameteli, tulburari abdominale minore; - forme prelungite dureaza 2-3 luni, putandu-se intinde la 1-2 ani. Se caracterizeaza printr-un icter pronuntat, luand aspect cenusiu-verzui, cu mucoase intens colorate in galben, slabire pronuntata, o hepatomegalie de consistenta ferma, treptat dura, splenomegalie de consistenta crescuta, persistenta tulburarilor digestive si deseori oscilatii febrile si prurit; - forma prelungita simpla. Dupa intensitatea bolii : - forme severe in mai putin de 24 de ore evolutia se precipita catre marea insuficienta hepatica; 14

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A - forma comatoasa (fulminanta) apare cu totul exceptional, cam 1/10.000 cazuri, este numit si marea insuficienta hepatica, apare rar si numai in hepatitele B, posibil in C si D. Distrofia acuta a ficatului (atrofia acuta) apare de obicei la tineri in cursul unei hepatite obisnuite, in prima parte a bolii. Debuteaza cu agitatie psihomotorie, stare de torpoare si apoi coma; sindromul hemoragic este prezent, ficatul este mic, abia percutabil. Distrofia subacuta hepatica (forma fulminanta) sfarseste fie printr-o ciroza, fie letal. Dupa varsta : - la copil hepatita evolueaza de obicei mai usor decat la adult, dominand in etiologie virusul hepatitic A. Hepatomegalia este accentuata si persista, icterul este mai putin intens si dureaza mai putin. Adenopatiile sunt mai frecvente decat la adult. La inceputul bolii s-a observat un facies particular: pometii rosii, paloare periorala cu tonalitate subicterica si buzele colorate intens in rosu inchis (aspect de buze vopsite), amintind masca Filatov din scarlatina, masca de hepatita. - la sugar hepatita virala evolueaza sever, cu letalitate de 8-17%, dominand in etiologie virusul hepatitei B. - la batrani hepatita virala apare mai rar, evolueaza mai sever, date fiind particularitatile varstei. - la gravida hepatita virala evolueaza mai sever in ultimile luni. In primele luni, hepatita evolueaza obisnuit, insa poate influenta nociv sarcina (nasteri premature, imaturitate, mortalitate fetala), putand sa constituie motiv de intrerupere a cursului sarcinii. II. 8. DIAGNOSTIC II. 8. 1. Diagnosticul pozitiv se pune pe date : -date epidemiologice: contact infectat cu cazuri similare, focar epidemic, familial sau de colectivitate, contacte profesionale, posibilitatea de inoculare parenterala, transfuzii de sange sau derivate de sange , hemodializa, injectii cu instrumentar nesterilizat. - date clinice: variatele tipuri de debut, tulburari dispeptice persistente, astenie inexplicabila, hipercromia urinii, hepatomegalia dureroasa; - date de labolator nespecificate si specificate; - nespecifice- cresterea valorilor pana la 1000-2000u.i ale enzimelor TGO,TGP; 15

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Fosfataza alcalina ( valori normale : 80-120mg% ) creste la valori de 200-500mg% fiind revelatoare a leziunilor hepatice. Modificarile proteinelor serice care apar in hepatita virala se pun in evidenta prin teste de diproteinemie si electroforeza. -reactia timol > 4UML -reactia sulfat de Zn> 10UML - reactia Takata-Ara +++ Leucemie cu neutropenie, USA normal chiar scazut specifice ( Markarii de virusuri hepatice). Decelarea antigenului hepatitei A in materiile fecale in primele 14 zile. Detectarea anticorpilor specifici anti VHA. IgM apar precoce in sange dar dispar dupa 10-14 zile de boala pun diagnosticul de hepatita A. IgG apar tarziu in sange dar persista uneori toata viata semn de imunitate. Decelarea antigenului HBs in sange cu 4-8 saptamani inaintea debutului bolii persista luni-ani gasirea pune diagnosticului de certitudine, daca gasim in sange anticorpii specifici anti- HBc arata tendinta de vindecare. AgHBc in hepatocit, nu se poate identifica persista mult daca gasim anticorpi specifici anti-HBc este de rau augur deoarece denota ca organismul se straduieste sa blocheze virusul din celula hepatica. Antigenul virusului hepatitei C nu se poate depista in sange. II. 8. 2. Diagnostic Diferential Diagnosticul diferential va fi facut atat in perioada preicterica, icterica, cat si in perioada de declin. In faza preicterica deosebim hepatita epidemica de : dispepsiile febrile; gripa; reumatism articular acut; gastrita; toxinfectii alimentare; debutul altor boli infectioase. mononucleoza infectioasa; hepatita toxica; 16

In perioada icterica diagnosticul va fi facut cu celelalte afectiuni insotite de icter :

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A icterul produs de colica biliara; icterele hemolitice.

II. 9. EVOLUTIE Evolutia hepatitei epidemice prezinta in majoritatea cazurilor un caracter ciclic, dezvoltandu-se pe anumite perioade : incubatie, perioada preicterica, perioada de stare, declinul si convalescenta. Hepatita virala evolueaza spre vindecare completa intr-un interval de 3-4 saptamani. Formele care trec de 3-4 luni au tendinta la permanentizare. O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice, iar altii trec spre hepatita cronica, ca urmare a hepatitei acute. Unii bolnavi de hepatita epidemica raman in stadiul preicteric, ulterior acestia suferind aceleasi consecinte, ca si cei care au prezentat o forma comuna. In situatiile in care faza icterica dureaza pana la 6 saptamani, pot surveni si recaderi preicterice la intervale de cateva zile sau saptamani. Daca icterul revine dupa 3 luni de la disparitie, se considera ca este vorba de o noua imbolnavire ( reinfectie ). Recaderile si reinfectiile au in general o evolutie mai severa. II. 10. COMPLICATIILE SI SECHELELE HEPATITEI VIRALE TIP A In cursul hepatitei epidemice pot surveni, datorita anergiei create de infectia virotica si datorita unor factori favorizanti, complicatii ca: staza biliara, angiocolite si colecistite bacteriene, cu diferiti coci si colibacili, insotite de febra, frisoane, dureri puternice in hipocondrul drept si inrautatirea starii generale. Datorita starii de anergie, bolnavii sunt expusi unor infectii intercurente bacteriene (mai ales streptococice), sau virale (viroze respiratorii).

17

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A In perioada de regresie a icterului, pot sa apara infectii biliare, favorizate de dischinezia posthepatica. S-au descris cazuri foarte rare de anemie aplastica, cu pancitopenie prin aplazie medulara. O alta complicatie hematologica este anemia hemolitica, ce apare in convalescenta. Dintre sechele, cele mai grave se refera la starea parenchimului hepatic. Una din sechelele grave ale HVA este cronicizarea. Ea survine intr-o proportie de aproximativ 10% dupa hepatita tip B si 40-50% dupa hepatita tip C si nu survine deloc dupa hepatitele D si E . Cea mai grava sechela a hepatitei este ciroza hepatica, care se dezvolta treptat, dintr-o hepatita cronica icterica, alteori dintr-o hepatita anicterica. Dintre sechelele biliare pot aparea : dischinezii, colecistite si angiocolite. II. 11 . EXPLORARI SI INFORMATII PARACLINICE Testele enzimatice pun in evidenta leziuni celulare hepatice (citoliza), care elibereaza in sange o serie de enzime. Cresterea activitatii enzimelor ALAT (TGP) si FIFA incepe foarte precoce, inca din perioada preicterica. Numarul de leucocite este normal sau scazut, formula leucocitara arata limfocitoza si monocitoza. Testele de coagulare au valori ce deceleaza insuficienta hepatocelulara. Explorarea functiilor hepatice in perioada preicterica pun in evidenta lezarea parenchimului hepatic. Determinarea bilirubinei totale, precum si a bilirubinei indirecte si directe este foarte utila in perioada preicterica. La inceput creste bilirubina indirecta si apoi cea directa. Probele de disproteinemie cerceteaza stabilirea proteinelor in diferite solutii, punand in evidenta dezechilibrul acestora, tendinta la precipitare. II. 12. PROGNOSTIC Prognosticul hepatitei cu virus A necesita masuri igienico-sanitare privind apa potabila, alimentele, toaletele si igiena personala. Nu trebuie omisa nici posibilitatea transmiterii prin muste. Izolarea este obligatorie. 18

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Masurile de prevenire ale hepatitei epidemice vizeaza atat factorii epidemiologici principali, cat si pe cei favorizanti: Profilaxia trebuie sa inceapa cu o depistare completa si precoce a tuturor formelor de infectie cu virusul hepatitei epidemice, omul bolnav si purtatorii sanatosi de virus. Toate cazurile se vor anunta nominal, cu adresa. O mare atentie se acorda raportarii cazurilor din sectorul alimentar si din colectivitati. Izolarea trebuie aplicata atat bolnavilor cat si suspectilor, pana la infirmare. Izolarea se va face in spitale (sectii) de boli infectioase. Organizarea spitalizarii trebuie sa aiba in vedere aplicarea masurilor de dezinfectie a rufelor si obiectelor bolnavilor, dezinfectia instrumentelor medicale prin fierbere (30 minute la 100 grade celsius). Dezinfectia termometrelor se va face cu solutie de permanganat de K 1% sau cloramina 1%. Personalul care ingrijeste bolnavii va respecta normele de asepsie si antisepsie in toate manoperele efectuate. Dupa contactele infectante (cu sange sau materii fecale) se vor spala si dezinfecta riguros. Se vor respecta masurile de igiena alimentara prin protectia alimentelor (fierberea laptelui, spalarea fructelor). Se vor spala mainile cu apa curenta si sapun, se va efectua igiena individuala. Se vor proteja sursele de apa de contaminarea cu dejectii umane. In conditii speciale de expunere se recomanda utilizarea de apa fiarta (ceai) si alimente fierte sau curatate bine. Se va efectua control sever al muncitorilor din sectorul alimentar (inclusiv contactii celor bolnavi). Profilaxia specifica in hepatita virala tip A se face prin : a) imunizare pasiva cu imunoglobuline standard 16% (gama-globuline ) administrate in primele 7 zile de la contact, intramuscular (IM) in doze de 0,02-0,05 ml/kgcorp; acestea confera protectie de 2-6 luni. Este indicata la contactii cu risc 19

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A crescut, in cazurile individuale sau la grupuri care se deplaseaza in teritorii cu endemie crescuta, ori cu conditii precare de igiena; b) imunizarea activa cu vaccin produs pe celule diploide umane, inactivat cu formol, administrat intramuscular (IM) in 2 doze, la interval de o luna si cu rapel la 1 an, care asigura protectie de 99%, cu durata de minim 10 ani.

CAPITOLUL III TRATAMENT

III. 1. TRATAMENT IGIENO DIETETIC La un bolnav cu HVA , repausul fizic si intelectual este obligatoriu. De la debutul bolii si pana la disparitia icterului, repausul va fi la pat, apoi in perioada de convalescenta, va fi relativ (10-12 ore culcat), timp de 2-3 luni. Bolnavul de hepatita, odata considerat vindecat, isi va putea relua activitatea abia dupa 2-3 luni, cu program de munca redus. Reluarea timpurie a activitatii pot favoriza trecerea bolii intr-o hepatita cronica, sau aparitia unei recaderi. Dieta va tine seama de faptul ca in hepatita virala acuta tip A exista o hipofermentatie gastrica, biliara si pancreatica si deci sa nu ceara un efort digestiv prea mare. Alimentatia trebuie sa fie suficienta caloric, sa contina celuloza, sa fie adaptata gustului bolnavului. In regimul alimentar, baza va fi din glucide usor digerabile, cu vitamine si proteine suficiente , cu o cantitate moderata de grasimi, acestea mai mult de origine vegetala. Regimul alimentar va fi alcatuit si in raport cu perioada evolutiva a bolii. 20

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A In perioada acuta a bolii, cand exista intoleranta gastrica si inapetenta, hrana trebuie oferita mai ales sub forma de lichide (ceai, compot, sucuri de fructe, lichide zaharate, supe de legume, miere, dulceata, biscuiti, lapte, iaurt, branza de vaci proaspata, paine prajita). Alimentele trebuie sa contina cat mai putina clorura de Na (3-4 g/zi) pentru a favoriza diureza. Se vor adauga la regim oua fierte moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, carne slaba (pui, vitel, iepure) sau peste slab (stiuca, salau), pregatite rasol, cu adaos de ulei si lamaie, morcov ras. Apoi se trece catre un regim alimentar complet ramanand excluse : produsele prajite, conserve, muraturi, carne de porc, oaie, gasca, mezeluri, sosuri, condimente picante, produse de cofetarie ( tort, prajituri, ciocolata, inghetata), alcool, cafea, legume bogate in celuloza. III. 2. TRATAMENT MEDICAMENTOS Pentru tulburarile dispeptice (greturi si varsaturi) se administreaza antiemetice ca : Metoclopramid, vitaminoterapie. Persoanelor subnutrite li se va da un regim mai bogat in hidrocarbonate si proteine, un supliment de vitamine. Dintre vitamine sunt indicate : vitamina B1, B6 si complexul vitaminic B, vitamina C. Corticoterapia in hepatita virala acuta este privita ca o medicatie adjuvanta, cu rol patogenic, simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa. Se administreaza Prednison 1mg/kgcorp, in doza unica la ora 9 sau10 AM, odata la doua zile, cu intrerupere brusca. Tratamentul patogenic urmareste ameliorarea functiilor ficatului si refacerea morfofunctionala. In caz de varsaturi se administreaza perfuzii cu solutii glucozate sau saline, ori acizi aminati. Dozele pot fi de 100-125 ml Glucoza 20-40% si de 1000-2000 ml Glucoza 5%. Se mai administreaza Neomicina per os 4-6 g/24 ore, perfuzii cu Multiglutin, cu Arginina sorbitol sau Aspatofort pentru scaderea amoniemiei. Emetiral, Clordelazin sau Torecan. Inapetenta se combate prin

21

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Se corecteaza acidoza, se administreaza oxigen prin sonda nazala in caz de insuficienta respiratorie, se combate anemia si se controleaza repetat analizele. In caz de semne de coagulare intravasculara se administreaza Heparina sau Trombostop. In complicatiile infectioase se administreaza antibiotice : Penicilina, Gentamicina si Cefalosporine. Formele colestatice, cu icter prelungit, se trateaza cu coleretice : Anghirol, Colebil, Carbicol, Fiobilin, Bilicol. Medicamentele lipotrope si hepatotrope sunt foarte utile mai ales in formele cu evolutie prelungita. Dintre acestea avem: Mecopar, Metaspar, Aspatofort, Silimarina, Trofopar. Constipatia se trateaza cu laxative, clisme inalte si reci. Pentru ameliorarea functiilor hepatice si retragerea tumefactiei hepatice se recomanda aplicarea de caldura pe regiunea hepatica. III. 3. DISPENSARIZAREA

Programul de supraveghere consta in dispensarizarea bolnavului aproximativ 2 ani, controlandu-se starea de sanatate la intervale de 2-3 luni prin controale clinice si examene de laborator (TGP, bilirubina, teste de disproteinemie, electroforeza). Sunt corectate dupa caz, tendintele evolutive nefavorabile. Se recomanda repaus prelungit, dieta si o medicatie metabolica (vitamine, fosfolipide), medicatii ce restabilesc echilibrul de membrana a celulei hepatice ca Silimarina si Trofoparul, medicatii ce sprijina ciclul amoniacului catre uree (Aspatofort).

III. 4. HEPATITA VIRALA SI SARCINA Evolutia hepatitei virale tip A la gravidele cu o buna stare de nutritie si supraveghere a graviditatii este favorabila. In ultimele luni de sarcina, evolutia poate fi dificila, chiar la gravidele aflate in bune conditii. Virusul hepatitei A nu se transmite la produsul de conceptie. 22

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A III. 5. HEPATITA VIRALA BOALA PROFESIONALA A PERSONALULUI MEDICO - SANITAR Statistici controlate dovedesc faptul ca personalul sanitar si mai ales medicii, sunt expusi imbolnavirilor de hepatita. Privind experienta din ultimul razboi mondial, s-a semnalat frecventa mai mare a hepatitei epidemice la personalul medical. La expunerea marita la contagiune a personalului medical se adauga frecventa hepatitei la cei care lucreaza in laboratoarele de serologie si in centrele de colectare a sangelui.

23

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CAPITOLUL IV PROFILAXIA

Masuri fata de sursele de infectie. Bolnavii cu hepatita virala acuta ca si suspectii depistati se declara obligatoriu si nominal. Izolarea bolnavilor (iar a suspectilor pana la precizarea diagnosticului) este obligatoriu in spital pentru o durata variabila de la debutul bolii (2 saptamani pentru hepatita A pana nu se mai elimina HAV prin scaun; 30 zile pentru hepatita de tip B pana la negativare AgHBs). Izolarea se face separat pentru fiecare tip de hepatita. Contactii (receptivi) se iregistreaza si se controleaza periodic clinic prin testele de laborator. Masurile de dezinfectie curente trebuiesc aplicate riguros. Pentru maini, termometre instrumentar (autoclavare 12.08%) timp de 30 secunde, formalizare 12h dezinfectie terminala. Masuri fata de caile de transmitere : -protectia apei potabile si alimentelor (de la producator pana la consumator) precum si controlul pers. Respective (igiena , educatie sanitara); -controlul igienic al colectivitatilor de copii ; -distrugerea mutelor si gndacilor ; -sterilizarea medico-chirurgicala. IV.1. PROFILAXIA HEPATITEI POST TRANSFUZIONALA Include urmatoarele masuri : 24 corecta a instrumentelor si a diferitelor materiale utilizate in predica

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A - depistarea si excluderea dintre donatori purtatorilor de AgHBs ; - utilizarea rationala a transfuziilor de sange si a derivatelor; folosirea inlocuitorilor de plasma; - protectia cu imunoglobuline umane ( HBIG ) a celor transfuzatii. IV. 2. PROFILAXIA HEPATITEI PROFESIONALA Se realizeaza prin : - informarea personalului asupra riscului si asupra masurilor de protectie (tehnica aseptica, dezinfectie, spalare, purtarea de manusi); - contolul prezentei de AgHBs si a anticorpilor specifici (anti AgHBs) la personalul medico - sanitar cu risc crescut la infectie; - imunizare pasiva, cu imunoglobuline imane specifice anti - AgHBs a personalului respectiv un caz de inoculare accidentala; - imunizare activa cu vaccin hepatic B incepand cu grupele de risc. IV. 3. PROFILAXIA SPECIFICA Imunizarea specifica : Se face in hepatita A, prin imunizare pasiva cu imunoglobuline standard (Gammaglobuline) in doze de 0,1-0,3 ml/ kilocorl imediat la: contacte cu bolnavi in familie, in colectivitati de copii , inloculari accidentale. Aplicarea nu se face imediat dupa contactul infectat. In hepatita de tip B, imunizarea pasiva cu imunoglobuline standard (Gammaglobulina) in lipsa celor specifice (greu de obtinut) este ineficace in prevenirea post- transfezionale insa poate fi utile in prevenirea imbolnavirii prin contact sau accidente profesionale in cazul in care infectia se face cu o cantitate mult mai mica de virus hepatic B, decat in cazul transfuziei. Imunizarea activa : - pentru hepatita de tip A recent introdusa in Romania ; - pentru hepatita de tip B exist mai multe tipuri de vaccin. 1. vaccinuri preparate ci AgHBs obtinute din plasma purtatorilor de AgHBs (purificate, inactivate si contolate pentru absenta altor virusuri).

25

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A 2. vaccin hepatic ADN recombinat preparat prin ingenire genetica.Durata protectiei cu vaccinurile AgHBs este de 5 ani (sau mai mult). Revaccinarea se face la 5 ani. Indicatii : - Personal medico-sanitar (inclusiv in centrele de sange); - Pacienti supusi hemodializei; - Nou-nascutii din mame AgHBs pozitive; - Cadre medico-sanitare care s-au inoculat accidental cu sange de la pacienti.

IV. 4. PROFILAXIA TRANSMITERII PERINATALA Toate gravidele testate pentru prezenta de AgHBs (repetat la fiecare sarcina) si cu ocazia orcarui contact infectat. Nou-nascutii din gravidele AgHBs (+) vor primi imediat (sau in primele 12 h) imunoglobuline umane specifice anti-AgHBs 0,5ml (100u.i) i.m si in alta parte a corpului prima doza de vaccine cu AgHBs (10 micrograme pe doza de vaccine plasmatic sau 5 micrograme de vaccine recombinant). Urmatoarele 2 doze urmeaza la cate o luna interval.

26

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CAPITOLUL V ROLUL ASISTENTEI TIP A

Asistenta medicala trebuie sa fie in permanenta langa bolnav pentru a putea observa culoarea sclerelor (icterul), pruritul, scaunele, diureza, greutatea corporala, modificarile comportamentului. Bolnavii cu HVA vor fi amplasati in saloane mici, linistite, asigurandu-le conditii adecvate de odihna. Trebuie sa adopte pozitia de clinostatism pentru o irigare buna a ficatului in primele 2-3 saptamani, pana la reaparitia apetitului si disparitia oboselii fizice (asteniei). Asistenta medicala ii explica bolnavului ca trebuie sa evite leziunile de grataj si infectarea tegumentelor prin taierea unghiilor, frictiuni cu alcool mentolat. In caz de gust neplacut (amar) se efectueaza toaleta cavitatii bucale, clatirea cu solutii aromate. Asistenta va supraveghea si asigura prezenta tranzitului intestinal prin urmarirea scaunelor, combaterea constipatiei prin administrare de laxative usoare, clisme inalte si reci. Combaterea spasmelor dureroase si activarea circulatiei hepatice se face prin aplicatii locale calde si umede in regiunea hepatica. Un alt obiectiv important care va fi in atentia asistentei medicale este regimul alimentar adaptat perioadelor de boala, stiindu-se faptul ca in primele zile toleranta gastrica este scazuta. 27

MEDICALE

IN

INGRIJIREA PACIENTILOR CU HEPATITA VIRALA

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Dieta trebuie sa fie predominent lichida, usor de digerat, fara substante toxice, sa ajute la regenerarea ficatului. Alimentatia trebuie sa contina factori nutritivi in concordanta cu starea bolnavului, 40-50 calorii/ kgcorp. Asistenta are rolul de a supraveghea respectarea regimului alimentar, de a fi prezenta alaturi de infirmiere la distribuirea meselor.

CONCLUZII

Hepatita Virala Acuta sa raspandit interuman odata cu cresterea manoperelor medicale de administrare parenterala a unor produse biologice (sange, plasma, alte derivate de sange), precum si procedurile de tip invaziv (explorari cu variate instrumente, interventii terapeutice) infectii cu instrumente incorect sterilizate. Bolnavii cu hepatita virala acuta vor fi amplasati in saloane mici, linistite, asigurandule conditii adecvate de odihna. Dieta trebuie sa fie predominant lichida, usor de digerat, fara substante toxice,sa ajute la regenerarea ficatului. In regimul alimentar, baza va fi din glucide usor digerabile, cu vitamine si proteine suficiente, cu o cantitate moderata de grasimi, aceasta mai mult de origine vegetala. De regula contagiunea se face prin contact direct dar se poate face si indirect, in conditiile unor deficiente de igiena personala, comunala si alimentara. Rezistenta virusului fiind mare in mediul extern, se explica intensa circulatie a virusului hepatitei A, care duce la o morbiditate mult mai mare decat arata cazurile icterice (10 cazuri anicterice la 1 caz icteric) mai ales in colectivitatile scolare. Se realizeaza astfel o imunizare naturala, de cele mai multe ori oculta, care creste cu varsta. Hepatita virala evolueaza spre vindecare completa intr-un interval de 3-4 saptamani. Formele care trec de 3-4 luni au tendinta la permanentizare. O parte din bolnavi raman cu suferinte extrahepatice, iar altii trec spre hepatita cronica, ca urmare a hepatitei acute. 28

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CAZUL NR.1 NUME: U. PENUME: I VARSTA: 14 ani RELIGIA: Crestin- Ortodox SEX:F STATUT SOCIO- PROFESIONAL ACTUAL SAU ANTERIOR: elev SITUATIE FAMILIALA: Buna DATA INTERNARII: 15 iulie 2006 MOTIVUL: febra 38 grade C, greata, tegumente colorate. Conform conceptului stiintific V. Henderson pacientul va indeplini urmatoarele manifestari de independenta: 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. - Puls regulat; T.A.120/70mmHg. 2.Nevoia de a elimina. - Scaun normal; urina hipercroma. 3.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura. - Sistem osteoarticular si muscular integtu. 4.Nevoia de a se imbraca si dezbraca. - Pacientul are capacitatea de a se imbraca si dezbraca singur. 5 Nevoia de a comunica cu semenii. - Pacientul e o persoana sociabila 6. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori. 7. Nevoia de realizare. 8. Nevoia de a se recrea. 9. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea.

29

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A 1. NEVOIA DE A BEA SI MANCA PROBLEMA - Alimentatie inadecvata prin deficit. SURSA DE DIFICULTATE - Greturi,varsaturi; - Anorexie. OBIECTIVE Pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi in termen de 3 zile. Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritionalin termen de 6 zile.

INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Metoclopramid- 2supozitoare/zi; -Polizitaminizant S- 2 drajeuri/zi -Ca Efervescent- 3 drajeuri/zi INTERVENTII AUTONOME Supravegheaza varsaturile; noteaza frecventa lor in foaia de temperatura. Aseaza pacienta in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Ajuta pacienta in timpul varsaturilor; o invata sa respire profund si o incurajeaza; asigura un climat confortabil-regim hidric 24h. Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacienta treptat, cu cantitati mici de lichide reci ( sucuri de fructe, ceaiuri). Exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise; serveste pacienta cu alimente la o temperatura moderata, in cantitati mici, la ore fixe. EVALUARE Pacienta e echilibrata nutritional. Greutatea corporala se mentine constant. 2 . NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI. PROBLEMA - Dificultate in a se odihni. SURSA DE DIFICULTATE - Anxietate OBIECTIVE Pacienta sa-si exprime o stare de bine in termen de 5 zile.

INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratament medicamentos prescris de medic: Fenobarbital 1comp/zi 30

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A INTERVENTII AUTONOME Discuta cu pacienta despre obisnuintele sale, modul de a adormi; invata pacienta sa practice exercitii respiratorii inainte de culcare; aeriseste camera. Ofera pacientei o cana cu lapte caldinainte de culcare. Intocmeste un program de odihnacorespunzator organismului. Observa si noteaza calitatea si orarul somnului. EVALUARE Pacienta a reusit sa doarma fara a se trezi in timpul noptii.

3. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE PROBLEMA: Hipertermia SURSA DE DIFICULTATE - Proces infectios OBIECTIVE Sa prezinte o temperatura normala in termen de 3 zile. INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratamentul prescris: Algocalmin -1supozitor/zi INTERVENTII AUTONOME - Supraveghaza temperatura corporala, pulsul si T.A. - Aeriseste camera; asigura imbracaminte lejera. - Aplica comprese reci. EVALUARE Pacienta e afebrila. 4 NEVOIA DE A FI CURAT ,INGRIJIT,A-TI PROTEJA TEGUMENTELE. PROBLEMA - Alterarea tegumentelor si mucoaselor. SURSA DE DIFICULTATE - Uticarie - Aparitia icterului. OBIECTIVE Pacienta sa prezinte o piele intacta in termen de 2 saptamani. INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratament medicamentos prescris de medic: Feniramin -3drajeuri/zi. INTERVENTII AUTONOME Indruma pacienta sa consume alimente neiritante si neexcitante. 31

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Constientizeaza pacienta si familiain legatura cu rolul nociv al alcoolului, tutunului, conservelor, afumaturilor. EVALUARE Pacienta nu prezinta prurit. 5.NEVOIA NEVOIA DE EVITA PERICOLELE PROBLEMA - Anxietate moderata - Durere epigastrica.

SURSA DE DIFICULTATE - Neadaptarea la mediul spitalicesc - Proces infectios. OBIECTIVE - Sa-si exprime disparitia anxietatii in termen de 4 zile - Sa-si exprime disparitia durerii in termen de 3 zile. INTERVENTII DELEGATE Aplicatii umede, calde, pe regiunea hepatica (activeaza circulatia hepatica, suprima spasmuele dureroase). INTERVENTII AUTONOME Favorizeaza adaptarea pacientei la noul mediu; Creaza un mediu optim pentru ca pacienta sa-si poata exprima emotiile, nevoile; Asigura legatura pacientei cu familia prin vizite frecvente. EVALUARE Pacienta a reusit sa se adapteze la mediul spitalicesc; Pacienta are o stare de bine, fara durere. Tratamentul medicamentos al HVA. Ziua internarii : ziua I - Medicamente:- Metoclopramid 3supozitoare/zi - Algocalmin- 1supozitor/zi - Feniramin-3 drajeuri/zi Ziua II : - Metoclopramid -3 supozitoare/zi - Algocalmin- 1 supozitor/zi - Fenobarbital- 1 comp/zi - Feniramina-3 drajeuri/zi - Ca efervescent-3 drajeuri/zi - Polivitaminizant S -2 drajeuri/zi 32

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Ziua III: Ziua IV -identic cu ziua precedenta Metoclopramid- 2 sup/zi Algocalmin -1 sup/zi Fenobarbital -1 comp/zi Feniramin- 2 dj/zi Ca efervescent- 3 dj/zi Polivitaminizant -1comp/zi

Ziua V: Ziua VI: Ziua VII: -

- identica cu ziua precedenta - Ca efervescent -3dj/zi - Polivitaminizant S -3comp/zi Ca efervescent-3 dj/zi Polivitaminizant S 2 dj/zi.

Examene de laborator: - Ziua I : HLG- leucocite =6300/mm3 - eritrocite =4,43mil/mm3 - Hb= 12,6g /100ml - Ht=38,5% - TGP=840 U.I. - VSH= 6mm/h - Uree=15mg%. - Ziua II: Glicemie= 72mg% - Calcemie= 7,4mg% - Bilirubina directa=3,5mg% - Fosfataza alcalina= 52 U.I. - Takata-Ara= pozitiv - Tymol= 6 U.M.L - AgHBs absent. Ziua III: Ex. urina :urme de albumina, urobilogen crescut. Ziua IV : - HLG- leucocite =6200/mm3 eritrocite =4,5mil/mm3 Hb= 12,8g /100ml TGP=700 U.I. VSH= 5mm/h -Calcemie=7,4mg% Fosfataza alcalina=51 U.I. Ziua V: ZIUA VI: TGP= 1980 U.I Fosfataza alcalina=78 U.I 33

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Glicemie= 98mg% ZnSO4=13 U.M.L VSH= 10mm/h Ziua VII: Calcemie= 7,6mg% TGP=630U.I Hb=12,9g/100ml.

CAZUL NR.2

NUME:P. PRENUME: M. VARSTA: 35 ani SEX: M RELIGIE:Crestin- Ortodoxa STATUT SOCIO-PROFESIONAL ACTULA SAU ANTERIOR: sofer SITUATIA FINANCIARA: Buna SPITALIZARI ANTERIOARE: nu a avut internari. DATA INTERNARI: 23 iulie 2006 MOTIVUL: Varsaturi, greata, deshidratare, dureri in epigastru,usoara cianoza peri-oro-nazala. Conform conceptului stiintific V. Henderson pacientul va indeplini urmatoarele manifestari de independenta: 1. Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura. - Sistem osteoarticular si muscular integtu. 2.Nevoia de a se imbraca si dezbraca. - Pacientul are capacitatea de a se imbraca si dezbraca singur. 3.Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre. - Coloratie icterica; unghi si par ingrijit. 4.Nevoia de a comunica cu semenii. - Pacientul e o persoana sociabila 5.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori. 6.Nevoia de realizare. 7.Nevoia de a se recrea. 1. NEVOIA DE A BEA SI MANCA PROBLEMA Alimentatie inadecvata prin deficit; 34

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A SURSA DE DIFICULTATE - Greata si varsaturi; - Anorexie. OBIECTIVE Pacientul sa nu mai prezinte grata si varsaturi in termen de 3 zile. Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic in termen de 6 zile.. INTERVENTII DELEGATE Administrarea medicatiei: - Alimenteazapacienta parenteral, instituind perfuzii de G 5%. - Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Metroclopramid- 1 supozitor de 3ori/zi; Electrovit- 1 drajeu de 3 ori/zi. INTERVENTII AUTONOME Supravegheaza varsaturile; noteaza in foaia de temperatura. Aseaza pacientul in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Ajuta pacientul in timpul varsaturilor, il invata sa respire corect si il incurajeaza; asigura un climat confortabil. Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacientul treptat cu cantitati mici de lichide reci, date cu lingurita. Exploreaza preferintele pacientului asupra alimentelor permise si interzise; serveste pacientul cu alimente la o temperatura moderatain cantitati mici, la ore fixe. Sunt contraindicate alimentele grase, carnea grasa,sunca, vanatul, conservele, branza fermentata. EVALUARE Pacientul nu mai prezinta grata si varsaturi. Pacientul e echilibrat nutritional. Greutatea corporala se mentine constant. 2. NEVOIA DE A RESPIRA PROBLEMA -Dispnee. SURSA DE DIFICULTATE - -Obstructia cailor respiratorii. OBIECTIVE Pacientul sa poata respira normal in termen de 24h. INTERVENTII DELEGATE - Admistrarea medicatie prescrise de medic; - Miofilin; - Oxigenoterapie la nevoie; - Recoltarea analizelor. 35

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A INTERVENTII AUTONOME Asigurarea unui mediu cu aer curat si usor unezit; Pozitioneaza bolnavul in sezand apoi in semisezand; Incalzeste bolnavul cu paturi sau cu sticle cu apa calda; Aspira mucozitatile; Se face cu bolnavul exercitii respiratorii. EVALUARE Pacientul este echilibrat respirator. 3.NEVOIA DE A ELIMIN PROBLEMA: constipatie. SURSA DE DIFICULTATE - Alimentatie inadecvata; - Hidratare inadecvata; - Anxietate.. OBIECTIVE Pacientul sa fie capabil ca in termen de 4 zile sa aiba un scaun fara dificultati. INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: - Ciocolax- tableta(seara la culcare). INTERVENTII AUTONOME Urmareste si noteaza in foaia de observatie frecventa si consistenta scaunelor; determina pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide ( sucuri de fructe ceaiuri). Introduce fructe in dieta pacientului: prune, pere, cirese.,etc. Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare. EVALUARE Pacientul a reusit o defecatie fara dificultati.

4. NEVOIA DE A DORMI PROBLEMA - Dificultate in a se odihni. SURSA DE DIFICULTATE - Anxietate. OBIECTIVE Pacientul sa-si exprime o stare de bine in termen de 5 zile. INTERVENTII DELEGATE 36

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Fenobarbital 1 comp/zi. INTERVENTII AUTONOME Discuta cu pacientul despre obisnuintele sale;modul de a adormi; invata pacientul sa practice tehnica de relaxare inainte de culcare, aeriseste camera. Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului. Observa si noteaza calitatea somnului. EVALUARE Pacienta a reusit sa adoarma fara a se trezi in timpul noptii. 5. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE. PROBLEMA Hipertermia. SURSA DE DIFICULTATE - Proces infectios. OBIECTIVE Pacienta sa aiba temperatura corpului 36-37 grade in termen de 3 zile. INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratamentul prescris de medic: - Algocalmin - 1 supozitor/zi. INTERVENTII AUTONOME - Supravegheaza temperatura corporala; pulsul si T.A. - Aeriseste incaperea, asigura imbracaminte lejera; - Aplica comprese reci; - Recolteaza produse pentru examene de laborator. EVALUARE Pacientul este afebril. 6.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE PROBLEMA - Durere epigastrica. SURSA DE DIFICULTATE - Procesul infectios. OBIECTIVE Sa se amelioreze durerea in termen de 4 ore; ITERVENTII DELEGATE 37

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A --

INTERVENTII AUTONOME - Comprese umede calde pe regiunea hepatica(activeaza circulatia hepatica, suprima spasmele dureroase); - Asigura repausul fizic, psihic in perioada acuta. EVALUARE Durerea sa diminuat.

7. NEVOIA DE A INVATA SA-SI PASTREZE SANATATEA. PROBLEMA Lipsa de cunostinte. SURSA DE DIFICULTATE - Inaccesibilitatea la informatii. OBIECTIVE Pacienta sa fie informata in termen de 3 zile privind: - Boala, tratamentul, ingrijiri necesare, regim, masuri preventive. - Activitatii recomandabile in covalescenta. INTERVENTII DELEGATE - - INTERVENTII AUTONOM - Ofera pacientului informatii referitoare la boala. - Explica pacientului ca HVA de tip A necesita intelegerea si concursul sau. - Explica importanta respectarii regimului alimentar, a repausului la pat( in perioada icterica) in vindecarea bolii. - Explica pacientului ca intrarea in covalescenta si externarea nu inseamna si terminarea bolii. EVALUARE Pacientul si-a insusit informatiile primite.

Tratamentul medicamentos al HVA. Ziua internarii : ziua I - Medicamente: Metoclopramid 3supozitoare/zi - Algocalmin 1supozitor/zi Ziua II : - Metoclopramid 3 supozitoare/zi 38

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Ziua III: Ziua IV: Ziua V: Ziua VI: Ziua VII: Electrovit 3 tab/zi Vitamina C 3comp/zi. Identic cu ziua precedenta. Fenobarbital 1 comp/zi Electrovit 3 tab/zi Vitamina C 3comp/zi Ciocolax tab/zi Identic cu ziua precedenta. Metoclopramid 3 sup/zi Algocalmin 1 sup/zi Fenobarbital 1 comp/zi Vitamina C 3 comp/zi Ciocolax tab/zi Algocalmin 1 supozitor/zi Fenobarbital 1 comp/zi Electrovit 3 tab/zi Ciocolax tab/zi Glucoza 5%- 500 ml/zi

Examene de laborator: - Ziua I : HLG- leucocite =6200/mm3 - eritrocite =5,3mil/mm3 - Hb= 14,2g /100ml - Ht=40,5% - TGP=2120 U.I. - VSH= 13mm/h - Uree=18mg%. - Ziua II: Glicemie= 98mg% - Calcemie= 9,4mg% - Bilirubina directa=6mg% - Fosfataza alcalina= 86 U.I. - Takata-Ara= pozitiv - Tymol= 6 U.M.L - AgHBs absent. Ziua III: ZnSO4= 14 U.M.L Ziua IV : Ziua V: Hb= 14,3g/100ml VSH=11mm/h TGP= 2100 U.I 39

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A ZIUA VI: TGP= 1980 U.I Fosfataza alcalina=78 U.I Glicemie= 98mg% ZnSO4=13 U.M.L VSH= 10mm/h Ziua VII: TGP= 1800 U.I Fosfataza alcalina= 70 U.I ZnSO4= 13U.M.L Bilirubina directa=4 mg%.

Regimul alimentar Regim I( in primele zile)- predomina lichide(2,3 L/zi): ceaiuri, sucuri de fructe, supe de zarzavat, lapte, iaurt. Regim II: cand bolnavul nu mai are grata si apetitul revine, regimul de mai sus de lichide se completeaza cu: - Fainoase: macaroane, orez, gri, budinca ,etc. - Dulciuru: dulceata, miere. - Zarzavaturi: salata de rosii, salata verde. - Fructe: mere, caise, struguri, pepene. Regimul III: In perioada declin a bolii, se introduc: carne de pasare sau vita slaba(rasol sau friptura), peste alb (fiert, oua fierte moi.

40

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A

CAZUL NR.3

NUME:M PENUME: J VARSTA: 65 ani SEX: M RELIGIA: Crestin-Ortodox STATUT SOCIO-PROFESIONAL ACTUAL: pensionar SITUATIE FAMILIALA: buna SPITALIZARI ANTERIOARE: nu a avut internari DATA INTERNARII: 25 IULIE 2006 MOTIVUL INTERNARII: varsaturi, anorexie, febra, deshidratare, urina hipercroma , dureri abdominale, inapetenta, tegumente colorate. Conform conceptului stiintific V. Henderson pacientul va indeplini urmatoarele manifestari de independenta: 1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie. - Puls regulat; T.A.120/70mmHg 2.Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura. - Sistem osteoarticular si muscular integtu. 3.Nevoia de a se imbraca si dezbraca. - Pacientul are capacitatea de a se imbraca si dezbraca singur. 4. Nevoia de a comunica cu semenii. - Pacientul e o persoana sociabila 5. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori. 6. Nevoia de realizare. 7. Nevoia de a se recrea. 8. Nevoia de a invata sa-si pastreze sanatatea. 9. Nevoia de a mentine tegumentele curate si integre. 1. NEVOIA DE A BEA SI MANCA PROBLEMA 41

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Alimentatie inadecvata prin deficit.

SURSA DE DIFICULTATE - Greturi,varsaturi; - Anorexie. OBIECTIVE Pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi in termen de 3 zile. Pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritionalin termen de 5 zile.

INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratamentul medicamentos prescris de medic: Metoclopramid- 1 supoz/zi - Electrovit- 3 draj/zi - Alimenteaza pacientul parenteral, instituind perfuzii de glucoza 5% ( 500 ml la ora 8 dimineata). INTERVENTII AUTONOME Supravegheaza varsaturile; noteaza frecventa lor in foaia de temperatura. Aseaza pacienta in decubit dorsal cu capul intr-o parte. Ajuta pacienta in timpul varsaturilor; o invata sa respire profund si o incurajeaza; asigura un climat confortabil-regim hidric 24h. Dupa incetarea varsaturilor, rehidrateaza pacienta treptat, cu cantitati mici de lichide reci ( sucuri de fructe, ceaiuri). Exploreaza preferintele pacientei asupra alimentelor permise si interzise; serveste pacienta cu alimente la o temperatura moderata, in cantitati mici, la ore fixe. EVALUARE Pacienta e echilibrata nutritional. 2.NEVOIA DE A ELIMINA PROBLEMA - Constipatie SURSA DE DIFICULTATE - Alimentatie inadecvata; - Hidratare inadecvata; - Anxietate. OBIECTIVE Pacientul sa fie capabil ca in termen de 3 zile sa aiba un scaun fara dificultati. INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratament medicamentos: Ciocolax tab.(seara la culcare).

42

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A INTERVENTII AUTONOME Urmareste si noteaza in foaia de observatie frecventa si consistenta scaunelor; determina pacientul sa ingere o cantitate suficienta de lichide ( sucuride fructe, ceaiuri); Introduce fructe in dieta pacientului: prune, pere, cirese. Efectueaza la nevoie clisma evacuatoare.

EVALUARE Pacientul a reusit o defecatie fara dificultati.

3 . NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI. PROBLEMA - Dificultate in a se odihni. SURSA DE DIFICULTATE - Anxietate OBIECTIVE Pacienta sa-si exprime o stare de bine in termen de 5 zile.

INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratament medicamentos prescris de medic: Fenobarbital 1comp/zi INTERVENTII AUTONOME Discuta cu pacientul despre obisnuintele sale, modul de a adormi; invata pacientul sa practice exercitii respiratorii inainte de culcare; aeriseste camera. Ofera pacientului o cana cu lapte cald inainte de culcare. Intocmeste un program de odihna corespunzator organismului. Observa si noteaza calitatea si orarul somnului. EVALUARE Pacientul a reusit sa doarma fara a se trezi in timpul noptii. 4. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE PROBLEMA: Hipertermia SURSA DE DIFICULTATE - Proces infectios OBIECTIVE Sa prezinte o temperatura normala in termen de 3 zile. INTERVENTII DELEGATE Administreaza tratamentul prescris: Algocalmin -1supozitor/zi 43

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A INTERVENTII AUTONOME - Supraveghaza temperatura corporala, pulsul si T.A. - Aeriseste camera; asigura imbracaminte lejera. - Aplica comprese reci. EVALUARE Pacienta e afebrila. 5.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE PROBLEMA - Durere epigastrica, cefalee. - Anxietate moderata. SURSA DE DIFICULTATE - Procesul infectios. - Neadaptare la mediul spitalicesc OBIECTIVE Sa-si exprime disparitia anxietatii in termen de 4 zile. Sa-si exprime disparitia durerii in termen de 3 zile. INTERVENTII DELEGATE Aplicatii umede, calde, pe regiunea hepatica. INTERVENTII AUTONOME - Comprese umede calde pe regiunea hepatica(activeaza circulatia hepatica, suprima spasmele dureroase); - Asigura repausul fizic, psihic in perioada acuta. - Creaza un mediu optim pentru ca pacientul sa-si poata exprima emotiile, nevoile. EVALUARE Pacientul a reusit sa se adapteze la noul mediu; Pacientul are o stare de bine fara durere.

Tratamentul medicamentos al HVA. Ziua internarii : ziua I - Medicamente:- Metoclopramid 3supozitoare/zi - Algocalmin- 1supozitor/zi Ziua II : Metoclopramid -3 supozitoare/zi Algocalmin- 1 supozitor/zi Fenobarbital- 1 comp/zi Ciocolax -1/2 tab/zi 44

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A Ziua III Electrovit 3dj/zi Glucoza 5% (500ml la 8 dimineata).

Metoclopramid -3 supozitoare/zi - Algocalmin- 1 supozitor/zi - Fenobarbital- 1 comp/zi - Ciocolax -1/2 tab/zi - Electrovit 3dj/zi identica cu ziua precedenta Metoclopramid -3 supozitoare/zi Fenobarbital- 1 comp/zi Ciocolax -1/2 tab/zi Electrovit 3dj/zi Electrovit- 3 dj/zi Ciocolax- 1/2/tab/zi Electrovit-3 dj/zi.

Ziua IV Ziua V

Ziua VI

Ziua VII: -

Examene de laborator: - Ziua I : HLG- leucocite =5300/mm3 - eritrocite =5,43mil/mm3 - Hb= 16,1g /100ml - Ht=345,5% - TGP=660 U.I. - VSH= 9mm/h Ziua II: Glicemie= 70mg% Calcemie= 7,4mg% Bilirubina indirecta=7 mg% Fosfataza alcalina= 56 U.I. Takata-Ara= pozitiv Tymol= 6 U.M.L AgHBs absent. Ziua III: Ziua IV : bilirubina indirecta=6mg% TGP=500 U.I. VSH= 6mm/h. Ziua V: Hb=16,2mg% Ht=45,6mg% Fosfataza alcalina=52 U.I. TGP=450 U.I 45

Ingrijirea Pacientilor cu H epatita Virala tip A VSH=6mm/h ZIUA VI: Ziua VII: VSH=5mm/h TGP=400U.I Tymol= 5 U.M.L Fosfataza alcalina= 5 U.M.L

BIBLIOGRAFIE

1. Marin Gheorghe Voiculescu- Boli Infectioase Vol. II Editura medicala; 1990. 2. Lucretia Titirca- Ghid de nursing, Editura viata medicala romaneasca. 3. Corneliu Borundel- Manual de medicina interna pentru cadre medii,Editura ALL. 4. C.Niculescu, B.Voiculescu-Anatomia si fiziologia omului Compendiu.

Powered by http://www.e-referate.ro/ Adevaratul tau prieten

46