Școala

PROIECT DE ABSOLVIRE

Examenul de absolvire a Școlii Postliceale Sanitare

Calificarea profesională:asistent medical generalist

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU

NEOPLASM HEPATIC

Îndrumator , Candidat,

PROMOȚIA 2018

~1~
 Cuprins:

1.Argument
2.Îngrijirea pacientului cu neoplasm hepatic
Obiectiv 1:Noțiuni generale de anatomie si fiziologie
Obiectiv2:Neoplasmul hepatic
a. Definiția
b. Clasificare
c. Etiologia
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluție și prognostic
g. Tratament
h.Complicații
Obiectiv 3: Rolul autonom și delegat al asistentului medical in îngrijirea
pacientului cu neoplasm hepatic.
a. Fișa tehnică nr. 1
b. Fișa tehnică nr. 2
c. Fișa tehnică nr. 3
d. Fișa tehnică nr. 4
Obiectivul 4: Procesul de îngrijire al unui pacient cu neoplasm hepatic.
a. Interviu(culegerea datelor)
b. Nevoi fundamentale după Virginia Henderson
c. Plan de îngrijire
Obiectivul 5: Educația pentru sănătate la un pacient cu neoplasm hepatic.
3.Bibliografie.
4.Anexe(scheme,fotografii)

~2~
 1. ARGUMENT

Neoplasmul hepatic(hepatocarcinomul) este o tumoră malignă primară a

ficatului.

Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire

specifice pentru un pacient cu neoplasm hepatic.

Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu neoplasm hepatic și de care

trebuie să țină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire
sunt:durere,febră,hepatomegalie,scădere în greutate, scăderea poftei de
mâncare, ascită,fatigabilitate,icter,anorexie,astenie.

Obiectivele prezentului proiect sunt: 1,2,3,4,5.

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele competențe

profesionale:

1.Identifică problemele de dependentă și stabilește diagnosticele de îngrijire

2.Aplică procesul de îngrijire

3.Stabilește gradul de dependență al pacientului

4.Caracterizează tehnicile de nursing și investigații

5.Asigură echipamentele si materialele necesare

6.Pregatește pacientul pentru tehnici și investigații

7.Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii si investigației

8.Identifică medicamentele prescrise și pregătește materialele și medicamentele

în vederea administrarii

9.Pregăteste bolnavul și administrează medicamentele

~3~
 10.Monitorizează evoluția bolnavului după administrare și evaluează rezultatele
îngrijirilor aplicate.

Aplicarea procesului de îngrijire la pacienți cu neoplasm hepatic s-a

finalizat prin analiza unui caz pentru care s-a elaborat un interviu.Pe baza
interviului realizat s-au evidențiat problemele de dependență specifice la nivelul
celor 14 nevoi fundamentale-conform principiului Virginiei Henderson.

În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu neoplasm heptic

respectand obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evidentiate
problemele de dependență,obiectivele de îngrijire,intervențiile autonome și
delegate aplicate,precum și evaluarea intervențiilor aplicate.

2.ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU NEOPLASM

HEPATIC

Obiectiv 1:Noțiuni generale de anatomie și fiziologie

Anatomia și fiziologia ficatului

Ficatul este cel mai mare organ din corp.Este situat în loja subdiafragmică și
partea internă a hipocondrului stâng .Organ plin, de consistență fermă,ficatul
cântărește la adult 1200-1500g cu vasele golite.Culoarea este roșu-
căramizie.Forma este asemănătoare cu a unui ovoid ascuțit,tăiat în jumătate, in
lungul axului mare.

Prezintă 3 fețe:

a.Fața superioară este rotunjită,fiind divizată intr-un lob drept si unul stâng de
către ligamentul falciform care leagă ficatul de diafragm.Această față
corespunde diafragmului si prin intermediul acestuia
pleurei,plămânului,pericardului și inimii.

~4~
 b.Fața inferioara sau viscerală.Aceasta se află în raport cu
stomacul,duodenul,colonul,rinichii și glanda suprarenală dreaptă. Această față
este parcursă de 3 șanțuri,două longitudinale si unul transversal care împreună
descriu litera H:

-șanțultransversal sau hilul ficatului:posterior(vena portă cu cele două ramuri

terminale și artera hepatică)și anterior(canalele biliare care se reunesc formând
canalul hepatic).

-șantul longitudinal stâng se întinde dela marginea anterioară a ficatului până la

marginea posterioară.El este divizat prin șanțul transversal în 2
segmente:anterior în care se găseste ligamentul rotund, rămasiță a venei
ombilicale care merge spre ramura stângă a venei porte și segmentul posterior în
cae se găseste canalul Arantius ‚care se întinde de la ramura stângă a venei porte
până la vena subhepatică stângă.

-șantul longitudinal drept compus din 2 segmente:unul anterior care corespunde

veziculei biliare și unul posterior care face drum venei cave inferioare.

Aceste trei șanțuri divid fața inferioară a ficatului în 4 lobi:

-lobul pătrat situat înaintea șanțului transvers,între șanțul venei ombilicale

șivezicula biliară

-lobul Spiegel se găsește inapoia șantului transvers

-lobul drept și lobul stâng de o parte si de alta a șanturilor antero-posterioare.

c.Fata posterioară care are raporturi cu coloanaT 7-T11si pe care se văd lobul
drept,lobul stâng și lobul Spiegel.

Structura ficatului
Lobulul hepatic este unitatea anatomo-funcțională a ficatului.El are formă
piramidală și este constituit din:celule hepatice,capilare și canaliculi biliari.Între
hepatocite se găsesc canalicule biliare,intralobulare,în care se descarcă
bila,produsul de secreție al hepatocitelor.
Ficatul are două învelișuri:un înveliș seros,pendinte de seroasă
peritoneală,care învelește tot ficatul,cu excepția unei benzi transversale la

~5~
nivelul suprafeței superioare,unde ficatul este aderent direct la difragm;al doilea
înveliș este capsula Glisson,care acoperă ficatul și intră la nivelul hilului în
interiorul organului de-a lungul vaselor şi căilor biliare.
Vascularizația ficatului este asigurată de artera hepatică, care aduce sângele
arterial,și de vena porta care aduce sângele venos funcțional.Sângele pleacă dela
ficat prin venele suprahepatice,care colectează tot sângele din acest organ și îl
varsă în vena cava inferioară. Nervii ficatului provin din plexul hepatic, alcătuit
din fibre simpatice care ies din ganglionul celiac și din fibre parasimpatice care
se desprind din ambii nervi vagi.
Fiziologia ficatului
Prin așezarea sa in calea sângelui provenit din tubul digestiv, pancreas și
splină,prin transformările chimice numeroase ce au loc la nivelul lui și prin
volumul mare al irigației sale sangvine,ficatul ocupăun loc central
șiindispensabil în menținerea vieții.Ficatul ia parte,prin secreția biliară,la
digestia și absorbția intestinală. În ficat se depozitează o parte din substanțele ce
depășesc nevoile consumului imediat.În ficat au loc degradări si sinteze ale
materialelor absorbite,sunt neutralizate o serie de substanțe toxice aduse cu
sângele portal sau pecalea arterei hepatice.
Ficatul ia parte importantă în menținerea compoziției plasmatice(homeo-
stazie),oferind proteine nou-formate și reîmprospătând pe cele uzate;menține
nivelul glicemiei și transformă grăsimile în forme mai ușor oxidabile.Ficatul
sintetizează numeroși fermenți necesari activitaților proprii,ca și altor țesuturi și
degradează hormonii circulanți în exces.
Prin bogăția irigației sale sangvine,ficatul reprezintă o stație importantă în
reglarea metabolismului apei și a circulației de întoarcere,controlând debitul
sangvin și ferind astfel inima de un aport rapid și important de lichide.Prin
același mecanism ,ficatul oprește patrunderea de corpuri toxice in organism.
Funcția biliară
Comportă aspectele secreției si excreției biliare.Secreția biliară rezultă din
activitățile celulelor Kupffer și celulelor hepatice.Bila se varsă în intestin în
cantități de 600-1000 ml în 24 de ore.Ea conține 97% apă și următorii
componenți principali:săruri biliare,pigmenți biliari,colesterol,lecitine și săruri
anorganice.
Sărurile biliare îndeplinesc activități multiple:
-digestia și absorbtia grăsimilor și absorbția vitaminelor liposolubile(A,D,E,K)
-absorbtia fierului și calciului alimentar
- favorizează peristaltismul intestinal
-menținerea florei microbiene a intestinului gros

~6~
 -activează lipaza pancreatică și stimuleză acțiunea de formare a bilei
Pigmenții biliari sunt eliminati prin bilă ca produși de metabolism ai
hemoglobinei.Aceasta suferă o serie de transformări până la bilirubina care este
pigmentul biliar principal.
Colesterolul rezultă din două surse:sangvină si hepatică.Colesterolul sangvin se
elimină prin bilă iar existența lui este strâns legată cu alimentația.Ficatul
sintetizează colesterolul și îl esterifică.
Mucina este produsă de pereții căilor excretoare și ai vezicului biliare dând
bilei un caracter filant(apos) și impidicând precipitarea.În bilă se gasesc cantități
mici de lecitine,acizi grasi,uree și acid uric.
Funcția metabolică
A.Metabolismul glucidic
Glucidele se absorb sub formă de glucoză,galactoză ,fructoză și ajung pe calea
venei porte la ficat.Aici ,cea mai mare parte este depozitată sub formă de
glicogen în celulele hepatice prin mecanismul de polimerizare a glucozei proces
numit glicogenogeneză.O mică cantitate de glucoză trece in circulația generală
prin venele hepatice și poartă numele de glicemie.Procesul de glicogenogeneză
are loc sub influiența hormonului pancreasului endocrin-insulina.Sub acțiunea
adrenalinei și tiroxinei glicogenul este scindat în glucoză prin glicogenoliză,cănd
crește necesarul de glucoză al organismului.
B.Metabolismul lipidic
Ficatul înmagazinează grăsimi sub formă de grăsimi de rezervă la nivelul
hipodermului.Ficatul sintetizază acizi grași si grăsimi neutre sub formă de
fosfolipide sub acțiunea unor enzime,transformă glucidele în exces în grăsimi și
grăsimile în glucide.
C.Metabolismul protidic
Aminoacizii absorbiți intestinal sunt folosiți pentru sinteza proteinelor speci-fice
diferitelor celule.Ficatul sintetizează fibrinogenul și protrombina,substanțe
proteice ce intervin în coagularea sângelui,toate acestea în prezența vitaminei K.
Excesul proteic neputând fi depozitat ca atare este transormat în grăsimi.
Aminoacizii în exces ,sunt degradați cu formare de amoniac,un produs toxic pe
care ficatul prin funcția urogenică îl transformă în uree.
D.Metabolismul hidro-mineral
Ficatul reprezintă un depozit de Fe,Cu,Na,K,Cl ce pot fi utilizați când nevoile
organismului o cer.Ficatul îndeplinește funcția de depozit al apei și implicit de
rezervor sangvin.Ficatul prin vascularizația sa bogată poate să
înmagazineze1200 ml de sânge până la 2000 ml.
E.Metabolismul vitaminelor

~7~
 În ficat se găsesc majoritatea vitaminelor:A(90%),B1,B2,B12,D,K.
F.Funcția antitoxică
Ficatul neutralizează și inactiveză unii produși toxici(fenol,plumb ,arsen sau
medicamente),ajunși pe calea venei porte la nivelul celulelor sale,eliminându-i
sub forma unor complecși mai puțin toxici,prin urină.
G.Sinteza fermenților
La nivelul ficatului se sintetizează:fosfatazele,transaminazele,carboxilaza,
decarboxilaza,arginaza și ureaza.
H.Funcția hematopoietică
Ficatul intervine în procesul de distrugere și de formare a globulelor roșii și
implicit în depozitarea și eliminarea fierului.
Ficatul își coreleză funcția cu alte organe și sisteme,în menținerea echilibrului
acido-bazic al medilui intern și în termoreglareObiectivul 2:NEOPLASMUL
HEPATIC
a.Definiția
Hepatocarcinomul sau carcinomul hepatic este o tumoră malignă primarăa
ficatului.Vârsta la care apare mai des este 45-55 ani predominant la sexul
masculin.Incidența maximă se găsește în Asia,Africa iar incidența minimă în
America de Nord și Europa.
b.Clasificare
Clasificarea tumorilor maligne primitive hepatice după celula deorigine:
-adenocarcinomul cu ciroză în care peste se suprapune o ciroză sau peste ciroză
se suprapune un cancer.
-cancerul nodular,în care ficatul este presărat cu nodozitati de mărimi diferite.
-cancerul masiv,cu ficat foarte mare,rotunjit și dur.
c.Etiologia
Factorii de risc care predispun la declanșarea proceselor maligne cuprind:

Infecția hepatită B
Rolul virusului hepatitic B în dezvoltarea cancerului hepatic este bine
stabilit.La pacienții cu cancer și hepatită cronică B materialul genetic viral este
frecvent găsit în celulele tumorale.
Infecția hepatită C
Pentru infecția HVC factorii de risc pentru dezvoltarea hepatocarcinomului
sunt:ciroză,vârsta înaintată,sexul masculin,abuzul de alcool și coinfecția cu
HVB.

~8~
Alcoolul
Ciroza cauzatăde consumul cronic de alcool este asocierea cea mai comună a
cancerului hepatic.Atunci când consumul de alcool este stopat celulele hepatice
încearcă sa se vindece prin regenerare.
Aflatoxina B1
Este cel mai potent agent cancerigen hepatic cunoscut.Este produsul unei
ciuperci numite Aspergillus flavus care se găsește în alimentele depozitate în
mediul cald și umed:alune,orez,soia,porumb,grâu.
Medicamentele,drogurile și chimicalele
Hormonii feminini-estrogenii și steroizii anabolici sunt asociați cu dezvoltarea
adenoamelor hepatice.Acestea sunt tumori benigne cu potențial crescut de
malignizare.
-diabetul zaharat aflat sub tratament cu insulină,deficitul genei supresoare
P53,sindroame paraneoplazice asociate(eritrocitoză,hipercalcemie,hipoglicemie)
d.Simptomatologia
Semne subiective:dureriîn hipocondrul drept ,inapetență,greață,balonări,
astenie,dureri osose,febră,fatigabilitate,anorexie.
Semne obiective:scădere ponderală peste 10% din greutatea ideală,
meteorism accentuat postprandial,hepatomegalie dură,splenomegalie, ascită,
icter tegumentar,urine și scaune închise la culoare,hemoragie în tractul digestiv

e.Diagnostic
Majoritatea pacienților prezintă testele funcționale hepatice modificate
datorita cirozei.Dacă acestea se înrautățesc poate fi suspicionat un cancer
hepatic în evoluție.
Studii de laborator:
-testarea pentru infecția cu HVB,HVC.
-hiponatremia este descoperită la ciroticii cu ascită și sugerează afectare hepatică
avansată.
-creatinina serică crescută poate arăta un sindrom hepato-renal
-hipoglicemia poate fi prezentă prin termnarea rezervelor de glicogen
-hipercalcemia,hipercolesterolemia
-creșterea bilirubinei serice,creșterea LDH
-creșterea FA,VSH
Studii imagistice

~9~
 CT-computer tomografia este un procedeu care folosește scanarea cu substanțe
de contrast orale, intravenoase și venoase.Tumora este detectată pe baza
vascularizării arteriale bogate și eliminarea rapidă a contrastului în faza venoasă
portală.În contrast nodulii regenerativi apar atenuați în comparție cu
parenchimul vecin.
Ecografia abdominală hepatică-hepatocarcinomul apare ca mase rotunde sau
ovale cu margini netede.
Biopsia hepatică prin aspirare pe ac fin a unei porțiuni hepatice tumorale prin
ghidaj ecografic sau laparoscopic-indicată în leziunile de 1-2 cm.
-RMN
-Examenul histologic al lichidului de ascită
f.Evoluție și prognostic
Debut insidios prin manifestări dispeptice:grețuri,anorexie pentru carne și
grasimi,balonări,scaune moi,astenie,anemie,febră,ascită,icter,durere permanentă
cu iradiere în umărul drept,hepatomegalie. Evoluția este rapidă,spre cașexie,cu
paloare excesivă,sfârșitul survine rapid prin comă hepatică sau prin hemoragii.
În cursul evoluției metastazele se fac pe cale hematogenă(hepatomul) sau
limfatică(colangiomul) primul organ afectat fiind plămânul .De aici embolii
pulmonaripot răspândi prin marea circulație metastaze în diferite
organe:creier,oase,rinichi.Prognosticul este fatal,tumoarea avândo evoluție rapid
progresivă.
g.Tratament

1.Cura chirurgicală rdicală

Este indicată în tumori unice sau unilobulare,fără afectarea functiei hepatice (5-
10 % din pacienți).Rata de supraviețuire este la 5 ani(20% din cazuri).Tumorile
mici cu Ø¿2 cm au prognostic mai bun iar în tumorile mari cu Ø¿5 cm decesele
se produc în proporție de 50% prin insuficiență hepatică.Procedeele folosite sunt
rezecția tumorii cu margini de siguranță în parenchimul sănătos
(segmentectomie,lobectomie) și hepatectomie totală urmată de transplant
hepatic.Este contraindicată în ficatul cirotic cu rezervă funcțională redusă sau
tensiune portală.
2.Radioterapia
Este indicată numai în tumorile hepatice unice(mai ales periferice),bine
delimitate sensibile la acțiunea radiațiilor.Eficiența este limitată din cauza

~ 10 ~
radiorezistenței adenocarcinomului și toleranței scăzute a parenchimului hepatic
normal.
3.Chimioterpia
Chimioterapia sistemică se folosește la pacienții cu șansă de supraviețuire
redusă,răspunsul tumoral nu depășește 20% din cazuri,supravițuirea medie
rămâne de 6 luni.Se folosește ADRIAMICINA IV,FLUOROURACIL IV,
MITOMICINA.Chimioterapia regională folosește administrarea în perfuzie în
artera hepatică a:DOXORUBICINĂ,CISPLATINA,MITOMICINA.
4.Chemoembolizarea
Este asocierea la chimioterpia regionlă intraarterială a unui agent
embolizant( sponge de gelatină,microsfere de etil-celuloză) sau a ligaturii arterei
hepatice respective și poate fi utilizată fie preopertor(reduce sângerarea),fie
paliativ(în tumorile nerezecabile).
5.Tratamentul paleativ
Folosește:terapie nutrițională(perfuzii cu glucide,lipide,aminoacizi),antiemetice,
antalgice.
h.Complicații
-supurația
-ruptura tumorii cu hemoragie intraperitoneală și compresiunea pe organele
vecine
-invazia venei porte cu accentuarea hipertensiunii portale
-invazia venelor suprahepatice sau a căilor biliare→icter.

Obiectivul 3:Rolul autonom și delegat al asistentului medical în îngrijirea

bolnavului cu neoplasm hepatic.

a. INJECȚIA INTRAMUSCULARĂ

1.Definție,scop,locu

Injecția intramusculară reprezintă introducerea de substanțe medicamentoase-

soluții izotone,uleioase sau coloidale în stratul muscular,prin intermediul unui ac
atașat la o seringă.Scopul este terapeutic.Locuri de elecțiee:regiunea supero-
externă fesieră,fața anteroexterioară a coapsei în 1/3 mijlocie,fața exterioară a
brțului în mușchiul deltoid.
2.Materiale și instrumente necesare
-mănuși,vată,soluție dezinfectantă(alcool sanitar),tăviță renală

~ 11 ~
-două ace de 5-9 cm,seringă sterilă, fiola cu soluția medicamentoasă.
-solvent,ser fiziologic sau apă distilată cândse administrează medicamente sub
formă de pulbere.
3.Respectarea normelor de protecția muncii
Asistentul medical este obligat să poarte manuși și să se spele și să se
dezinfecteze pe mâini :
-înainte și după contactul cu un pacient
-înaintea intervențiilor asupra pacientului(injectii,perfuzii,alimentație).
-înaintea folosirii materialului steril,a instrumentarului.
-după mânuirea excrețiilor și sectrețiilor pacientului(urină,fecale,sânge).
Să respecte următoarele circuite funcționale:
-circuitul alimentelor si veselei
-circuitul lenjeriilor de pat si de corp
-circuitul de intrare și ieșire a personalului
4.Pregătirea psihică a bolnavului
-se anunță bonavul și i se explică tehnica și necesitatea ei.
5.Pregătirea fizică a bolnavului
Se așează bolnavul în decubit ventral,lateral,șezând sau în picioare și se
descoperă regiunea alesă pentru injecție.
6. Executie
-spălarea mâinilor cu apă și săpun,dezinfectare,uscare și îmbrăcarea mănusilor.
-se încarcă seringa:se dezinfectează și se desface fiola,se aspiră conținutul fiolei
în seringă și se scot bulele de aer,se schimbă acul.
-se dezinfectează tegumentul cu un tampon îmbibat în alcool și se invită
bolnavul să-și relaxeze musculatura.
-se puncționeză perpendicular cu rapiditate,4-7 cm
-se verifică poziția acului prin aspirare apoi se injectează lent soluția
-se aplică o compresă și se retrage acul brusc masând ușor zona pentru
accelerarea resorbției
7.Incidente și accidente
-paralizie prin lezarea nervului sciatic
-durere violentă prin atingerea nervului sciatic sau a unei terminații nervoase
-ruperea acului,hematom prin lezarea unui vas,abces,infecție gravă
-necroza tesuturilor prin greşirea căii de administrare
-embolie uleioasa-introducerea accidentală a suspensiei într-un vas de sânge.
-flegmon-supurație septică prin nerespectarea normelor de asepsie și antisepsie
8 .Îngrijire după tehnică,notare,interpretare.
-se așează bolnavul comod,în repaos 5-10 min

~ 12 ~
-spălare pe mâini cu apă și săpun și dezinfectare cu alcool
-se notează tehnica în foaia de observatie
9. Reorganizarea locului
-se strâng materialele,deșeurile, se selecteză și de aruncă în cutiile special
destinate

10. Observații
-nu se injectează în regiuni infiltrate,zone cu abcese tegumentare,acnee,
foliculită ‚furuncule
-se evită injectarea repetată în același loc
-cantitatea maximă de medicament injectat este de 5 ml

b. PARACENTEZA

1.Definiție,scop,locul
a Puncția abdominală sau paracenteza constă în traversarea peretelui abdominal
cu ajutorul unui trocar.
Scop:
-explorator-punerea în evidență a lichidului peritoneal
-recoltarea lichidului și examinarea în laborator bacteriologic,
biochimic,histologic.
-terapeutic-evacuarea unei colecții libere de lichid în ascite masive
-pentru efectuarea dializei peritoneale
Locul:-în fosa iliacă stângă(linia Monroe Richter),în regiunea subombilicală
2. Materiale și instrumente necesare
-de protecție a patului:mușama,aleză,paravan.
-pentru dezinfecția tegumentului:alcool iodat
-instrumente și materiale sterile:trocar gros cu diametrul de 3-4 mm cu un
mandrin ascuțit și unul bont de rezervă,seringi de 5 și 20 ml,ace de 5-6 mm,
bisturiu,pense hemostatice,câmp chirurgical, mănusi chirurgicale,comprese,
tampoane,leucoplast,tuburi prelungitoare(pentru recoltarea și colectarea
lichidului),eprubete,cilindru gradat,vas gradat de 10 l,tăviță renală,cearșaf
împaturit pe lungime.
-substanțe medicamentoase,anestezice locale,tonice cardiace.

~ 13 ~
-centimetru pentru măsurarea circumferintei abdominale
3.Respectarea normelor de protecție a muncii
Asistentul medical trebuie să respecte următoarele circuite funcționale:
-circuitul alimentelor și veselei
-circuitul lenjeriei de pat si de corp a bolnavilor
-circuitul de intrare și de iesire a personalului
-circuitul de primirre a bolnavilor si a vizitatorilor
Asistentul se spală și se dezinfectează pe mâini :
- înainte și după fiecare intervenție asupra pacientului(injecții,perfuzii,
alimentatie)
-după recoltarea si după transportul produselor bilogice și
patologice( urină ,fecale,sânge).
-după atingerea unei părți a corpui posibil contaminată cu microbi
4. Pregătirea psihică a bolnavului
-se informeză asupra necesității puncției și se obține consimțământul
5. Pregătirea fizică a bolnavului
-se invită pacientul să urineze,de dezbracă în regiunea abdominală
-se așează în poziție decubit dorsal în timpul efectuării puncției,apoi pentru
evacuarea ascitei în decubit lateral stâng
-se măsoară circumferința abdominală și i se asigură intimitatea
-se dezinfectează locul cu alcool iodat sau betadină
6.Execuție
Se face de către medic ajutat de două asistente.Rolul asistentei:
-spală,dezinfectează mâinile,îmbracă mănușile
-pregatește patul cu mușama,așează pacientul în poziția corespunzătoare
-pregătește și dezinfectează locul puncției,servește medicului seringa încărcată
cu anestezic
-menține pacientul în pozţia dată
-servește mănușile și instrumentarul medicului
-supravegheză permanent faciesul,respirația,starea generală
-recoltează în eprubete lichidul de ascită
-servește medicului tubul prelungitor al canulei trocarului(pentru evacuare)
-supravegheză scurgerea lichidului și schimbă pozitia pacientului dacă se
intrerupe scurgerea
7.Incidente și accidente
-colaps vascular,hemoragie digestivă manifestată prin hematemeză,melenă
-perforarea intestinului
-persistența orificiului de puncție prin care sescurge lichid

~ 14 ~
8. Ingrijire după tehnică,notare,interpretare.
-se așează comod în pat,astfel ca locul puncției să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului și scurgerea lichidului în continuare
-se măsoară circumferința abdominală și se noteză
-se monitorizează pulsul,tensiunea arterială
-după terminarea puncției îngrijește locul punctiei(pansament steril) și
bandajează locul
-eprubetele cu lichid,etichetate, se trimit la laborator(citilogic,bacteriologic,
biochimic)
-se notează puncția în foaia de observație,cantitatea de lichidevacuat,data ,ora și
numele persoanei care a efectuat puncția,se notează circumferința abdominală
înainte și după evacuarea lichidului.
9 .Reorganizarea locului
-se selectează deșeurile rezultate și se aruncă în cutiile și sacii speciali
10. Observații
-puncția este contraindicată pacientilor cu tulburari de coagulare sau cu
intervenții recente abdominale,chisturi ovariene mari,hidronefroză,sarcină,
diateze hemoragice ,colecții de lichid închistate
-complicații posibile sunt infecțiile,hipovolemia,șocul

c.PERFUZIA

1.Definiția,scopul,locul

Perfuzia este o injecție prelungită-continuă sau discontinuă-de introducere

picătură cu picătură, intravenos sau subcutanat,a unor soluții perfuzabile,cu sau
fără medicament,pentru reechilibrarea hidroionică și volemică a organismului.
Scop:
-aport parenteral de lichide
-reechilibrare hidroionică și volemică-hidratare și mineralizare
-reglarea echilibrului acido-bazic
-scop depurativ-diluând și favorizând excreția din organism a produșilor toxici
-alimentație parenterală,efect terapeutic prelungit
-administrare de medicamente cu efect rapid,strict intravenos
-completarea proteinelor su a altor componente sangvine

~ 15 ~
Locul:-venele dorsale ale mâinii și antebrațului
-pentru perfuzii repetate se începe cu venele distale protejând vasele de
calibru mare
-venele de la plica cotului
-venele epicraniene sau jugulare la copii mici sau sugari
-venele de pe surafața dorsală a mâinii
-venele subclaviculare sau femurale
2.Materiale și instrumente necesare
-perfuzor-trocar cu apărătoare,tubulatură transparentă,picurator,clemă sau
robinet de închidere,tub pentru aer.Montarea perfuziei se face prin fluturaș.
-soluții dezinfectante pe tegument(alcool iodat sau betadină)
-tampoane de vată,mănuși,garou,mușama,aleză,leucoplast,fașă
tifon,plasturi ,pansamente adezive,tăviță renală
-soluții de perfuzat ambalate steril,medicamente suplimentare
-stativ de perfuzie,,pensă hemostatică,set de catertere venoase periferice
-seringă cu ser fiziologic steril
3.Respectarea normelor de protecție a muncii
-se consideră că toți pacientii sunt potențial infectați
-se consideră că sângele,alte fluide biologice,țesuturile sunt infectate cu
HIV,HBV,HCV.
-se consideră că acelele și alte obiecte utilizate în tehnica injecțiilor sunt
contaminate după execuția tehnicii
-în caz de tăiere accidentală rana se protejează cu pansament oclusiv,iar
tratamentul se continuă numai după îmbrăcarea altor mănuși curate
-contactul tegumentelor și mucoaselor cu următoarelor produse trebuie
considerat la risc:sânge,lichid amniotic,lichid pericardic,lichid peritonel,lichid
pleural,LCR,spermă,secretii vaginale,țesuturi.
-se utilizează mănuși de protecție,halate
-se spală mâinile:înainte șidupă examinarea fiecărui bolnav,inainte și după
aplicarea unui tratament,înainte și după admninistrararea medicamentelor per os
și a alimentației.
4. Pregătirea psihică a bolnavului
-se anunță bolnavul și i se explică tehnica,necesitatea și importanța ei,durerea și
durata perfuziei,se ia consimțământul
5.Pregătirea fizică abolnavului
-se roagă bolnavul să urineze
-se așează bolnavul cât mai comod,în decubit dorsal,cu brațul sprijinit pe pernă
-pregătirea locului constă în dezinfecție,spălare

~ 16 ~
 6. Execuție
Pregătirea flaconului:
-se spală și se dezinfectează mâinile
-se controlează soluția de perfuzat-etichetă,conținut,valabilitate,aspect limpede,
etanșietate,corespondența cu soluția recomandată
-temperatura soluției perfuzabile trebuie să fie de 18-24 ° C(temperatua camerei).
-se îndepartează protecţia de pe dopul de cauciuc
-se controlează aparatul de perfuzat:valabilitate,aspect,integritate,etanșietate,
corespondența cu soluția recomandată și se desface aparatul de perfuzie.
-se dezinfectează dopul de cauciuc,se închide prestubul aparatului de perfuzie
-se îndepărtează teaca de protecție a acului și se punctionează dopul de cauciuc
cu acul trocar
-se suspendă flaconul,cu perfuzorul montat pe stativ
-se deschide prestubul în asa fel încât lichidul să pătrundă în tubul perfuzor
înlocuind coloana de aer
-se formează nivelul de lichid(1/2 din picurator) și se continuă scoaterea aerului
pănă apare la extremitatatea perfuzorului prima picătură de lichid
-se închide prestubul
-se examinează calitatea venelor,se aplică garoul și se alege locul puncției
-se dezinfectează locul cu alcool,se cere bolnavului să strângă pumnul
-se introduce o flexulă,branulă,cateter, prin puncție venoasă verificând poziția
acului
-se cere bolnavului să deschidă pumnul și se desface garoul
-introducerea medicamentelor în recipientul cu solutia perfuzabilă se face prin
badijonarea cu alcool a dopului de cauciuc și puncționare cu un ac atașat la o
seringă
-perfuzia se atașează la cateter,branulă,flexulă și se deschide robinetul și se
regleză debitul
7.Incidente și accidente
-hiperhidratare-prin perfuzie în exces.La cardiaci poate determina edem
pulmonar acut,tuse,expectoratie hemoptoică,polipnee,hipertensiune.
- embolie gazoasă-prin patrunderea aerului prin curentul circulator
-dispnee+dureri precordiale-supraîncărcarea inimii la introducerea bruscă de
cantități mari de lichid
-revărsat lichidian-în ţesuturile perivenoase poate da naştere la flebite,necroze
-frison şi stare febrilă-prin nerespectarea condițiilor de asepsie
-coagularea sângelui-se previne prin perfuzarea lichidului cu soluție de heparină
8. Ingrijire după tehnică,notare,interpretare

~ 17 ~
-se supraveghează starea generală a bolnavului-TA,puls,respirație,paloare
-se supravegheză locul puncției și ritmul de curgere a lichidului
-se închide prestubul înaintea golirii complete
-se îndepartează amboul perfuzorului și se închide branula
-dacă trebuie scoasă branula vom proceda astfel:se îndepărtează benzile de
leocoplast,se așează un tampon de vată îmbibat în alcool,se retrage brusc acul și
se fce compresiunea zonei câteva minute
-se noteaza in foaia de observație cantitatatea de lichid perfuzată și
medicamentele administrate,ora,ritmul de administrare
9. Reorganizarea locului
-înțepătoarele în cutia cu pereți rigizi,deseurile cu risc biologic (sânge,secreții)
in sacul galben iar deșeurile menajere în sacul negru.
10. Observații
-instalarea perfuziei se face în funcție de asepsie perfectă
-utilizarea flacoanelor etanșe previne riscul emboliilor gazoase
-administrarea de glucoză impune tamponarea cu insulină
-abordul venos superficial la nivelul membrelor inferioare este realizat doar în
cazuri de urgență
-locul perfuzieieste recomandat să fie schimbat la fiecare 72 h

d. MASURAREA TEMPERATURII
1. Definiție,scop,locul
Temperatura(febră=pirexie) reprezintă rezultatul proceselor oxidative din
organism,generatoare de căldură prin dezintegrarea alimentelor energetice.
Scop:-depistarea variațiilor patologice de temperatură
-observarea evoluției bolii și a efectelor tratamentului
-depistarea apariției complicațiilor
Locul măsurării:-cavități închise-rect,vagin
-cavități semiînchise-axilă,plică inghinală,cavitate bucală
-conduct auditiv extern,tegumentar
2. Materiale și instrumente necesare:
-termometru,tampon cu alcool,tăviță renală,prosop
-lubrifiant-cremă solubilă în apă,vasenină(rectal),apă(temperatura vaginală sau
orală)
-creion negru,foaia de temperatură
3 .Respectarea normelor de protecția muncii
-se consideră că toți pacienții sunt posibili infectați

~ 18 ~
-se consideră că sângele și alte fluide biologice(spermă,secreții vaginale,lichid
amniotic,lichid peritoneal,lichid pleural,LCR) sunt contaminate cu
HIV,HVC,HVB.
-se consideră că acele folosite în practica medicală sunt contaminate după
utilizare
-asistentul medical trebuie să se protejeze cu mănuși,halat,să se spele și să se
dezinfecteze pe mâini în următoarele situații:
-înainte și după examinarea fiecărui bolnav
-înaintea și după aplicarea oricărui tratament
-înainte și după efectuarea de investigații și proceduri

-înainte de administrarea medicamentelor și de distribuire a alimentelor

4. Pregătirea psihică a bolnavului

-se anunță bolnavul ,se explică tehnica și se ia consimțământul
5. Pregătirea fizică a bolnavului
-în axilă-se tamponează cu prosop individual axila( ștergerea modifică valoarea
de temperatură) si se așează bolnavul comod.
-rectal-se asigură pentru adult poziția decubit lateral stâng iar pentru copil
poziția decubit dorsal cu picioarele flectate pe abdomen
6.Execuție
Masurarea temperaturii în axilă:
-se aplică pe mijlocul axilei bulbul termometrului
-se apropie brațul de torace și se aplicămâna oblic pe torace
-se așteaptă 10 min,se retrage termometrul
-se șterge termometrul cu tampon cu alcool și se citește valoarea

7. Incidente și accidente
-la nou născut,peste 39° C apar complicații nervoase,cardiovasculare,renale.
-la sugar,copilul mare și adult complicațiile la 40° C
Manifestări care însoțesc febra:
-frisone,piloerecție
-tegumente roșii,calde,umede
-sindrom febril-cefalee,curbatură,tahicardie,inapetență,sete
-erupții cutanate-macule,papule,vezicule
8. Îngrijire după tehnică,notare,interpretare
-după măsurare termometrul este bine curățat

~ 19 ~
-se notează cifric și grafic în foaia de temperatură-cu culoare neagră sau albastră
iar prin unirea punctelor curba termică
Valori patologice:hipotermie(sub 36° C),hipertermie(peste 37° C)
Subfebrilitate 37-38° C febră moderată 38-39° C febră ridicată39-40° C
Hiperpirexie peste 40° C
9. Reorganizarea locului
-se strânge termometrul după ce s-a dezinfectat cu alcool
10. Observații
-măsurarea se face dimineața la trezire întreorele 7-8 și seara între orele 16-17.
-termometrul maximal se scutură până coloana de mercur coboară în rezervor
-se susține termometrul la bolnavii adinamici,agitați,inconștienți,copii,vârstnici
-nu se face termometrizare în cavitatea bucală la pacienții agitați,la cei cu
respirație nazală dificilă sau când există inflamții bucale

-nu se face termometrizare rectal la pacienții agitați,cu inflamații anale,rectale

sau cu operații rectale.

Obiectiv 4-Procesul de îngrijire al unui pacient cu neoplasm

hepatic
A. INTERVIU(culegerea datelor)

Informații generale

a.Numele și prenumele:Cojocariu Mihai

b. Vârsta-54 ani

c. Stare civilă-căsătorit

d.Copii-2 copi

e.Profesia-inginer mecanic

f.Localitatea de domiciliu-Suceava

~ 20 ~
g. Religie-ortodox

h.Diagnosticul la internare-neoplasm hepatic

i. Data internării-24 02 2016

2.Obișnuințe de viață

a.Consumator de-alcool,cafea,tutun,nu practică sport

-condiții de viață și de muncă corespunzătoare

b.Dietă/regim alimentar-regim hiposodat,fară grăsimi,fără condimente,prăjeli

c. Alergii cuoscute-nu are

3. Probleme de sănătate

a. Antecedente medicale personale:

-în copilărie a avut rujeolă,oreion

-a fost spitalizat cu dianosticul de hepatită C și B și debut de ciroză

b. Antecedente heredocolaterale

-tatal decedat cu diagnosticul de neoplasm hepatic

c.Motivele internării actuale

-pacientul revine în spital acuzând dureri în hipocondrul drept,prezintă

hepatomegale,grețuri și vărsături,febră ,o scădere semnificativă în
greutate,inapetență și acumulare de lichid de ascită.

d. Istoricul stării actuale

Pacientul era diagnosticat cu hepatită B și C precum și ciroză în stadiul

incipient.Pacientul urma un regim alimentar .Simpatomatologia nu s-a ameliorat
motiv pentru care pacientul se interneză.

~ 21 ~
4. Examenul clinic general

a. Tegumente și mucoase-tegumentele prezintă icter

-bine hidratate

b.Greutate-o scădere bruscă în greutate față de normal

c.Înalțime-nemodificată

d.Starea generală-alterată

e.Temperatura-hiperpirexie

f.Țesut celular subcutanat-edeme

g. Sistem ganglinar limfatic-ganglioni nepalpabili

h. Sistem osteo-articular-integru morfo-funcțional

i.Sistem muscular-trofcitat,tonus forță musculară

j. Aparat respirator-căi respiratorii superioare libere,torace normal

conformat,mișcări respiratorii normale

k. Aparat cardio-vascular-regiunea precordială de aspect normal,prezintă

hipertensiune arterială,artere periferice pulsatile,puls 90 bătăi/min

l.Aparat uro-genital-prezintă micțiuni normale fiziologic

m.Aparat digestiv-abdomen mărit de volum cu prezență de ascită,dureros în

hipocondrul drept,varsături ,constipație,tranzit intestinal modificat

n.Sistem nervos și organele de simț-orientat temporo spațial,reflexele osteo

tendinoase prezente,tiroida nepalpabilă

o.Starea de conștiință-păstrată

5. Investigații

~ 22 ~
a. Examenul sângelui:

Analize hematologice:HLG,Hb,trombocite,plachete,TS,TC,VSH

Analize biochimice:uree,creatinină,acid uric,colesterol,HDL,LDL,ionograma

serică,Fe seric,proteine,albumineenzime hepatice(TGP,TGO,GGT)

Analize serologice:Hepatita A,B,C.

b. Examenul urinei-sumar urină

c.Alte examene de specialitate

Examene:ecografia abdominală,CT,RMN,biopsie hepatică

6 Tratamente:

-chirurgical:-tumori localizare sau unice-rezecția lor

-tumori care cuprind zone limitate de ficat-rezecție parțială hepatică

-tumori întinse dar fără metastaze-scoaterea ficatului și tranplantarea

altuia sănătos

-nechirurgical:-radiofrecvența(ardere prin curent electric de frecvență

-citostatice:vincristina,doxorubicina

7. Epicriza și recomandări la externare

Pacientul trebuie să respecte tratamentul medicamentos și regimul alimentar

impus și de asemenea să revină la investigații:CT.

~ 23 ~
 B. Nevoi fundamentale după Virginia Henderson

Nevoile Manifestări de Manifestări de Surse de

fundame independență dependență dificultat
ntale e
1 A Respirație Respiră cu dificultate,respiră pe Tabagismul
respira și silențioasă,rimnică nas,tuse și senzație de sufocare , anxietatea
a avea o , fără efort ,pe
nas,colorție
bună normală a
circulați tegumentelor
e
2.A bea Ingestie de lichide Grețuri și vărsături ,deshidra- Alterarea
și a și alimente în tare,scădere în greutate ,apatie, peristaltism
mânca cantitatea și diminuarea ului
calitatea energiei,edeme,anorexie intestinal ,r
corespunzătoare efuzul
vârstei,activității, alimentar,
masticație lentă durerea,anx

~ 24 ~
 cu gura ietatea
închisă,reflex de
deglutiție
prezent ,digestiele
ntă,obiceiuri
alimentare
sănătoase,stare de
constituție
normală
3.Aelimi Eliminări Scaune frecvente de consistență Alterarea
na fiziologice în crescută ,crampe mucoasei
limine abdominale ,semnede intestinale ,
normale,absența deshidratare, stresul,
eliminărilor balonare,flatulență,anorexie,dur
patologice ere,

4.A se Mișcări Dificultatea de a se Anxietate,

mișca și ample,nedureroase mobiliza,diminuarea durerea
a păstra , articulații mișcărilor,dificultatea de a
mobile,postură rămâne în poziția adecvată
o bună adecvată,puls și
postură tensiune în limite
normale
5.A Număr de ore de Dificultatea de a dormi, Durerea,
dormi,a somn oboseală,somnolență, dureri anxietatea,
se odihni corespunzător musculare, stresul
vârstei și activității
depuse,somn
liniștit și fără
întreruperi și fără
coșmaruri
6.A Valori normale ale Temperatură corporală Atingere
păstra temperaturii crescută,frisoane,creșterea fizică,
tempera- corporale,colorație pulsului,senzație de anxietate,co
normală a frig,cefalee,diaforeză, dureri la ndiții de

~ 25 ~
tura tegumentelor,piele nivelul regiunilor afectate mediu
corpuluiuscată fără inadecvate
transpirațiistare de
în limite
confort,fără
normale modificări ale
stării de conștiență
7. A se Autonomie,stimă Mișcări Dureri,
realiza de sine,imagine lente ,insomnie ,plâns,culpabilit
anxietate,
de sine ate,depresie,anxietate,sentimentstres,
pozitivă,luarea de inutilitate pierderea
deciziei,ocupație imaginii și
individuală a stimei de
sine
8. Ase Divertisment ,rela Tristețe,descurajare,plâns Durere,
recrea xare anxietate,
neadaptarea
la boală
9. A Piele curată, Semne de inflamție, Circulație
menține îngrijită,fanere edeme,prezența icterului inadecvată,
tegumen curate și anxietate
integre,stare de
-tele și confort
mucoa-
sele
îngrijite

C .PLAN DE ÎNGRIJIRE

~ 26 ~
 Probleme de Obiectiv Intervenții autonome și Evaluare
dependența e delegate
1.Durere în - -recomandăm repaosul -ameliorarea
hipocondrul drept și diminuarea absolut în timpul durerilor durerii și a
disconfort legat de dureii – abdominale,asezăm disconfortul
hipertrofia și asigurarea pacientul în poziție ui
sensibilitatea ficatului confortului antalgică(decubit dorsal
și prezența ascitei și stării de sau decubit lateral)iar în
bine parioadele de calm îl
sfătuim să se ridice din pat
,uşor, nu brusc pentru a nu
accentua durerile -
observăm și monitorizăm
funcțiile vitale:TA,P,R,T

-administrăm
antispastice,antialgiceși
sedative prescrise de
medic:papaverina im
ketonal,morfinăși
diazepam

-se asigură liniștea în salon

și o temparatură optimăde
20-22 ℃

-se reduce aportul de Na si

lichide

-reducerea iritabilității
gastro-intestinale

-aplicăm comprese calde

pe regiune dureroasă
2.Hipertermie legată - -observam,măsurăm si -compensăm
de prezența procesului menținerea notăm temperatura în FO- perderile
inflamator temperaturi 39.5℃ prin
i corpului

~ 27 ~
 în limite transpirație
normale -ferim pacienții de curenții
de aer -pacientul
prezintă o
-schimbăm lenjeria de reducere a
corp și de pat ori de câte febrei și
ori este nevoie aceasta
conduce la o
-asigurăm îmbracăminte stare de
lejeră și menținem igiena confort fizic
corporală

-aplicăm comprese
reci,împachetări reci,pungi
cu gheață

-pacientul să fie echilibrat

hidroelectrolitic și
volemicprin administrare
de perfuzie pe 24 h

-repaos în timpul
perioadelor febrile

-se menține igiena

tegumentelor

-se calculeză bilnțul

ingesta-excreta

-administrăm
antitermice:,paracetamol
2cp/zi,cefalexine
3.Deficit nutruțional -pacientul -explorăm preferințele -favorizăm o
legat de anorexie( din să-și pacientului asupra eliminare
cauza procesului amelioreze alimentelor permise intestinală
infecțios și imflamator deficitul normală
manifestată pri lipsa nutrițional -se cântărește zilnic
poftei de mâncare) și și să -paccientul

~ 28 ~
tulburări gastro- prezinte
intestinale poftă de pacientul începe să se
mâncare alimenteze,n
-se face bilanțul ingesta u mai
excreta prezintă
refuz,starea
-se administrează: lui se
ameliorează
Glucoză33%,250ml
-alimentele
Vitamina c4cp/zi sunt bine
tolerate
Vitamina b12f/zi
-a fost
Vitamina b62f/zi
stimulat
-se servesc alimentele la o apetitul
temp adecvată la ore
regulate

-stabilim un regim
alimentar bogat în
glucide,proteine,suprimare
a alcoolui
4.Exces de volum de -asigurarea -reducem aportul de Na și Reducem
lichidlegat de apariția unui volum lichide și favorizăm formarea
edemului si ascitei lichidian cresterea eliminării de Na ascitei și a
normal și edemului
reducerea -administrăm diuretice
edemelor antialdosteronice(spironol -avem
actona) și diuretice de informații
ansă(furosemid),vitamina despre
k,proteine cantitateade
lichid de
-bilanțul hidric(ingestra- ascită
excreta) acumulată în
cavitatea
-măsurăm circumfeința abdominală
abdominală

~ 29 ~
 -favorizăm excretia de -pacientul
lichide:menținem un colaborează
echilibru hidric normal si respctă
regimul dat
-se efectuează paracenteza de medic
abdominală absolut
necesarăpentru evacuarea
lichidului acumulat
5. Risc de - -evităm administrarea -eliminarea
dezechilibru ameliorarea lichidelor pe cale orală conținutului
electrolitic din cauza sau până la apariția intestinal
grețurilor, vărsăturilor dispariția zgomotelor intestinale ameliorează
totală a greața
greturilor -administrăm antiemetice
pentru vărsături: -crește
metoclopramid 1Fim confortul
abdominal
Na Cl 1500ml PEV
-pacientul
-captarea vărsăturilor nu mai
prezintă
-aspiratie nazo-gastrică vărsături
-efectuăm bilanțul ingesta -a fost
–excreta echilibrat
hidroelectrol
-după oprirea vărsăturilor, itic
rehidratare pe cale orală cu
lichide în cantități
progresive

-poziția pacientuli este

decubit dorsal cu capul în
lateral sau șezănd

-se susține în timpul

vărsăturilor iar după îii
dăm un pahar cu apă cu

~ 30 ~
 soluție aromată pentru
îndepărtarea gustului
amar,se aerisește salonul

-se învață pacientul să

inspire profund
6.Alterarea integrității - -reducerea consumului de -favorizăm
pielii legat de prezența ameliorarea sare regresia
edemelor stării edemului
tegumentel -schimbarea poziției sau
or și puțină mișcare la pacientii -reducem
protejarea care se pot deplasa mai compresiune
țesuturilor ales la nivelul segmentului a prelungită
edemațiate edemațiat

-facilităm evaluarea
echilibrului hidric și a
retenției de lichid la
nivelul țesutului
7.Anxietate -dispariția -se crează un climat cald -pacientul
manifestată prin anxietății prezintă o
insomnie, -i se explică pacientului stare de bine
neliniște,palpitații,disc normele de viață și fizică și
onfort și tensiune alimentația pe care trebuie psihică
datorate durerii s-o respecte

-i se dau pacientului
exemple cu alți pacienți
care au avut o evoluție
favorabilă de lungă durată
dar au respectat
regimul,tratamentul ,indic
ațiile medicului

-invățăm pacientul tehnici

de relaxare

-se inițiază comunicarea

~ 31 ~
 cu cei din jur

-educ pacientul să-și

exprimeemotiile,opiniile

8.Insomnie din cauza -pacientul -se asigură o temperatură

procesului infecțios și să prezinte adecvată în salon,
inflamator manifestată un somn
prin ore insuficiente se corespunză -se stabilește un orar de
somn,somn -tor somn și odihnă
agitat,treziri frecvente calitativ și
canitativ -salonul trebuie să fie
aerisit și luminos

-pacientul să efectueze
tehnici de relaxare

-se combat zgomotele

-se administreaza
diazepam 1f IM
9.Icter și prurit, diminuarea --i se explică pacientului -pacientul
pruritului și să nu se scarpine este hidratat
-steluțe vasculare a și pruritul s-
discomfort -i se asigură condiții de a
ului mediu,schimbarea lenjeriei dimiminuat
de corp,menținerea aproape de
tegumentelor curate tot

-aplicare de loțiuni cu -icterul

alcool mentolat pe persistă în
tegumente continuare

-pacientul trebuie să fie

bine hidratat

-recoltarea de sânge pentru

~ 32 ~
 determinarea bilirubinei

Obiectivul 5:Educația pentru sănătate la un pacient cu neoplasm

hepatic
Asistenta medicală va ține cont de regurile de prevenire a infecțîilor
intraspitalicești și în aest sens va respecta cu strictețe măsurile de asepsie și
antisepsie în efectuarea manoperelor terapeutice.În același timp va învăța
bolnavul în tot timpul spitalizării și la externare să respecte și el anumite reguli
de viață pentru a preveni recăderile și complicațiile:respectarea odihnei ,a
regimulului dietetic,interzicerea consumului de alcool și tutun.
Alimentația bolnavilor hepatici trebuie fracționată în doze mici și dese.Bolnavii
vor primi un regim de cruțare a ficatului prin evitarea grăsimilor și a alimentelor
meteorizante asigurându-se un aport bogat în hidrați de carbon și
vitamine.Proteinele se vor da în cantități progresive.Se vor interzice băuturile
alcoolice,condimentele și alimentele prăjite.În cursul neoplsmelor hepatice
regimul va fi hiposodat.
Un regim de cruțare hepatică:legume cu celuloză fină,fructe coapte,iaurt,brănză
de vaci,cartofi,cereale fierte,ulei vegetal(măsline),pui,pește rasol,borș.

Alimente permise

-ciorbe și supe de carne de pui,vită,legume neprăjite,de orez,griș,perișoare

-sote-uri și piureuri de legume-fasole verde,ardei gras,morcovi,dovlecei,
conopidă,spanac,salată verde,sfeclă
-cartofi natur,piure,copți în coajă cu puțin unt sau ulei
-carne friptă:pui,vită,iepure de casă,curcan,carne slabă fără piele sau grăsime,
-pește slab alb(șalău,știucă,biban)
-grăsimi:unt,ulei de floarea soarelui sau de măsline
-ouă fierte moi 2/saptămână,albuș sub formă de ombletă
-lapte și lactate:lapte bătut,iaurt slab,brânză de vaci,caș,urdă,telemea
-pâine:biscuiți,chifle,mămăliguță
-dulciuri și prăjituri-moderat-uscate,cu miere,tartecu fructe,plăcintă cu
mere,brânză,gemuri
-fructe crude,coapte la cuptor,compot,gem,jeleuri:mere,prune,căpșuni,zmeură

~ 33 ~
-băuturi:apă plată,sucuri și siropuri de fructe și legume
-condimente:pătrunjel,mărar,leuștean,dafin,cimbru

Alimente interzise

-ciorbă de burtă,fasole,afumătură porc

-unele legume:fasole și mazăre uscată,varză,vinete,roșii,ciuperci,ridichi,ardei
iute,ceapă,usturoi,țelină,murături
-pește gras,icre pește,pește afumat
-ouă:ombletă,ochiuri prăjite,maioneză
-lapte și lactate cu grasime multă,brânză fermentată,smântână
-carnea grasă de porc,rață,gâscă etc
-băuturi:cafea,cola,alcool(bere,vin,țuică),băuturi gazoase

~ 34 ~
 Bibliografie:

1.Anatomia și fiziologia omului-P.Burchi,I.Danciu-ED.Didactică și

pedagogică București 1969-pg 204-218.

2.Tratamentul complex al cancerului-pg 143-148

3.Medicină internă-Ed Medicală 1956-Dr N. GH. Lupu-pg9-28 și

pg211-217

4.Medicină internă pentru cadre medii-ED.ALL 2010-Corneliu

Borundel-pg504-540

5.Terapeutică medicală-ED. Polirom2014-Gabriel

Ungureanu ,Adrian Covic- pg 405-409și pg.401

6.Manual de nursing vol 2-ED. ALL2012-Dr. Marcean Crin-pg

89-106,pg 141-148,pg 207-213,

7.Tehnici de îngrijire și protocoale de pregătire-2011-Elena

4. Anexe(scheme,fotografii)

~ 35 ~
~ 36 ~
~ 37 ~
~ 38 ~
~ 39 ~
~ 40 ~