DREPT COMUNITAR EUROPEAN TRATATUL DE LA LISABONA SI VIITORUL UNIUNII EUROPENE

CUPRINS Cap.1 Introducere Cap 2 Modelul European si modelul american de justitie constitutionala Cap 3 Constitutia Europeana 3.1 Scopul elaborarii Constitutiei Europene 3.2 Institutii ale Uniunii Europene asa cum sunt definite de Constitutia Europeana (Tratatul de la Lisabona) 3.3 Drepturile Cetatenilor Uniunii Europene, definite in Tratatul de la Lisabona Cap. 4 Concluzii Cap 5 Bibliografie

Cap.1 Introducere n 50 de ani, Europa s-a schimbat mult - la fel ca ntreaga lume. Astzi, mai mult ca niciodat, ntr-o lume n evoluie constant, Europa trebuie s fac fa unor noi provocri: globalizarea economiei, evoluia demografic, schimbrile climatice, nevoia de surse durabile de energie i noile ameninri la adresa securitii. Iat provocrile secolului al XXI-lea. Iar acestea nu in cont de frontiere. Statele membre nu mai sunt n msur s fac fa singure tuturor acestor probleme. Pentru a gsi soluii i a rspunde preocuprilor cetenilor, este necesar un efort colectiv la nivel european. Europa trebuie s se modernizeze, s dispun de instrumente eficiente i coerente, adaptate nu numai la funcionarea unei Uniuni recent extinse de la 15 la 27 de state membre, ci i la transformrile rapide prin care trece lumea de astzi. Prin urmare, regulile care stau la baza cooperrii dintre ri trebuie revizuite. Acesta este obiectivul tratatului semnat la Lisabona, la 13 decembrie 2007. Liderii europeni au convenit asupra unor noi reguli innd cont de schimbrile politice, economice i sociale i dorind, n acelai timp, s rspund aspiraiilor i speranelor europenilor. Tratatul de la Lisabona stabilete care sunt competenele UE i mijloacele pe care aceasta le poate utiliza i modific structura instituiilor i modul de funcionare a acestora. n consecin, caracterul democratic i valorile fundamentale ale Uniunii sunt consolidate. Tratatul este rezultatul negocierilor ntre statele membre, reunite n cadrul unei conferine interguvernamentale, la lucrrile creia au participat Comisia European i
2

Parlamentul European. Toate cele 27 de state membre l-au ratificat urmnd proceduri variate, n funcie de constituia naional. Tratatul a intrat n vigoare la 1 decembrie 2009, n conformitate cu Articolul 6. Cap 2 Scurt istoric al aparitiei si evolutiei sistemului de justitie europeana Evolutia sistemelor de justitie constitutionale poate fi sintetizata in urmatoarele faze: 1. 2. 3. 4. 1803-1920 1920-1940 1945-1990 1990- prezent

Incepand cu 1920, o serie de state ( marea majoritate europene ) au initiat procese ample de revizuire constitutionala: Austria (1920 prin eforturile lui Adolf Merkel si Hans Kelsen ), Cehoslovacia ( 1920 ), Liechtenstien (1925), Grecia ( 1927), Spania ( 1931 ), Irlanda ( 1937 ) si Egipt (1941). Dupa 1945, instantele constitutionale au inceput a fi fondate aproape in acelasi timp in toate statele statele europene, avand ca si sarcina principala asigurarea legilor si a actelor normative fundamentale. Tot dupa cel de-a Doilea Razboi Mondial, au existat state europene ( Austria, Germania, Spania, Italia, etc ) care au venit cu propunerea ca protectia individuala a drepturilor si liberatitilor cetatenesti ale omului sa devina una din prioritatile justitiei constitutionale. Astefel incat, dupa razboi, cetatenii au primit dreptul de a cauta protectia drepturilor pana la si inclusiv la Curtea Constitutionala. Dupa 1990 perioada este marcata de aparitia unui numar mare de state independente, care au considerat ca si prioritate punerea imediata in practica a principiului separarii puterilor in stat si crearea unui sistem cuprinzator de revizuire constitutionala. Concluzia este ca, pe masura ce democratia s-a extins in diferite state ale europe, sau aceste state au dezvoltat suficienta cultura si experienta politica pentru a fi capabile sa discearna beneficiile democratiei, si modelul de constitutie europeana a inceput sa se propage1. Cap 3 Constitutia Europeana - Tratatul de la Lisabona Tot dupa 1945, mai precis in 1958 a aparut Comunitatea Europeana, la inceput alcatuita din 6 state si care in prezent are in componenta sa 27 de state, si care din 1995 se numeste Uniunea Europeana.
1

Comunicare deschisa la Conferinta Constitutionala ibero-americana din Merida, Mexic, 15-17Aprilie, 2009

Comunitatea Europeana ( Uniunea Europeana ) a trecut printr-o serie de schimbari, evolutia ei find marcata in istorie de o multitudine de tratate, acorduri si conventii prin care se regelementau aspecte economice si politice. Una dintre cele mai importante etape in evolutia Uniunii europene o reprezinta elaborarea Constitutiei Europene care a fost initial semnata la Roma in 29 octombrie 2004, dar apoi din cauza referendumurilor cu vot negativ din partea Frantei si Olandei, a fost revizuita si resemnata la Lisabona in 13 decembrie 2007 urmand a fi aplicata incepand cu 01.01.2009. Sub numele de Tratatul de la Lisabona, Constitutia Europeana revizuita are ca si scop consolidarea capacitatii de functionare a Uniunii Eropene prin sporirea eficientei institutiilor comunitare, prevede totodata ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competentelor Parlamentului European si introducerea Cartii Drepturilor Fundamentale in sistemul juridic comunitar. Inca dinaintea redactarii Constitutiei Europene, Uniunea Europeana avea steag, imn, moneda, banca centrala, curte suprema, parlament si presedinte (al Comisiei Europene ), un buget peste 100 miliarde euro si o forta militara in stare incipienta. Cu toate acestea, o Constitutie trebuia sa existe pentru cetatean in primul rand. Constitutia Europeana defineste ce este de fapt UE, ce statut are, care sunt valorile comune si modul in care sunt impartasite de toata lumea, care este rolul Uniunii pe scena politica internationala si modul in care va fi guvernata aceasta organizatie. 3.1 Scopul elaborarii Constitutiei Europene Constitutia Europeana urmareste2: 1. Simplificarea stabileste clar competentele UE in raport cu cele ale statelor membre 2. Oferirea personalitatii juridice pentru UE Uniunea europeana incepe sa existe din punct de vedere juridic, pe scena internationala 3. Cetateanul european si procesul decizional cetateanul european va participa la procesul de luare a deciziilor in cadrul UE prin intermediul reprezentantului sau national; iar procesul decizional va putea fi influentat de cetateanul european prin Tratatul de la Lisabona, daca se strang peste 1 milion de semnaturi cetatenii europeni pot initia acte legislative la nivel de UE. 4. Reforma institutionala: Parlamentul European isi sporeste atributiile pentru a deveni un for de reprezentare a intereselor cetatenilor europeni in cadrul UE Presedintele consiliului European conduce de fapt Uniunea avand un mandat de doi ani si jumatate si fiind ales de catre sefii de stat sau de guvern reunitit in cadrul Consiliului European
2

www.europarl.europa.eu

 Ministrul de externe european reprezinta singura voce in politica externa Comisia Europeana functioneaza dupa principiul un stat un comisar Consiliul UE este institutia in cadrul careia ministrii statelor membre decid asupra legilor europene Carta fundamentala a Drepturilor Omului reunseste intr-un singur text drepturile civile, politice, economice si sociale ale tuturor cetatenilor care locuiesc in spatiul UE iar pentru aparerea drepturilor proprii, cetateanul european va putea sa invoce Carta in fata Curtii de Justitie. Romania si Constitutia Europeana: Ca stat membru UE, Romania joaca un rol important in cadrul arhitecturii institutionale a UE. Timp de doua mandate ale Comisiei, Romania va avea propriul comisar european, iar in cadrul Consiliului, Romania ocupa locul al 7-lea ca putere de influentare a deciziilor. In Parlamentul European Romania are 35 de mandate de europarlamentari, iar dupa 2009 acest numar va fi modificat printr-o redistribuire a numarului de locuri asociate fiecarei tari. 3 3.2 Institutii ale Uniunii Europene asa cum sunt definite de Constitutia Europeana (Tratatul de la Lisabona) Constitutia Europeana defineste la Art I -19 Institutiile Uniunii: Parlamentul European, Consiliul European, Comisia Europeana si Curtea de Justitie a Uniunii Europene ART. I-20 (sinteza din Constitutia Europei ): Parlamentul European Parlamentul European exercita impreuna cu Consiliul European, functia legislativa si bugetara, functiile de control si politic si consultativa; Parlamentul European alege presedintele Comisiei Europene. Numarul de parlamentari Europeni nu va depasi 750, si nici un stat membru nu poate depasi mai mult de 96 de locuri, sunt alesi pentru un mandat de maxim 5 ani Componenta Parlamentului European este adoptata cu unanimitate de voturi de catre Consiliul European, Presedintele si membri biroului sunt alesi de catre Europarlamentari. Art I-21 ( sinteza din Constitutia Europei ): Consiliul European Consiliul European defineste politica generala a Uniunii si nu exercita functii legislative. Este format din sefii de state sau de guvern ai statelor membre, precum si de membri sau presedintele Comisiei Europene
3

www.realitatea.net

Art I-26 (sinteza din Constitutia Europei ) Comisia Europeana Comisia Europeana vegheaza aplicarea dreptului Uniunii sub controlul Curtii de Justitie; executa bugetul si gestioneaza programele; exercita functii de coordonare, executie si gestionare in conditiile stabilite prin Consitutie. Membri Comisiei nu solicita si nu accepta instructiuni din partea vreunui guvern, inistitutie, organ, organism sau agentie. Comisia Europeana, in calitate de organ colegial, raspunde in fata Parlamentului European. Art I-29 prezinta atributii ale Curtii de Justitie care are ca principal rol asigurarea respectarii dreptului in interpretare si aplicarea Constitutiei europene.

Vassilios Skouris, din Grecia, a fost ales preedinte al Curii de Justiie n 2003. Curtea de Justitie a Uniunii Europene este una dintre cele mai vechi institutii europene infiintata prin Tratatul de la Paris din 1952 prin care a luat nastere si Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului.

Curtea de Justiie a Comunitilor Europene, Luxemburg Curtea de Justiei, cu sediul este la Luxemburg, este compusa din avocati generali si judecatori, si are ca principale atributii4: controlul legalitatii actelor institutiilor controlul respectarii de catre statele membre a obligatiilor care le sunt impuse de catre tratate interpretarea regulilor comunitare si negocierea validitatii actelor institutiilor.

http://europa.eu

Conceptia asupra statului de drept este originara din Europa. De-a lungul istoriei, cea mai mare influeanta asupra modelului de constitutie europeana l-a avut gandirea juridica franceza, care punea accent pe drepturile omului, separatia puterilor in stat si modelul de control al constitutionalitatii legilor. Influenta scolii juridice franceze la nivelul Unuiunii Europene se manifesta si prin cresterea rolului Parlamentului European prin plasarea sa in centrul arhitecturii institutionale europene. Pe langa reglementarea modului de organizare si functionare a institutiilor UE, Constitutia Europeana traseaza o serie de coordonate ce definesc valorile fundamentale ale UE, avand ca principal scop asigurarea unui climat democratic, in virtutea caruia omul cetateanul este protejat, acordandu-i-se drepturi universale si inalienabile. Protectia drepturilor omului este definita ca o trasatura definitorie a statului de drept ca urmare a acestui principiu, Contitutia europeana dedica a doua ei parte, prin Carta Uniunii, drepturilor fundamentale pe care Uniunea se obliga sa le recunoasca. ORGANIZAREA INSTITUTIILOR UE DUPA INTRAREA IN VIGOARE A TRATATULUI DE LA LISABONA: 1. Parlamentul European - compus din 750 euro-deputai alei prin vot universal; - atribuii de: co-legiuitor (alturi de Consiliul de Minitri), bugetare, de control politic al Comisiei Europene - compus din efi de stat sau de guvern + preedintele Comisiei Europene; - insituie nou introdus de Constituia UE; - promotor al politicilor europene; - se pronun prin consens, nu legifereaz ; - este condus de un Preedinte ales pe o perioad de 2 ani i 6 luni (se renun la preedenia prin rotaie din prezent, - asigurat de fiecare stat membru o dat la 6 luni) - compus din reprezentanii guvernelor statelor membre; - atribuii de: co-legiuitor (alturi de Parlament), politic extern i de securitate comun, politic bugetar - se ntrunete pe domenii (agricultur, concuren, pescuit)
7

2. Consiliul European

3. Consiliul de Minitri (Consiliul)

4. Comisia European

5.Curtea de Justiie (compus din Curtea de Justiie propriu-zis, Tribunalul de prim instan, Tribunale specializate) 6. Constituia UE instituie

- reprezint interesul european comun i UE pe plan extern; - are 25 membri (1 membru din fiecare ar, o ar propune un singur comisar); - din 2014 se va reduce numrul membrilor corespunztor a 2/3 din numrul rilor membre; - este condus de un Preedinte al crui mandat este de 5 ani; - atribuii: propune proiecte de acte normative, asigur - planificarea i executarea politicilor comunitare, execut - bugetul, gestioneaz programele comunitare, vegheaz la - buna aplicare a tratatelor i deciziilor instituiilor comunitare; - rspunde n faa Parlamentului i se sprijin pe administraiile naionale - asigur respectarea dreptului comunitar; - judec: litigii ntre state membre, litigii ntre state membre i UE, litigii ntre UE i particulari, litigii ntre instituiile UE - Banca Central European- asigur finanarea proiectelor n cadrul UE - Curtea de Conturi- asigur controlul veniturilor i cheltuielilor - Comitetul Economic European- organ consultativ care d consultan i avizeaz probleme specifice sindicatelor, ntreprinderilor, agricultorilor, familiilor, consumatorilor; - Comitetul Regiunilor- reflect dorina statelor de a face s participe i palierele locale i regionale la dezvoltarea politicii UE; este consultat asupra problemelor care privesc direct promovarea intereselor i a diversitii regionale.

7. Organe consultative ale instituiilor UE

Cap 4 Principialele strategii ale Tratatului de la Lisabona scopuri si mijloace:

La 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat n vigoare, ncheind astfel mai muli ani de negocieri pe tema aspectelor instituionale. Tratatul de la Lisabona modific Tratatul privind Uniunea European i Tratatele CE (fr a le nlocui) i pune la dispoziia Uniunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face fa provocrilor viitoare i pentru a rspunde ateptrilor cetenilor. Principiile de baza ale Tratatului de la Lisabona sunt: 1. O Europ mai democratic i mai transparent, n care Parlamentul European i parlamentele naionale se bucur de un rol consolidat, n care cetenii au mai multe anse de a fi ascultai i care definete mai clar ce este de fcut la nivel european i naional i de ctre cine. Un rol consolidat pentru Parlamentul European: ales direct de ctre cetenii Uniunii Europene, acesta are noi atribuii majore privind legislaia, bugetul Uniunii Europene i acordurile internaionale. O voce mai puternic pentru ceteni: datorit iniiativei cetenilor, un milion de ceteni din diferite state membre pot cere Comisiei s prezinte noi propuneri politice. Cine i ce face: relaia dintre statele membre i Uniunea European este mai clar, odat cu repartizarea competenelor. Retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoate explicit, pentru prima dat, posibilitatea ca un stat membru s se retrag din Uniune. 2. O Europ mai eficient, cu metode de lucru i reguli de vot simplificate, cu instituii eficiente i moderne pentru o Uniune European cu 27 de membri, capabil s acioneze mai bine n domenii de prioritate major. Un proces decizional eficient: votul cu majoritate calificat din Consiliu este extins la noi domenii politice, astfel nct procesul decizional s se desfoare mai rapid i mai eficient. ncepnd din 2014, calcularea majoritii calificate se va baza pe sistemul dublei majoriti, a statelor membre i a populaiei, reflectnd astfel dubla legitimitate a Uniunii. Dubla majoritate se obine atunci cnd o decizie este luat prin votul a 55% din statele membre, reprezentnd cel puin 65% din populaia Uniunii. Un cadru instituional mai stabil i mai eficient: Tratatul de la Lisabona creeaz funcia de preedinte al Consiliului European (ales pentru un mandat de doi ani i jumtate), introduce o legtur direct ntre alegerea preedintelui Comisiei i rezultatele alegerilor europene, prevede noi dispoziii referitoare la viitoarea structur a Parlamentului European i include reguli clare privind cooperarea consolidat i dispoziiile financiare. O via mai bun pentru europeni: Tratatul de la Lisabona amelioreaz capacitatea UE de a aciona n diverse domenii de prioritate major pentru Uniunea de azi i pentru cetenii si - precum libertatea, securitatea i justiia (combaterea terorismului sau lupta mpotriva criminalitii). Tratatul se refer i la alte domenii, printre care politica energetic, sntatea public, schimbrile climatice, serviciile de interes general,
9

cercetare, spaiu, coeziune teritorial, politic comercial, ajutor umanitar, sport, turism i cooperare administrativ. 3. O Europ a drepturilor, valorilor, libertii, solidaritii i siguranei , care promoveaz valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale n dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate i asigur o mai bun protecie a cetenilor europeni. Valori democratice: Tratatul de la Lisabona specific i consolideaz valorile i obiectivele care stau la baza Uniunii. Aceste valori sunt menite s serveasc drept punct de referin pentru cetenii europeni i s arate ce anume are de oferit Europa partenerilor si din ntreaga lume. Drepturile cetenilor i Carta drepturilor fundamentale: Tratatul de la Lisabona menine drepturile existente i introduce altele noi. n mod special, garanteaz libertile i principiile nscrise n Carta drepturilor fundamentale i confer dispoziiilor acesteia for juridic obligatorie. Se refer la drepturi civile, politice, economice i sociale. Libertate pentru cetenii europeni: Tratatul de la Lisabona menine i consolideaz cele patru liberti, precum i libertatea politic, economic i social a cetenilor europeni. Solidaritate ntre statele membre: Tratatul de la Lisabona prevede faptul c Uniunea i statele membre acioneaz mpreun n spirit de solidaritate n cazul n care un stat membru este inta unui atac terorist sau victima unei catastrofe naturale sau provocate de om. De asemenea, se subliniaz solidaritatea n domeniul energiei. Mai mult siguran pentru toi: Uniunea beneficiaz de o capacitate extins de aciune n materie de libertate, securitate i justiie, ceea ce aduce avantaje directe n ceea ce privete capacitatea sa de a lupta mpotriva criminalitii i terorismului. Noile prevederi n materie de protecie civil, ajutor umanitar i sntate public au, de asemenea, obiectivul de a ntri capacitatea Uniunii de a rspunde la ameninrile la adresa securitii cetenilor europeni. 4. Europa ca actor pe scena internaional instrumentele de politic extern de care dispune Europa sunt regrupate att n ceea ce privete elaborarea, ct i adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona ofer Europei o voce mai clar n relaiile cu partenerii si din ntreaga lume. De asemenea, utilizeaz fora dobndit de Europa n domeniul economic, umanitar, politic i diplomatic pentru a promova interesele i valorile europene pe plan mondial, respectnd, n acelai timp, interesele specifice ale statelor membre n domeniul afacerilor externe. Numirea unui nalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe i politica de securitate, care este i unul din vicepreedinii Comisiei, va crete impactul, coerena i vizibilitatea aciunii externe a UE. Noul Serviciu european pentru aciune extern va oferi naltului Reprezentant sprijinul necesar. Uniunea are o personalitate juridic unic, ceea ce i ntrete puterea de negociere, determinnd-o s fie mai eficient pe plan mondial i un partener mai vizibil pentru rile tere i organizaiile internaionale.
10

 Evoluia politicii europene de securitate i aprare se va realiza pstrnd unele modaliti decizionale specifice, facilitndu-se totodat o cooperare consolidat n cadrul unui grup mai mic de state membre.

Cap 5 Domenii vizate de Tratatul de la Lisabona 5.1 Drepturile Cetatenilor Uniunii Europene, definite in Tratatul de la Lisabona 5 Demnitatea uman, libertatea, democraia, egalitatea, statul de drept - acestea sunt valorile fundamentale ale Uniunii Europene, enunate chiar n primele pagini ale Tratatului de la Lisabona. Aceste valori sunt comune tuturor statelor membre i orice ar european care dorete s adere la Uniune trebuie s le respecte. Promovarea acestor valori, alturi de pacea i bunstarea popoarelor Uniunii, reprezint n prezent principalele obiective ale UE. Acestor obiective generale li se adaug o serie de obiective specifice precum promovarea justiiei i proteciei sociale i lupta mpotriva excluderii i discriminrii. Tratatul de la Lisabona face progrese semnificative n materie de protecie a drepturilor fundamentale, deschiznd calea aderrii UE la Convenia european pentru aprarea drepturilor omului i a libertilor fundamentale. n plus, Tratatul de la Lisabona garanteaz aplicarea efectiv a Cartei Drepturilor Fundamentale. Prin urmare, UE dispune de un ansamblu de drepturi civile, politice, economice i sociale care sunt obligatorii din punct de vedere juridic, nu doar pentru UE i instituiile sale, ci i pentru statele membre (n ceea ce privete punerea n aplicare a legislaiei comunitare). Carta grupeaz drepturile fundamentale n ase capitole mari: demnitate, libertate, egalitate, solidaritate, cetenie i justiie. n plus, introduce alte drepturi care nu apreau n Convenia european a drepturilor omului, precum protecia datelor cu caracter personal, bioetica i dreptul la o bun administrare. Carta reafirm msuri importante viznd eliminarea discriminrii pe motive de sex, ras i etnie. n acelai timp, menioneaz i drepturile sociale aplicate n rndul ntreprinderilor, de exemplu dreptul muncitorilor de a fi informai, de a negocia i de a iniia aciuni colective altfel spus, dreptul la grev.
5

Tratatul de la Lisabona a fost obtinut prin intermediul site-ului oficial al Ministerului Afacerilor Externe al Romaniei www.mae.ro

11

Iata cateva dintre drepturile cetatenilor Uniunii definita in Constitutia Europeana: accesul la documentele institutiilor, organismelor, birourilor si agentiilor Uniunii inviolabilitatea persoanei uname, dreptul la viata, interzicerea tratamentelor degradante, interzicerea sclaviei si a muncii fortate sau obligatorii, interzicerea traficului de fiinte umane dreptul la libertate si la securitatea persoanei, respectarea vietii private, a vietii de familie si a comunicarii, protectia datelor personale, liberatea gandirii interzicerea oricarei discriminari in considerare nationalitatii etc Cetatenilor Uniuniile revin insa si indatoriri prevazute prin Constitutie in preambulul Cartei Uniunii se prevede faptul ca exercitarea acestor drepturi ale omului implica si raspunderi si indatoriri fata de alte persoane, fata de comunitate si fara de viitoarele generatii cum ar fi responsabilitatea in fata mediului inconjurator, respectul fat ade familiei, respectarea intre cetateni ale drepturilor omului, dar mai presus de toate respectarea legilor sub care sunt guvernati, pentru a asigura un climat propice dezvoltarii durabile. Fiindca prin Tratatul de la Lisabona, cuvantul democratie capata noi sensuri, dand forma de constitutie scrisa, in unele cazuri, a unei constitutii cutumiare, Uniunea Europeana isi redefineste statutul ( mai nou cu caracter juridic ) denotand in timp tendinta chiar de a deveni o putere federala. Poporul devine o forta la 1 milion de semnaturi se pot initita sau schimba proiecte legislative europene, Institutiile UE devin tot mai strans legate intre ele, se controleaza reciproc si se sustin. Cap 5.2 Justitie, libertate, securitatea cetatenilor Europei Edificarea unui spaiu al justiiei, libertii i securitii reprezint o prioritate de vrf a Uniunii Europene. Tratatul de la Lisabona are o influen considerabil asupra normelor actuale care reglementeaz libertatea, securitatea i justiia la nivel comunitar i faciliteaz derularea, de ctre UE, a unor aciuni mai complexe, mai legitime, mai transparente i mai democratice. Pn la intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, aspectele importante din acest domeniu trebuiau reglementate prin decizii adoptate n unanimitate de ctre Consiliu, rolul atribuit Parlamentului European i Curii Europene de Justiie fiind limitat. Tratatul de la Lisabona contribuie la consolidarea democraiei i a transparenei, ntruct o serie de acte juridice sunt adoptate prin codecizie, procedur care ntrete rolul de
12

colegiuitor al Parlamentului European, iar principiul adoptrii deciziilor cu majoritate calificat n cadrul Consiliului este extins i la alte domenii. Aciunile ntreprinse de UE sunt facilitate prin eliminarea separrii domeniilor politice aa-numiii piloni care caracterizeaz structura instituional existent pentru cooperarea poliieneasc i judiciar n materie penal. Totui, rmn posibile propunerile legislative bazate pe iniiativele a cel puin un sfert din statele membre n domeniul cooperrii poliieneti, al dreptului penal i al cooperrii administrative. Comisia European are rolul deplin de gardian al Tratatelor i vegheaz, alturi de Curtea European de Justiie, la aplicarea corect a deciziilor. La rndul lor, parlamentele naionale au un rol mai important n examinarea i emiterea de avize privind aspectele legate de justiie, libertate i securitate. Tratatul de la Lisabona garanteaz libertile i principiile nscrise n Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene i confer dispoziiilor acesteia for juridic obligatorie. n acest sens, Curtea de Justiie beneficiaz, de asemenea, de competene sporite pentru a garanta aplicarea corect a Cartei. Aceste schimbri faciliteaz crearea unui proces decizional mai complet, mai legitim, mai eficient, mai transparent i mai democratic n domeniul comun al libertii, justiiei i securitii, ntruct elimin blocarea frecvent a propunerilor datorat regulii unanimitii. Trebuie menionat totui c trei state membre au considerat necesar s negocieze sau s prelungeasc valabilitatea unor dispoziii speciale privind anumite aspecte din domeniul libertii, justiiei i securitii, cu scopul de a menine unele dispoziii naionale specifice. Cap 5.3 Politici pentru o via mai bun Asumarea rolului de lider n aciunea de combatere a schimbrilor climatice, edificarea unei politici spaiale ambiioase, garantarea securitii aprovizionrii cu energie - iat doar cteva dintre obiectivele pe care UE le poate ndeplini acum datorit Tratatului de la Lisabona. Activitile pe care le desfoar Uniunea European n toate domeniile ne influeneaz viaa cotidian, dar provocrile cu care se confrunt continentul nostru n prezent sunt complexe i variate. Tratatul va ajuta Europa s mearg mai departe n aceast lume caracterizat de o concuren n cretere i de schimbri profunde la nivel demografic.

13

Efectele sale vor fi benefice nu numai n domeniul creterii economice i al concurenei, ci i n sfera social. De acum, toate politicile UE vor trebui s aib n vedere o mai bun ocupare a forei de munc, asigurarea unei protecii sociale adecvate i combaterea excluderii sociale. Schimbrile climatice i mediul - Dei dezvoltarea durabil i protecia mediului figureaz i n tratatele actuale, Tratatul de la Lisabona stabilete definiii clare i consolideaz capacitatea de aciune a UE n aceste domenii. Energie - . Tratatul de la Lisabona ajut Europa s-i asigure aprovizionarea cu energie i promoveaz folosirea resurselor durabile i competitive. Tratatul conine un capitol special consacrat energiei, care definete competenele cheie i obiectivele generale ale politicii energetice: funcionarea pieelor energiei, securitatea aprovizionrii, eficiena energetic i reducerea consumului de energie, dezvoltarea unor forme de energie noi i regenerabile i interconectarea reelelor energetice. Protecia civil - Tratatul de la Lisabona i propune s faciliteze prevenirea, pe teritoriul UE, a dezastrelor naturale i a celor provocate de om, precum i protecia mpotriva acestora. ntruct ncep s se simt deja primele semne ale schimbrilor climatice, respectiv inundaiile i incendiile, cooperarea dintre statele membre este acum mai necesar ca niciodat. Sntatea public - Bunstarea cetenilor europeni este pilonul central al Tratatulului de la Lisabona. Prin urmare, un accent important se pune pe mbuntirea politicilor n domeniul sntii. Tratatul prevede o serie de msuri care au ca obiectiv direct protecia sntii publice, abordnd inclusiv problema fumatului i a abuzului de alcool. Serviciile publice - Tratatul de la Lisabona recunoate rolul pe care l joac serviciile publice n dezvoltarea coeziunii sociale i regionale transporturile, educaia, asistena medical sunt fundamentale pentru fiecare dintre noi. n anexa la Tratatul de la Lisabona figureaz un protocol special care stabilete principalele modaliti prin care se poate ameliora eficiena serviciilor de interes general. Politica regional - Tratatul de la Lisabona consolideaz, totodat, coeziunea economic, social i teritorial n cadrul Uniunii Europene. Pentru prima dat, principiul coeziunii teritoriale este inclus n obiectivele UE. Tratatul de la Lisabona atribuie un rol mai important regiunilor. Politica comercial - Tratatul de la Lisabona extinde domeniul de aplicare a politicii comerciale pentru a include i investiiile strine directe. Instrumentele proprietii intelectuale, precum mrcile nregistrate, desenele industriale, patentele, drepturile de
14

autor, reprezint unul dintre motoarele care pun n micare inovaia, creterea economic i competitivitatea. Sport - Tratatul de la Lisabona deschide calea ctre o dimensiune european autentic n domeniul sportiv. Noile prevederi permit UE s sprijine, s coordoneze i s completeze aciunile statelor membre, promovnd imparialitatea i transparena n ceea ce privete competiiile sportive i cooperarea dintre organismele sportive. De asemenea, protejeaz integritatea fizic i moral a sportivilor, acordnd o atenie deosebit tinerilor. Economie - Zona euro, format din rile care au adoptat moneda unic, va funciona mai bine dup adoptarea Tratatului de la Lisabona. Comisia poate s transmit avertismente directe statelor membre a cror disciplin financiar nu foarte riguroas risc s pun n pericol buna funcionare a zonei euro. Protecia datelor - Tratatul de la Lisabona afirm clar c fiecare persoan are dreptul la protecia datelor cu caracter personal. Acest drept este nscris i n Carta drepturilor fundamentale. Turism - Tratatul de la Lisabona creeaz o nou baz juridic dedicat n ntregime turismului, menit s consolideze statutul UE ca principal destinaie turistic a lumii. Cap 6 Tratatul de la Lisabona si viitorul Uniunii Europene Anul 2007 nu a fost numai anul n care Romnia i Bulgaria au obinut statutul de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Anul 2007 a fost anul n care impasul creat de respingerea Tratatului Constituional n Frana i Olanda a fost depit i s a dezbtut, negociat i adoptat ceea ce va rmne n istorie ca Tratatul de la Lisabona. Analitii estimeaz c mai mult de 90% din vechea form a Constitu iei se regsete n Tratatul de Reform, cu unele diferene n domeniile afacerilor externe, ale securitii i aprrii. Din pcate, elementele cu simbolic constituional (drapel, imn) lipsesc, dei ar fi putut reprezenta simboluri ale ataamentului cetenilor fa de Uniune. Tratatul de reform clarific competenele Uniunii i i definete valorile i obiectivele. Face referire clar la Carta Drepturilor Fundamentale i stabilete personalitatea juridic unic a Uniunii. Tratatul de reform stabilete c n viitoarea extindere a Uniunii trebuie respectate criteriile de la Copenhaga. Creeaz funcia de Preedinte permanent al Consiliului European, ca i cea de nalt Reprezentant pentru Afaceri Externe, Uniunea avnd astfel o voce mai puternic i mai coerent pe plan interna ional. Introduce sistemul de vot
15

prin majoritate calificat, ntrete competenele Parlamentului European i implicarea parlamentelor naionale n procesul de legiferare la nivel european. Tratatul crete profilul internaional al Uniunii Europene i i ofer instrumentele de a aciona mai eficient. Tratatul de la Lisabona nu transform Uniunea European ntr un "superstat", dar introduce unele inovaii instituionale care va face Uniunea mai puternic i mai eficient, dar nu n detrimentul statelor membre. Rela ia ntre UE i statele membre va rmne n esen neschimbat, astfel nct orice modificare a tratatelor va necesita acordul unanim al statelor membre, iar Uniunea va avea obliga ia explicit de a le respecta identitatea. Tratatul afirm c unul dintre obiectivele Uniunii Europene este acela al dezvoltrii durabile, punnd accentul pe ocrotirea mediului i fcnd referin clar la schimbarea climatic. n domeniul justiiei i afacerilor interne, se va folosi cu precdere procedura comunitar, cu un rol crescut al Parlamentului European i al majoritii calificate. Cap 6.1 Viitorul Uniunii Europene in contextul crizei economice mondiale din perspectiva Tratatului de la Lisabona Pentru a putea lua msuri mai dure mpotriva rilor care ncalc normele fiscale ale UE, Frana i Germania au cerut in septembrie 2010 modificarea Tratatului de la Lisabona6 Liderii Uniunii Europene au acceptat propunerea franco-german de modificare a tratatului de la Lisabona n vederea consolidrii disciplinei bugetare n statele membre, pentru a preveni astfel declanarea unor noi crize financiare. Participanii au convenit astfel c sunt necesare schimbri pentru tratarea problemelor legate de datoriile suverane i au susinut introducerea unor reguli bugetare mai stricte, inclusiv sanciuni destinate statelor care nu in sub control deficitele i datoriile. Autoritile de la Berlin nu au reuit s atrag sprijin i pentru msura de suspendare a drepturilor de vot ale rilor care ncalc aceste reguli. Liderii Uniunii au cerut preedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, s pregteasc modificrile tratatului de la Lisabona n colaborare cu Comisia European, care s fie aprobate la un summit din decembrie. "Am recomandat crearea unui mecanism credibil, permanent pentru rezolvarea crizelor, n vederea meninerii stabilitii financiare n zona euro", a declarat Rompuy ntr-o conferin de pres.
6

www.gandul.info/international

16

Modificrile urmeaz s fie aprobate pn la jumtatea anului 2013 i fac parte din efortutile Europei de prevenire a unei noi crize a datoriilor suverane, de tipul celei din Grecia care a pus n pericol viitorul euro. Germania, sprijinit de Frana, a explicat c este necesar un sistem permanent de protecie care s nlocuiasc programul temporar, de 440 miliarde de euro, creat n luna mai pentru toate rile de zona euro. Iniial, propunerea de revizuire a tratatului a fost primit cu ostilitate, ntruct majoritatea liderilor sunt mpotriva unor schimbri majore. Liderii au acceptat totui amendamente minore, necesare protejrii euro. Marea Britanie i-a condiionat sprijinul de inerea sub control a cheltuielilor UE, n timp ce Polonia va susine planul dac va avea loc un acord legat de reforma pensiilor. Orice modificare a tratatului UE trebuie aprobat n unanimitate i ratificat de statele membre, fie prin votul Parlamentului fie prin referendum. Schimbarea trebuie aprobat i de Parlamentul European Anul 2011 va fi decisiv pentru viitorul Uniunii Europene 7 i al zonei euro, urmnd s fie revizuit guvernana economic, a declarat preedintele Bncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet. "Suntem confruntai cu un an decisiv. n 2011 va fi adoptat cadrul revizuit al guvernanei, vor fi discuii aprofundate despre gestiunea financiar i poate va debuta modificarea Tratatului de la Lisabona", a spus Trichet, care a prezentat raportul anul pentru 2009 al BCE, n Parlamentul European. Trichet a artat c8 tratatul trebuie reformat astfel nct Europa n ansamblul su i zona euro s fac fa provocrilor viitorului cu o putere mai mare de decizie. El a salutat propunerea de reformare a guvernanei economice adoptat de statele EU n Consiliul European de la sfritul lui octombrie, dar a subliniat din nou c BCE consider c msurile nu sunt suficient de profunde. eful BCE a adugat c o alt mare provocare pentru zona euro este reglementarea sectorului financiar care trebuie s fie mai transparent i mai solid. Cap 7 Concluzii Tinand cont de faptul ca Europa tinde, dupa modul de organizare constitutionala, sa devina o federatie ( afirmatie tot mai des auzita in media ), putem spune ca s-a ajuns la un nivel de globalizare inalt. Daca fauritorii Comunitatii Europene din anii 50 ar putea sa fie martori azi direct implicati la evenimentele si la semnarea tratetelor definitorii
7 8

www.romanialibera/economie/actualitate www.mediafax.ro

17

pentru Uniunea Europeana, ar spune cu siguranta ca nici pe departe nu s-ar fi gandit ca lucrurile pot evolua atat de mult... Evident ca aceasta evolutie are, la randul ei, parte de mult zbucium fiindca exista si va exista mereu o batalie intre a respecta democratia in starea ei pura, pe de o parte, si a satisface necesitatile economice ale statelor implicate, pe de alta parte...zbucium care se traduce de multe ori prin referendum-uri respinse de populatie, de glasuri care condamna globalizarea si asa mai departe. Insa lasand la o parte aceste aspecte delicate, ce pot fi cu usurinta privinte dintr-o multitudine de unghiuri, un lucru este cert: ca evolutia societatii, pornind de la familie, ajungand la comunitati etnice, la natiuni si apoi la federatii, nu este altceva decat cursul firesc al naturii. Consitutia Europeana confera un cadru legal prielnic pentru dezvoltarea societatii europene: Institutiile Uniunii Europene sunt gandite astfel incat sa se poate controla reciproc, indivizii membrii ai Uniunii Europene primesc noi drepturi ca si cetateni, sunt reglementate probleme de comert european, publicitate, incercand sa cuprinda un cadru cat mai larg pentru a asigura confortul cetatenilor. Asadar evolutia gandirii juridice constitutionale deschide noi drumuri, prin Tratatul de la Lisabona, iar Romania in calitate de membru al UE, nu poate decat sa beneficieze de aceste schimbari, contribuind la dezvoltarea pe termen lung a Europei. Cap 8 Bibliografie: - Bianca Selejan-Gutan Drept Constitutional si institutii politice Editia a 2-a revazuta si adaugita, Editura Hamangiu 2008 - Tratatul de la Lisabona ( textul original al Constitutiei Europene ) prin intermediul Site-ului oficial al Ministerului de Afaceri Externe al Romaniei - Site-ul oficial al Ministerului de Afaceri Externe al Romaniei www.mae.ro - Site-ul oficial al Parlamentului European: www.europarl.europa.eu - www.realitatea.net - Site-ul oficial al Uniunii Europene http://europa.eu

18