P. 1
Gandirea critica

Gandirea critica

|Views: 289|Likes:
Published by Daniela Lustrea

More info:

Published by: Daniela Lustrea on Apr 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/24/2015

pdf

text

original

DE FACUT PENTRU SEMESTRUL AL II-LEA -pentru doamna Balas: un proiect de activitate extracurricular (se poate si din scoala altfel) -pentru

doamna Kelemen un portofoliu spiralat care contine: 1.un eseu sau un referat despre metode critice ale gandirii 2.patru proiecte de activitate cu metode interactive

3.un CD pe care puneti tot ce este in portofoliu(punctul 1 si 2) Balas are urmatorul curs: Implementarea programelor extracurriculare Kelemen are urmatorul curs: Metode ale gandirii critice aplicate in practica pedagogica

-predarea acestor lucrari se va face in data de 18 mai 2013

să ne orientăm. de durată . -folosirea unui repertoriu de strategii de gândire.diminuează gândirea critică. Informaţia apre într-un ritm fără precedent . -aplicarea cunoştinţelor nou învăţate în rezolvarea unor sarcini autentice. modelul individului modern apare în secolul al XVII-lea. Gîndirea critică este un produs.să descoperim greşelile de raţionament şi aşa mai departe? Există foarte multe definiţii alegândirii critice.nu vor prezenta decât o fracţiune din ceea ce se ştie într-un domeniu şi o fracţiune foarte mică din ceea ce va trebui ca ei să ştie în cursul vieţii lor.şi memorarea cunoştinţelor pe de altăparte . atunci. În plus. Ce este gândirea critică și la ce este ea bună? Trăim într-o lume în care foarte mulţi vor să ne convingă de câte ceva. Gîndirea critică este un proces care are loc atunci cînd cel care învaţă işi pune întrebări de genul: -Ce semnificaţie au aceste informaţii pentru mine? -Cum pot folosi aceste informaţii? -Cum se leagă aceste cunoştinţe de ceea ce ştiam dinainte? -Îmi foloseşte această informaţie la ceva? .pe de o parte . Sau citim un text dincare nu înţelegem mare lucru. punînd-o sub semnul întrebării.Mai mult decât atât.Informaţiile directe pe care la învaţă elevii noştri.metode critice ale gandirii ESEU 1. Vom vedea că uneori . Gândirea critică este în acelaşi timp o atitudine.2 Ce este gândirea critică? Ei bine. Ce este nou este modul încare lumea modernă instituţionalizează alegerea raţională şi o impune ca standard de viaţă. Este un proces activ.. Schimbările care se petrec în societatea contemporană reprezintă o provocare serioasă pentru cei a căror sarcină este să-i pregătească pe copii pentru secolul XXI. dar fără a-i face capabili să aplice acele deprinderi în alt test. Nu le vom discuta acum. ea ne ajută să evaluăm raţionamente şi argumentaţii.alteori spontan şi care îl face pe cel care învaţă să deţină controlul asupra informaţiei . gândirea critică ne învaţă să înţelegem. Cainstrument. Modul de viaţă modern a impus un mod de a exista în lumecare ne auto-reprezintă drept fiinţe raţionale capabile să facă alegeri raţionale. integrând-o sau respingînd-o.unicului răapuns”1. Punctele comune sunt: -învăţarea eficientă . Ele depind de speranţele pe care diferiţi autori şi le pun în acest domeniu.iar paralel se desfăşoară a explozie tehnologică în domeniul transmiterii informaţiei. filozofieie şi educaţieie multiculturale.Mulţi estimează că în următorii ani ceea ce ştim astăzi va constitui o mică parte din baza de cunoaştere existentă. De exemplu. Brown arăta că formarea de deprinderi separate de scopurile şi sarcinile lumii reale le poate permite elevilor să obţină rezultate bune la un test .Ce este. să detectăm greşelileintenţionate sau neintenţionate. Gîndirea critică aparew când nu exdistă mentalitatea . participare activă la procesul de învăţare. acest lucru nou (şi minunat) care ne ajută să înţelegem. democraţia universalizează modelul alegerii raţionale. Adesea suntem în situaţii încare profesorul ne vorbeşte în aşa fel încât nu putem urmări sau înţelege. Din nou.ca modalitate firească de interacţiune cu ideile şi informaţile deţinute. Nu este nimicnou aici. Definiţiile complexe ale învăţări şi gândirii sunt sprijinite de noţiuni din domeniul psihologiei cognitive.Care ar fi consecinţele aplicării în practică a acestor idei? Cercetările recente din domeniul învăţării şi gândirii critice demonstrează că predarea deprinderilor în mod izolat . un punct la care ajunge gândirea noastră în momentul în care găndim critic din obişnuinţă. se presupune că gândirea critică este capabilă să ne ajute să facem toateacestea. -învăţarea să se bazeze pe cunoştinţe şi experienţe. o filozofie şi un instrument. care se produce uneori intenţionat. gândirea critică ne-ar putea ajuta. -învăţătorul să aprecieze diversitatea de idei şi experienţe. să demontăm propaganda şi manipularea.

a le pune în balanţă cu alte puncte de vedere opuse. Gândirea critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor. 1998) . în impunerea de noi discipline şi în modul în care acestea sunt predate. Gândireacritică cu tot ansamblul de concepte care o însoţeşte este predată în primii ani de studiu în toatefacultăţile americane. putem vedea situarea teorieiargumentării undeva în câmpul conceptual dintre logică. Apariţia lor reflectă o tendinţă sprerescrierea în cheie practică a disciplinelor care ne antrenează raţiunea. A gândi critic presupune a lua idei. Este un proces creativ. Sunt sute de astfelde cursuri. să le înţelegirapid şi să poţi reacţiona la ele (mai precis. Promovarea gândirii critice necesită respectarea unui set de condiţii în activităţile didactice: 1. sau chiar în şcolile primare ca introducere înlogică. Gândirea şi învăţarea critică au loc atunci când profesorii apreciază diversitatea de idei şi experienţe. – alocarea timpului necesar experienţelor de gândire critică 2. – promovarea implicării active a elevilor în procesul de învăţare 5. decât sfârşitul învăţării. raţionareacritică (critical reasoning). a le examina implicaţiil. de multe ori şi în licee.. K. J. – exprimarea încrederii în capacitatea fiecărui elev de a gândi critic 6. Temple. Există cluburi de debate şi cursuri de debate iar printre scopurile importante ale acestora este şi formarea unor cetăţeni adaptaţi jocului democratic. Iată numai câteva exemple:1. programe universitare sau de liceu. şi mai ales. apoi care sunt elementele ei şi cumfuncţionează acest domeniu şi abia la sfârşit de tot vom încerca să vedem ce este ea. să poţi reacţiona „la obiect”. Cum gândim. dar şi să „citeşti” argumentele adversarului. C. Ele trebuie rescrise însă în forma: „Cum putem învăţa să gândim într-un modcare să ne ajute să ne adaptăm la ritmul schimbărilor din lumea contemporană”? Este odeplasare spre latura practică a tututor acestor discipline care se reflectă în evoluţiaconceptuală.. A învăţa să dezbaţi o problemă presupune nu numai să ştii săconstruieşti argumente. a le expune unui scepticism constructiv.2. cognitiv activ şi interactiv care are loc simultan la mai multe nivele. la tezaesenţială susţinută şi nu la lucruri sau expresii marginale) Condiţiile necesare pentru dezvoltarea acesteia: Pentru gânditorii critici. disciplineobligatorii în învăţământul anglo-saxon şi nu numai. Meredith. 1. Gândirea critică (critical thinking). – aprecierea gândirii critice (Steele. gândirea criticăorientează logica şi argumentarea înspre probleme practice sau înspre probleme legate de oanumită disciplină..Gândire critică şi argumentare critică orientată spre dezbatere. – acceptarea diversităţii de idei şi păreri 4.„Cum gândim corect?” sunt cele două întrebări esenţiale pentru toate ştiinţele care antreneazăraţiunea umană. înţelegerea informaţiei este mai degrabă începutul. Toate sunt subiecte de manuale şi cursuri academice. a construi sisteme de argumente care să le sprijine şi să le dea consistenţă şi a lua o poziţie pe baza acestor structuri. – încurajarea elevilor în a specula în planul ideilor 3. Noi vomîncerca să vedem mai întâi la ce este bună gândirea critică. De fapt. proiecte de dezbatere (debate) careurmăresc să ne dezvolte capacităţile de argumentare şi abilităţile de a participa la odezbatere (sau de a conduce una). considerată ştiinţa (sau arta) gândiriicorecte şi retorică (arta sau iscusinţa vorbirii).aceste speranţe sunt considerabile.1 Impunerea gândirii critice ca practică a argumentării 3 Ce legătură există între teoria argumentării şi această „gândire critică”? Multă vremeteoria argumentării a fost o parte a cursurilor de logică. Spre deosebire de introducerile în logică de acum câteva zeci de ani. Gândirea critică apare când nu există mentalitatea „unicului răspuns corect“. de reconceptualizare şi reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor. argumentarea critică (critical argumentation) reprezintă termeni înacelaşi câmp conceptual.

-să stimuleze schimbarea. Încep să arate respect pentru propria lor gîndire.Crearea cadrului necesar gândirii critice Există un set de condiţii care trebuie îndeplinit de fiecare lecţie şi care este esenţial pentru promovarea gândirii critice.. aranjând ideiile şi conceptele în diverse feluri. Ideile.. Comunicarea gîndurilor critice ia şi ea timp. g) Trebuie apreciată gîndirea critică.pentru a gîndii critic elevii trebuie să:să-şi dezvolte încrederea în forţele proprii şi să înţeleagă valoarea propriilor idei şi opinii. b) Elevii trebuie lăsaţi să speculeze. Unele dintre aceste combinaţii sunt mai productive decât altele . Ridicularizarea ideilor nu este tolerată . e) Elevii nu trebuie să aibă sentimentul că riscă să fie ridicularizaţi.să fie pregătiţi pentru a formula judecăţi. c) Trebuie acceptată diversitatea de idei şi păreri. a) trebuie găsit timp şi create condiţii pentru experienţele gândirii critice. realizare.atunci apare şi diversitatea de opinii şi idei.pentru că poate duce la sufocarea gândirii. să creeze.Pentru ca această gîndire să înflorească .noţiunile penibile sunt toate parte a procesului de gândire.vor demonstra şi ei responsabilitate şi grijă sporită. combinaţiile aiurite . reflexie „ oferă cadrelor didactice un context în care pot: -să activeze gândirea critică a elevului. deoarece ei trtebuie să fie responsabili pentru autenticitatea gândurilor şi trebuiue să primească un feedback onest.trebuie creată o atmosferă specială în clasă . elevilor trebuie să li se permită să speculeze. explicîndu-le că aceste lucruri fac parte în mod firesc din procesul de învăţare. fie că sunt aberante. Este necesar să se comunice elevilor ce valoare are opinia lor implicându-i în acest fel tot mai mult în a gândi critic. Învăţătorul trebiue să-i liniştească pe elevi. Pentru a promova gândirea critică în lecţii trtebuie să se acorde timp suficient elevilor pentru a-şi exprima ideile şi pentru a primi feedback constructiv. Cadrul . Ei gândesc critic .Este nevoie de timp pentru a fi exprimate gânduriele în propriile cuvinte şi a le auzi cum sună. . Concluzionînd celor spuse mai sus . -să ofere material bogat de discuţie. f) Trebuie întărită încrederea în capapcitatea fiecărui elev de a gândi critic. -să stabileascvă scopurile pentru învăţare. Pentru ca acest tip de gândire să se desfăşoare spontan.să afirme diverse lucruri. unele pot părea rezonabile la ânceput şimai puţin valoroase ulterior.dezvoltă în mod activ ipoteze . când sunt convinşi că învăţătorul repectă ideile şi convingerile lor .Când elevii înţeleg că opiniile lor sunt apreciate. A încerca să limitezi exprimarea opiniilor ar însemna să limitezi gîndirea elevilor .A gîndi liber poate fi riscant.care să le dea elevilor siguranţa că se aşteaptă de la ei şi se acceptă o gamă largă de opinii şi idei. Dacă elevii sunt liberi să facă speculaţii . -să-i motiveze pe elevi pentru învăţare. Acordând elevilor permisiunea de a specula nu înseamnă şi acceptarea unui comportament superficial în gândire.Evocare. d) Trebuiue implicat activ elevul în procesul de învăţare.să se implice activ în procesul de învăţare. fie că sunt evidente.

Elevii pot forma perechi şi fac olistă cu tot ce ştiu despre subiectul propus dezbaterii. să speculeze. -să faciliteze gândirea critică. ..multe perspective4 – Formularea întrebărilor şi modalităţi de stimulare a gândirii Un instrument puternic pentru promovarea sau dimpotrivă. .Întrebările interpretative le cer elevilor să descopere conexiuni dintre idei. elevii progresează pe următoarele planuri: Personal-public Heteronom-autonom Intuitiv-logic O singură perspectivă. după care Sanders (1969) a făcut următoarea adaptare: . fapte. care solicită reproducerea informaţiilor. Pe măsură ce îşi dezvoltă capacitatea de a gîndi critic.. .elevii formulează întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri. a formula opinii şi a genera idei noi.Întrebările sintetice implică rezolvarea de probleme în mod creativ. Pe tablă este construit un tabel cu următoarele coloane: ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT Învăţătorul solicită câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi se notează în coloana informaţiile cu care toţi elevii sunt de acord. descurajarea gândirii critice îl constituie interogarea profesorului. sau să cântărească un răspuns cu grijă ridică nivelul gândirii elevilor şi îi învaţă că gândirea lor are valoare.anumite curiozităţi . ce constituie sau nu surse de informaţii sau cunoştinţe.Pentru acele întrebări care au rămas fără răspuns .Întrebările aplicative oferă ocazia elevilor de a rezolva exerciţii. Răspunsurile sunt trecute în a-III-a coloană. să-şi imagineze.evocării.realizării/reflexiei”. Se dau elevilor fişe sau texte pe care le vor citi şi rezolva formulând întrebări şi căutând răspunsurile.Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat” este o metodă folosită în cadrul . Elevii care stăpânesc procesul metacognitiv şi gândesc critic sunt mai bine pregătiţi pentru a rezolva probleme . ce se apreciază în primul rând. . -să încurajeze exprimarea liberă. literal sunt cele care cer informaţii exacte.şi anume în etapa de realizare a sensului gândirii critice. . probleme.-să stimulze reflexia.Ajutaţi de învăţător . că pot contribui la comunitatea ideilor şi convingerilor. să reconstruiască. ce înseamnă „corect“ şi „greşit“. fie incorecte. În încheeire elevii revin la schemă şi decid ce au învăţat din lecţie. Răspunsurile la acest gen de întrebări sunt fie corecte. Una din cele mai cunoscute categorizări a tipurilor de întrebări este taxonomia interogării lui Bloom. Întrebările care îi invită să reflecteze. să creeze. să trăiască mental o experienţă senzorială şi apoi să verbalizeze informaţia pentru a o transmite şi altora. .Întrebări care vizează nivelul factual. Felul întrebărilor pe care le pune profesorul determină atmosfera din clasă. . motive.Întrebările de transpunere le cer elevilor să restructureze sau să transforme informaţiile în imagini diferite. efecte.care vor fi notate în coloana de la mijloc. Întrebările care limitează gândirea elevului la o simplă recitare sau acelea care impun constrângeri asupra proceselor de gândire îi informează pe elevi că propria lor gândire este superfluă. raţionamente.Întrebările analitice ridică probleme de explicare a unor cauze. pe baza unei gândiri originale. definiţii sau valori.învăţătorul le poate indica o sursă de informare. stimulând gândirea speculativă.

? Identificaţi.! Identificaţi temele şi schemele..! (întrebări de traducere) Arătaţi cum poate fi folosit. cerinţe şi obiective asociate cu cele 6 niveluri cognitive ale taxonomiei lui Bloom Nivelul cognitiv Cunoaştere Întrebări Ce s-a întâmplat când...! Cum verificaţi.... şi..! Obiective (verbe) a identifica a distinge a defini a aminti a recunoaşte a dobândi a traduce a transforma a ilustra a organiza a generaliza a aplica a stabili legături a clarifica a distinge a recunoaşte..! (întrebări analitice) Sinteză Construiţi..? (întrebări aplicative) Comparaţi....! Trageţi concluzii specifice..! Definiţi. - Tipuri de întrebări.! Explicaţi de ce a apărut.....! (întrebări literare) Spuneţi cu cuvintele voastre..! Descrieţi...... a sintetiza a formula Înţelegere Aplicare Analiză .. ! Care sunt trăsăturile caracteristice ale...! Clasificaţi pe categorii....! Arătaţi diferenţa între...? Când..... Aceste întrebări permit integrarea noilor informaţii într-un sistem personal de convingeri pe baza căruia se pot emite anumite judecăţi... a categorisi a detecta a deduce a scrie a povesti a relata.! Cum vezi tu.. corect/greşit...Întrebările de evaluare cer elevilor să facă judecăţi de valoare de genul bun/rău..! Potriviţi.! De ce crezi că...? Unde se află.! Explicaţi graficul..

..? Argumentaţi..? Ce criterii aţi folosit Pentru a afla valabilitatea.! Ce e bine (rău) ? (întrebări evaluative) a modifica a judeca a argumenta a considera a decide a evalua .(întrebări sintetice) Evaluare Determinaţi.! De ce da şi de ce nu......

Steele au elaborat un cadru sistematic pentru dezvoltarea gândirii critice pe care l-au structurat pe trei etape: etapa de evocare. Meredith şi J. Reflecţia Elevii reconsideră ceea ce ştiau. A înţelege = a găsi răspunsuri la propriile întrebări Scopuri / consecinţe: .menţine implicarea şi interesul stabilite în faza de evocare .reformularea.susţine efortul elevilor în monitorizarea propriei gândiri (înţelegeri) . se restructurează. etapa de realizare a sensului şi etapa de reflecţie. să anticipeze şi să stabilească scopuri pentru investigaţia lor.5 – Cadrul de predare-învăţare pentru dezvoltarea gândirii critice K.asimilarea cu adevărat a unor cunoştinţe noi şi restructurarea activă a schemelor mintale (învăţarea autentică şi durabilă) .permite raportarea informaţiilor noi la scheme mintale preexistente care. 1. dar acest lucru nu este . învaţă noi cunoştinţe şi îşi exersează gândirea Învăţarea = schimbare comportamentală autentică şi durabilă Scopuri / consecinţe: . Evocarea Elevii sunt îndemnaţi să-şi amintească ceea ce ştiu dinainte despre un anumit subiect. astfel. 3.schimbul de idei între elevi.stimularea interesului şi a dorinţei de participare 2. dezvoltarea vocabularului şi a capacităţii de exprimare (clasa devine o comunitate de învăţare) 6 – Strategii pentru dezvoltarea gândirii critice Brainstorming („Furtună în creier“) o Un mod simplu de a genera idei noi reguli o Notează fiecare idee pe care o poţi gândi Unele idei s-ar putea să pară nebuneşti sau imposibil de realizat. Realizarea sensului (înţelegerea) Elevii integrează ideile din textul citit în propriile lor scheme de gândire pentru a le da sens. cu propriile cuvinte. pentru a le înţelege. a celor învăţate (indiciu a înţelegerii acestora) . Scopuri / consecinţe: .implicarea efectivă a elevilor în procesul de învăţare Elevii devin conştienţi de propria lor gândire şi îşi folosesc limbajul propriu .

I.N. (Sistemul Interactiv de notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii): o menţine implicarea activă a gândirii elevilor în citirea unui text o monitorizează gradul de înţelegere a unui conţinut de idei Elevii sunt invitaţi să citească cu atenţie textul.G. ca şi aspectele pe care ar fi curioşi să le afle o în rubrica Învăţ / Am învăţat se consemnează cele mai importante lucruri pe care elevii le-au aflat în urma lecturii sau cercetării Rezultatul va fi un tabel cu trei coloane: Ştiu elevi Vreau să ştiu Învăţ / Am învăţat Se realizează apoi o discuţie cu întreaga clasă pentru a trece şi pe tablă aspectele consemnate de . Metoda S.G. Uneori. ( +) – informaţia citată este nouă pentru ei. astfel: ( √ ) – conţinutul de idei confirmă ceea ce ei ştiau deja.E.Ştiu / Vreau să ştiu / Am învăţat o se foloseşte pentru lectura textelor informative sau pentru a dirija ascultarea unei prelegeri (Ogle. 1986) o în rubrica Ştiu sunt inventariate ideile pe care elevii le deţin deja despre tema propusă o în rubrica Vreau să ştiu sunt trecute problemele neclare. cele mai năstruşnice idei ne determină să ne gândim la alte idei cu efect deosebit. marcând pe marginea acestuia nişte semne specifice. D. o Nu judeca nici o idee ca bună sau rea o Nu gândi şi nici nu vorbi despre aceste idei Tot ce ai de făcut este să le notezi.E. ( ?) – în dreptul ideilor pe care le găsesc neclare sau în legătură cu care doresc lămuriri suplimentare Tabel 1 – Structura tabelului S..N.I. √ + – ? - Metoda .rău. ( –) – informaţia contrazice sau diferă de ceea ce ştiau.L. o Gândeşte-te la cât se poate de multe idei Cu cât ne vin mai multe idei cu atât cresc şansele să găsim ideile folositoare.L.

. Scrieţi un cuvânt sau o propoziţie nucleu în mijlocul unei pagini sau table 2. Reexprimarea esenţei Instrucţiuni: 1. Al treilea vers este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni ale subiectului (verbe) 4. Pe măsură ce scrieţi aceste cuvinte. Descriere 3. înţelegeri sau convingeri legate de o anumită temă. o strategie de găsire a căii de acces la propriile cunoştinţe. să construiască posibile relaţii între aceştia. Acţiune 4. Începeţi să scrieţi cuvinte sau sintagme care vă vin în minte legate de tema respectivă 3.Predicţii pe baza unor termeni daţi (termeni-cheie) o Se propun 4-5 termeni esenţiali din lecţie şi se solicită elevilor individual sau în perechi. Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului - . cu precizarea ca elevii să fie atenţi la asemănările şi deosebirile dintre povestea lor şi cea pe care vor auzi. Al patrulea vers este format din patru cuvinte care exprimă sentimente faţă de subiect 5..Tehnica ciorchinelui Este o tehnică de predare-învăţare care îi încurajează pe elevi să gândească liber şi deschis. Primul vers constă într-un singur cuvânt care precizează subiectul poeziei (substantiv) 2. începeţi să trageţi linii între ideile care se leagă în vreun fel 4. Urmează lectura textului pe fragmente. După 4-5 minute se cere să prezinte povestirea pe care au creat-o pe baza termenilor daţi. Tabel 3 – Predicţii pe baza unor termeni-cheie Ce crezi că se va întâmpla ? Ce crezi că se va întâmpla ? Ce crezi că se va întâmpla ? Partea I Ce dovezi ai ? Partea II Ce dovezi ai ? Partea III Ce dovezi ai ? Ce s-a întâmplat ? Ce s-a întâmplat ? Ce s-a întâmplat ? Cinguain Cvintetul (Poezii de cinci versuri) o instrument rapid şi eficient de reflecţie sinteză şi rezumare a conceptelor şi informaţiilor. Sentiment 5. Etapele realizării unui ciorchine: 1. Titlul 2. Se realizează un tabel al predicţiilor structurat pe momentele naraţiunii. Al doilea vers este format din două cuvinte care descriu subiectul (două adjective) 3. Structura: 1. Scrieţi atâtea idei câte vă vin în minte până expiră timpul sau nu mai aveţi nici o altă idee.

să reflecteze şi să vină cu idei noi Împărţin în două pe verticală pagina. Charles Temple GHID pentru învăţători-centrul Educaţia 2000+. Elevii sunt invitaţi să comenteze citatul.Jurnalul dublu este o metodă prin care: o elevii stabilesc o legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă o îi încurajează să citească sau să audieze o prelegere. elevii notează (pe măsură ce citesc. ultimul cuvânt aparţinând celui care a scris-o - BIBLIOGRAFIE: . Steele.Lasă-mi mie ultimul cuvânt o variantă a jurnalului dublu.Center Education 2000+ . întrebări: De ce li s-a părut important ? La ce i-a făcut să se gândească ? Cum i-a făcut să se simtă ? De ce i-a intrigat ? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment ? . prin care fiecare elev scrie pe faţa unei fişe un citat din text sau o idee care i s-a părut a fi cea mai importantă şi un comentariu cu privire la citatul sau ideea respectivă pe faţa fişei.1-Jeannie L.Lectura şi scrierea pentru dezvoltarea gîndirii critice”. în partea stângă pasaje din text sau idei care li se par importante.vol. iar în partea dreaptă îşi consemnează propriile comentarii..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->