GUVERNUL ROMNIEI

Guvernul reprezint puterea executiv, adic puterea de punere n aplicaie.

Este cunoscut ca autoritatea administrativ sau ca administraie de stat. Desfoar activitatea care const n executarea concret a legilor. Structuri executive: eful de stat, guvernul, ministerele i alte organe centrale i locale ale administraiei publice. EFUL DE STAT/ EFUL EXECUTIVULUI: n

funcie de forma de guvernmnt (monarhie, republic) eful de stat poate fi monarh sau preedinte.

 Guvernul este alctuit din eful guvernului(prim-ministru),

minitri i secretari de stat. eful guvernului poate fi denumit de preedinte al Consiliului de Minitri, prim-ministru sau premier. Echipa guvernamental poate fi denumit de Consiliul de Minitri, Cabinet sau Guvern. Conform Constituiei, Premierul conduce Guvernul Romniei i coordoneaz activitatea acestuia. eful Guvernului convoac i prezideaz edinele Guvernului, semneaz ordonanele i hotrrile aprobate n timpul dezbaterilor, contrasemneaz decrete prezindeiale, atunci cnd e cazul.

 MINISTERELE I ORGANELE CENTRALE ALE

ADMINISTRAIEI PUBLICE: execut legile n domeniile lor de activitate i de aceea poart numele de resort: Ministerul Educaiei, Cercetrii i Inovrii, Ministerul Sntii, etc. Ministerele se subordoneaz Guvernului. ORGANELE ADMINISTRAIEI PUBLICE LOCALE: Prefectul este numit de Guvern i reprezint Guvernul pe plan local. i desfoar activitatea la nivelul unitilor administrativ-teritoriale i se subordoneaz pe vertical fa de organele executive superioare i pe orizontal fa de organele locale alese prin vot de ceteni ( Primria, Consiliul local, Consiliul Judeean).

 DESEMNAREA EFULUI EXECUTIVULUI: n regimul

prezidenial eful statului este ales prin vot universal i direct. Rolul Parlamentului n formarea Guvernului este mai puin semnificativ i este redus doar la solemnitatea depunerii jurmntului i prelurii funciei. n regimul parlamentar, eful statului este ales direct de ctre Parlament. n Romnia, Preedintele este ales prin vot direct de ctre ceteni.

Desemnarea sefului de Guvern

ntr-o viziune general, Guvernul are sarcina de a realiza

politica naiunii, el este iniiatorul, modelatorul i executantul msurilor de redresare economic, scdere a inflaiei i stabilitate economic, rspunde de ordinea public, de aprarea naional sau de raporturile statului pe care-l guverneaz cu alte state. Rolul politic al Guvernului se exprim nu numai n sfera exclusiv executiv, ci i prin colaborarea cu celelalte autoriti publice, din care hotrtoare este aciunea sa n sfera puterii legislative, prin exercitarea iniiativei legislative i a modaliti/or de conlucrare cu Camerele Parlamentului. ntre Guvern i toate celelalte autoriti ale administraiei publice se stabilesc raporturi de drept administrativ care pot fi: de subordonare (fa de ministere i prefeci), de colaborare (fa de autoritile administraiei publice autonome etc.) i de tutel administrativ (fa de autoritile administraiei publice locale).

 Guvernul este organ al administraiei publice cu

competen material general care exercit potrivit legii urmtoarele funcii: de strategie de reglementare de administrare a proprietii statului de reprezentare de autoritate de stat. Guvernul este alctuit din prim-ministru, minitri i ali membri stabilii prin lege organic.

 Procedura de investitur a Guvernului se declaneaz dup

alegerile generale, deci la nceputul unui mandat parlamentar, respectiv dup alegerile prezideniale, adic la nceputul mandatului Preedintelui de Republic. Ea poate interveni ns i n cursul unui mandat parlamentar sau prezidenial, n caz de criz guvernamental grav. Art. 85 alin. (1) din Constituie: "Preedintele Romniei desemneaz un candidat pentru funcia de prim-ministru i numete Guvernul pe baza votului de ncredere acodat de ctre Parlament". Procedura de nvestitur presupune patru etape procedurale bine definite, dar ponderea n realizarea ei efectiv revine Parlamentului prin acordarea votului de nvestitur.

desemnarea candidatului la funcia de prim-ministru; solicitarea votului de nvestitur; acordarea votului de ncredere de ctre Parlament; numirea Guvemului, finalizat prin depunerea jurmntului de credin.

Delegarea legislativ a fost definit ca reprezentnd modalitatea de

conlucrare ntre Parlament i Guvern, n virtutea principiului separaiei i colaborrii puterilor n stat, n temeiul cruia Guvernul este nvestit cu exercitarea n anumite condiii, a unei funcii legislative. Actul prin care Guvernul i exercit aceast delegare este ordonana. Din analiza acestor prevederi, rezult c ordonanele Guvernului pot fi de dou feluri: simple i de urgen.
Ordonanele simple sau legale se adopt ntotdeauna n baza unei legi

de abilitare care conine dou elemente obligatorii i un element facultativ. Dispoziiile obligatorii privesc perioada de abilitare i domeniile n care se pot adopta ordonanele. Elementul facultativ lsat la libera apreciere a parlamentarilor se refer la obligativitatea supunerii acestora, spre aprobare Parlamentului, potrivit procedurii legislative.

 Spre deosebire de ordonanele simple care se supun

aprobrii Parlamentului, numai dac legea de abilitare o cere, ordonanele de urgen se supun toate, fr excepie aprobrii forului legislativ, situaie rmas neschimbat i n urma revizuirii.

Interventia Legislativului n activitatea Executivului

Aceasta se realizeaza prin mai multe cai:
a. Adoptarea legilor Puterea legislativa este cea care stabileste normele juridice (legile) pe care puterea executiva trebuie sa le aduca la ndeplinire, sa le execute. b. Aprobarea programul executivului Orice guvern si formuleaza un program de guvernare. Acest program este aprobat de parlament, aprobarea fiind si un vot de ncredere n guvern. De regula, neaprobarea programului conduce la demisia guvernului. c. Aprobarea delegarii legislative n anumite situatii si conditii guvernul poate fi abilitat sa emita norme juridice n domenii rezervate legii. Trebuie observat ca numai parlamentul da o asemenea delegare, stabilind cu acest prilej domeniul si durata delegarii, precum si modul n care va controla exercitarea delegatiei de catre guvern (a se vedea si art. 115 din Constitutia Romniei privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante). d. Controlul activitatii guvernului Este una din cele mai importante functii ale Parlamentului. Desi aceasta functie pierde mult din importanta daca Guvernul dispune n adunari de o majoritate fidela, ea ramne o functie nu numai teoretica, ci si practica. Dar existenta parlamentului si dreptului sau de control, explicit prevazut n constitutii, constituie un avertisment permanent pentru executiv si un garant contra eventualelor abuzuri.

Intervetia Executivului in activitatea Legislativului

Parlamentul nu detine monopolul initiativei legislative, pe care o imparte cu membrii Guvernului si cu cetatenii Romaniei.Putereaa de initiative legislative este impartita intre Guvern, cele doua Camere sau cel putin 100.000 de cetateni, dar in practica este exercitata aproape in totalitate de catre Cabinet (Pirvulescu, 2002, p. 72). In regimurile institutionale unde Guvernul este responsabil in fata Parlamentului, aproape 90% din legile adoptate de Parlament sunt din origine guvernamentala (Muraru; Tanasescu, 2004, p. 245) Pentru introducerea proiectelor de lege pe ordinea de zi a Camerelor, in functie de prioritatile guvernelor, este abilitat ministrul responsabil pentru relatia cu Parlamentul.Guvernul are nevoie de sprijinul Parlamentului pentru ca initiativele lui legislative sa poata fi adoptate. Guvernul are la dispozitie procedura angajarii raspunderii prin care introduce in Parlament proiecte de legi sau de coduri de legi.Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata celor doua Camere asupra unui proiect de lege, asupra unei declaratiii de politica generala ori asupra programului sau (Constitutia Romaniei, Art. 114).Daca Guvernul nu este demis in 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, printr-o motiune de cenzura, atunci proiectul de lege este automat adoptat, iar aplicarea sa, a programului ori a declaratiei de politica generala devine obligatory pentru Guvern.

Promulgarea legii adoptata in Parlament apartine de regula Executivului, prin seful acestuia. Desi, de obicei, poate fi obligatorie, in unele Constitutii promulgarea presupune posibilitatea sefului statului de a cere reexaminarealegii de catre Parlament.In Romania inainte de promulgare, Presedintele poate cere o singura data reexaminarea legii (Constitutia Romaniei, Art. 77, alin. 22).Presedintele poate cere Curtii Constitutionale verificarea constitutionalitatii legii (Constitutia Romaniei, Art. 77, alin 3.) Dupa reexaminare sau dupa primirea deciziei Curtii Constitutionale prin care I s-a confirmat constitutionalitatea, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile.In Romanie, presedintele nu este putere legislative, dar are atributii precum promulgarea legii sau retrimiterea legilor spre reexaminare, atributii care tin de punerea in executare a legilor (Constitutia Romaniei, Art. 77). In regimul prezindential (executive monocefal), functia ministeriala este incompatibila cu exercitarea mandatului de parlament ( Muraru; Tanasescu, 2004, p.246). In SUA, daca un parlament doreste sa accepte ocuparea unui post de ministru, trebuie sa demisioneze din Parlament. In regimul parlamentar este permisa colaborarea puterilor si se permite cumularea celor doua functii, de parlamentar si ministru (cazul regimului parlamentar semi-prezidential din Romania). De fapt, indeplinirea simultana a functiei ministeriale si a mandatului parlamentar este contrara principiului separatiei puterilor in stat si reprezinta o cale de concentrare a puterii in mana Executivului.

 Formal. Potrivit Constitutiei, in Romania, Executivul este subordonat

puterii legislative (Grecu, 2000, p. 22). Guvernul este obligat sa solicite sis a obtina votul de investire din partea Parlamentului (Constitutia Romaniei, Art. 103, alin. 2), iar functionarea Guvernului este conditionata de acordarea increderii de catre cele doua Camere ale Parlamentului (Constitutia Romaniei, Art. 103, alin. 3). Revocarea Guvernului poate fi consecinta unui vot de neincredere al Parlamentului imediat dupa desemnarea Prim-ministrului de catre Presedinte, rezultat al unei motiuni de cenzura depusa de cel putin o patrime din senatori si deputati sau ca urmare a angajarii raspunderii de catre Guvern asupra programului sau, a unei declaratii de oplitica generala sau a unui proiect de lege. In cazul in care motiunea de cenzura este votata ori daca Guvernul nu a obtinut votul majoritatii asupra normelor pentru care si-a angajat responsabilitatea, Prim-ministrul va prezenta demisia Presedintelui care va trece la consultaripentru alcatuirea unei noi echipe guvernamentale. Presedintele poate cere Parlamentului un nou vot de incredere asupra Guvernului si daca cele doua Ca,ere resping de cel putin doua ori cererea de investire in decurs de 60 de zile, se recurge la dizolvarea Parlamentului (Constitutia Romaniei, Art. 89). Membrii Executivului si prim-ministru sunt, de obicei, lideri ai partidului majoritar sau ai partidelor aflate la putere in coalitie.Premierul si ministrii sai sunt sefii partidelor ai caror membrii (supusi disciplinei de partid) sunt alesi in Parlament. Practica politica arata ca principala caracteristica a regimului este dominatia Guvernului asupra Parlamentului (Grecu, 2000, p.22)

 Singura exceptie de la aceasta stare de fapt s-a propus in octombrie 2009

cand Executivul premierului PD-L, Emil Boc, a fost demis ca urmare a unei motiuni de cenzura. Motiunea initiate de PNL si UDMR a trecut de Parlament cu sprijinul PDS, ai carui ministry demisioneaza in bloc din Guvern. PD-L si PSD au format o coalitie de guvernamant in 2008, dup ace la alegerile parlamentare nici un partid nu reusise sa castige majoritatea locurilor in forul legislative. Ruperea coalitiei PD-L-PSD a permis ca, pentru prima oara dupa 1990, un govern sa fie demis in urma unei motiuni de cenzura. Aflate in opozitie, PNL, UDMR si PSD au votat motiunea de cenzura: de aceasta data potrivit aliniatului 3 al Art. 89. din Constitutia Romaniei, Presedintele aflat in ultimele 6 luni de mandate nu poate sa dizolve Parlamentul in cazul in care unui Guvern ii este refuzata increderea de doua ori in 60 de zile.Aceasta prevedere a intarit puterea Legislativului in raport cu Presedintele aflat la finale manedatului sau. Guvernul minoritar PD-L a fost demis de catre Parlament. RELATIA PRACTICA DINTRE PUTEREA LEGISLATIVA SI PUTEREA EXECUTIVA certifica localizarea principalului centru de putere al regimului politic in Romania la nivelul Executivului. Faptul ca liderul partidului de la putere este si prim-ministru in exercitiu favorizeaza dominatia Guvernului asupra Legislativului (Grecu, 2000, p.23).In Romania, guvernele utilizeaza de regula in exces ordonantele de urgenta pentru a trece peste Parlament.Premierul si echipa guvernamentala isi impugn punctele de vedere asupra unor proiecte legislative importante in domeniul Parlamentului.

 Puternica dominatie a Guvernului asupra Legislativului reiese si

din faptul ca niciun govern post-decembrist, pana 2009, nu si-a incheiat mandatul ca urmare a votului Parlamentului in privinta unei motiuni de cenzura, introdusa impotriva cabinetului.Niciun Guvern dupa 1990 nu I s-a retras increderea, desi mai multe echipe guvernamentale si-au angajat raspunderea in fata Parlamentului asupra programului sau a unor proiecte de lege. Cu excecptia Executivului Emil Boc (minoritar in Parlament o data cu retragerea PSD de la Guvernare), niciunui Guvern nu I s-a dat un vot de blam printr-o motiune de cenzura. Importanta rolului Executivului in raport cu Legislativului se exprima si prin trecerea in sarcina sa a unor atributii legislative, fapt evident prin legislatia delegate (Franta,Romania).

RAPORTUL GUVERN PRESEDINTE

In raportul cu Guvernul, seful statului are prioritate in domeniile rezervate Presedintelui tarii: politica externa, apararea nationala si ordinea publica.Existenta majoritatii prezidentiale consonante (atunci cand partidul aflat la putere sau Prim-ministrul este de aceeasi culoare politica cu Presedintele, ambii provenind din acelasi partid) asigura Presedintelui o larga marja de manevra.Coabitarea Presedintelui cu un partid care i-a fost adversar in alegeri ii limiteaza sfera de influenta in Guvern. In calitatea de commandant al fortelor armate si de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii-CSAT, seful statului are o serie de atributii militare pentru realizarea carora colaboreaza cu premierul, care este vicepresedintele CSAT.Prin dreptul de consultare si prin prezidierea sedintelor de Guvern la care participa, se exprima puterea sefului statului de a influenta direct sau indirect deciziile guvernamentale. La momentul constituirii sale, Guvernul este dependent in raport cu Presedintele si Parlamentul intrucat aceste autoritati au un rol in numirea si in revocarea Guvernului.Presedintele Romaniei desemneaza un candidat la functia de prim-ministru, iar acesta alcatuieste Guvernul, probabil nu fara o prealabila consultare a sefului statului (Parvulescu, 2002, p. 69.Presedintele si Guvernul au libertate de alegere limitata de acordarea increderii de catre ceele doua Camere ale Parlamentului. Practica politica confirma insa faptul ca tendinta de crestere a rolului Executivului este institutionalizata (Muraru, 24, p.248).Seful de stat ,ca sef al Executivului, fiind ales prin vot universal, este legitimate direct de catre popor, legitimitatea sa politica fiind egala cu aceea a Parlamentului.iar aceasta incredere de care se bucura Presedintele nu este fara urmari in regimul institutional romanesc.

Prim-ministrii Romaniei dupa 1990 1990-1991-Petre Roman 1991-1992-Theodor Stolojan 1992-1996-Nicolae Vacaroiu 1996-1998-Victor Ciorbea 1998-1999-Radu Vasile 1999-2000-Mugur Isarescu 2000-2004-Adrian Nastase 2004-2008-Calin Popescu Tariceanu 2008-2009-Emil Boc

Exercitii
Alegeti varianta sau variantele corecte:

1.In Romania, Presedintele desemneaza un canditat la functia de prim-ministru in

urma consultarii partidului care a castigat majoritatea absoluta in Parlament sau, daca nu exista aceasta majoritate, a partidelor din Parlament. a) adevarat b) fals 2. In Romania, motiunea de cenzura poate fi initiate: a)de cel putin doua treimi dintre deputati si senatori; b)de o patrime dintre deputati si senatori; c)de trei sferturi dintre deputati si senatori. 3. In Romania, nu este permisa cumularea celor doua functii de parlamentar si ministru. a)adevarat; b)fals.