INFRACIUNI CONTRA AUTORITII OFENSA ADUSA UNOR INSEMNE - art. 236 1. Continutul juridic Potrivit alin.

1, infractiunea consta n orice manifestare prin care se exprima dispret pentru nsemneie Romniei, iar potrivit alin. 2, n manifestarea prin care se exprima dispret pentru embiemele sau semnele de care se folosesc autoritatile. 2. Conditii preexistente Obiectu juridic consta n relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii de stat, relatii care impiica respect fata de emblemele si semnele de care se folosesc autoritatile. Potrivit art. 12 din Constitutie, simbolurile nationale ale Romniei, sunt urmatoarele: Drapelul, Ziua nationala, Imnul national, Stema tarii si sigiliul statului. Din categoria emblemelor si a semnelor de care se folosesc autoritatile fac parte emblemele judetelor si ale municipiilor, precum si alte embleme sau semne de care se folosesc autoritatile - semnele care se poarta Ia uniformele militare, insignele pe cale Ie poarta magistratii etc. Din categoria emblemelor sau semnelor la care se refera art. 236 Cp. nu fac parte emblemele sau semnele de care se folosesc diferitele organizatii sau asociatii poiitice, stiintifice, sportive etc. Obiectul material este reprezentat de nsemnul, emblema sau semnul fata de care se realizeaza n mod nemijlocit actiunea ce exprima dispretul faptuitorului. In celelalte cazu 929i83j ri, infractiunea este lipsita de obiect material. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele, 3. Confinutul constitutiv

Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective presupune omanifestare prin care se exprima dispret pentru nsemnele Romniei, n modalitatea a!in. 1, precum si o manifestare prin care se exprima dispret pentru emblemele si semnele de care se folosesc autoritatile, n modalitatea alin. 2. Elementul material se poate realiza prin orice actiune sau inactiune careexteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii. Actiunea sau inactiunea se realizeaza n orice mod si prin orice mijloace; prin gesturi, atitudini, fapte, princuvinte, proferate direct sau reproduse, prin scris, imagini/desene, caricaturi etc. n unele cazuri se aduce atingerea chiar substantei materiale a nsemnului, emblemei sau semnului. n cele mai frecvente cazuri, fapta se savrseste printr-o actiune.Printr-o inactiune, infractiunea se savrseste atunci cnd, de exemplu, faptuitorul nu se ridica n picioare la intonarea imnului national al Romniei. Nu are importanta locul savrsirii faptei. Urmarea imediata consta ntr-o stirbire a respectului datorat autoritatii de stat. Latura subiectiva presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. 4. Forme. Sanctiuni Tentativa infractiunii, este posibila uneori, nsa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care se savrseste actiunea sau inactiunea cu caracter ofensator, moment n care se produce starea de pericol pentru autoritatea de stat. Infractiunea poate fi savrsita att n forma continuata, ct si continua, situatie n care cunoaste si un moment al epuizarii, momentul savrsirii ultimei actiuni sau inactiuni, respectiv momentul cnd nceteaza actiunea cu caracter ofensator. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 3 ani, pentru fapta din alin. 1, si nchisoare de la 3 luni la 1 an sau amenda pentru fapta din alin. 2.

DEFIMAREA ARII SAU A NAIUNII - arf. 236 1 Atributele fundamentale ale statului romn sunt protejate prin incriminarea faptelor din art. 155-163 si 165-171 Cp. Orice persoana nsa datoreaza si respect fata de natiunea romna. Pentru a asigura aceasta valoare sociala, prin Legea nr. 140 din noiembrie 1996, legiuitorul a incriminat n prevederile art. 2361 Cp. fapta de defaimare a tarii sau a natiunii. 1. Continutul juridic Potrivit textului de incriminare, infractiunea consta n manifestarile publice savrsite cu intentia de a defaima tara sau natiunea romna. 2. Conditiile preexistente Obiectul Juridic consta n relatiile sociale referitoare ia respectul datorat statului si natiunii romne, relatii care exclud orice gest defaimator fata de acestea. Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material. Subiect activ poate fi orice persoana. Participatia penala este posibila sub toate formele. 3. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material al laturii obiective se realizeaza prin orice manifestare cu caracter defaimator pentru tara sau natiunea romna. Fapta se poate savrsit printr-o actiune sau printro inactiune. Pentru existenta infractiunii este necesar ca manifestarile cu caracter defaimator sa se realizeze n public, n acceptiunea art. 152 Cp. Urmarea imediata consta ntr- o stare de pericol fata de prestigiul de care trebuie sa se bucure statul si natiunea romna. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe.

Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Legiuitorul a prevazut In mod expres ca fapta se savrseste cu intentia de a defaima tara sau natiunea romna. Credem ca prin prevederea expresa a intentiei s-a urmarit excluderea culpei, ca forma de vinovatie, atunci cnd elementul material consta ntr-d inactiune. 4. Forme. Sanctiuni Tentativa infractiunii, posibila atunci cnd fapta se savrseste printro actiune, nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul realizarii manifestarii publice n conditiile alin. 1. Desi textul de incriminare se refera la o pluralitate de acte, infractiunea se consuma n momentul primei manifestari de genul celei incriminate. Infractiunea poate fi savrsita n forma continuata, situatie n care, pe lnga momentul consumarii, va exista si un moment a! epuizarii. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 3 ani.

ULTRAJUL - art. 239 1. Continutul juridic Potrivit alin. 1, infractiunea consta n insulta sau calomnia savrsita nemijlocit ori prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care ndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat n exercitiul functiunii ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii. 2. Conditii preexistente Obiectul juridic principal consta n relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii de stat. Ultrajul are si un obiect juridicsecundar, care consta n relatiile sociale referitoare la onoarea si demnitatea persoanei. n formele agravate din alin. 2 si 3, obiectul juridic secundar consta n relatiile sociale referitoare la libertatea morala, integritatea corporala si sanatatea persoanei, iar n forma agravata din alin. 4, obiectul juridic secundar consta n relatiile sociale referitoare la respectul datorat puterii judecatoresti etc. Obiectul material. n modalitatea alin, 1, infractiunea nu are obiect material. n cazul formei agravate din alin. 3, obiectul material consta n corpul victimei fata de care se realizeaza actele de violenta fizica. Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea poate fi savrsita si de un functionar fata de alti functionari, cu conditia sa fie ndeplinite si celelalte conditii pentru existenta infractiunii. Participata penala este posibila sub toate formele. Subiect pasiv principal este statul romn. Subiect pasiv secundar poate sa fie numai un functionar public care ndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat. Prin functie ce implica exercitiul autoritatii de stat se ntelege acea functie care i confera functionarului competenta de a da dispozitii obligatorii si de a lua masurile necesare pentru respectarea lor. Aceste functii sunt specifice

autoritatilor publice care, potrivit Constitutiei, constituie un sistem bazat pe principiul separatiei puterilor n stat. (puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca). Dar nu toate persoanele care activeaza n cadrul autoritatilor publice ndeplinesc functii ce implica exercitiul autoritatilor de stat, ci numai cele care au competenta sa emita acte, sa dea dispozitii si sa ia masuri cu caracter obligatoriu, actionnd n numele respectivei autoritati. Sunt functionari care ndeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat - de exemplu - magistratul, conductorul de tren, agentul de la circumscriptia financiara, medicul de circumscriptie, primarul, ofiterul de politie, brigadierul silvic, paznicul unei societati comerciale sau ai unei regii autonome etc. 3. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material se realizeaza printro insulta sau calomnie, n acceptiunea prevederilor art. 205 si 206 Cp., la care facem trimitere. Modalitatile alternative ale elementului material se savrsesc mpotriva unui functionar public ce ndeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii de stat. Fapta trebuie savrsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, n prima ipoteza, fapta se savrseste n prezenta fizica a functionarului ultragiat. Nu este necesar ca functionarul sa fi perceput efectiv ofensa ce- i se aduce, fiind suficient ca insulta sau calomnia sa fie astfel comisa nct functionarul sa o fi putut percepe. Savrsirea faptei prin mijloace de comunicare directa, presupune folosirea unor mijloace care, datorita specificului lor, fac ca insulta sau calomnia sa ajunga la cunostinta acestuia. Nendeplinirea acestei conditii determina calificarea faptei sub aspectul infractiunii de insulta sau calomnie. Fapta trebuie savrsita n timpul ct functionarul public se afla n exercitiul functiunii sau pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii. Functionarul se afla n exercitiul functiei atunci cnd si exercita atributiile de serviciu, cnd ndeplineste o activitate legata de aceste atributii. Daca functionarul se afla n exercitiul functiei, insulta

sau calomnia savrsita mpotriva acestuia constituie infractiunea de ultraj, chiar si atunci cnd oricare dintre aceste activitati infractionale nu ar fi legata de o fapta ndeplinita de functionar n exercitiul functiei (de exemplu, faptuitorul l ofenseaza pe functionar, imputndu-i o fapta imorala legata de viata privata a acestuia). Nu areimportanta faptul ca respectiva atributiune de serviciu este ndeplinita n timpul sau n afara orelor de program, la sediul unitatii sau n afara acestuia. De exemplu, lucratorul de politie este considerat n timpul serviciului ori de cte ori intervine pentru mentinerea ordinii si linistii publice sau ia masuri pentru a mpiedica sau descoperi savrsirea unei infractiuni. Functionarul trebuie sa-si exercite atributiunile n limitele competentelor legale. n cazul n care functionarul public, depasind atributiile sale de serviciu, le ncalca ori le exercita abuziv actele lui nu mai pot fi considerate ca fiind, ale autoritatii ce o reprezinta pentru ca el nsusi se situeaza n afara protectiei pe care i-o acorda legea, fapta savrsita asupra acestuia va constitui, dupa caz, infractiunea de insulta sau calomnie. Ultrajul poate fi savrsit .si dupa ce functionarul si-a ndeplinit, n mod legal, respectiva atributiune de serviciu. n acest caz, actiunea taptuitoruiui reprezinta o reactie la o fapta ndeplinita de functionar n timpul ct a actionat n numele autoritatii. n lipsa acestei legaturi, fapta nu constituie infractiunea de ultraj. Ultrajul este absorbit de omorui calificat prevazut de art. 175 lit. f) Cp., savrsit n legatura cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau publice ale victimei. Urmarea imediata consta ntr-o atingere adusa autoritatii, precum si a unuia sau unora dintre atributele fundamentale ale persoanei. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune vinovatia sub forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. Este necesar ca faptuitorul sa aiba o dubla

reprezentare .- pe de o parte privind calitatea victimei, de functionar public ce ndeplineste o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, iar pe de alta parte, ca acei functionar se afla n exercitul.functiei sau ca ofensa ce i se aduce este n legatura cu o fapta ndeplinita n exercitiul functiei. Necunoasterea de catre faptuitor a acestor mprejurari exclude existenta infractiunii de ultraj. 4. Forme. Sanctiuni Tentativa nu este pedepsita. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care actiunea fiind savrsita se produce urmarea socialmente periculoasa. Dupa cum s-a aratat, ultrajul absoarbe infractiunile de insulta, art. 205 Cp. si calomnie, art. 206 Cp. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 luni la 3 ani. 5. Continutul agravat Infractiunea are patru forme agravate prevazute n a!in. 2-4. Potrivit alin. 2 infractiunea este mai grava, constnd n amenintarea savrsita nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa contra unui functionar public care ndeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat n exercitiul functiunii ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii. Forma agravata se deosebeste de forma simpla din alin. 1, prin modalitatea elementului material. Elementul material se realizeaza printr-o fapta de amenintare, n acceptiunea art. 193 Cp., la care facem trimitere. Pentru existenta infractiunii este necesar ca fapta de amenintare sa se savrseasca n conditiile textului de incriminare, adica nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directa, contra unui functionar pubiic care ndeplineste o functie ce implica exercitiul

autoritatii de stat, aflat n exercitiul functiunii ori pentru fapte ndeplinite n exercitiul functiunii. Daca cu aceeasi ocazie, faptuitorul insulta si ameninta mai multe persoane n conditiile art. 239 Cp., se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni. Sanctiunea consta n nchisoare de ia 3 luni la 4 ani. Potrivit alin. 3 ipoteza I, infractiunea este mai grava, si consta n lovirea sau orice acte de violenta, precum si vatamarea corporala savrsite mpotriva persoanei prevazute n alin. 1, aflata n exercitiului functiunii ori pentru fapte ndepiinite n exercitiul functiunii. Elementul material se realizeaza prin loviri sau alte violente, n acceptiunea prevederilor art. 180 Cp., precum si prin fapta de vatamare corporala, n acceptiunea prevederilor art. 181 Cp., infractiuni care sunt absorbite. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni la 7 ani. III - Potrivit alin. 3 ipoteza a Il-a, infractiunea de ultraj este si mai grava, claca s-a produs o vatamare corporala grava. Urmarea mai grava are acceptiunea de la art. 182 Cp, la care facem trimitere. S-a pus problema daca infractiunea de ultraj n forma agravata intra n concurs cu infractiunea de nerespectare a hotarrilor judecatoresti, art. 271 aiin. i Cp., atunci cnd actele de violenta sunt savrsite, cu prilejul punerii n executare a unei hotarri judecatoresti, mpotriva organului de executare. Att literatura de specialitate ct si practica judiciara considera ca, n acest caz, va exista numai infractiunea de nerespectare a hotarrilor judecatoresti, infractiune n care ultrajul este absorbit. Daca faptuitorul savrseste mpotriva functionarului att una dintre actiunile prin care se realizeaza forma agravata a ultrajului, ct si una dintre actiunile prin care se realizeaza forma simpla a infractiunii, raspunderea penala se stabileste pentru o singura infractiune de ultraj,

potrivit art. 239 alin. 2 Cp. si nu pentru infractiuni distincte de ultraj prevazute n art. 239 alin. 1 Cp. si art. 239 alin. 2 Cp., aflate n concurs real. Daca s-a produs moartea victimei, infractiunea de ultraj intra n concurs cu infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 la 12 ani. Potrivit aiin. 4, infractiunea este si mai grava, daca faptele prevazute n alineatele precedente sunt savrsite mpotriva unui magistrat, politist sau jandarm ori alt militar. Circumstanta a fost consacrata n Codulpenal prin Legea nr. 140/1996 si ia n considerare calitatea speciala a victimei ultrajului, calitatea de magistrat, politist, jandarm ori alt militar. Este necesar ca faptuitorul sa cunoasca respectiva calitate a victimei. Sanctiunea este cea din alineatele precedente la care maximul special se majoreaza cu 3 ani. 6. Cazuri speciale de pedepsire Legiuitorul a considerat ca asupra persoanelor ce ndeplinesc o functie care implica exercitiul autoritatii de stat se pot realiza acte indirecte de intimidare, ndreptate mpotriva sotiior, copiilor ori parintilor. Aceste acte trebuiesc reprimate sever, protejndu-se si pe aceasta cale autoritatea. Potrivit prevederilor art. 239 1 Cp., n cazul infractiunilor prevazute n art. 180-182, 189 si 193 savrsite mpotriva sotului, copiilor sau parintilor persoanelor prevazute n art. 239 alin. 4, n scop de intimidare sau de razbunare pentru acte sau fapte ndeplinite n exercitiul functiunii, maximul pedepsei se,majoreaza cu o. treime. Maximul pedepsei se majoreaza daca sunt ndeplinite cumulativ urma toarele conditii

-s-a savrsit vreuna dintre urmatoarele infractiuni: lovirea sau alte vio lente, art. 180 Cp., vatamarea corporala, art. 181 Cp., vatamarea corporala grava, art. 82 v.C.p., lipsirea de libertate n mod ilegal, art. 189 Cp. sau amenintarea, art,193 G.p.; - victima infractiunii are calitatea de parinte, sot ori copil n raport cu un magistrat, politist, jandarm ori alt militar; - fapta s-a savrsit n scop de intimidare sau de razbunare pentru acte sau fapte ndeplinite n exercitiul functiunii de catre persoanele prevazute In art. 239 alin. 4 Cp. UZURPAREA DE CALITI OFICIALE - csr. 240 1. Continutul juridic Potrivit textului de incriminare, infractiunea, consta n folosirea fara drept a unei calitati oficiale, nsotita sau urmata de ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate.. . .

2. Conditii preexistente Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la autoritatea de stat, relatii pare implica exercitarea calitatilor oficiale numai de catre persoanele nvestite, n conditiile legii cu astfel de calitati. Obiectul material. Infractiunea nu are obiect material. Subiect activ poate fi savrsita chiar si de catre o daca foloseste fara drept o mprejurarea ca faptuitorul urmeaza sa o dobndeasca. orice persoana. Infractiunea poate fi persoana nvestita cu o calitate oficiala, alta calitate oficiala. Nu are importanta a avut o astfel de calitate oficiala, ori

Participatia penala este posibila sub toate formele. 3. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material presupune savrsirea cumulativa a celor doua actiuni prevazute n textul de incriminare: - folosirea fara drept a unei calitati oficiale, si - ndeplinirea vreunui act legat de acea calitate. A folosi o calitate oficiala nseamna a-si atribui o astfel de calitate. Folosirea calitatii oficiale se face fara drept, fara. un titiu legitim. Este suficient ca faptuitorul sa-si asume, cu de ia sine putere, o calitate oficiala fata de altii, chiar si printr-o simpla afirmatie. Daca faptuitorul foloseste mijloace frauduloase, care ntrunesc prin ele nsele elementele unei infractiuni, se aplica regulile referitoare ia concursul de infractiuni. Nu intereseaza daca persoana fata de care faptuitoru! a folosit fara drept calitatea oficiala a fost sau nu indusa n eroare. A ndeplini un act legat de o calitate oficiala nseamna a efectua un act care intra n sfera atributiilor de serviciu ale persoanei legal nvestita cu exercitiul acelei calitati. Nu este necesar ca actul legat de calitatea oficiala uzurpata sa fie ndeplinit de faptuitor cu respectarea tuturor conditiilor de fond si forma cerute de lege. Este suficient ca actul sa fie ndeplinit n asa fel nct sa rezulte, fara dubiu, ca este vorba de un act legat de respectiva calitate oficiala. ndeplinirea unui act legat de o calitate oficiala uzurpata nu trebuie confundata cu ndeplinirea unui act prin depasirea atributiilor de serviciu; n acest din urma caz, nu este vorba de folosirea fara drept a unei calitati oficiale n sensul dispozitiilor art. 240 Cp., ci de o depasire a competentei, fapta putnd atrage raspunderea penala a faptuitorului pentru infractiunea de abuz n serviciu. Este necesar ca faptuitorul sa fi savrsit ambele actiuni, adica att actiunea de folosire fara drept a calitatii oficiale, ct si actiunea de ndeplinire a unui act legat de acea calitate. Daca o persoana foloseste fara drept o calitate oficiala, dar nu ndeplineste vreun act legat de acea calitate, fapta nu constituie infractiunea de uzurpare de calitati oficiale.

De exemplu, instanta suprema a considerat ca oficierea de slujbe religioase de catre o persoana care a pierdut calitatea de preot nu constituie infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, deoarece activitatea preotului nu presupune o calitate oficiala n sensul legii, ci o activitate cu caracter spiritual. Dimpotriva, n literatura de specialitate, se considera ca preotul are o calitate oficiala, dobndita n conditiile specifice regimului de functionare a cultului respectiv si care face ca el sa reprezinte cuitul n relatiile cu membrii societatii. Urmarea imediata consta ntr-o atingere adusa autoritatii de stat. Raportul de cauzalitate dintre fapta si urmare trebuie sa existe. Latura subiectiva. Infractiunea presupune vinovatia faptuitorului sub forma intentiei. Intentia priveste att actiunea de folosire fara drept a calitatii oficiale, ct si actiunea de ndeplinire a actului legat de acea calitate. 4. Forme. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care, folosind fara drept o calitate oficiala, faptuitorul ndeplineste un act legat de acea calitate, moment n care se produce si urmarea socialmente periculoasa, infractiunea poate avea forma continuata, cunoscnd si un moment al epuizarii, momentul ndeplinirii ultimului act iega de calitatea oficiala uzurpata. Sanctiunea consta n nchisoare de la 6 luni ia 3 ani. PORTUL NELEGAL DE DISTINCTIVE - art. 241 DECORATII SAU SEMNE

1. Continutul juridic Infractiunea consta n purtarea, fara drept, de decoratii, de uniforme sau de semne distinctive ale unui organ de stat.

2. Conditii preexistente Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii de stat, relatii care presupun purtarea decoratiilor, uniformelor sau semnelor distinctive ale unui organ de stat numai de catre persoanele carora li s-a conferit acest drept. Obiectul material consta n decoratia, uniforma sau semnul distinctiv a! unui organ de stat, pe care faptuitorul l poarta fara drept. Decoratiile, uniformele, precum si semnele distinctive ale organelor de stat sunt stabilite prin acte normative. Subiect activ poate fi orice persoana. Infractiunea poate fi savrsita chiar si de catre o persoana care are drept de a purta uniforma sau semnul distinctiv caracteristic altui organ se stat. Participapa penala este posibila sub forma instigarii si a complicitatii. Infractiunea de port neiegal de decoratii sau semne distinctive exclude, prin natura sa, participatia penala n forma coautoratului. 3. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material ai laturii obiective se realizeaza prin actiunea de purtare, fara drept, de decoratii, uniforme sau semne distinctive ale unui organ de stat. A purta o decoratie, uniforma sau un semn distinctiv apartinnd unui organ de stat nseamna a ntrebuinta decoratia, uniforma sau semnul distinctiv n modalitatea reglementata de lege. Prin.natura ei, fapta presupune o desfasurare n timp. Pentru a realiza elementul material al infractiunii, actiunea de purtare a obiectului material trebuie sa dureze o perioada de timp, att nct sa fie vorba de o purtare efectiva a decoratiei, uniformei sau semnului distinctiv al organului de stat, mprejurare care i confera infractiunii forma continua.

Legiuitorul enumera, n mod limitativ, decoratiile, uniformele sau semnele distincte ale unui organ de stat, fata de care se realizeaza fapta incriminata. In consecinta, elementele infractiunii nu sunt realizate atunci cnd actiunea de purtare se realizeaza fata de alte decoratii etc. Purtarea trebuie sa se realizeze fara drept, n sensul ca are loc n alte conditii, si de catre alte persoane, dect cele stabilite prin dispozitiile legale. Cerinta savrsirii faptei n public, n acceptiunea prevederilor art. 152 Cp., nu este prevazuta n mod expres n textul de incriminare, nsa, aceasta rezulta, impiicit, att din natura actiunii incriminate (faptuitorul poarta, fra drept, decoratia, uniforma etc. tocmai pentru a fi vazut de altii), ct si din obiectul juridic al infractiunii (respectul datorat autoritatii este ncalcat atunci cnd decoratie, uniforma etc. este purtata n public). Urmarea imediata consta ntr-o atingere adusa autoritatii de stat. Raportul de cauzalitate, dintre fapta si urmare, trebuie sa existe. Latura subiectiva presupune intentia, care poate fi directa sau indirecta. Faptuitorul si da seama ca poarta fara drept decoratia, uniforma sau semnul distinctiv al unui organ de stat si prevede ca prin aceasta creeaza o stare de pericol pentru autoritatea de stat. Pentru existenta infractiunii, nu intereseaza mobilul sau scopul savrsirii faptei. 4. Forme. Sanctiuni Tentativa nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care s-a realiza efectiv actiunea de purtare a decoratiei, uniformei etc, moment n care se produce si urmarea socialmente periculoasa a faptei. Infractiunea are si un moment al epuizarii, momentul n care nceteaza actiunea de purtare.
:

Daca fapta de purtare a decoratiei, uniformei sau semnului distinctiv apartinnd unui organ de stat, este conceputa si realizata de catre faptuitor, ca un mijloc fraudulos pentru savrsirea altei infractiuni, se aplica regulile referitoare la concursul de infractiuni Sanctiunea consta n nchisoare de la 1 iuna la 3 iuni sau amenda. 5. Continui ui agravat Infractiunea are doua forme agravate, prevazute n aiin. 2 si 3. Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta consta n purtarea, fara drept, de uniforme, grade sau insigne militare. Forma agravata se deosebeste de forma simpla prin obiectul material, constnd n uniforme, grade sau insigne militare. Sanctiunea consta n nchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda. Potrivit alin. 3, fapta prevazuta n alin. 2, este, la rndul ei, mai grava daca se savrseste n timp de razboi. Prin timp de razboi se ntelege, potrivit prevederilor art. 153 Cp., intervalul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la nceperea ostilitatilor de razboi pna la data trecerii armatei la starea de pace. Sanctiunea consta n nchisoare de la 1 la 5 ani. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE NSCRISURI - art. 242 1. Continutul juridic Potrivit alin. 1, infractiunea consta n, sustragerea ori distrugerea unul dosar, registru, document sau orice alt nscris, care se af ia n pastrarea ori n detinerea unui organ sau unei institutii de stat ori a unei aite unitati din ceie Ia care se refera art. 145, iar potrivit aiin. 2, n distrugerea din culpa a vreunuia dintre nscrisurile prevazute n alineatul precedent, care prezinta o valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau o alta asemenea valoare.

2. Conditii preexistente Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii, relatii care sunt incompatibile cu faptele de distrugere, sustragere etc. a documentelor aflate n pastrarea unitatilor la care se refera art. 145 Cp. Obiectui material. n forma prevazuta n alin. 1, obiectul material este format dintr-un dosar, registru, document sau orice alt nscris aflat n pastrarea sau detinerea unui organ.sau unei institutii de stat, ori a unei aite unitati din cele la care se refera art. 145 Cp. Din categoria nscrisurilor la care se refera alin. 1 nu fac parte hrtiile de valoare, adica acele nscrisuri care ncorporeaza o valoare materiaia. Sustragerea sau distrugerea unor asemenea nscrisuri constituie o infractiune contra patrimoniului. n forma prevazuta n ain. 2, obiectul material consta tot ntr-un dosar, registru, document sau orice alt nscris, aflat n pastrarea sau detinerea unui organ sau unei institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 Cp., nsa spre deosebire de alin. 1, dosarul, registrul, documentul sau -nscrisul prezinta o valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau alta asemenea valoare. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca fapta este savrsita de un functionar public aflat n exercitiul atributiilor de serviciu, infractiunea este mai grava, potrivit alin. 3. Participate penala este posibila, sub toate formele, pentru fapta din alin. 1, si numai sub forma participatiei improprii, pentru fapta din alin. 2. 3. Continutul constitutiv Latura obiectiva. In modalitatea alin. 1, elementul material se realizeaza, printr-o actiune de sustragere sau de distrugere, iar n modalitatea alin. 2, numai printr-o actiune de distrugere. Sustragerea consta n scoaterea unui bun din stapnirea altuia si trecerea acestuia, fara drept, n stapnirea faptuitorului. In aceasta modalitate, fapta de sustragere are continut identic celei care

constituie element material pentru infractiunea de furt, art. 208 Cp. Deosebirea dintre cele doua infractiuni consta n obiectul juridic si obiectul material. Distrugerea are acceptiunea de la infractiunea cu aceeasi denumire marginala, prevazuta n art. 217 Cp., si consta n orice activitate care are ca urmare desfiintarea entitatii fizice, nimicirea totala sau partiala a unui bun. n prima forma a infractiunii, actiunea de sustragere sau distrugere trebuie sa se refere la un dosar, registru, document sau ait nscris aflat n pastrarea sau detinerea unui organ sau institutii de stat ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 Cp. Nu intereseaza daca dosarul, registrul, documentul sau nscrisul apartine sau nu unitatii, fiind suficient ca aceasta sa se fi aflat n pastrarea sau detinerea ei. n modalitatea aiin. 2, distrugerea se refera tot la un dosar, registru, document sau alt nscris aflat n pastrarea sau detinerea vreuneia dintre unitatile la care se refera art. 145 Cp., care nsa trebuie sa o valoare artistica, stiintifica, istorica, arhivistica sau alta asemenea valoare. Infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri nu este o infractiune complexa, incriminnd fapta, legiuitorul nu a inclus n continutul infractiunii actiunile care sunt incriminate distinct ca infractiune de furt, si, respectiv, ca infractiune de distrugere. Astfel, daca n cazul furtului sau ai distrugerii, actiunea poate avea ca obiect material numai un nscris cu valoare patrimoniala, n cazul sustragerii sau distrugerii de nscrisuri, actiunea priveste celelalte nscrisuri. In practica judiciara s-a considerat ca nu ntruneste elementele infractiunii, fapta inculpatului care, fiind audiat de procuror n legatura cu savrsirea unei infractiuni de tlharie, cnd i s-a prezentat spre semnare declaratia, a mototolit-a si a rupt-o, spunnd ca nu corespunde adevarului. Urmarea imediata consta ntr-o atingere adusa autoritatii.

Raporul de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiva. n modalitatea alin. 1, infractiunea se savrseste cu intentie, care poate fi directa sau indirecta, iar n modalitatea alin. 2, infractiunea se savrseste din culpa, 4. Forme. Sanctiuni Tentativa este posibila si se pedepseste, cnd fapta se savrseste n modalitatea alin. 1. In modalitatea alin. 2, savrsindu-se din culpa, tentativa nu este posibila. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care se savrseste actiunea incriminata, moment n care se produce si urmarea socialmente periculoasa. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 luni la 5 ani, pentru fapta din alin. 1, si nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda, pentru fapta din alin. 2. 5. Continutul agravat Potrivit alin. 3, infractiunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri este mai grava, daca faptele prevazute n aiin. 1 si 2 sunt savrsite de un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu. Realizarea agravantei implica existenta cumulativa a.doua conditii: - subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public, n ac ceptiunea prevederilor art. 147 Cp. Agravanta este aplicabila numai n cazul savrsirii faptei de catre un functionar care are atributii n legatura cu pas trarea sau detinerea nscrisurilor la care se refera art. 242 Cp., nu si n cazul savrsirii faptei de catre un functionar care nu are astfel de atributii.

- fapta trebuie sa fie savrsita de functionarul public aflat n exercitiu! atributiilor de serviciu. Sanctiunea este aceea prevazuta n alineatele precedente, la care maximul se majoreaza cu un an. RUPEREA DE SIGILII. - art.243 1. Continutul juridic Potrivit alin. 1, infractiunea consta n nlaturarea sau distrugerea unui sigiliu legal aplicat. 2. Condifii preexistente Obiectul juridic consta n relatiile sociale referitoare la respectul datorat autoritatii, relatii care sunt incompatibile cu faptele de nlaturare sau distrugere a unui sigiliu legal aplicat. Obiectul material este reprezentat de sigiliul legal aplicat, materialul n care se gaseste amprenta sigiliului, deoarece asupra acestui material se exercita nemijlocit actiunea de nlaturare sau de distrugere. Sigiliul trebuie sa fie legal aplicat de catre organul competent, cu respectarea conditiilor de fond si de forma prevazute de lege. Subiect activ poate fi orice persoana. Daca faptuitorul are calitatea de custode al bunurilor sigilate, infractiunea prezinta forma agravata din alin. 2. Participatia penala este posibila sub toate formele. 3. Continutul constitutiv Latura obiectiva. Elementul material ai laturii obiective se poate reaiiza prin doua modalitati alternative: prin actiunea de nlaturaresau de distrugere a unui sigiliu legal aplicat.

nlaturarea sigiliului consta n ndepartarea materialului n care a fost imprimata amprenta sigiliului. Distrugerea sigiliului consta n nimicirea materialului n care a fost impri mata amprenta acestuia. Prevaznd distrugerea ca modalitate alternativa de realizare a elementului material al infractiunii, legiuitorul nu a inclus n continutul infractiunii de rupere de sigilii fapta cu incriminare distincta ca in fractiune de distrugere, prin urmare, nu a creat n dispozitiile art. 243 Cp. o infractiune complexa. : nlaturarea sau distrugerea trebuie sa fie efectiva si trebuie sa priveasca un sigiliu legal aplicat. Nu intereseaza modul si nici mijloacele de savrsire a acestor actiuni. Urmarea imediata consta ntr-o ncalcare adusa autoritatii. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiva. Infractiunea se savrseste cu intentie, care poate fi directa sau indirecta. Faptuitorul trebuie sa cunoasca mprejurarea ca actiunea sa priveste un sigiliu legal aplicat. 4. Forme. Sanctiuni Tentativa infractiunii este posibila, dar nu se pedepseste. Consumarea infractiunii are loc n momentul n care sigiliul legal aplicat este nlaturat sau distrus efectiv, moment n care se produce si urmarea socialmente periculoasa. Infractiunea poate avea forma continuata, epuizn-du-se n momentul savrsirii ultimei actiuni de nlaturare sau distrugere. Sanctiunea consta n nchisoare de la o luna la 1 an sau amenda.

5. Continutul agravat Potrivit alin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta a fost savrsita de custode. Circumstanta agravanta se refera la subiectul activ care trebuie sa fie chiar custodele bunului legal sigilat. Faptuitorul ncalca si ncrederea ce i s-a acordat atunci cnd bunurile sigilate au fost lasate n custodia sa. Notiunea de "custodie" are sensul notiunii din dreptul civil. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 luni ia 2 ani sau amenda. SUSTRAGEREA DE SUB SECHESTRU - art. 244 1. Continutul juridic Potrivit alin. 1, infractiunea consta n sustragerea unui bun care este legal sechestrat. 2. Conditii preexistente Obiectul juridic consta n relatiile sociae privind respectul datorat sechestrului legal aplicat, ca masura a autoritatii de stat. Obiectul materia! consta n bunul legal sechestrat asupra caruia se exercita actiunea de sustragere. Subiect activ poate fi orice persoana, chiar si proprietarul bunului. Daca faptuitorul are calitatea de custode, infractiunea are forma agravata din alin. 2. Participatia penala este posibila sub toate formele. 3. Continutul constitutiv Latura obsectva. Elementul material al laturii obiective se reaiizeaza prin actiunea de sustragere a bunului legal sechestrat. Sustragerea bunului, n general, presupune scoaterea ilicita a acestuia din stapnirea altei persoane si trecerea acelui bun n stapnirea faptuitorului.

Sustragerea consta n scoaterea bunului de sub puterea sechestrului, ceea ce nu presupune neaparat nsusirea bunului dar nici nu o exclude. Daca sustragerea bunului se face n conditiile prevazute n art. 208 Cp., infractiunea de sustragere de sub sechestru intra n concurs cu infractiunea de furt. Actiunea de sustragere trebuie sa priveasca un bun legal sechestrat. Instanta de judecata, verificnd legalitatea sechestrului, trebuie sa faca aceasta verificare sub toate aspectele, att n ceea ce priveste viciile de forma, ct si n aceea ce priveste viciile de fond pe care ar putea sa ie prezinte sechestrul aplicat. Desi bunurile au fost sustrase, infractiunea nu exista atunci cnd, de exemplu, sentinta civila prin care s-a hotart nfiintarea sechestrului, desi definitiva, nu a fost nca pusa n executare. Daca se constata, n urma verificarii, ca bunul sustras nu a fost legal sechestrat, fapta nu constituie infractiunea de sustragere de sub sechestru. n practica judiciara s-a decis, n acest sens, ca cerinta iegii referitoare la legalitatea sechestrului nu este ndeplinita si ca, n consecinta, nu este realizat nici continutul infractiunii de sustragere de sub sechestru, daca bunul pe care la sustras inculpatul era exceptat de la urmarire. Pentru existenta infractiunii este indiferent daca faptuitorul a sustras toate bunurile sechestrate sau numai unul din aceste bunuri. Urmarea imediata consta ntr-o atingere adusa autoritatii de stat. Raportul de cauzalitate trebuie sa existe. Latura subiectiva. Infractiunea se savrseste numai cu intentie. Faptuitorul trebuie sa cunoasca mprejurarea ca bunul pe care l sustrage este legal sechestrat. Daca sustragerea bunului legal sechestrat este savrsita n scopul nsusirii pe nedrept a acelui bun, si daca faptuitorul nu are calitatea de custode, sustragerea de sub sechestru va intra n concurs cu infractiunea de furt. 4. Forme. Sanctiuni Tentativa este posibila, dar nu se pedepseste.

Consumarea infractiunii are loc n momentul sustragerii bunului legai sechestrat, moment n care se produce si urmarea socialmente periculoasa. Infractiunea poate avea forma continuata, cunoscnd si un moment ai epuizarii, momentul savrsirii ultimei actiuni de sustragere. Sanctiunea consta n nchisoare de la o luna la 1 an sau amenda. 5. Continutul agravat Potrivit aiin. 2, infractiunea este mai grava daca fapta a fost savrsita de custode. Circumstanta agravanta se refera la subiectul activ, care trebuie sa aiba calitatea de custode al bunului legal sechestrat. Pentru existenta agravantei nu intereseaza daca faptuitorul, avnd calitatea de custode, este sau nu proprietarul bunului. Daca faptuitorul este proprietarul bunului, sustragnd acel bun, savrseste numai infractiunea de sustragere de sub sechestru, iar daca nu este proprietarul bunului, savrseste att infractiunea de sustragere de sub sechestru, ct si infractiunea de abuz de ncredere, sub forma unui concurs formal de infractiuni. Sanctiunea consta n nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amenda. SPETE ULTRAJUL - art. 239 Potrivit alin. 3 ipoteza I, infractiunea este mai grava, si consta n lovirea sau orice acte de violenta, precum si vatamarea corporala savrsite mpotriva persoanei prevazute n alin. 1, aflata n exercitiului functiunii ori pentru fapte ndepiinite n exercitiul functiunii. n practica judiciara s-a retinut ca ultraj n forma agravata, de exemplu, prinderea de mna si de haina a unui subofiter de politie n ncercarea de a-l trage ntr-un loc dosnic, fapta care i-a produs

subiectului pasiv o suferinta fizica, atta vreme ct, pentru a scapa, acesta a trebuit sa se smulga din minile inculpatului sau lovirea functionarului cu piatra, ori fapta inculpatei de a lovi pe padurar peste mna cu un baston, pe motiv ca acesta semnalase politiei faptul.ca fiul ei sustrasese lemne din padure. PORTUL NELEGAL DISTINCTIVE - art. 241 DE DECORATII SAU SEMNE

n practica judiciara se considera, de exemplu, ca portul vesmintelor preotesti de catre o persoana care a pierdut calitatea de preot, nu ntruneste elementele infractiunii, deoarece preotul nu este organ de stat, n acceptiunea textului incriminator. SUSTRAGEREA SAU DISTRUGEREA DE NSCRISURI - art. 242 Declaratia data de catre inculpat, n fata procurorului, nu face parte din categoria nscrisurilor la care se refera textul de incriminare, astfel nct, fapta inculpatului care, atunci cnd i s-a prezentat spre semnare declaratia, a mototolit-o si a rupt-o spunnd ca nu corespunde adevarului, nu ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de sustragere sau distrugere de nscrisuri. RUPEREA DE SIGILII. - art.243 De exemplu, n practica judiciara s-a considerat ca savrseste infractiunea de rupere de sigilii, inculpatul care rupe sigiliul legal aplicat si patrunde n apartamentul de unde fusese evacuat, fiind lipsita de relevanta mprejurarea ca executarea hotarrii de evacuare a fost suspendata dupa savrsirea faptei. De asemenea, s-a decis ca realizeaza continutul acestei infractiuni, ruperea de sigilii aplicate pe vagoanele CFR, furtul savrsit din aceste vagoane neabsorbind infractiunea de rupere de sigilii. Dimpotriva, s-a considerat ca exista infractiunea de furt, n cazul ruperii sigiliului de la contorul electric, deoarece, n acest caz, infractiunea prevazuta n art. 243 Cp. este absorbita de infractiunea de furt prin efractie, art. 209 lit. i) Cp. Fapta nu constituie infractiune

daca sigiliul a fost aplicat n mod abuziv de catre functionar, n urma unui conflict cu inculpatul. BIBLIOGRAFIE Constantin Bulai, Manual de Drept penal.Partea generala, Editura All, Bucuresti, 1997. Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Drept penal.Partea speciala, Editura All Beck, Bucuresti, 2002 Octavian Loghin, Tudorel Toader, Dreprt penal roman.Partea speciala, Casa de editura si presa Sansa, Bucuresti, 2001 Vintila Dongoroz, Siegfred Kahane, I. Oancea, I. Fodor, Constantin Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Mihaela Stanoiu, V. Rosca , Explicatii ieoretice ale Codului penal roman.Partea speciala, vol 3 Teodor Vasiliu, Doru PAVEL, George Antoniu, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Virgil Ramureanu, Codul penal comentat si adnotat.Partea speciala, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975 Constantin Bulai, Curs de Drept Penal.Partea speciala, Bucuresti, 1975 Vintila Dongoroz, Codul penal adnotat, Bucuresti, 1937 Tudorel Toader, Despre admisibilitatea probei veritatii in cazul infractiunii de ultraj, Analele stiintifice ale Universitatii "Al.I.Cuza"Iasi, seria Stiinte Juridice, 2002