TULBURARI PSIHOSOMATICE

Tulburarile psihosomatice ale sugarului si copilului de varsta foarte mica

Din psihosomatica sugarului si copilului mic excludem:

reactiile psihologice secundare bolilor somatice; agravarea bolilor somatice din cauza unor dificultati psihologice; manifestarile somatice legate de un mecanism de conversie de natura isterica; multiplele acuze somatice ale copiilor care se exprima cu atat mai usor printr-o plangere somatica cu cat anturajul este mai dispus sa-l auda.

Calendarul manifestarilor psihosomatice in functie de varsta

colica idiopatica intre 3si 6 luni; varsaturile primului semestru; anorexia din al doilea semestru; eczema infantila intre 8 si 24 de luni; durerile abdominale intre 3 spre 4 ani; astmul copilului mic de 5 ani; cefaleea copilului de 6-7 ani.

Clasificarea etiologica a bolilor psihogene ale copilariei corespunzatoare unor atitudini materne (Rene Spitz)
Factori etiologici furnizati de atitudini materne Psihotoxic (factor calitativ) Respingere primara manifesta Indulgenta primara excesiva si anxioasa Ostilitate deghizata in anxietate Oscilatii intre alintari si ostilitate Salturi ciclice catatimice ale dispozitiei Ostilitate constient compensata Deficienta (factor cantitativ) Privare afectiva partiala Privare afectiva completa Depresie anaclitica Marasm Coma nou-nascutului (Ribble) Colica de la 3 luni Eczema infantila Hipermotilitate (leganat) Jocuri fecale Hipertimie agresiva (Bowlby) Boala copilului

Demersul de investigatie al tulburarilor psihosomatice ale sugarului

- incercarea de a pune in evidenta legatura psihosomatica nu numai prin studiul unei corelatii intre un simptom si un eveniment exterior, dar de asemenea in lumina etapelor de dezvoltare; - incercarea de a intelege sensul pe care il capata simptomul psihosomatic in spirala interactiunii mama copil.

Tulburarile de alimentatie

Tulburare
Anorexia comuna sau anorexia comuna de al doilea semestru

Caracteristici
- survine la sfarsitul primului trimestru dar cel mai adesea in cursul celui de al doilea semestru, in perioada de diversificare a alimentatiei si de construire a relatiei de atasament fata de mama; - numita si anorexie de opozitie, termen ce descrie mult mai bine fenomenul. Nu este vorba de lipsa reala de apetit, ci de o conduita activa de refuz , cu o forta nebanuita a bebelusului fata de alimente. - apare inca de la nastere, fara un interval liber. Aceasta anorexie a primelor zile se caracterizeaza printr-o inapetenta a nou-nascutului, este intr-o atitudine pasiva, fiind in acelasi timp treaz. Atitudinea de opozitie apare in plan secundar. - este o anorexie rara, dar foarte grava, care se regaseste in antecedentele copiilor psihotici. Aceasta anorexie capata masca unei afectiuni organice si necesita internarea intr-o sectie de terapie intensiva. - survine in timpul celui de al doilea trimestru si se caracterizeaza prin regurgitatie , fie prin eforturi manifeste, fie printr-o usurinta exagerata de a readuce mancarea in gura; - aceasta activitate este secundara unui sindrom de carenta maternala. - Varsaturile sunt foarte frecvente la nou nascuti, de influenta psihosomatica fara inconveniente majore pentru sanatate, reprezinta totusi indicatori ai unui real disconfort; - Formele severe apartin patologiei psihosomatice de dezorganizare: ele necesita utilizarea unor masuri speciale ca urmare a unor tulburari alimentare de risc inalt.

Forma severa a anorexiei mentale

Mericismul

Varsaturile Psihogene

Colica Idiopatica
Colica sugarului apare in primele saptamani de viata si se caracterizeaza prin aparitia plansului si a crizelor paroxistice ce se produc adesea dupa masa in momentul in care copilul atipeste. Examenul somatic este unul normal, in afara de frecvente balonari intestinale si de emisie frecventa de gaze (semen functionale).

Strile de contien
Se refer la nivelul de disponibilitate al nounascutului la stimulri. Strile de contien determin capacitatea bebelusului de a asimila i utiliza informaiile i va afecta reaciile la acestea ca tip i intensitate.

Cele ase stri de contien

1. Somn profund: bebelusul are ochii bine nchii, respiraia este profund i regulat iar corpul bebelusului se afl n repaus total. La intervale regulate, bebelusul poate s tresar uor dar nu se trezete. n aceast stare, bebelusul este inaccesibil la stimulii externi. Somn rapid / paradoxal: ochii bebelusului sunt nchii dar se pot observa micri lente, circulare ale globilor oculari; activitatea corporal merge de la mici tresriri pn la scurte accese de contorsionare. Respiraia este neregulat, superficial n anumite momente i mai rapid dect n cursul somnului profund. Micrile feei cuprind grimase, ncruntarea sprncenelor, zmbete, micri ale buzelor i de suciune. In aceasta stare se produce cresterea si diferentierea cerebrala. Starea intermediar, de somnolen: ochii bebelusului pot s se deschid din timp n timp pentru a se nchide repede la loc, sau pot fi chiar permanent deschii dar cu o privire pierdut, neatent; n anumite momente apar micri lente ale braelor i picioarelor; respiraia este regulat dar mai rapid i mai superficial dect aceea care se observ n cursul somnului. Starea de veghe alert: corpul bebelusului i chipul acestuia sunt relativ calme i inactive, cu ochii larg deschii i strlucitori; stimulii vizuali i sonori vor provoca rspunsuri previzibile . Stare alert i furioas: este o stare de tranziie nainte de plns. Bebelusul este nc accesibil la stimuli i nc mai poate fi calmat sau readus la starea de veghe alert prin stimuli atractivi. Plnsul: are mai multe funcii la bebelus dar esenial este c acesta constituie mijlocul cel mai eficace de a atrage persoana care se ocup de el. Exist, din primele clipe de via, cel puin patru tipuri de plns: de durere, de foame, de plictiseal i de dicomfort.

2.

3.

4. 5. 6.

Ciclurile de somn
La bebelusul nscut la termen, somnul i trezirea survin n cicluri de aproximativ 4 ore. n cursul unui astfel de ciclu, bebelusul se afl n stare de somn profund cca 45-50 de minute, apoi trece n starea de somn paradoxal; dup cteva momente va reveni la starea de somn profund. Astfel de cicluri se produc de-a lungul ntregii zile i nopi atunci cnd bebelusul doarme. Absena unei astfel de regulartiti n condiii normale poate indica probleme n dezvoltarea SNC. Iniial, copilul nu dispune de distincia somn diurn-somn nocturn, ci o va dobndi treptat. Aceast dobndire este legat de schemele diurne. Mesele relativ regulate i siestele consecutive susin aceast achiziie.

Diferite tipuri de insomnie si tulburarile de adormire ale primului an de viata

1. Insomnia comuna: este vorba cel mai adesea de conditii nepotrivite sau neindemanare, dar care pot indica dificultati precoce de adecvare intre bebelus si mama sa. Insomnia cedeaza in mod obisnuit o data cu ameliorarea acestor conditii defavorabile. 2. Insomnia precoce severa poate fi de doua feluri: - o insomnie agitata: bebelusul nu inceteaza sa tipe, sa planga, se agita, si se calmeaza doar pentru scurte momente, epuizat fiind, pentru ca imediat sa inceapa din nou sa planga. - -o insomnie calma: bebelusul sta in patutul lui, cu ochii larg deschisi, tacut, zi si noapte. Lasa impresia ca nu cere nimic, nu asteapta nimic.