40. Axiologia esena i noiunile de baz. Tipuri de valori i dialectica lor. Valori general umane.

. Axiologia ,ca disciplina filosofica independenta,are un obiect propriu de studiu.Obiectul axiologiei il constituie studiul valorii generice si al legaturilor generale ale sistemului de valori.Axiologia ofera posibilitatea elaborarii unei teorii unitare a sistemului de valori,a unei conceptii unificate asupra valorii,punind in evidenta relatia dintre subiect si obiect si fiind in masura sa dea un raspuns dintr-o perspectiva filosofica:ce este valoarea?Universul valorilor semnifica ceea ce este omul,prin valorile create ,si ceea ce poate si trebuie sa devina omul,prin idealuri,aspiratii,proiecte,dorinte.Ca univers de semnificatii,lumea valorilor reflecta nu aprecieri,necesitati si aspiratii individuale,ci idealurile,necesitatile si nazuintele unei perioade istorice. Totodata ,valorile sint realitate artificiala,construita de om in procesul realizarii unor anumite scopuri.Aceasta inseamna ca axiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea predominant constienta,cu trasaturi extrem de diferentiate,in functie de domeniu. Valorile indeplinesc functii multiple in viata sociala,intrucit orienteaza,motiveaza si regleaza actiunile ,gindirea si comportamentul uman,mobilizeaza energia umana si,totodata,servesc drept criterii de apreciere a acestora,a eficientei actiunilor umane,preum si ale evaluarii produsului realizat. Valoarea este proprie subiectului,fie ca este plasata in sfera transcendenta a unor obiecte(materiale sau ideale),fie ca rezulta dintr-o interactiune intre subiect si obiect.Lumea valorilor este creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane.Structura valorilor se refera la modul in care sunt orinduite intern valorile ,la ansamblul de relatii specifice,relativ stabile,de proprietati si legi ce se statornicesc intre diferitele lor componente,la dimensiunile valorii. Tipuri de valori si dialectica lor. Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : valabilitatea valorilor; calitatea lor; subiectul lor; motivele ce au deteerminat valorile; obiectul lor; facultatea psihica din care izvorasc valorile ; sfera lor de aplicare. Dupa valabilitatea lor, valorile sunt : - valori relative ; - valori absolute; - valori subiective; - valori obiective . Dupa calitatea lor , valorile sunt : valori pozitive; - valori negative ; - valori proprii; - valori efecte . Dupa subiectul lor, valorile sunt : autopatice, heteropatice, ergopatice Dupa motivele ce au determinat valorile sunt: valori accidentale-tranzitorii si valori ale persoanei proprii. Dupa obiectul lor valorile sunt : - economice; - etice ; - juridice; - politice . Dupa facultataea psihica din care izvorasc valorile sunt : sensibile, sentimentale si cognitive. Dupa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale. O alta clasificare a valorilor este urmatoarea: valori economice,valori juridice,valori politice,valori etice,valori istorice ,valori estetice,valori religioase . 1.Valorile economice Prin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele. Problema valorilor economice a preocupat pe economisti din sec. al XVIII-lea . Aristotel considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. Trebuintele sunt fizice si psihice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale si valori materiale . Valorile economice sunt materiale. Un lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare de schimb si valoae de intrebuintare . 2. Valorile juridice pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si a unei filosofii a dreptului. Dreptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai din punct de vedere al formei si constituirii lor. In antichitate , normele juridice erau considerate ca porunci date de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui Dumnezeu pe pamant. Pentru timpurile moderne normele juridice sunt imperative , care exprima vointa comunitatii sociale , a statului. 3. Valorile politice se refera la stat, la cetate ca unitate In antichitatea greceasca, statul era cetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut autoritatii statului. Notiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult, devenind ceea ce este acum. 4. Valorile etice Valorile etice pot fi de natura : -Psihologica care afirma ca valoarea etica are o baza psihica -Logica afirma ca valoarea etica este de natura logica -Biologica afirma ca Valoarea etica are ca principiu ultim viata. -sociala 5. Valori istorice Toate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la stramosi, alcatuind astfel traditia culturala a unui neam. 6.Valorile estetice se refera la placerea estetica. Cand vorbim de valoare estetica intelegem un obiect care are valoare si un subiect pentru care exista acea valoare .Frumosul este valoarea estetica centrala, la care se raporteaza toate celelalte. Prin specificul lor, valorile estetice sunt legate de sensibil. Kant aprecia ca arta nu este reprezentarea unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasa a unui lucru.. 7. Valorile religioase Valorile religioase sunt si ele dintre cele mai vechi in ordinea aparitiei lor.Valorile religioase sunt prin natura lor spirituale. Purtatorii lor sunt omul si constiinta sa, comunitatea umana si spiritualitatea colectiva.Valorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt valori scop. Se bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire.