Morome?ii (roman) De la Wikipedia, enciclopedia libera Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. Pute?

i ajuta la rezolvarea lo r sau sa le discuta?i pe pagina de discu?ie. Are bibliografia incompleta sau inexistenta. Marcat din martie 2012. ?terge?i etichetele numai dupa rezolvarea problemelor. Morome?ii Pagina-titlu a edi?iei princeps[1] Informa?ii generale Autor Marin Preda Subiect familie, timp Gen Roman realist postbelic Edi?ia originala Editura Editura de Stat pentru Literatura ?i Arta[1] Ilustrator(i) J. Perahim[1] Limba originala Romna ?ara de prima lansare Romnia Data publicarii volumul I(1955) volumul II(1967) Numar de pagini 510 518[1] Dimensiune ?i greutate 21 cm OCLC 37765568 Acest articol se refera la romanul Morome?ii. Pentru alte sensuri, vezi Morome?i i. Morome?ii este un roman de Marin Preda aparut n doua volume la Editura de Stat pe ntru Literatura ?i Arta, n 1955 ?i n 1967, consacrndu-l pe autor printre numele lit eraturii postbelice. Un roman de tip fresca sociala, opera ilustreaza via?a rurala n perioada interbel ica ?i postbelica. Pe parcursul a o mie de pagini ?i aproximativ douazeci de ani , autorul ilustreaza dezagregarea lenta a nucleului social rural, familia patria rhala, ?i distrugerea spiritului ?aranesc. Cuprins [ascunde] 1 Rezumat 2 Personaje 2.1 Familia Moromete 2.2 Volumul 2 2.3 Ilie Moromete 3 Istoricul publica?iei 4 Adaptare 5 Referin?e 6 Legaturi externe Rezumat [modificare] Aten?ie: urmeaza detalii despre nara?iune ?i/sau deznodamnt. Romanul se deschide amplu, sub semnul unei temporalita?i blnde, cu memorabila fra za ...timpul avea cu oamenii nesfr?ita rabdare. Temporalitatea este nsa drama personajelor lui Preda, deoarece ele trebuie sa ias a din timpul sacru/timp rabdator ?i sa intre n timpul profan/timpul istoriei, un timp al fatalita?ii, ireversibil, nendurator ?i nerabdator. Primul roman se ncheie tot sub auspiciile temporalita?ii, nsa al unui timp ce nu mai are rabdare cu oam enii, precipitat, haotic, profan. Romanul Morome?ii are ca tema satul ?i ?aranul n perioada dintre cele doua razboa ie mondiale. Scriitorul cauta sa gaseasca un raspuns la problema daca mica propr ietate ?araneasca poate rezista la presiunile rela?iilor de produc?ie capitalist e. Ilie Moromete stapne?te n chip absolut peste o familie a carei alcatuire preves te?te parca destramarea: trei fii din prima casatorie Paraschiv, Nila ?i Achim, n

timp ce Niculae, Tita ?i Ilinca sunt fetele Catrinei facute cu Ilie Moromete. P entru a pastra unitatea familiei, tatal este nenduplecat ?i justi?iar. Personaje [modificare] Familia Moromete [modificare] Problema familiei patriarhale, a raporturilor din cadrul familiei sunt obiectul de studiu al autorului. Familia ca nucleu al societa?ii are n roman nca o organiza re patriarhala. Moromete este ?eful familiei ?i el decide. De aceea la masa el s ta ntr-o pozi?ie semnificativa, privilegiata, n capul mesei, mai sus, pe un prag. Cei trei fii din prima casatorie stau nspre u?a, Catrina, sta spre oale, avndu-i ln ga ea pe cei trei copii cu Ilie: Ilinca, Niculae ?i Tita. Familia lui Ilie Morom ete este reconstituita, fiindca el a mai fost casatorit iar prima so?ie a murit. Baie?ii mai mari, Nila, Achim, Paraschiv sunt din aceasta casatorie, de aceea p entru ei Catrina este mama vitrega iar Niculae frate vitreg. Cu aceea?i ochi sun t privite Tita ?i Ilinca. Conflictul este a??at de sora lui Moromete, ga Maria, p oreclita Guica, care sperase ca Ilie nu se va mai casatori, ea i va cre?te cei tr ei copii ?i va avea grija de gospodaria lui. Odata cu noul mariaj, nsa, aceasta a fost obligata sa ?i conduca traiul singura, ntr-un bordei. Ea sus?ine ca locul di n spatele casei e al ei. Ea vine ?i ia lucruri de prin casa fara sa ntrebe. Catri na i interzice ?i de aici conflictul. nva?a?i de Guica, cei trei fii mai mari vor pleca la ora? lund oile ?i caii, deci lovind gospodaria lui Ilie Moromete. La cau zele obiective derivate din rela?iile de produc?ie capitaliste se vor adauga ?i cauzele subiective din cadrul familiei. n afara de conflictul cu fiii sai, Morome te mai are un conflict cu Catrina. Atitudinea lui contemplativa, felul n care nu se zbate sa ob?ina venituri suplimentare pentru familie, agraveaza contextul soc ial al familie lui Moromete. La sfr?itul romanului timpul nu mai avea rabdare , Moromete ?i schimba atitudinea ?i, dupa plecarea fiilor, face carau?ie cu cereale, c?tiga banii ?i le ofera fiilor pleca?i la Bucure?ti, ca sa se ntoarca. Catrina afla ?i de aici conflictul, care va determina plecarea Catrinei de acasa. n volumul al doilea, ac?iunea se reia du pa zece ani, Moromete mai o are doar pe Ilinca, fiindca Tita s-a maritat iar Nic olae a plecat la ?coala ?i se va ntoarce ca activist. Aflam ca fiii ?i-au facut u n drum propriu. Paraschiv a devenit sudor la I.T.B., Achim ?i-a deschis o praval ie cu banii de pe oi, iar Nila a devenit portar la un bloc. Concluzia este ca nu cleul satului, adica familia patriarhala, este supus unei presiuni sociale ?i se va destrama. Volumul 2 [modificare] Niculae Moromete, n volumul al doilea, vine ca activist de partid n sat ?i intra n conflict cu nucleul comuni?tilor arivi?ti din sat. l sile?te pe primarul Potloaga sa-?i predea cotele de cereale, ca sa fie exemplu pentru ceilal?i, nu intervine n conflictul dintre Mantaro?ie ?i Fntna, care se cearta cine sa fure de la moara, nu da curs codo?elilor lui Isosica, care vrea sa devina secretar de partid. Prin atitudinea lui intransigenta i descurajeaza pe arivi?tii deghiza?i n comuni?ti ?i trebuie sa paraseasca satul. El pleaca la Bucure?ti, unde fostul notar din sat, care-l ajutase sa intre n partid, de?ine o func?ie importanta ?i-l va sprijini s a ob?ina un post la sera ca sa-?i continue studiile. El traie?te drama omului ci nstit, care a avut ncredere n lozincile comuniste ?i este lovit tocmai fiindca est e cinstit. Problema distrugerii gospodariei patriahale de catre rela?iile de produc?ie soci aliste nu a fost tratata de Marin Preda ci doar pusa n romanul Marele singuratic, care continua ciclul Morome?ilor ?i n nuvela Desfa?urarea, care este o pledoarei e pentru colectivizare. Marin Preda pleaca n construirea personajului Ilie Morome te de la tatal sau, Tudor Calara?u, modelul sau literar: Scriind, totdeauna am ad mirat ceva, o crea?ie preexistenta, care mi-a fermecat nu numai copilaria, ci ?i maturitatea: eroul preferat, Moromete, care a existat n realitate, a fost tatal meu. Acest sentiment a ramas stabil ?i profund pentru toata via?a. Ilie Moromete [modificare] Moromete Ilie este un om ra?ional n ceea ce prive?te atitudinea lui fa?a de pamnt. Spre deosebire de Ion a lui Rebreanu, care era dominat de instinctul de posesiu ne, Moromete nu este sclavul mboga?irii, ci pamntul constituie pentru el simbolul

liberta?ii materiale ?i spirituale, idee marturisita de el n finalul romanului : Do mnule, eu am dus totdeauna o via?a independenta . Ilie Moromete este primul ?aran filozof din literatura romna. Relevanta pentru aceasta trasatura este scena ploii , cnd Moromete ud pna la piele, cugeta ?i exprima o adevarata filozofie de via?a p rintr-un monolog interior, analiznd condi?ia ?aranului n lume, precum ?i rela?ia d intre tata ?i copii. Dezamagit de etica sa paterna, ranit de fiii sai mai mari n autoritatea de tata, se consoleaza spunndu-?i sie?i ca ?i-a facut datoria de pari nte, ?inndu-le pamntul pna n momentul de fa?a, de?i ei au fugit ca ni?te tradatori n evrnd sa-l munceasca. Grija lui pentru educa?ia copiilor razbate cu triste?e la s uprafa?a, ?i, de?i niciodata nu s-a aratat iubitor cu ei, este limpede ca le-a d orit ntotdeauna binele, vrnd sa faca din ei oameni. Disimularea este trasatura def initorie a firii lui Ilie Moromete, evidenta n majoritatea scenelor din roman. Sc ena dintre Tudor Balosu ?i Moromete este semnificativa pentru firea sucita a ero ului. La ntrebarea lui Balosu daca s-a hotart sa-i vnda salcmul, Moromete se gnde?te ca e posibil sa-l vnda, nsa i raspunde altceva, ?i anume, ca la noapte o sa ploua ? i ca o sa faca o gramada de bani, subn?elegandu-se ca s-ar putea sa scape astfel de datorii, dect sa taie salcmul. Ironia ascu?ita, inteligen?a ie?ita din comun ?i spiritul jucau?, felul sau de a face haz de necaz, contureaza un personaj apart e ntre ?aranii literaturii romne, stnd mai aproape de realitate dect de fic?iune. Tehnica amnarii este un alt concept al filozofiei de via?a a lui Ilie Moromete, e l ncercnd sa taraganeze orice decizie sau atitudine care nu-i convenea. Scena cu J upuitu este magistral construita de prozator, atmosfera, tensiunea, iritarea cel orlal?i fiind nadins provocata de Moromete pentru a se razbuna pe cei care nu n?el eg greuta?ile bietului ?aran. Mai nti Moromete intra n curte, trece pe lnga prispa f ara sa se uite la cei doi, se ntoarce cu spatele la agent, se raste?te la Parasch totul iv care nu se vede nicaieri, apoi se rote?te brusc pe calcie ?i striga N-am! desfa?urndu-se sub privire uluite, naucite ale agen?ilor. Calm apoi se cauta prin buzunarele flanelei, de unde scoate praf de tutun, se uita urt la omul care-l nso ?ea pe Jupuitu ?i i se adreseaza suparat ?i poruncitor - Da-mi, ma, o ?igara! Plac erea de a vorbi este o pasiune pentru ?aranul mucalit, care profita de orice ntlni re cu cte cineva pentru a sta la taclale, de?i singurul cu care putea vorbi cu ad evarat era prietenul sau, Coco?ila, cu care pierdea ceasuri ntregi, spre suparare a Catrinei. La nceputul romanului, lui Moromete i placea sa stea pe stanoaga podi? tei, gndindu-se ca ar fi bine daca s-ar ivi cineva... oamenii nsa aveau treaba pri n cur?i, nu era timpul de ie?it n drum. Auzindu-se strigat, se bucura. Necazurile , dezamagirile, tradarea copiilor, neputin?a de a plati darile, destramarea fami liei l cople?esc pe Moromete, aparent nepasator, nu mai este vazut stnd ceasuri ntr egi pe prispa sau n drum, nu mai este auzit raspunznd cu multe cuvinte la salut, n u mai este auzit povestind, nu mai participa la adunarile de la fieraria lui Ioc an... Ilie Moromete avea sa semene cu capul de huma arsa, pe care l modelase cndva din lut Din Vasilescu. Schimbarile profunde produse asupra lui Moromete aveau s a se extinda n curnd asupra satului ntreg, trei ani mai trziu avea sa izbucneasca cel de-al doilea razboi mondial. Timpul nu mai avea rabdare. Ultimele capitole ale car?ii constiuie cele mai frumoase pagini care ilustreaza moartea unui ?aran din toata literatura noastra. Parasit de Catrina ?i de fiii l ui, ramne la batrne?e cu fata cea mica, Ilinca. Apropiindu-se de vrsta de 80 de ani , slabit ?i mpu?inat la trup, Moromete, cu ciomagul n mna, ratace?te n ne?tire pe lng a garduri, pe cmp, pna cnd, ntr-o zi fu adus cu roaba acasa de nepotul sau. Pe patul de moarte, Ilie Moromete ?i concentreaza ntreaga filozofie de via?a n cteva cuvinte pe care le adreseaza, cu mndrie ?i satisfac?ie, doctorului: Domnule, eu ntotdeauna am dus o via?a independenta. Istoricul publica?iei [modificare] Marin Preda a trebuit sa-?i taie toate pun?ile de ntoarcere spre ?aranie ?i spre sat. Copilul, tnarul ?i poate chiar omul matur Marin Preda a trait o drama tipica pentru genera?ia sa. De la 10 ani ?i dore?te sa nu mai fie ?aran. nsa via?a avea sa-i rezerve surpriza paradoxului de a izbuti ca om ?i ca scriitor tocmai n ceea ce ncercase sa nege odata, adica n asumarea unei condi?ii ?arane?ti. Ca ?i n alte c azuri ale altor scriitori, romanul cel mai important al lui Preda este anticipat

?i pregatit de nuvelele sale. Marin Preda face din ?aranul Moromete un individ cu o via?a psihologica normala, apt prin aceasta de a deveni erou de proza moder na, el creeaza un ?aran inteligent, n masura sa con?tientizeze, n modul lui caract eristic, dramele existen?ei ?i ale clasei sociale din care face parte. Aspre, du re, polemice sunt aproape toate buca?ile din volumul de debut, ncarcate de un pat etism anume, antiidilizante, respirnd efortul smulgerii din ?aranie, a cuceririi vie?ii ?i carierei ca pe o prada. Calul a fost scrisa cu o duritate pe care a pi erdut-o ulteior (a fost citita chiar n fa?a lui Eugen Lovinescu care a recunoscut imediat talentul lui Preda, dar caruia nu i-a smuls de ct un evaziv Hm!....Descri ptiv! ) Povestirea care da titlul volumului transpune mitul erotic n varianta rurala. Nar atorul poveste?te cu ironie binevoitoare turnirul ?aranesc n urma caruia flacaul trebuie sa-?i c?tige dreptul la fata ndragita: el ?i invita rivalul, pe Achim Achim , n Pamnturi , pe cmp, unde bataia cu btele ?i pumnii, n prezen?a martorilor, decide n atorul. Nuvelele volumului de debut intereseaza ?i prin deschiderea caracteriologica n ra port cu opera capitala. Astfel, Ilie Resteu (n cea?a) prefigureaza tipul umilitul ui care acumuleaza ofense, dupa care va izbucni n manifestari necontrolate. Pot f i decelate n atitudinea lui semnele personalita?ii lui ?ugurlan. Diminea?a de iarna con?ine, n embrion, finalul Morome?ilor ?i intriga car?ii. In O adunare lini?tita se regase?te povestea calatoriei pe care a facut-o cndva erou l romanului la munte mpreuna cu Balosu ca sa vnda porumb. Pa?anghel, eroul acestei nara?iuni, seamna uimitor cu Moromete. Personajul devine aici adevaratul povest itor, substituindu-se autorului. Pa?anghel nu istorise?te pur ?i simplu, ci pune faptele n scena, le regizeaza ?i apoi le interpreteaza. Pa?anghel (porecla lui M oromete) este povestitor ?i actor (cum se dovede?te a fi ?i Moromete atunci cnd v a face revista presei sau informare politica la fieraria lui Iocan), pregatindu?i meticulos efectele istorisirii. Amnarile, ocolurile inteni?ionate, suspansul r eplicilor ?in de o anume placere a personajului de a-?i crea ?i regiza o scena, de spectacol cu public. De la Caragiale ncoace, nici un alt autor romn nu a ob?inu t efecte artisitice mai savuroase din vorbirea personajelor, cum a facut-o Preda . Sim?ul limbii vorbite, pe care pu?ini prozatori l-au stapnit a?a de bine de la Caragiale ncoace singurul sau nainta? pe linia spiritului muntenesc al limbii. Dac a Mihail Sadoveanu ?i Ion Creanga complinisera artisitic varianta moldoveneasca a mentalita?ii rurale, Marin Preda apare pentru provincia sudica drept novator p rin placerea disimularii ?i a teatrului n teatru , prin viziunea ironico-sarcastica ?i prin atmosfera colocviala a scrisului. Niculae, nso?indu-l mai trziu pe tatal s au ntr-o calatorie asemanatoare, ramne dezamagit; ntmplarile i pareau banale, oamenii , lipsi?i de farmec. Moromete avea nsa ciudatul dar de a vedea lucruri pe care al ?ii nu le vad, avea facultatea de a inventa semnifica?ii acolo unde ele pareau s a lipseasca ori sa ramna ascunse celorlal?i Marin Preda a avut intui?ia de a nu cuprinde n volumul de debut schi?a Salcmul, ap aruta n ziarul Timpul . De acest lucru ?i da seama mai trziu. n Via?a ca o prada martur ise?te ca salcmul reprezinta pentru el o legatura adnca cu familia sa, care ar fi p utut fi ucisa ntr-o carte de nuvele , un cod care nu trebuia divulgat , o poarta spre o lume miraculoasa . Salcmul lui Moromete este un simbol multivalent al aceste lumi, este un axis mundi, un simbol al independen?ei lui Moromete, personajul identif icndu-se cu acest arbore. Pamntul ?i orice obiect de pe el sunt, pentru Moromete, simboluri sacre, neputnd fi nstrainate, ?i de aceea rezisten?a de a-i vinde lui Ba losu salcmul nu surprinde pe nimeni. Dar salcmul lui Moromete mai poate avea un n?e les: este un semn de hotar ?i, o data ce va fi taiat, se poate ajunge la pierder ea ntregului pamnt. Scena taierii salcmului este precedata de un bocet funerar, pre vestind decaderea viitoare a protagonistului. Taierea salcmului constituie prima fisura a spa?iului rural. ?i coincide cu venirea acelui timp ce nu mai are rabda re ?i cu deruta ce l cuprinde ?i l nstraineaza treptat pe Moromete. Mitul care ncepe este unul al destramarii, semnificat prin taierea salcmilor ?i prin uciderea cai lor, mitul lui Moromete. Adaptare [modificare] Articol principal: Morome?ii (film).

Primul roman a fost ecranizat n 1987 n regia lui Stere Gulea, care preluat ?i rolu l scenaristului n acest film. A fost produs de Casa de Filme 1 ?i distribuit de R omnia Film. n rolurile principale sunt Victor Rebengiuc ca Moromete, Lumini?a Gheo rghiu n rolul Catrinei, Gina Patrichi ca Maria/Guica Moromete.[2] Referin?e [modificare] ^ a b c d Morome?ii, pe pagina Anticariat-Online ^ Morometii (1988) pe pagina Cinemagia